marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: carburant

5 articole
Economie

Ungurii trec granița să ia carburant

Ungurii trec granița să ia carburant. Preţul carburanţilor a explodat în Ungaria, după ce guvernul de la Budapesta a eliminat plafonul de preţ în luna decembrie şi a majorat accizele la combustibili, astfel că mulţi automobilişti ungari au început să treacă graniţa în Slovacia sau România pentru a face plinul la preţuri mai mici, transmite Reuters. Ungurii trec granița să ia carburant În timp ce la o benzinărie MOL din oraşul ungar Esztergom litrul de motorină costa zilele trecute 690 de forinţi (1,90 dolari), peste Dunăre, în oraşul slovac Sturovo litrul de motorină costa 1,619 euro, sau 1,76 dolari. Diferenţa de preţ este mai mică la benzină. "Am mers prin Slovacia de sărbători şi când am făcut plinul am constatat cât de ieftin este acolo", spune Tibor Toth, care a traversat podul care face legătura între oraşele Esztergom şi Sturovo pentru a alimenta cu carburant. "Trebuie doar să trecem podul şi am ajuns, aşa că evident vom veni mai des pentru asta", adaugă Tibor Toth. Reales pentru al patrulea mandat consecutiv, în luna aprilie 2022, premierul ungar Viktor Orban se confruntă în prezent cu cele mai dure provocări economice de până acum, în condiţiile în care inflaţia a trecut de 24% iar economia ungară se îndreaptă spre o stagnare în acest an. La începutul lunii decembrie 2022, guvernul lui Viktor Orban a fost nevoit să elimine măsura de plafonare a preţului de comercializare a carburanţilor, pe fondul unei penurii grave de combustibili. În acelaşi timp, executivul de la Budapesta a majorat accizele pe carburanţi şi a impus noi taxe vizând profiturile realizate de grupul petrolier ungar MOL din rafinarea ţiţeiului rusesc. Cauzele scumpirii excesive Tamas Pletser, analist la Erste Investment susţine că preţurile la carburanţi în Ungaria erau mai mari decât în alte părţi din regiune şi din cauza taxelor mai mari dar şi pentru că plafonarea a distorsionat modul de funcţionare a pieţei carburanţilor, eliminând competiţia. Din cauza preţului redus de comercializare, anul trecut firmele din Ungaria au încetat să mai importe combustibili, ceea ce a agravat deficitul, şi multe benzinării de talie redusă au fost forţate să înceteze activitatea din cauza acumulării pierderilor. Citește și: Putin n-a reușit să țină Europa de Vest în frig: Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa pe fondul prognozelor meteo favorabile "Pe ansamblu, au majorat taxele cu aproximativ 70-80 de forinţi pe litru, astfel că preţurile din Ungara le-au depăşit pe cele din ţările vecine", spune Tamas Pletser.

Ungurii trec granița să ia carburant (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Șoselele cancerului A1, DN1, A2 (vara) (sursa: greennews.ro)
Economie

Șoselele cancerului: A1, DN1, A2 (vara)

Șoselele cancerului: A1, DN1, A2 (vara). Cele mai periculoase șosele din punct de vedere al noxelor eliberate în atmosferă sunt cele din județele Ilfov și Prahova care ajung în București. Șoselele cancerului: A1, DN1, A2 (vara) Potrivit inginerului Sorin Patiu de la Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (VIDEO), pe aceste sectoare de drum se înregistrează consumuri enorme, de peste 8.000 de litri zilnic pe fiecare kilometru. Astfel, o bună bucată din autostrada A1 și una echivalentă din DN1 sunt campioane la consumul de carburant și, deci, la poluare. Valea Oltului se află în aceeași parametri de consum. Citește și: Zilnic, în România, se ard 15 milioane de litri de carburant pe șosele. Consumurile cele mai mari, în Ilfov și Prahova Autostrada A2, însă, ajunge la valori foarte mari de poluare vara, în vârf de sezon: dacă, în medie zilnică anuală, pe A2 se înregistrează un trafic de 20.000 de mașini, vara se poate ajunge și la 60.000 de autoturisme.

Cât carburant se consumă în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Mediu

Cât carburant se consumă în România

Cât carburant se consumă în România. Zilnic, fiecare român aflat în România consumă aproape un litru de carburant, chiar dacă nu pleacă nicăieri. În fiecare oră, în medie, la nivel național, se consumă peste 600.000 de litri de carburant. Cât carburant se consumă în România Potrivit inginerului Sorin Patiu de la Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), în România se consumă 10.000 de litri de carburant pe minut. În fiecare minut, în medie. Conform hărților de consum de carburant realizate de CESTRIN, cel mai "însetat" județ este Ilfov, urmat de Prahova și Cluj. Cel mai mic consum de carburant se înregistrează Tulcea, care are cea mai mică suprafață terestră din toate județele României, deci și cele mai puține șosele. Citește și: BREAKING Maia Sandu sugerează că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Prin constituție, țara este neutră Evident, având în vedere consumul, polul poluării de trafic se află pe axa Ilfov – Prahova, cea mai poluată zonă din România cu noxe care provin din arderea carburanților.

Furt de combustibil la stat 40% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Furt de combustibil la stat: 40

Furt de combustibil la stat: 40%. Consiliul Judeţean Bihor a obţinut o reducere a consumului de carburant cu 40 la sută după ce a montat sisteme GPS pe maşinile administraţiei judeţului. Furt de combustibil la stat: 40% Ulterior, şi autovehiculele instituţiilor subordonate au intrat în acelaşi regim. La Iaşi, o propunere similară a fost respinsă în bloc de consilierii PNL şi PMP. Citește și: Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice „Perfect, proiectul a picat”, a spus preşedintele Costel Alexe după vot. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Valentin Ionescu
Opinii

Protestul contra prețului la carburanți mai degrabă ar trebui îndreptat împotriva dl. Ciolacu și a altora care cheltuie bani publici în mod arbitrar

În iunie 2008, cotația la țiței era de 140,53 US$/baril iar benzina în România costa aproximativ 3,9 lei/litru (benzina 95, ca medie). În aprilie 2011, barilul ajunsese la 113,8 US$ iar în benzinării litrul de benzină 95 costa între 5,2 și 5,6 lei. Au fost fluctuații ca urmare a accizei și supraaccizei, dacă ne aducem aminte, separat de inflație, cheltuielile de extracție, rafinare, transport. Din 2011 până în iunie 2022, prețul la benzina standard s-a majorat cu aproximativ 63,4% iar creșterile au fost de 51,7% din iulie 2021 până în iulie 2022. Urmare a acestor creșteri de prețuri, observ că a început revolta impotriva benzinăriilor. Are vreun temei aceasta revoltă? Să vedem. 1. Taxele au o pondere de aproximativ 41,3% din prețul litrului de benzină 95. La 8,50 lei/litru de benzină standard, asta înseamnă 3,51 lei pe care statul îi încasează. Statul nu se va dispensa de această sumă, întrucât, mizând pe o cerere inelastică, cu siguranță va încasa suficienți bani pe care să-i cheltuie pe cadouri sociale: 700 de lei ajutor la pensionari cu venit până în 2.000 lei, vouchere. La aceste rente se adaugă o cheltuială de 9,5 miliarde de lei/lună pentru plata salariilor bugetarilor. 2. Cheltuieli de exploatare: zăcămintele de țiței din țara noastra sunt cam sărăcite. Ca urmare, în timp, cheltuielile de exploatare la extracție cresc în funcție de adâncime. Sigur, nu am date că acestea cresc în fiecare an și care este dimensiunea lor valorică. Dar acestea cresc. În rafinare sunt alte cheltuieli. 3. Mare parte din țiței se importă. Prețul țițeiului achiziționat nu este același precum cotațiile de la Londra (țiței Brent) sau bursele nord-americane (țiței WTI), dar aceste cotații sunt un sistem de referință în negociere (la condiția FOB sau CIF, nu contează). Uneori se cumpără mai ieftin decât cotația spot sau forward, alteori, mai scump. La prețul de achiziăie se adauga costurile de transport și de asigurare a mărfii. De când a început războiul din Ucraina, asigurările au crescut substanțial. Oricum, costul total de shipping a crescut rapid din 2021. Or, toate acestea se adaugă la prețul final al benzinei pe care o cumpărăm. 4. Ungaria sau "călărețul liber": MOL profită că autoritățile maghiare au obținut o derogare de la Comisia Europeană în ceea ce privește livrările de țiței rusesc, care se vând la cotații de 83 US$ (ESPO) sau la 108,49 US$. MOL procesează țiței rusesc mai ieftin în rafinăriile sale și apoi livrează benzină și motorină în România la prețuri comparabile cu cele de pe piața noastră. Asta se numește concurență neloială, întrucât MOL are un comportament oportunist. La fel, benzinăriile sale care operează în structura proprie. 5. Benzinăriile OMV și Petrom din rețeaua proprie nu trebuie tratate la fel cu benzinăriile independente care operează sub marcă proprie sau în franciză. Acestea achiziționează de la rafinării și au un cost. Cele în franciză trebuie să acopere și costul francizei. De aceea, aș trata diferit benzinăriile independente, deși recunosc că, atunci când cumpăr benzină, nu îmi bat capul să cercetez în ce regim funcționează benzinăria. Prin urmare, cine este de vină? Benzinarul, pentru că ne iese în față sau cei ce generează creșterea prețurilor? Eu cred că statul, OMV și MOL trăiesc într-un soi de complicitate. Sigur că firmele pot invoca majorările de costuri. Până la un punct. De asemenea, firmele din sectorul energetic pot invoca supraimpozitările. Pe fond, ar avea dreptate, deși, o data eliminate acestea, nu există siguranța că prețurile în benzinării ar scădea. Prețul exprimă nu doar o valoare, ci oferă un set de informații, nu doar despre marfa care se vinde, ci și despre comportamentul vânzătorilor și cumpărătorilor în prezent și în viitor. Ca atare, protestul contra prețului la benzină mai degrabă ar trebui îndreptat împotriva dl. Ciolacu și a altora care cheltuie bani publici în mod arbitrar, după care își declară îngrijorarea față de prețul la benzină. Dacă statul nu ar cheltui în mod discreționar la dimensiunea pe care o vedem de câteva luni numai pe consum, atunci probabil că ar avea și o mică resursă să mai reducă din TVA și acciza la benzină și motorină. Sigur, există și un efect de aborbție. După un timp, prețul ar începe să crească sau să scadă până ajunge la un preț de echilibru. Am ajuns la acest preț de echilibru? Eu cred că nu. Valentin M. Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră