vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

213 articole
Eveniment

Deliorga (CCR) a economisit toate veniturile

Deliorga (CCR) a economisit toate veniturile. Judecătorul CCR Cristian Deliorga a câștigat în 2022, din salarii și pensia specială de magistrat puțin peste 702.000 de lei. Deliorga (CCR) a economisit toate veniturile Peste 657.000 de lei au fost puși în șase conturi bancare deschise în 2022. Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 de euro lunar din salariu și pensii speciale Deliorga are opt conturi bancare. Șase, deschise în 2022 (sursa: ccr.ro) Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Practic, din ce a câștigat anul trecut, lui Deliorga i-au mai rămas 45.000 de lei de cheltuială. La acești bani s-au adăugat puțin peste 33.000 de lei, pensia anuală a soției. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, ia și trei sporuri și o indemnizație. Enache a avut dosar de turnător, care a dispărut Împreună, așadar, soții Deliorga au trăit din 78.000 de lei în 2022, adică au avut o medie lunară de cheltuieli de 6.500 de lei, puțin peste 1.300 de euro. O sumă din care, într-adevăr, trăiesc foarte multe familii cu copii din România. Dar, prin comparație cu președintele Curții Constituționale, Marian Enache, care cheltuie 9.000 de euro lunar și mai pune aproape 6.000 de euro la ciorap, Deliorga este sărac lipit.

Deliorga (CCR) a economisit toate veniturile în 2022 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Șeful CCR, Enache, moșier lângă București (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București

Șeful CCR, Enache, moșier lângă București. Președintele CCR, Marian Enache, deține peste 7.400 de metri pătrați de teren în două comune de lângă București. Cel mai valoros teren, de peste 1.100 de metri pătrați, se află la Corbeanca. Șeful CCR, Enache, moșier lângă București Terenurile sunt cumpărate între 2007 și 2017. Cinci dintre acestea (trei agricole și două intravilane) se află în comuna prahoveană Gorgota, la granița cu județul Ilfov. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Gorgota este cunoscută prin satul component Potigrafu, devenit celebru în urma filmării unor scene din filmul hollywoodian "Cold Mountain" cu Nicole Kidman și Jude Law în anii 2000. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, ia și trei sporuri și o indemnizație. Enache a avut dosar de turnător, care a dispărut La Gorgota, Enache deține în jur de 6.300 de metri de teren: aproape 2.700, intravilan, și 3.600, agricol. Valoarea de piață a terenurilor intravilane este de aproximativ 40.000 de euro iar cea a terenurilor agricole, în jur de 20.000 de euro. Terenul de la Corbeanca, intravilan, este cel mai scump: are o suprafață de 1.116 de metri pătrați și poate depăși 100.000 de euro. Terenurile deținute de Marian Enache (sursa: ccr.ro)

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic

Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic. Președintele Curții Constituționale trăiește ca un nabab: din câștigurile lunare de peste 15.000 de euro, vreo 6.000 de euro se pun la ciorap și restul se cheltuie cu o medie de 300 de euro pe zi. Venituri de 871.000 de lei în 2022 Cel puțin așa s-a întâmplat în ultimii doi ani fiscali încheiați, 2021 și 2022. Citește și: Deși are 47.000 lei/lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, ia și trei sporuri și o indemnizație. Enache a avut dosar de turnător, care a dispărut Astfel, în 2022, Marian Enache a declarat venituri de 871.000 de lei (din salariul de la CCR, două pensii speciale și o indemnizație parlamentară), echivalentul a 175.000 de euro. În medie lunară, ar fi vorba de venituri de 14.600 de euro. Într-un cont bancar, Enache a pus în ultimul an fiscal 68.000 de euro (diferența dintre 258.000 de euro, cât era suma din cont în declarația din 2022, și 326.000 de euro, sumă declarată în 2023). Adică peste 5.600 de euro economisiți, lunar, în medie. Așadar, diferența dintre venituri și economii (14.600 EUR minus 5.600 EUR) o reprezintă cheltuielile lunare ale șefului CCR: 9.000 de euro. Șeful CCR cheltuie sute de euro zilnic În medie zilnică, reiese că, în 2022, Marian Enache a cheltuit 300 de euro. În fiecare zi. Cam 1.500 de lei. Aproape un salariu minim pe economie. Cum președintele CCR nu a declarat bijuterii, obiecte de artă, vehicule de un fel sau altul și nici măcar nu deține o casă iar achiziții imobiliare nu a mai făcut din 2017, este greu de spus pe ce se duc 300 de euro pe zi, în medie. Poate că Enache mănâncă zilnic la restaurante de lux sau își face concedii exorbitante în paradisuri tropicale. Sau poate donează sume importante ONG-urilor. Numai 260 de euro pe zi în 2021 În declarația de avere din 2022 (pentru anul fiscal 2021), Marian Enache a declarat venituri de "doar" 773.000 de lei, echivalentul a 155.000 de euro (o medie lunară de aproape 13.000 de euro). În același document, actualul șef al CCR a declarat un cont de 258.000 de euro, mai mare cu 61.000 de euro decât cel din anul anterior, care era de 197.000 de euro. Așadar, la un venit de aproape 13.000 de euro lunar, Enache a pus deoparte puțin peste 5.000 de euro lunar. Reiese, deci, că cheltuielile lunare ale judecătorului CCR în 2021 au fost de aproximativ 8.000 de euro, peste 260 de euro zilnic. Declarațiile de avere ale lui Enache din mandatul de la Curtea Constituțională pot fi consultate aici.

Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Președintele CCR încasează trei sporuri și indemnzație

Deși are un salariu brut de puțin peste 47.000 lei/ lună și două pensii speciale - una de magistrat și alta de fost parlamentar - președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație, arată datele publicate chiar pe site-ul CCR. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Cel mai consistent dintre sporurile lui Enache este cel pentru „condiții vătămătoare de muncă”, deși sediul CCR se află în Palatul Parlamentului, într-o zonă centrală a Bucureștiului. Enache a avut „dosar de rețea” la Securitate, dar acesta a dispărut. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, spune Europa Liberă. Președintele CCR încasează trei sporuri și o indemnzație CCR a respins constant modificările la legile pensiilor speciale. Ce primește, de la stat, președintele CCR Marian Enache: Pensie specială de magistrat - 438.965 de lei în anul fiscal 2022 Pensie specială de deputat - 55.536 de lei în anul fiscal 2022 Un salariu (indemnizație) brut de 47.074 de lei pe lună, potrivit datelor din septembrie 2023. Spor de solicitare neuropsihică - 5.884 de lei/ lună Spor pentru păstrarea confidențialității - 1.176/ lună Spor de condiții vătămătoare - 7.061 lei/ lună Indemnizație de doctorat - 950 de lei pe lună În total, Enache câștigă lunar circa 62.000 de lei, fără pensiile speciale. Recent CCR a respins legea care interzicea cumulul pensiei cu salariu - cum se întâmplă atât în cazul lui Enache, cât și a majorității judecătorilor de la CCR. Citește și: Medicul Chirițescu din Roman câștiga peste 19.000 de lei pe lună, dar nu venea deloc sau stătea doar două ore la serviciu. Are o avere uriașă, inclusiv două BMW-uri și două vile „Curtea (Constituțională n.r.) a considerat că dispoziţiile criticate referitoare la interdicţia cumului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie. În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, în temeiul articolului 147 din Constituţia României”, a explicat președintele CCR, Marian Enache.

CCR a decis că pachetul Ciolacu este constituțional Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

CCR a decis că pachetul Ciolacu este constituțional

CCR a decis că pachetul Ciolacu de majorare a fiscalității, pentru care guvernul și-a asumat răspunderea, este constituțional. Președintele Curții, Marian Enache, a anunțat că sesizarea USR a fost respinsă. Unii judecători nu au fost de acord cu decizia, care s-a luat cu majoritate de voturi, nu unanimitate. Consiliul Economic și Social (CES) a arătat că, prin această lege, se vor lua 100 de miliarde de lei de la mediul privat, iar cheltuielile statului se taie cu doar 16 miliarde de lei. Impozitarea pe cifra de afaceri va lovi este „un TVA”, va fi o lovitură foarte grea pentru retail, energie și industria auto și va duce la creșterea prețurilor, iar societățile din energie vor fi dublu taxate, mai aprecia CES. Citește și: ANALIZĂ Cea mai dură bătălie a armatei israeliene: să stopeze propaganda Hamas care susține că spitalul din Gaza a fost lovit de rachetele guvernului de la Ierusalim CCR a decis că pachetul Ciolacu este constituțional „În cadrul examenului de constituţionalitate, s-a conchis că procedura de aprobare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi a jurisprudenţei CCR”, a spus Enache. El a precizat că CCR a mai reţinut că „dispoziţiile legale în mod punctual criticate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate au fost adoptate în marja de apreciere şi oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală”. „Prin urmare, judecătorii constituţionali au decis cu majoritate de voturi că obiecţia este neîntemeiată, că legea în ansamblul său este constituţională, declarând respingerea obiecţiei, că articolul 3 referitor la diminuarea contribuţiei la Pilonul II de pensii administrat privat a persoanelor fizice implicate în activitatea de creare de programe şi calculator este constituţională, iar în unanimitate, au respins ca neîntemeiate celelalte critici, în număr de peste 30 formulate în sesizare”, a mai spus preşedintele CCR. Marian Enache a anunţat că după moticarea deciziei CCR, legea poate fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Citește și: VIDEO+FOTO Cancelarul Scholz, pus pe burtă pe pista aeroportului Ben Gurion, în timpul unui atac cu rachete al Hamas USR şi Forţa Dreptei au depus în 29 septembrie, la Curtea Constituţională, o sesizare care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care Guvernul Ciolacu şi-a angajat răspunderea în Parlament. Documentul a fost semnat şi de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, care, ca urmare a acestui fapt, au fost excluşi din grupul parlamentar PNL de la Camera Deputaţilor.

Magistrați și pensionari speciali cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

Cer ÎCCJ atace CCR noua variantă a pensiilor speciale

Magistrați și pensionari speciali cer Înaltei Curți de Casați și Justiție (ÎCCJ) să atace la CCR și noua variantă a legii pensiilor speciale, care se vor reduce prin supraimpozitare. Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Procurorilor din România și Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România și RoJust i-au scris președintelui ÎCCJ, reluând argumentul că pensiile lor sunt o garanție a independenței Justiției. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Cer ÎCCJ să atace la CCR și noua variantă a pensiilor speciale Memoriul este semnat de vicepreședintele AMR, judecătorul Cezar Filip, de judecătoarea Florica Roman președintele AJADO, și de două procuroare aflate la pensie Elena Iordache (APR) și Katalin Kibedi (ANMPR). Însă, ieri, președintele CSM, judecătorul Daniel Grădinaru a spus că magistrații din instituția pe care o conduce sunt mulțumiți de noua variantă a legii pensiilor. „Din partea judecătorilor și procurorilor în funcție, la nivel de CSM feedbackul este bun. Noi nu avem persoane care să nu fie mulțumite. Poate își doreau mai mult, poate își doreau să rămână așa cum era până acum. Dar modalitatea în care se face schimbarea este acceptată și acceptabilă. Din ce am înțeles eu, nemulțumiți sunt foștii colegi, care acum sunt pensionari și care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmează să scadă. Se face o impozitare și va fi o scădere. Dar eu zic că nu va fi o scădere atât de dramatică, încât să afecteze dreptul în sine. Este la nivel acceptabil, rezonabil. Dar bineînțeles că există nemulțumiri, pentru că orice tăiere a veniturilor este o tăiere și nu mulțumește pe nimeni”, a spus Grădinaru, pentru Luju. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Grădinaru urmează să piardă circa 6.000 de lei pe lună, dacă noua lege va intra în vigoare: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției.

Viitoarele pensii speciale vor fi mai puțin nesimțite, spune pesedistul Alfred Simonis
Politică

Viitoarele pensii speciale vor fi mai puțin nesimțite

Președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis (PSD), a declarat, despre viitoarele pensii speciale, care vor intra în vigoare dacă noul proiect este promulgat: „După intrarea în vigoare a acestei legi, vor fi mai puţin nesimţite aceste pensii”. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Proiectul a fost votat, azi, de deputații PSD, PNL și ai grupului minorităților. USR, AUR și 22 de deputați neafiliați au votat „Nu”. UDMR, deși a criticat proiectul, s-a abținut, cu excepția unui parlamentar, care a votat alături de opoziție. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Viitoarele pensii speciale vor fi mai puțin nesimțite „E suficient? Răspunsul e nu, şi ăsta este adevărul. E uşor să tai complet pensiile speciale din România, aşa cum am făcut cu pensiile parlamentarilor. Astăzi, în plată, foştii parlamentari nu mai au pensii speciale”, a spus Simonis. „Impozitarea actuală abia dacă zgârie sumele mari. La o pensie de 22.000 de lei, impozitul plătit în plus va fi de circa 1.600 de lei. Cam ce credeţi că rezolvă un astfel de impozit?”, a comentat deputatul UDMR Miklos Zoltan. El a spus că că soluţia găsită, impozitarea veniturilor suplimentare, pe partea necontributivă, este ridicolă, iar UDMR a propus o impozitare drastică a tuturor veniturilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui. Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, a declarat, luni, după adoptarea proiectului legii pensiilor speciale, că deciziile Curţii Constituţionale se pun în aplicare. Citește și: Imagini șocante la Spitalul Județean Neamț, parohia lui Ionel Arsene și a PSD: pereți cu găuri imense, pline de mucegai. 15 de bolnavi de cancer la o toaletă, tărgi din 2007 Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a afirmat luni că a trăit, cu prilejul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor, în care a fost votat proiectul pensiilor speciale, "încă un moment ruşinos al democraţiei româneşti - menţinerea încă 40 de ani a pensiilor speciale".

Averile nu se pot impozita cu 70%, explică Horia Georgescu Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Averile nu se pot impozita cu 70

Un fost președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, scrie, pe Facebook, despre pachetul Ciolacu, respectiv prevederea privind impozitarea cu 70% a veniturilor a căror proveniență nu poate fi dovedită: „«Averile» nu se pot impozita cu 70%. Este echivalent cu o confiscare”. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Horia Georgescu amintește că în Constituție este prevăzută prezumția privind caracterul licit al averii. Averile nu se pot impozita cu 70% „«Averile» nu se pot impozita cu 70%. Este echivalent cu o confiscare, iar asta are cu totul alt regim.Se pot citi câteva decizii ale Curții Constituționale și jurisprudența este clară. Cu «ilicitul» e și mai complicat . Tot în Constituție avem prezumția de dobândire licită (legală) a averii. Ar trebui inversată sarcina probei că să poți aplică noile prevederi și multe alte modificări legislative. Deci se schimbă Constituția așa înțeleg . Ultima observație…pentru «illicitul» ăsta de 70% toți cetățenii României, fie că lucrează în privat sau la stat, ar trebui să depună declarații de avere sau patrimoniu pentru a avea un T 0. Altfel nu se poate. Succes pe la instanțe și la CCR băieți ! ”, a scris Horia Georgescu. „Legea fiscală dispune doar pentru viitor. În text se vorbește despre «venituri», iar nu despre «avere», deci, pentru a impozita cu 70%, trebuie să se stabilească mai întâi momentul realizării respectivelor venituri”, l-a completat avocata Elenina Nicuț, într-un comentariu la postarea sa. „Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor”, prevede proiectul de lege pentru care Guvernul își va asuma răspunderea. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”, se arartă în articolul 44 din Constituția României.

Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu, desființează pachetul Ciolacu Foto: Facebook
Eveniment

Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu

Și ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu: proiectul de lege are nevoie de avizul CSAT și ar putea fi neconstituțional, scrie Profit, care a consultat avizul dat de acest minister, condus de liberala Alina Gorghiu. Tot azi, Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ proiectului de lege pe care Guvernul intenționează să-și asume răspunderea. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” În plus, în avizul ministerului Justiției se arată că magistrații ar putea ataca la CCR plafonarea sporului pentru condiții de muncă în condiții vătămătoare, întrucât această măsură ar afecta independența Justiției. Ministerul Justiției desființează pachetul Ciolacu „Se intenționează reglementarea unui impozit suplimentar în sarcina instituțiilor de credit, datorat pe lângă impozitul pe profit, - respectiv impozitul pe cifra de afaceri. Considerăm că introducerea a două impozite distincte, ale căror baze impozabile se suprapun parțial, ar putea fi considerată o injustă așezare a sarcinii fiscale, contrat art 56, alin (2) din Constituție", potrivit documentului obținut de Profit.ro. În consecință, ministerul Justiției recomandă obținerea unui aviz pe această măsură de la Consiliul Concurenței, Banca Națională și Asociația Română a Băncilor. „Reducerea sporurilor pentru condiții vătămătoare sau periculoase poate avea un impact asupra principiilor referitoare la independența justiției și a statului de drept, afectând astfel securitatea financiară a magistraților consacrată de art. 124 alin (3) și art 132 alin (1) din Constituție", se mai arată în aviz. Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat Și Consiliul Economic și Social (CES) a desființat pachetul Ciolacu de măsuri fiscale: ia 100 de miliarde de lei de la mediul privat și taie cheltuielile cu doar 16 miliarde de lei, apreciază această instituție. CES a emis aviz negativ la așa numitul proiect de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Comedia desființării pensiilor speciale ale parlamentarilor se repetă Foto: Captură video
Politică

Comedia desființării pensiilor speciale parlamentarilor

Comedia desființării pensiilor speciale ale parlamentarilor se repetă: foștii deputați și senatori atacă în grup noua lege. Aceștia repetă un scenariu care s-a mai jucat: vechea lege prin care se desființau pensiile speciale ale parlamentarilor, promulgată în februarie 2021, a picat la CCR în 15 luni de la promulgare, adică în mai 2022, după ce a fost contestată de sute de foști aleși. Citește și: Rectorul SNSPA: George Simion, declarat persona non-grata de două state vecine, susținut de „vechi simpatizanți ai URSS, unii declarați colaboratori ai Securității” Legea din 2021 a căzut la CCR din vicii de procedură. Comedia desființării pensiilor speciale ale parlamentarilor se repetă Doar în Maramureș, sunt 15 foști parlamentari care au dat în judecată Legislativul. Printre aceștia se află și Viorica Cherecheș, mama actualului primar al municipiului Baian Mare, Cătălin Cherecheș, care susține că ar fi revenit în PSD. Potrivit 2MNews.ro, sunt două procese colective deschise împotriva secretariatelor generale ale Senatului și Camerei Deputaților, unul deschis de trei foști parlamentari și altul de 12 ex-parlamentari. Și fostul deputat Eugen Nicolicea, reprezentat al Asociaţiei foştilor parlamentari, a anunţat că va ataca în instanţă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, susţinând că acesta este un „copy paste” după actul normativ declarat anterior neconstituţional de Curtea Constituţională. „Fiecare parlamentar sau fost parlamentar va acționa în instanță în momentul în care nu va primi această indemnizație. După care, în Instanță, se face o sesizare către Curtea Constituțională. De ce spun această procedură cu Instanța? Pentru că premierul nu vrea și nu are motive să facă o sesizare către Curtea Constituțională, parlamentarii nu se adună 50, 25 de deputați sau 25 de senatori, președintele nici atât, avocatul poporului, după timorarea de data trecută nu știu ce va face, și prin urmare nefiind un control de constituționalitate ex-ante, nu poți ajunge acolo decât pe calea unui proces”, a explicat Nicolicea. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV El s-a plâns că are o pensie prea mică: „După 7 mandate, mi s-au luat în considerare trei, adică patru mandate parcă aş fi fost pe stradă. Asta este prima limitare. După trei mandate luate în considerare, a mai intervenit o nouă limitare, că nu pot să depăşesc salariul deputatului în funcţie. (…) Deci, în prezent am 10.951, exact cât are un deputat în funcţie”.

Tăierea pensiilor speciale, amânată din nou Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Tăierea pensiilor speciale, amânată din nou

Tăierea pensiilor speciale a fost amânată din nou: sesiunea extraordinară a Parlamentului în care ar fi trebuit reglementate obiecțiile Curții Constituționale a fost abandonată, în pofida angajamentelor de acum două săptămâni, susțin surse politice. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale CCR a decis, la începutul lunii august, că pensiile speciale nu pot fi „recalculate negativ”, acestea putând fi doar majorate de legiuitor pentru a fi „în concordanţă cu principiul neretroactivităţii legii”. În legătură cu impozitarea pensiilor speciale, judecătorii CCR au decis că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Impozitarea, însă, nu trebuie să fie prea mare pentru că ar avea „un caracter sancționator”. Tăierea pensiilor speciale, amânată din nou „Săptămâna viitoare vom convoca Parlamentul în sesiune extraordinară pentru a modifica Legea pensiilor speciale în acord cu obiecțiile CCR. Îi solicit Ministrului Justiției ca până atunci să formuleze amendamentele contestate de Curte cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților. Este absolut necesar ca această Lege să intre în vigoare cât mai rapid astfel încât România să poată accesa banii europeni din #PNRR. Nu ne permitem să pierdem fonduri europene din cauza pensiilor speciale!”, a scris Ciolacu pe Facebook, la 3 august. Până acum, ministerul Justiției nu a prezentat vreun amendament care să pună proiectul de lege în acord cu obiecțiile CCR. Potrivit unor surse politice, problema pensiilor speciale se amână până când premierul Ciolacu va discuta, la Bruxelles, cu oficialii UE mai multe probleme legate de PNRR, inclusiv procentul de 9,4% din PIB alocat pensiilor. Vizita ar urma să aibă loc pe 23 august și, alături de Ciolacu ar urma să meargă mai mulți miniștri, printre care și cel al Muncii, Simona Bucura Oprescu. Însă alte tentative ale guvernării PSD-PNL de a renegocia prevederea din PNRR privind alocarea din buget, pentru pensii, inclusiv cele speciale, a 9,4% din PIB a fost un eșec. În mai 2023, miniștrii Budăi (Muncă) și Boloș (MIPE, la acel moment) au fost la Bruxelles, dar nu au reușit să elimine acest procent. Comisia Europeană ar fi amânat pentru ianuarie 2024 îndeplinirea condițiilor din jalonul III al PNRR.

Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le afecta drepturile Foto: CCR
Eveniment

Cum explică pensionarii speciali CCR pica legea afecta

Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le-ar fi afectat drepturile: „recalcularea negativă” a pensiilor magistraților încalcă principiul „securității juridice”, se arată în motivarea deciziei. Însă, spun ei, statul are dreptul să le crească pensiile. Prin această decizie, CCR blochează orice diminuare a pensiilor speciale aflate în plată - nu doar ale magistraților - apreciind că ele pot fi tăiate doar în caz de criză economică mondială. În ceea ce privește recalcularea viitoarelor penii de serviciu, Curtea găsește diferite chichițe juridice pentru a susține că legea este confuză, deci „nu îndeplinește cerințele de calitate a legii”. Cum explică pensionarii speciali de la CCR decizia de a pica legea care le afecta drepturile Iată câteva din inovațiile juridice ale CCR, precum „recalcularea negativă”: CCR arată că pensiile magistraților pot fi recalculate doar pentru a crește: „Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținută. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei, însă, din punctul de vedere al securității juridice, ori de câte ori legiuitorul apreciază ca fiind necesar, o îmbunătățire a modului de calcul care să conducă la o creștere a pensiei aflate în plată este în concordanță cu principiul neretroactivității legii, pentru că neretroactivitatea este o garanție pentru cetățean, o protecție constituțională acordată în beneficiul său. Securitatea juridică cere și impune o protecție ascendentă, de sporire a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare” CCR decide că este „irațional” ca pensiile magistraților să fie calculate în funcție de veniturile din ultimii 25 de ani, acestea trebuie să fie cât mai apropiate de ultimul salariu: „Adunarea cuantumului indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor cu caracter permanent din cei 25 de ani necesari pensionării și împărțirea sumei rezultate la 300 pentru a determina baza de calcul constituie un aspect lipsit de raționalitate în stabilirea unei pensii de serviciu pentru că, în realitate, reprezintă o modalitate de reducere a bazei de calcul, care nu poate conduce, în mod obiectiv, la un cuantum al pensiei cât mai apropiat de cel al venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat. Categoric, jurisprudența Curții Constituționale nu obligă la stabilirea bazei de calcul ca fiind venitul aferent ultimei luni anterioare pensionării, dar exclude posibilitatea ca baza de calcul să fie stabilită prin raportare la media veniturilor persoanei dintr-un interval de 25 de ani, interval în care aceasta a avut diferite funcții, grade, vechimi care nu corespund cu un moment contemporan cu cel al ieșirii la pensie. Astfel, în stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/gradului/vechimii avute la timpul pensionării, permițând ca valoarea pensiei de serviciu să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remunerații primite”. Pensiile speciale pot fi tăiate doar în caz de criză modnială, acesta fiind motivul pentru care CCR a acceptat legislația guvernului Boc: „Exegeza Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, precitată (și a întregii jurisprudențe a Curții Constituționale bazate pe aceasta) trebuie raportată la situația excepțională de criză economico-financiară în care s-a găsit statul român, în contextul obiectiv al crizei economico-financiare mondiale, aspect care s-a încadrat în cerința apărării securității sale naționale” Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Documentul arată că decizia CCR a fost adoptată „cu majoritate de voturi”, deci este posibil să existe puncte de vedere diferite și o opoziție la această motivare. media-169142206596457100Download

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale. Fost judecător în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, profesorul Valerius Ciucă a blamat decizia de declarare a legii ca neconstituțională. Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale Ciucă a apreciat că dreptul Parlamentului de a reglementa privilegiile nu poate fi îngrădit. Coleg în cadrul Facultății ieșene de Drept, rectorul Universității "A.I. Cuza", fost judecător în cadrul CCR, Tudorel Toader a apreciat că argumentele Curții sunt valide, iar legea trebuie reanalizată. Amândoi consideră însă că o dezbatere profundă nu poate avea loc înainte ca CCR să prezinte motivarea deciziei. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Până acum, în spațiul public a fost difuzat doar un rezumat al acesteia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cei de la PNL aşteptăm scuzele comediantului Ciolacu, spune Robert Sighiartău Foto: Facebook Robert Sighiartău
Politică

Cei de la PNL aşteptăm scuzele comediantului Ciolacu

Liberalul Robert Sighiartau, după ce CCR a declarat parţial neconstituţionale modificările vizând pensiile speciale: „Noi, cei de la PNL, aşteptăm public scuzele comediantului Ciolacu”, a scris vicepreședintele PNL pe Facebook. De altfel, încă din 29 iunie, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a spus că Marcel Ciolacu ar trebui să își depună mandatul dacă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale nu este aprobat de Curtea Constituțională. Cei de la PNL aşteptăm scuzele comediantului Ciolacu „Misiune îndeplinită ! Noi cei de la PNL aşteptăm public scuzele comediantului Ciolacu”, a scris Sighiartău miercuri pe Facebook. Cu o zi în urmă, când anunţa că urmează decizia Curţii Constituţionale privind pensiile speciale, deputatul PNL a redistribuit postarea sa din ziua în care legea a fost votată pentru prima dată în Camera Deputaţilor, în 26 iunie. „După ce, timp de 1 an şi 6 luni, Marcel Ciolacu şi ministrul său Budai au aruncat tot felul de tiribombe şi fumigene cu legea pensiilor şi a salarizării, a impozitării globale, a reducerii impozitării etc. astăzi, după votul din plen pentru eliminarea pensiilor speciale, a lansat un atac nedemnn la adresa PNL, deşi împreună cele 2 partide au votat legile propuse de PSD astăzi. Marcel Ciolacu continuă aceeaşi strategie ticaloasă pe care a dus-o la adresa PNL, dar de data asta din calitatea de prim-ministru. Ca atare, îi lansez o provocare lui Marcel Ciolacu în care onoarea joacă un rol important. Asta pentru că dânsul pune un mare preţ, aşa cum a declarat-o de multe ori, pe statura morală a unui om politic. Domnule Ciolacu, dacă CCR declară neconstituţională legea pe care am votat-o astăzi în parlament, vă rog să vă onoraţi cu demnitate cuvântul şi să faceţi un pas în spate. Pentru că aţi stiut că legea va fi neconstituţională şi aţi minţit poporul român, atacând PNL”, afirma atunci Robert Sighiartău. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!”

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale Foto: Inqaum/ Octav Ganea
Eveniment

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Mureș, controlat de subprefectul Pălășan, omul de casă al „baronului” local PSD Vasile Gliga. „Baronul” și-a făcut fata deputată și șefă PSD Mureș și ginerele, senator Dar și un fost consilier al lui Ion Iliescu, Marian Enache, acum președinte al CCR. Citește și: Motivul halucinant pentru care Colegiul Medicilor nu vrea să-i ancheteze pe medicii de la spitalul Urziceni, unde o gravidă a născut pe trotuar. Vinovată: asistenta Enache, care a avut beneficiat și de avantajele unui certificat de revoluționar, a fost suspectat și de faptul că, pe vremea când era avocat la Vaslui, a fost turnător al Securității. Citește și: CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare El ar fi autorul raportului de respingere a noii legi de tăiere a pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Alina Corbu este cea care conduce ÎCCJ, instituția care a atacat la CCR proiectul de lege de tăiere a pensiilor speciale. Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale În 2014, Corbu a fost acuzată de DNA că i-a spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori. Ea a fost trimisă în judecată, a câștigat procesul, dar dosarul a fost secretizat, așa că nu se știe care a fost motivul achitării. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul ei și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD. Recent, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit în dosarul DNA în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată, a arătat Europa Liberă România. Dublu pensionar special, revoluționar și, probabil, turnător Președintele CCR, Marian Enache a fost consilier al fostului președinte, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Enache a bifat de-a lungul carierei politice cinci partide: FSN (1990-1992), FDSN (1992-1997), ApR (1997-2002), PC (2008-2012) și UNPR (2012-2016). Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” În 2022, el a primit de la statul român: un salariu de judecător la CCR - 374.000 lei/an - pensia de judecător la CCR - 439.000 lei/an - și pensia de ex-deputat - circa 55.000 de lei. De altfel, toți judecătorii CCR sunt sau vor fi beneficiari ai pensiilor speciale. Doi dintre ei, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, au fost plasați la CCR cu influența politică a lui Liviu Dragnea. Un altul, Bogdan Licu, a fost acuzat de plagiat. El a cerut și a câștigat în instanță dreptul de a renunța benevol la titlul de doctor, dar a negat că a plagiat. Și Licu a fost plasat în CCR cu sprijinul PSD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră