vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cereale

49 articole
Internațional

Șantaj rusesc asupra Occidentului

Șantaj rusesc asupra Occidentului. Rusia este pregătită să ofere un coridor umanitar pentru vase ce transportă alimente din Ucraina, în schimbul ridicării unor sancțiuni, a transmis agenția de presă Interfax, care îl citează pe ministrul de externe adjunct Andrei Rudenko, transmite The Guardian. Porturile Ucrainei de la Marea Neagră au fost blocate de când Rusia a trimis mii de trupe în Ucraina în februarie. Mai mult de 20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în silozurile din această țară, provocând îngrijorări referitoare la foametea în țări dependente de aceste stocuri. Șantaj rusesc asupra Occidentului Occidentul a discutat ideea de a stabili „coridoare sigure” pentru exporturile de cereale din porturile ucrainene, deși ar avea nevoie de acordul rușilor. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei „Am spus în mod repetat privind acest punct că o soluție la problema alimentelor necesită o abordare comprehensivă, inclusiv ridicarea sancțiunilor care au fost impuse asupra exporturilor din Rusia și asupra tranzacțiilor financiare”, a spus Rudenko. „Și mai necesită deminarea părții ucrainene a tuturor porturilor unde navele sunt ancorate. Rusia este pregătită să ofere trecerea umanitară necesară, pe care o va face în fiecare zi”. Europa caută soluții pentru a continua importurile de cereale din Ucraina. Asta în contextul în care nu mai puțin de 12% din producția mondială de grâu e în țara invadată de Rusia, spune comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. Comisia Europeană ia în calcul, printre altele, crearea unor coridoare terestre către alte porturi de pe continent, pentru a putea asigura un flux continuu de marfă către toate statele membre.

Șantaj rusesc asupra Occidentului (sursa: Pixabay)
România poate salva exportul cerealelor ucrainene (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

România poate salva exportul cerealelor ucrainene

România poate salva exportul cerealelor ucrainene. G7 examinează alternative la transportul de cereale ucrainene pe cale navală, pentru a sparge o blocadă rusă, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, relatează sâmbătă DPA. România poate salva exportul cerealelor ucrainene Problemele legate de diferitele lăţimi de cale ferată au exclus transportul pe scară largă prin România, aşa că acum se analizează dacă este posibil ca trenul să ajungă în porturile baltice pentru export, a spus ea. În mod normal, 5 până la 6 milioane de tone de cereale pe lună ar putea fi livrate pe mare din Ucraina, a declarat Baerbock. Citește și: Imediat ce au câștigat Eurovision, membrii Kalush Orchestra se întorc în Ucraina, să-și apere țara. Psiuk: „Este foarte probabil că voi fi chemat să lupt” Dacă ar fi livrate pe calea ferată, a spus ea, este clar că s-ar obţine mult mai puţine cereale pentru export. Dar "fiecare tonă care este livrată afară poate ajuta puţin la ţinerea sub control a acestei crize a foametei", a adăugat Baerbock. Aurescu, optimist ca tot românu' Până în prezent, a spus şefa diplomaţiei germane, o fracţiune este exportată pe calea ferată, în principal prin România. Dar a apărut un "blocaj", deoarece Ucraina şi România au ecartament feroviar diferit. Potrivit G7, în Ucraina sunt stocate 25 de milioane de tone de cereale care nu pot ieşi din cauza blocadei ruseşti. "Acesta este grâul de care lumea are atât de mare nevoie", a declarat Baerbock după o reuniune a miniştrilor de externe din G7, în Germania, la Marea Baltică. G7 a declarat că examinează alternativele împreună cu Ucraina, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comisia Europeană. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a ignorat "blocajul": într-un tweet, a spus că a discutat cu secretarul de stat american, Antony Blinken, să intermedieze tranzitul de cereale ucrainene prin porturile Galați și Constanța. Briefly discussed w/@SecBlinken in t/margins of Berlin @NATO informal ministerial about RO?? efforts&plans to support UA??economy by facilitating its grain export/transfer via Galați&Constanța ports,& possible joint int'l action in this regard,thus contributing to?#FoodSecurity pic.twitter.com/bWJyVgxqJB— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) May 15, 2022 Zaharova, grobiană ca de obicei Rusia a negat orice responsabilitate în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la alimente şi criza mondială a foametei care se profilează, într-o replică dură la acuzaţiile aduse sâmbătă de ministrul german de externe Annalena Baerbock, relatează DPA. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că preţurile la produsele alimentare din întreaga lume au crescut "din cauza sancţiunilor impuse de Occidentul colectiv, sub presiunea SUA". În plus, a spus ea, un alt motiv al crizei alimentare mondiale este reprezentat de prăbuşirea statalităţii ucrainene, pentru care Occidentul este de asemenea vinovat. "Neînţelegerea acestui lucru este un semn fie de prostie, fie de inducere în eroare în mod deliberat a publicului", a scris Zaharova pe canalul său Telegram.

Rușii acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina (sursa: Unsplash)
Internațional

Rușii, acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina

Rușii, acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina. Oficiali ruşi au luat 400.000 de tone de cereale din teritoriul ucrainean ocupat, adică aproximativ o treime din stocurile de cereale de la Herson, din regiunile Zaporojie, Doneţk şi Lugansk, a declarat viceministrul agriculturii de la Kiev, Taras Vîsoţki, marţi seară la televiziunea ucraineană, transmite DPA. Rușii, acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina Înainte de război, acolo erau depozitate aproximativ 1,3 milioane de tone de cereale pentru aprovizionarea zilnică, dar şi pentru plantare. "Nu erau rezerve strategice", a spus el. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Dacă stocurile de cereale se reduc, acele zone se confruntă cu riscul de foamete, a avertizat el. Luarea cerealelor cu forţa este istoric o problemă dureroasă între ucraineni şi ruşi. Aproximativ patru milioane de oameni au murit de foame în Ucraina când dictatorul sovietic Iosif Stalin a forţat ţăranii să intre în ferme colective şi a confiscat cerealele cu forţa în 1932-1933, aminteşte DPA, potrivit Agerpres. Morţi au fost înregistraţi de asemenea în sudul Rusiei şi Kazahstan. Ucraina consideră foametea creată artificial drept un genocid ordonat de Moscova pe care îl numeşte Holodomor sau Marea Foamete.

Ucraina este, de asemenea, și un foarte mare producător de cereale. De aceea, un alt efect imediat al războiului a fost creșterea bruscă a prețurilor la grâu și porumb - Foto: Rawpixel
Eveniment

Banca Mondială are previziuni sumbre Banca Mondială are previziuni sumbre. "Creștere uriașă" a prețurilor la alimente din cauza "catastrofei umanitare" din Ucraina

Banca Mondială are previziuni sumbre. Președintele instituției avertizează că lumea se confruntă cu o „catastrofă umană” din cauza unei crize alimentare apărute în urma invaziei Ucrainei de către Rusia. În plus, ar putea exista o creştere „uriaşă” de 37% a preţurilor la alimente, care i-ar afecta cel mai mult pe cei foarte săraci. David Malpass (foto), președintele Băncii Mondiale a spus într-un interviu acordat postului britanic BBC, că aprecierile record ale preţurilor alimentelor împing sute de milioane de oameni în sărăcie şi reprezintă o provocare politică pentru guverne, care nu pot face nimic în privinţa asta. „Este o catastrofă umană, adică nutriția scade. Dar apoi devine și o provocare politică pentru guvernele care nu pot face nimic în privința asta. Nu au provocat-o (catastrofa – n.r.) și văd prețurile crescând”, a spus el. Banca Mondială are previziuni sumbre: creștere de 37% a prețurilor la alimente Banca Mondială spune că anul acesta s-ar putea înregistra o creștere „uriașă” de 37% a prețurilor la alimente, iar efectele cele mai mari vor fi resimțite, în primul rând, de către cei săraci care „vor mânca mai puțin și vor avea mai puțini bani pentru alte cheltuieli importante, cum ar fi școala. De aceea această criză este nedreaptă. Îi lovește cel mai tare pe cei mai săraci. Așa a fost valabil și în cazul pandemiei de Covid", a explicat Malpass. Președintele Băncii Mondiale (BM) spună că așteptatele creșteri ale prețurilor sunt ample și profunde și „afectează alimentele de toate felurile de la uleiuri și până la cerealele”. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state David Malpass spune că este suficientă hrană pentru a hrăni pe toată lumea, stocurile globale fiind la niveluri istorice, însă va trebui să existe un proces de partajare sau de vânzare pentru a duce hrana acolo unde este nevoie. Președintele BM spune însă că subvenționarea producției sau plafonarea prețurilor la produsele agricole nu va fi o soluție eficientă. În schimb, el susține că accentul ar trebui să se pună pe creșterea livrărilor de îngrășăminte și alimente în întreaga lume, și pe asistență direcționată către tările sărace. Economiile emergente vor avea mari probleme dacă nu li se restructurează datoriile David Malpass avertizează că, de fapt, trecem printr-o „criză în cadrul unei alte crize”, care decurge de o incapacitate a țărilor în curs de dezvoltare de a-și achita datoriile din cauza pandemiei, care vine pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie. „Aceasta este o perspectivă foarte reală. Se întâmplă în unele țări, nu știm cât de departe va ajunge. Până la 60% dintre cele mai sărace țări în acest moment sunt fie în dificultate, fie cu risc mare de îndatorare”, a explicat el. „Trebuie să ne îngrijoreze o criză a datoriilor. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să acționăm din pentru a reduce povara pentru țările care au datorii nesustenabile. Cu cât se amână mai mult asta, cu atât va fi mai rău”, a adăugat David Malpass. Recunoașterea de către președintele Băncii Mondiale ca existenței unei probleme reale a datoriilor țărilor în curs de dezvoltare este foarte foarte importantă. Combinația dintre datorii masive din cauza pandemiei cu rate ale dobânzilor în creștere și prețuri în creștere este cu una cu adevărat toxică pentru orice economie. Principalii creditori nu prea vor să se așeze la masă pentru a discuta restructurarea datoriilor La reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale țările bogate au încercat să dea asigurări clare economiilor emergente că nu vor trebui să se îngrijoreze cu privire la împrumuturi existente și că vor putea angaja cheltuieli să ducă la oprirea pandemiei. Acum, însă, economiile emergente se întreabă dacă aceste datorii record vor fi anulate. Deja, la nivel global se fac încercări pentru organizarea un așa numit „jubileu al datoriilor din pandemie” la care să fie prezenți principalii creditori. Însă, până acum, este doar tăcere din partea creditorilor din țările bogate. În plus, bancherii cărora li se datorează aceste sume nu sunt doar din Occident. Chinei, de exemplu, i se datorează la fel de mulți bani ca tuturor creditorilor occidentali la un loc (așa numitul Grup de la Paris). Cum va răspunde China la solicitările de clemență privind rambursarea împrumuturilor? David Malpass spune că „are reguli diferite, cum ar fi clauzele de confidențialitate în contracte care fac foarte dificilă restructurarea acestor datorii” Războiul din Ucraina a provocat șocuri pe piețele de cereale Și nu numai Banca Mondială are previziuni sumbre. La începutul acestei luni, Organizația Națiunilor Unite a declarat că războiul din Ucraina a dus la un „salt uriaș” al prețurilor la alimente, acestea atingând valori-record în luna martie. Războiul a întrerupt, de exemplu, livrările de ulei de floarea soarelui din Ucraina, care este cel mai mare exportator al acestui produs la nivel global. Ucraina este, de asemenea, și un foarte mare producător de cereale. De aceea, un alt efect imediat al războiului a fost creșterea bruscă a prețurilor la grâu și porumb. ONU a spus că „războiul din regiunea Mării Negre a răspândit efectiv șocuri pe piețele pentru cereale de bază și uleiuri vegetale”. Indicele ONU al prețurilor la alimente, care urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare din lume - măsoară prețurile medii la cereale, ulei vegetal, lactate, carne și zahăr. Potrivit acestui indice, prețurile la alimente la nivel global sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 60 de ani, după ce au înregistrat o creștere cu aproape 13% în luna martie, după un alt record în februarie. Potrivit indicelui ONU, prețurile mărfurilor alimentare erau deja la cele mai ridicate valori din ultimii 10 ani, chiar înainte de războiul în Ucraina, în special din cauza problemelor legate de recolta globală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră