vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: centrală

24 articole
Politică

Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja: inutila extindere a electrocentralei Craiova

Premierul Ilie Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja: inutila extindere a electrocentralei Craiova, unde trebuia construită o capacitate nouă de producție de energie electrică și termică pe gaze naturale în cogenerare de înaltă eficiență, cu putere instalată de 295 MW.  Citește și: Sondaj PNL/INSCOP pe București: Băluță, Ciucu, Anca Alexandrescu și Drulă în top 4 intenție de vot Joi seara, într-un interiu la Antena 3, Bolojan a oferit acest proiect drept exemplu al proastelor politici în energie, chiar dacă nu i-a menționat numele lui Sebastian Burduja, ministru PNL al Energiei din iunie 2023 în iunie 2025. Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja „Am făcut proiecte eronate: am proiectat la Craiova o centrală de peste 200 megawați deși nu e nevoie de o asemenea centrală. La licitație nu s-a prezentat nimeni. Finanțăm pierderile. La Gorj, la fel. Nefăcând ce trebuie nu avem producție în bandă”, a spus Bolojan, potrivit transcrierii de pe site-ul Antenei 3. La ce s-a referit premierul: în august 2025, Profit anunța că Electrocentrale Craiova și Ministerul Energiei, care este acționar majoritar, abandonează un grant de peste 162 de milioane de euro din PNRR. „Încetarea contractului de finanțare nerambursabilă, încheiat pe 29 iunie 2023, vine după ce, la licitațiile organizate de Electrocentrale Craiova pentru contractarea lucrărilor de construire a noii centrale, nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă, astfel că procedurile de achiziție au fost anulate”, scria Profit.  În iunie 2023, ministrul PNL al Energiei, Sebastian Burduja, se lăuda, potrivit unei declarații consemnate pe site-ul ministerului Energiei: „Așa cum am promis, am reușit închiderea acestui jalon important din PNRR în timp record și la termenul asumat. Mulțumesc tuturor celor care au depus eforturi, pe parcursul timpului, pentru atingerea acestui obiectiv important. Investiția de la Craiova este proiectată pentru a beneficia de cele mai noi tehnologii în domeniu, fiind o garanție pentru toți craiovenii pentru acces sigur la energie electrică și termică, cu emisii scăzute de CO2, ceea ce înseamnă un aer mai curat și o calitate a vieții mai bună pentru întreaga comunitate”.  În plus, așa cum spunea premierul Bolojan, Electrocentrale Craiova are datorii uriașe: ele au ajuns la peste 969 milioane de lei în 2024, pierderile de anul trecut fiind de 433 milioane de lei.  DeFapt.ro a scris că directoarea Electrocentrale Craiova, Voica Lorena, era o absolventă de drept de la Spiru Haret, cu o carieră de consilier juridic. Ea și-a secretizat salariul pe care urmează să-l primească de la această companie. Olguța Vasilescu îl atacă pe Bolojan pentru că nu dă bani Tot joi, cu câteva ore înainte de declarația lui Bolojan, primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, acuza Guvernul pentru dezastrul de la Electrocentrale Craiova: „Situația financiară a societății care, insist asupra acestui lucru, nu aparține de Primăria Craiova, ci de guvern, este fără ieșire și insolvența trebuie declanșată cât mai repede. A fost născută moartă, ca să salveze CEO de la faliment. Cerința ministrului Ivan de a primi de la guvern bani pentru a face o majorare de capital să o salveze, a rămas fără ecou de la premier, care a trimis totuși ceva la Electrocentrale Craiova: corpul de control. Ca să găsească probabil motive să își justifice inacțiunea. La discuțiile mele cu premierul, a început să îmi dea exemplu Oradea. L-am întrerupt fiindcă nu e aceeași situație. Acolo totul ține de primărie, nu de guvern, iar banii pentru reabilitare la Oradea au fost luați, ani la rând, de la Guvernul României, când au fost niște premieri mai darnici, dar și aceia doar cu el, nu și cu restul...”. 

Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja Foto: Inquam/George Calin
Modernizarea reactorul 1 de la Cernavodă (sursa: Facebook/Nuclearelectrica Oficial)
Eveniment

Modernizarea Reactorului 1 de la Cernavodă a primit acordul de mediu: încă 30 de ani de funcționare

Modernizarea reactorul 1 de la Cernavodă. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat obținerea acordului de mediu pentru două investiții esențiale în sectorul nuclear: retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă și extinderea capacității de stocare a combustibilului ars (DICA – MACSTOR 400). Decizia a fost aprobată în ședința de Guvern de miercuri. Modernizarea reactorul 1 de la Cernavodă Modernizarea Reactorului 1 va permite funcționarea sa sigură pentru încă trei decenii, asigurând 700 MW de energie stabilă, curată și produsă local. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Potrivit ministrului, această investiție înseamnă și o reducere semnificativă a emisiilor de carbon: „Evităm emisia a 5 milioane de tone de CO₂ în fiecare an. Este un câștig real pentru aerul pe care îl respirăm și pentru angajamentele climatice ale României”, a subliniat Bogdan Ivan. Importanța strategică a Reactorului 1 în producția de energie Reactorul 1 de la Cernavodă asigură aproximativ 10% din producția totală de energie electrică a României. Prin retehnologizare, acesta devine o ancoră energetică esențială pentru următoarele decenii. „Menținem o sursă de energie stabilă, care oferă siguranță rețelei, continuitate economiei și un sprijin real pentru menținerea unor facturi accesibile pentru populație”, a adăugat ministrul. Capacitate extinsă de stocare a combustibilului ars Al doilea proiect care a primit avizul de mediu vizează extinderea facilităților de depozitare a combustibilului nuclear ars. Acest pas este esențial pentru gestionarea în siguranță a deșeurilor radioactive și pentru buna funcționare a întregului ciclu nuclear. Una dintre cele mai performante centrale nucleare din lume Centrala Nucleară de la Cernavodă operează două reactoare CANDU, recunoscute printre cele mai performante la nivel global, și include o fabrică de combustibil nuclear. În plus, este în curs de finalizare un ciclu integrat al combustibilului, prin achiziția unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, susținând astfel investițiile pe termen lung ale companiei Nuclearelectrica. Nuclearelectrica, pilon strategic Nuclearelectrica este compania responsabilă cu producerea de energie electrică, termică și combustibil nuclear. Subordonată Ministerului Energiei, compania are o participație majoritară de stat (82,49%), restul acțiunilor fiind tranzacționate la bursă în urma listării din 2013.

O centrală de apartament a explodat la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Centralele de apartament pot fi și bombe: o explozie în timpul lucrărilor a avariat fațada unui bloc

O centrală de apartament a explodat miercuri seară în Iași, în timpul unor lucrări. Deflagrația a provocat arsuri ușoare în cazul a trei persoane. O centrală de apartament a explodat Au intervenit specialiști din cadrul Inspectoratului Județean în Construcții Iași pentru evaluarea situației.  Citește și: Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat În urma exploziei, o persoană a suferit leziuni la nivelul feței.  Incendiul a fost stins rapid, iar locatarii vor putea reveni în apartamente doar după finalizarea investigațiilor criminalistice și realizarea fotografiilor necesare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă (sursa: voanews.com)
Internațional

Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă

Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă. Armata ucraineană a lovit duminică cupola de deasupra unui reactor oprit al centralei nucleare Zaporojie, dar nivelurile de radiaţii sunt normale şi nu există daune grave, a declarat adminstraţia instalată de Rusia a centralei. Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă Nu a fost imediat clar ce armă a fost folosită, dar administraţia centrală a spus mai devreme că aceasta a fost atacată de drone ucrainene. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), care are experţi la faţa locului, a declarat că a fost informată de administraţia centralei că o dronă a explodat la locul centralei şi că informaţiile sunt "concordante" cu observaţiile AIEA. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat că ambele părţi ar trebui să se abţină de la acţiuni care "pun în pericol securitatea nucleară". Nici un reactor nu este activ în prezent Centrala nucleară, cea mai mare din Europa şi aflată aproape de linia frontului, are şase reactoare VVER-1000 V-320 de concepţie sovietică, pe bază de uraniu 235 şi răcite cu apă. La instalaţie se află de asemenea combustibil nuclear uzat. În prezent, reactoarele nr. 1, 2, 5 şi 6 sunt în oprire la rece, în timp ce reactorul nr. 3 este oprit pentru reparaţii, iar reactorul nr. 4 este în aşa-numita oprire la cald, potrivit administraţiei centralei. Conform acesteia, armata ucraineană "a atacat cupola" clădirii care găzduieşte reactorul nr. 6. "Nivelurile de radiaţie la centrală şi în zona înconjurătoare nu s-au modificat", a transmis aceeaşi sursă.

"Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR (sursa: Facebook/Nuclearelectrica Oficial)
Justiție

"Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR

"Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, joi, încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, împotriva lui Mihai Theodor Eugeniu, un licean radicalizat în numele unei organizaţii fundamentaliste din Orientul Mijlociu, care a discutat cu un alt elev despre cum să arunce în aer centrala de la Cernavodă. "Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR Trei judecători de la Instanţa supremă au constatat că faptele de care era acuzat Mihai Theodor Eugeniu, respectiv promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism şi asociere în scopul săvârşirii de acte de terorism, s-au prescris, fiind aplicate în acest sens două decizii ale Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, Mihai Theodor Eugeniu a fost achitat pentru săvârşirea altor două infracţiuni prevăzute în Legea 535/2004 privind combaterea terorismului, dar şi pentru pornografie infantilă. Acesta este primul caz al unui român acuzat de propagandă teroristă care scapă de acuzaţii cu ajutorul Curţii Constituţionale. Idei extremiste de la 14 ani În iunie 2018, Mihai Theodor Eugeniu, la acea vreme în vârstă de 15 ani, a fost reţinut de DIICOT pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului. Conform DIICOT, începând cu luna septembrie 2017, adolescentul s-a implicat activ în contactarea de susţinători ai unor organizaţii teroriste active în Orientul Mijlociu, cetăţeni români şi străini, în scopul promovării sistematice a ideilor şi doctrinelor specifice entităţilor teroriste, cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi. El a accesat site-uri şi forumuri care promovau ideologia extremistă, elogiază crimele realizate de organizaţiile teroriste, susţin stabilirea Statului Islamist şi a diseminat materiale, inclusiv violente, care susţin cauza acestuia. De asemenea, Mihai Theodor Eugeniu a susţinut legitimitatea participării la luptă în favoarea organizaţiilor teroriste, manifestându-şi intenţia de a călători în zonele de conflict şi s-a instruit şi a pus la dispoziţia altor persoane materiale de instruire cu privire la producerea de dispozitive explozive improvizate şi utilizarea armelor în vederea realizării de atacuri teroriste. "Abu Musab" și "Soldatul lui Allah" Concret, Mihai Theodor Eugeniu, care folosea pe aplicaţia Telegram pseudonimul "Abu Musab", a discutat cu un alt tânăr român, cu pseudonimul "Soldatul lui Allah", despre cum să arunce în aer centrala de la Cernavodă. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli Cei doi adolescenţi au discutat şi despre posibilitatea de a pleca în Siria pentru a lupta sub stindardul Statului Islamic. La locuinţa lui Mihai Theodor Eugeniu, procurorii au găsit, printre altele, un cuţit de vânătoare, o hartă a municipiului Bucureşti având marcate cu verde numeroase puncte de interes public; un Coran în limba arabă, un volum cu titlul "Pomeniri din Coranul cel nobil şi tradiţia Profetului Mohamed", coli de hârtie cu steagul Statul Islamic şi o mască de gaze.

Centrala nucleară Zaporojie, în mare pericol (sursa: Twitter/IAEA)
Mediu

Centrala nucleară Zaporojie, în mare pericol

Centrala nucleară Zaporojie, în mare pericol. Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că încearcă să găsească un compromis între Moscova şi Kiev pentru securizarea centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, deplângând însă o "creştere a activităţii militare" în zonă. Centrala nucleară Zaporojie, în mare pericol Grossi s-a exprimat cu ocazia vizitei făcute miercuri la centrală, ocupată de forţele ruse, vizită pentru care Rusia a invitat şi presă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Încerc să pregătesc şi să propun măsuri realiste care vor fi aprobate de toate părţile", a spus Grossi, precizând că acest compromis s-ar referi de data aceasta la centrala propriu-zisă, şi nu doar la zona din jurul ei, vizată de negocierile lipsite de succes de până acum. "Trebuie evitată o catastrofă", a adăugat el, regretând că "activitatea militară este în creştere în toată această regiune", mai ales cu o "creştere semnificativă a numărului de soldaţi". "Ideea este de a conveni asupra anumitor principii, anumitor angajamente, printre care acela de a nu ataca centrala", a mai spus Grossi, care a făcut apel din nou să nu fie depozitate arme şi echipamente militare grele la locul centralei, ocupat de forţele ruse din martie 2022. Urme de gloanțe pe pereții centralei Şeful AIEA a sosit la centrală la bordul unui vehicul blindat al armatei ruse, cu o gardă de soldaţi în ţinută de luptă. În convoi se aflau de asemenea angajaţi ai AIEA, printre care trei inspectori veniţi să preia rotaţia de la colegii lor prezenţi la centrală. Grossi a vizitat apoi centrala şi a constatat urmele lăsate de tirurile care au lovit în noiembrie imensul bloc de beton ce acoperă reactorul nr. 2. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” În timpul vizitei, AFP a văzut cel puţin cinci vehicule militare uşoare, precum şi angajaţi în civil ai centralei care intrau şi ieşeau, după ce erau controlaţi de bărbaţii înarmaţi la una dintre intrări. Jurnaliştii au văzut de asemenea mai multe fortificaţii în zona centralei, mai ales blocuri de beton care să oprească vehiculele la intrare, dar şi saci cu nisip amplasaţi la etajele reactorului 6.

Putin amenință nuclear cu centrala Zaporojie (sursa: flickr/IAEA)
Eveniment

Putin amenință nuclear cu centrala Zaporojie

Putin amenință nuclear cu centrala Zaporojie. Centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, aflată sub controlul Rusiei, a fost zguduită de bombardamente duminică, atrăgând condamnări din partea organismului ONU de supraveghere nucleară, care a avertizat că astfel de atacuri riscă să producă o catastrofă nucleară majoră. AIEA vorbește, dar nu poate face nimic Peste o duzină de explozii au zguduit cea mai mare centrală nucleară din Europa sâmbătă seară şi duminică, a declarat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Moscova şi Kievul se acuză reciproc pentru bombardarea obiectivului. "Veştile de ieri de la echipa noastră şi de azi dimineaţă sunt extrem de tulburătoare", a spus Rafael Grossi, şeful AIEA, a cărui echipă pe teren a anunţat pagube la unele clădiri, sisteme şi echipamente ale centralei atomo-electrice. "Explozii s-au produs în locul acestei mari centrale nucleare, ceea ce este complet inacceptabil. Oricine se află în spatele lor trebuie să le pună capăt imediat. După cum am mai spus-o de multe ori înainte, nu vă jucaţi cu focul!", a adăugat el. La doar 500 km de Cernobîl Bombardarea repetată a centralei din Ucraina, pe care Rusia a luat-o sub control la scurt timp după invazia ei din februarie, stârneşte îngrijorări asupra posibilităţii producerii unui accident major la doar 500 km de locul celui mai grav accident nuclear din lume, dezastrul de la Cernobîl din 1986. Centrala nucleară Zaporojie furniza aproximativ o cincime din energia electrică a Ucrainei înainte de invazia Rusiei la 24 februarie şi a fost forţată să opereze pe generatoare de rezervă de mai multe ori. Ea are şase reactoare de concepţie sovietică VVER-1000 V-320 răcite şi moderate cu apă şi care conţin uraniu 235. Reactoarele sunt închise, dar există riscul supraîncălzirii combustibilului nuclear dacă electricitatea pentru sistemele de răcire este întreruptă. Bombardamentele au rupt în mod repetat liniile electrice. Acuzații reciproce Atât Kievul, cât şi Moscova s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei ce riscă un accident nuclear în mai multe rânduri în timpul conflictului. Ele s-au acuzat din nou duminică. Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a tras obuze către liniile electrice ce alimentează centrala, în timp ce agenţia oficială de presă TASS a raportat că unele dintre depozitele sitului au fost lovite de bombardamentele ucrainene, citând un oficial al operatorului rus de energie nucleară Rosenergoatom. "Au bombardat nu doar ieri, ci şi astăzi, şi bombardează chiar acum", a spus Renat Karceaa, consilier al CEO Rosenergoatom, adăugând că orice atac de artilerie asupra obiectivului reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei nucleare. Putin amenință nuclear cu centrala Zaporojie Potrivit lui Karceaa, obuzele au fost trase în apropierea unei instalaţii de depozitare a deşeurilor nucleare uscate şi unei clădiri pentru combustibil nuclear uzat proaspăt, dar că nu au fost detectate emisii radioactive în prezent, potrivit TASS. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează La rândul ei, compania de energie nucleară a Ucrainei, Energoatom, a acuzat armata rusă că a bombardat centrala şi a spus că există cel puţin 12 lovituri asupra infrastructurii. Potrivit Energoatom, Rusia a vizat infrastructura necesară repornirii unor părţi ale centralei în încercarea de a limita în continuare alimentarea cu energie electrică a Ucrainei.

Apartamentele cu centrale pe gaz, majoritatea (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Apartamentele cu centrale pe gaz, majoritatea

Apartamentele cu centrale pe gaz, majoritatea. Un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică pe pagina primăriei ieşene arată că sunt de peste trei ori mai multe centrale individuale în funcţiune decât numărul locuinţelor branşate la sistemul centralizat de încălzire. Apartamentele cu centrale pe gaz, majoritatea Proiectul conţine informaţii şi despre sistemele de aer condiţionat instalate „acasă” şi în instituţiile publice. Primăria Municipiului Iaşi a afişat în consultare publică proiectul de hotărâre menit să actualizeze Strategia locală pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei. Citește și: Putin a schimbat abordarea diplomatică după pierderile grele suferite în Ucraina: nu mai vrea să negocieze cu Kievul, ci cu Washingtonul, care îi „dictează” lui Zelenski Documentul, care conţine peste 200 de pagini, prezintă printre altele situaţia la nivelul anului trecut atât la nivel naţional, cât şi local. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Moldova riscă să rămână în beznă Foto: Twitter
Eveniment

Moldova riscă să rămână în beznă

Republica Moldova riscă să rămână în beznă: centrala de la Cuciurgan, controlată de Tiraspol, va livra doar 27% din necesarul de energie, față de 70%, cât se angajase. România asigură 30% din necesarul de energie al Moldovei, preluând ceea ce trebuia livrat de Ucraina. Însă Ucraina a fost nevoită să întrerupă toate exporturile de energie după ce 40% din infrastructura energetică a fost bombardată de Putin. Moldova riscă să rămână în beznă Anunțul privind limitarea dratică a livrărilor de energie de la centrala de la Cuciurgan a fost făcut de pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. „Nu ne propunem un scop în sine de a limita furnizarea de energie electrică a Republicii Moldova. Acesta nu este scopul nostru, pur și simplu nu avem gaz. Acestea sunt deja termeni comerciali între MGRES din cauza circumstanțelor apărute și Moldova”, a spus Krasnoselski, citat de newsmaker.md. Totodată, el a menționat că dacă în noiembrie volumul de gaz furnizat de Gazprom va rămâne scăzut la fel ca în octombrie, pachetul energetic pentru Moldova va fi de maximum 23%. Autoritățile de la Tiraspol au decis instituirea stării de urgență economică pe întreg teritoriul transnistrean, până pe data de 1 noiembrie. Atât Uzina Metalurgică de pe teritoriul transnistrean, cât și cea de Ciment de la Râbnița, și-au sistat activitatea din cauza deficitului de gaz. Gazprom a decis să reducă volumul gazelor naturale livrat în Transnistria: în octombrie cu 30%, iar în noiembrie cu 40% față de perioada similară a anilor trecuți. Moldelectrica a anunțat, azi, stare de alertă pe piața energiei electrice din Republica Moldova. Potrivit acestei companii, deficitul prognozat pentru astăzi, 21 octombrie, care nu este acoperit prin contracte comerciale de furnizare a energiei electrice, constituie circa 80MW în orele de vârf. Pentru zilele de sâmbătă și duminică, 22 și, respectiv 23 octombrie, nu sunt prognozate ore cu deficit de livrare a energiei electrice. Compania de stat a cerut consumatorilor să economisească energie sau va fi nevoită să treacă la deconectări. Ea arată că măsurile privind deconectarea consumatorilor de la rețeaua electrică sunt necesare „pentru menținerea stabilității funcționării sistemului electroenergetic întru evitarea colapsului acestuia și ca urmare evitarea pierderilor economice semnificative sau a pierderilor de vieți omenești”. România poate asigura 30% din necesarul Moldovei România livrează curent în Republica Moldova începând de vineri, 14 octombrie și va ajuta Chișinăul cu 10 milioane de euro pentru a depăși criză energetică, arată o analiză Deutsche Welle preluată de Rador. Citește și: Putin se afundă tot mai mult în trecutul URSS, aruncă mesaje de război rece spre Occident: NATO și UE, sponsori ai terorismului, se apropie de confruntare militară directă cu Rusia Curentul românesc livrat Republicii Moldova este mai scump decât cel livrat de Centrala de la Cuciurgan și decât cel importat până acum de către Moldova din Ucraina, dar este mai ieftin decât prețul de piață. Chișinăul va cumpăra, începând de vineri, energie electrică din România la un preț de 450 RON/MWh (echivalentul a aproximativ 90 de Euro/MWh) datorită modificărilor legislative efectuate miercuri de Guvernul României.

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată (sursa: Telegram/vvgladkov)
Internațional

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată. O centrală electrică din oraşul rus Belgorod, la graniţa cu Ucraina, a luat foc vineri după un atac ucrainean, a declarat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov. Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată "O centrală electrică (...) a luat foc după un atac la Belgorod", a scris Gladkov pe Telegram, adăugând că va dura "până la patru ore" pentru a activa infrastructura de rezervă şi a restabili alimentarea cu curent electric. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală El nu a precizat câte persoane au fost afectate de această pană de curent produsă într-un oraş cu 330.000 de locuitori care până acum a fost rareori lovit de atacuri lansate din Ucraina, spre deosebire de regiunea sa, care este vizată în mod constant. Incendiul a fost stins la scurt timp după 17.00 GMT. "Vom încerca să reparăm toate daunele cât mai curând posibil", a spus guvernatorul regiunii.

CE nu amână plata datoriei ucrainene (sursa: Twitter/Secretary Janet Yellen)
Internațional

CE nu amână plata datoriei ucrainene

CE nu amână plata datoriei ucrainene. Secretarul trezoreriei SUA, Janet Yellen, s-a declarat vineri "dezamăgită" pe lângă omologii săi europeni că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori care au fost de acord să suspende rambursarea datoriei ucrainene timp de doi ani, relatează France Presse. CE nu amână plata datoriei ucrainene "Aş spune sincer că rămân dezamăgită de faptul că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori pentru a oferi o scutire de la plata datoriei Ucrainei", a declarat ministrul economiei şi finanţelor lui Joe Biden, la o întâlnire la Washington în cadrul reuniunilor de toamnă ale FMI şi Băncii Mondiale. "Ucraina, după cum ştiţi, se confruntă cu un deficit uriaş de finanţare şi are nevoie de sprijinul nostru deplin", le-a spus ea miniştrilor de finanţe şi comisarilor europeni. Un grup de creditori internaţionali ai Ucrainei, care cuprinde Canada, Franţa, Japonia, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite, au semnat un protocol de acord la 14 septembrie ce prevede amânarea plăţii datoriei ucrainene după o solicitare a Kievului. Aceste ţări şi-au dat acordul la 20 iulie şi de atunci au îndemnat alţi deţinători de obligaţiuni să facă acelaşi lucru. Gentiloni: Avem nevoie de consens "Comisia este un organism multilateral şi pentru a lua o astfel de decizie trebuie să avem un consens al tuturor statelor membre", a reacţionat comisarul pentru afaceri economice al Comisiei Europene, Paolo Gentiloni, întrebat vineri într-o conferinţă după remarcile ministrului american. "De aceea avem o cale diferită şi o abordare diferită a problemei", a adăugat el. FMI a avertizat la aceste întâlniri că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar ce ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari pe lună în 2023. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Janet Yellen l-a primit marţi pe ministrul ucrainean de finanţe Sergii Marcenko, la Departamentul Trezoreriei. Ea a cerut ţărilor partenere şi aliaţilor Statelor Unite să accelereze plăţile financiare către Ucraina şi să-şi intensifice asistenţa, atât pentru "a ajuta Ucraina să-şi menţină serviciile guvernamentale esenţiale", dar şi pentru "a începe să construiască şi să se redreseze". "Vom continua să vă sprijinim", a promis dna Yellen.

Directorul centralei Zaporojie, răpit de ruși (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Directorul centralei Zaporojie, răpit de ruși

Directorul centralei Zaporojie, răpit de ruși. Ihor Muraşov, directorul general al centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de ruşi, a fost reţinut de o patrulă rusă, a anunţat sâmbătă compania nucleare ucraineană de stat Energoatom, transmite Reuters. Directorul centralei Zaporojie, răpit de ruși Ilia Muraşov a fost reţinut vineri în timp ce călătorea din Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, către oraşul Enerhodar, în jurul orei locale 16:00 (13:00 GMT), a precizat compania ucraineană într-un comunicat de presă în care este citat directorul instituţiei, Petro Kotin. Directorul general al centralei nucleare ucrainene Zaporojie ''a fost scos din maşină, a fost legat la ochi şi dus într-o direcţie necunoscută", se mai menţionează în comunicatul citat. Energoatom: "Terorism nuclear" Kotin a scris pe contul său de Telegram că nu se ştie deocamdată ce s-a întâmplat mai departe cu Muraşov, care este "responsabilul principal şi exclusiv pentru siguranţa nucleară şi în ceea ce priveşte radiaţiile" la centrală, iar reţinerea sa "pune în pericol siguranţa funcţionării celei mai mari centrale nucleare din Ucraina şi din Europa". Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Şeful Energoatom le-a cerut forţelor ruse "să înceteze imediat actele de terorism nuclear faţă de conducerea şi personalul" centralei Zaporojie şi să-l elibereze pe Muraşov.

Altă centrală nucleară atacată de ruși (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Altă centrală nucleară atacată de ruși

Altă centrală nucleară atacată de ruși. Armata rusă a bombardat luni perimetrul centralei nucleare Pivdennoukrainsk (Iujnoukrainskoie) în regiunea Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ucrainei, dar reactoarele nu i-au fost afectate şi centrala funcţionează în mod normal, a declarat luni compania publică ucraineană Energoatom, citată de Reuters şi AFP. Altă centrală nucleară atacată de ruși "La 19 septembrie 2022, în jurul orei locale 00:20 (21:20 GMT duminică), armata rusă a bombardat zona industrială a centralei nucleare Pivdennoukrainsk", a indicat Energoatom pe Telegram. "O explozie puternică s-a produs la numai 300 de metri de reactoare", a precizat compania. "În prezent, cele trei reactoare ale centralei funcţionează în regim normal", a asigurat operatorul public, potrivit căruia bombardamentele nu au provocat morţi sau răniţi, dar a afectat clădirile centralei. Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste Suflul exploziei a spart circa o sută de ferestre de la clădirea centralei şi a provocat o scurta deconectare a trei linii de înaltă tensiune la centrală, conform aceleiaşi surse. Potrivit Reuters, a fost avariată şi o centrală hidroelectrică din apropiere. "Rusia pune în pericol întreaga lume" "Rusia pune în pericol întreaga lume. Trebuie să o oprim cât nu este prea târziu", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Facebook, difuzând o înregistrare video de la camerele de supraveghere în alb şi negru ce arată o explozie imensă. O altă centrală nucleară ucraineană, cea din regiunea Zaporojie, cea mai mare din Europa şi care se află din martie sub controlul trupelor ruse, a fost deja vizată de bombardamente în ultimele luni, suscitând o îngrijorare puternică din partea Occidentului. Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc de aceste lovituri şi de riscul de a provoca un incident nuclear, notează AFP.

Ce ascund rușii la centrala Zaporojie (sursa: flickr/IAEA)
Internațional

Ce ascund rușii la centrala Zaporojie

Ce ascund rușii la centrala Zaporojie. Misiunea pe care Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) o începe la centrala nucleară ucraineană Zaporojie este "cea mai dură din istoria" organizaţiei din cauza luptelor din apropiere, a apreciat luni şeful diplomaţiei ucrainene, potrivit AFP. Ce ascund rușii la centrala Zaporojie "Această misiune va fi cea mai dură din istoria AIEA din cauza activităţii de luptă desfăşurată de Rusia pe teren, dar şi ca urmare a manierei evidente în care Rusia încearcă să-şi legitimeze prezenţa" în acest loc, a afirmat Dmitro Kuleba în timpul unei vizite la Stockholm. Pe de altă parte, ambasadorul Rusiei la organizaţiile internaţionale cu sediul la Viena, Mihail Ulianov, a salutat misiunea AIEA la centrala nucleară Zaporoje. El a ţinut să precizeze că Moscova a avut o contribuţie semnificativă la această vizită. Ţările G7, "profund îngrijorate" Ţările G7, care s-au declarat "profund îngrijorate" de riscurile de accident nuclear la centrala Zaporojie, au cerut luni garanţii pentru accesul "în deplină libertate" al personalului AIEA la acest obiectiv. "Subliniem că orice tentativă a Rusiei de a deconecta centrala de la reţeaua electrică ucraineană ar fi inacceptabilă", indică o declaraţie a grupului directorilor G7 pentru neproliferare. Declaraţia subliniază că centrala nucleară Zaporojie nu trebuie "să fie utilizată pentru activităţi militare sau pentru stocarea de material militar". Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a anunţat luni dimineaţă că se află în drum spre centrala nucleară Zaporojie. Șase reactoare la Zaporojie Situată în sudul Ucrainei, această centrală a fost deconectată de la reţeaua electrică joi, pentru prima dată în istoria sa, ca urmare a unui incendiu cauzat de un bombardament ce a produs pagube asupra unei linii electrice. Având şase reactoare cu o capacitate de 1.000 de megawaţi fiecare, centrala nucleară Zaporojie se află din luna martie în mâinile forţelor ruse. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” În ultimele săptămâni, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardamente care au vizat locul acestei centrale, ceea ce a sporit temerile privind producerea unei catastrofe de tipul celei din 1986 de la Cernobîl.

Risc de pulverizare radioactivă la Zaporojie (sursa: Agerpres)
Internațional

Risc de "pulverizare radioactivă" la Zaporojie

Risc de "pulverizare radioactivă" la Zaporojie. Operatorul nuclear ucrainean Energoatom a avertizat sâmbătă că există un risc de "pulverizare de substanţe radioactive" la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de trupele ruse, transmit AFP şi Reuters. Risc de "pulverizare radioactivă" la Zaporojie Potrivit Energoatom, forţele ruse "au bombardat locul în mai multe rânduri în ultima zi". "Infrastructura centralei a fost afectată şi există riscul de scurgeri de hidrogen şi de pulverizare de substanţe radioactive", a indicat Energoatom pe Telegram, adăugând că există şi "un risc ridicat de incendiu". De partea sa, Ministerul Apărării rus a acuzat armata ucraineană că a bombardat centrala Zaporojie de trei ori în ultimele 24 de ore. Situată în sudul Ucrainei, centrala Zaporojie a fost deconectată de la reţeaua electrică joi, pentru prima dată în istoria sa, ca urmare a unui incendiu cauzat de un bombardament ce a produs pagube asupra unei linii electrice. Șase reactoare Având şase reactoare cu o capacitate de 1.000 de megawaţi fiecare, centrala Zaporojie se află din luna martie în mâinile forţelor ruse. În ultimele săptămâni, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardamente care au vizat locul acestei centrale, ceea ce a sporit temerile privind producerea unei catastrofe de tipul celei din 1986 de la Cernobîl. Citește și: Putin l-a asmuțit iar pe Medvedev împotriva Occidentului: Rusia nu va face pace dacă Ucraina renunță la NATO, e insuficient În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră