sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: catastrofă

5 articole
Eveniment

Evaluarea Națională la țară, rezultate catastrofale

Evaluarea Națională la țară, rezultate catastrofale. În județul Iași, rezultatele Evaluării Naționale 2024 scot în evidență, în continuare, diferența dintre mediul urban și mediul rural. Evaluarea Națională la țară, rezultate catastrofale În 20 de comune din județul Iași mediile mediilor generale obținute de elevi sunt sub 5,00, în timp ce municipiul Iași, municipiul Pașcani și comunele Valea Lupului și Bârnova se remarcă prin medii ale mediilor peste 7,00. Citește și: EXCLUSIV Situație „explozivă” la Romarm: directorul Emanuel Ioana refuză să semneze documente pentru ca fabricile de armament să-și onoreze contracte inclusiv pentru Ucraina În mediul urban, frecvența mediilor, pe intervale de medii ale mediilor, este în ordine crescătoare de la intervalul 1,00-2,00 la 9,00-10. În schimb, în mediul urban, cele mai multe medii finale sunt situate în intervalul 3,50-5,50. Pe măsură ce depășesc pragul de 6,50 și se îndreaptă către media maximă, numărul acestora scade. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Evaluarea Națională la țară, rezultate catastrofale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Armata obligatorie în România, o catastrofă (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie în România, o catastrofă

Armata obligatorie în România, o catastrofă, spune sociologul Bruno Ștefan, care crede că "reagitarea" subiectului are de-a face cu o competiție UE - SUA. Armata obligatorie în România, o catastrofă "Tinerii au descoperit că armata obligatorie a fost inutilă. Liberalizarea oricărei societăți presupune o demilitarizare și crearea unei armate de profesioniști. Pentru ce să mai ai culcat, sculat, unități militare mari. Citește și: Armata obligatorie, respinsă de parlamentari. „Stagiul militar obligatoriu nu e nici oportun, nici posibil”, spune șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu Pe locul ălora s-au făcut ansambluri rezidențiale, parcuri, magazine. E dificil să mai reconstruiești încă o dată structura militară care a fost până când Băsescu a suspendat armata obligatorie. Era un cost uriaș, iar rezultatele erau infime. Noi eram în topurile militare căzuți pentru că din cauza întreținerii oamenilor în armată cu culcat, sculat, noi nu puteam să achiziționăm echipamente, să avem arme cât de cât performante. Și atunci noi am trecut printr-o criză a armatei catastrofale.", a spus Ștefan într-o discuție cu DeFapt.ro. "E o problemă între Europa și SUA" "Noi nu puteam să ne apărăm în fața nimănui cu faptul că aveam nu știu câte sute de mii de soldați de trupă fără armament profesionist. S-a apelat la soluția care era firească și care a dominat o lume întreagă, cea a armatei de profesioniști. Din păcate, numai profesioniști nu sunt nici ăia. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Acum se reagită subiectul ăsta doar pentru că e o problemă între Europa și SUA. Subiectul are un alt substrat, cred eu. Substratul este că e o presiune a Franței și a Germaniei de a avea o armată unică europeană. Adică să facem aici în Europa, adică în Franța și Germania, armele și să nu le mai luăm de la americani. Să nu mai întreținem industria de armament americană și să avem industria franco-germană de armament.", și-a detaliat sociologul concepția. "Noi oricum plătim" "Subiectul ăsta are un substrat geopolitic, nu are o necesitate economică pentru noi. Noi oricum plătim, trebuie să ne gândim cui dăm banii. Pentru că noi nu avem posibilitatea să construim arme, fabrici de armament. Nu avem tehnologie. Nouă nu ne rămâne să facem ceva pe partea de producție. În perioada asta de tensiuni, cresc înarmările și rămânem cu niște armament care se uzează. Care iese cel puțin din uzul moral, că apar altele noi. Noi suntem în această logică belicoasă în care trebuie să ne apărăm.", a încheiat Bruno Ștefan.

Inundații în Italia: morți, evacuați, pagube (sursa: Facebook/Gian Luca Zattini Sindaco)
Mediu

Inundații în Italia: morți, evacuați, pagube

Inundații în Italia: morți, evacuați, pagube. Bilanţul provizoriu al inundaţiilor care au lovit regiunea Emilia-Romagna, nordul Italiei, a crescut miercuri la cinci morţi, în timp ce mii de persoane au fost evacuate, au anunţat autorităţile, aleşii locali avertizându-i pe locuitori că sunt în continuare în pericol. Inundații în Italia: morți, evacuați, pagube "Numărul victimelor confirmate a ajuns la cinci, două cadavre tocmai au fost descoperite în oraşul Forli. În total, avem trei victime în Forli, una în Cesena şi una în Cesenatico, care ar putea fi un bărbat de naţionalitate germană care a fost dat dispărut de câteva zile la Rimini", a declarat un oficial al prefecturii din provincia Forli-Cesena. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Străzile mai multor localităţi au fost acoperite de apă după ploile abundente. Pe plan local, în ultimele 24 de ore s-au înregistrat până la 15 centimetri de ploaie şi numeroşi locuitori au fost nevoiţi să se urce la etajele caselor sau pe acoperişul locuinţelor. Serviciile de urgenţă au evacuat mii de persoane, salvând copii şi bătrâni, cu ajutorul elicopterelor sau al bărcilor pneumatice. În cursul nopţii de marţi spre miercuri, locuitorii din Forli, unde a fost găsită prima victimă, au fugit desculţi, şocaţi, în întuneric, cu apa până la piept, potrivit unui fotograf AFP aflat la faţa locului. "Este sfârşitul lumii", a scris primarul din Forli, Gian Luca Zattini, pe Facebook. "Nu vă urcați în mașini, ci la etaj" Primarul oraşului Bologna, Matteo Lepore, a îndemnat populaţia să fie extrem de prudentă. Ar trebui "mai presus de toate să nu vă urcaţi în maşină, ci să urcaţi la primul etaj al caselor şi, dacă nu există etaj, să evacuaţi locuinţa", a scris el pe Instagram. Agenţia pentru Protecţie Civilă a anunţat că 14 râuri au ieşit din matcă şi 23 de oraşe au fost inundate. "Aproximativ 5.000 de persoane au fost evacuate, însă acest număr ar putea creşte", a declarat ministrul Protecţiei Civile, Nello Musumeci, pentru Radio 24. Citește și: Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice, dar PSD este prudent, de teama deficitului bugetar pe care l-ar deconta premierul Marcel Ciolacu Prim-ministrul Giorgia Meloni şi-a exprimat ''întreaga solidaritate cu populaţia afectată'' şi a scris pe Twitter că guvernul urmăreşte situaţia îndeaproape şi este pregătit să ofere asistenţă. Regiunea Emilia-Romagna a fost deja afectată în urmă cu două săptămâni de ploi abundente care au provocat inundaţii şi alunecări de teren care s-au soldat cu moartea a două persoane.

"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa (sursa: faz.net)
Internațional

"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa

"Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa. Prim-ministrul ucrainean Denis Şmîgal (foto) a avertizat împotriva unui "nou tsunami al migraţiei" dacă Rusia îşi va continua atacurile asupra infrastructurilor civile din ţara sa, într-un interviu care urmează să fie publicat integral duminică, relatează AFP. "Tsunami" de refugiați ucraineni spre Europa Denis Şmîgal, care urmează să participe luni la forumul economic germano-ucrainean de la Berlin, a acuzat Moscova că vrea "să arunce Ucraina într-o catastrofă umanitară", potrivit unor extrase din interviul său pentru ziarul duminical Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, comunicate în avans. "Dacă nu mai există curent, electricitate şi apă în Ucraina, asta poate declanşa un nou tsunami al migraţiei", a spus el. Rusia vrea "să ofere Ucrainei o iarnă rece, în cursul căreia oamenii ar putea literalmente să moară îngheţaţi. Asta ar putea duce la o catastrofă umanitară planificată, cum Europa nu a mai văzut după cel de al Doilea Război Mondial", a avertizat el. Activele rusești, folosite la reconstrucția Ucrainei Premierul ucrainean urmează să aibă luni o întrevedere bilaterală la Berlin cu Olaf Scholz şi să participe împreună cu cancelarul german la un forum economic care reuneşte reprezentanţi ai companiilor germane şi ucrainene. În interviul său pentru FAS, Denis Şmîgal a mai cerut Berlinului să livreze Ucrainei noi muniţii în următoarele zile pentru a respinge loviturile aeriene ruseşti. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă Pentru reconstrucţia Ucrainei, Şmîgal vrea să fie utilizate activele ruseşti îngheţate în străinătate. Pagubele provocate de atacul Rusiei se ridică în prezent la "peste 750 de miliarde de dolari", a declarat el. În paralel, există active ruseşti îngheţate în valoare de 300 până la 500 de miliarde de dolari, a subliniat el. "Ar trebui să dezvoltăm un mecanism de confiscare a activelor ruseşti", a spus premierul ucrainean. Este nevoie de investiții enorme După forumul economic germano-ucrainean de luni, în cadrul căruia preşedintele Volodimir Zelenski va susţine o alocuţiune video, marţi va avea loc la Berlin o conferinţă internaţională pentru reconstrucţia Ucrainei. "Va trebui să investim enorm" pentru reconstrucţia Ucrainei, a afirmat cancelarul Scholz în podcastul său săptămânal publicat sâmbătă. "Ucraina nu poate face totul singură. UE nu poate face totul singură. Numai comunitatea internaţională, care susţine în prezent Ucraina, o poate face. Şi trebuie să o facă pentru multă vreme", a afirmat el. Marţi, la conferinţa de la Berlin, vor fi prezenţi Olaf Scholz şi Denis Şmîgal, precum şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Volodimir Zelenski va susţine de asemenea o alocuţiune video.

Mariupol, catastrofă umanitară 2.200 de morți (sursa: Agerpres)
Internațional

Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți

Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți. Peste 2.100 de locuitori din Mariupol, un oraş-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse, au fost ucişi de la începutul ofensivei, a anunţat duminică primăria, relatează AFP. Mariupol, catastrofă umanitară: 2.200 de morți "Ocupanţii lovesc cinic şi deliberat clădiri rezidenţiale, zone dens populate, distrug spitale de copii şi infrastructurile urbane (...). Până în prezent, 2.187 de locuitori din Mariupol au murit în atacurile ruse", a informat Primăria Mariupol pe Telegram. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp "În 24 de ore, am avut 22 de bombardamente într-un oraş paşnic. Aproximativ o sută de bombe au fost deja aruncate asupra Mariupol", a adăugat el. Mariupol, un oraş-port strategic situat între Crimeea şi Donbass, este cufundat într-o situaţie "aproape fără speranţă", lipsit de hrană, apă, gaz, electricitate şi comunicaţii, a anunţat vineri Medici fără Frontiere (MSF). Convoi însoțit de preoți Un bilanţ difuzat vineri de autorităţile locale estima la 1.582 numărul de locuitori ucişi. Mai multe încercări de a transporta ajutor umanitar spre oraş au eşuat în ultimele zile. Un nou convoi însoţit de preoţi ortodocşi cu 100 de tone de apă, alimente şi medicamente se îndreptă către Mariupol, a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski. "Problema cheie astăzi este Mariupol, convoiul nostru se află la două ore de Mariupol, la 80 km distanţă", a spus el într-un videoclip postat în această după-amiază.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră