Verile vor deveni insuportabile în România
Verile vor deveni insuportabile în România. Durata și frecvența valurilor de căldură din România au crescut semnificativ în ultimii ani, afectând tot mai multe regiuni. Până în 2040, temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe mari precum București și Craiova, potrivit raportului "Starea Climei - România 2024". Creșterea temperaturii globale Criza climatică globală a atins un punct critic, cu o creștere a temperaturii medii globale de 1,48 grade Celsius față de perioada preindustrială, conform datelor din 2023. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând o direcție alarmantă pentru climatul global și impactul său asupra ecosistemelor și societății. România resimte deja aceste schimbări, cu intensificarea valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestor valuri au crescut, mai ales în sud-vestul și estul țării, unde prelungirile au depășit 25-30 de zile. Verile vor deveni insuportabile în România Pe lângă valurile de căldură, seceta a devenit o altă provocare majoră pentru România. Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având un impact devastator asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, afectând profund ecosistemele și producția agricolă. Intensificarea fenomenelor meteorologice extreme Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe, au devenit mai frecvente în România. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de evenimente, mai ales în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului sugerează o intensificare a acestor fenomene, cu efecte negative asupra agriculturii și infrastructurii. Insule de căldură urbană Procesul de urbanizare agravează efectele schimbărilor climatice, orașele devenind mai calde și mai uscate decât zonele rurale, un fenomen cunoscut sub numele de Insula de Căldură Urbană. Diferențele de temperatură dintre orașe și zonele rurale pot ajunge până la 7-8 grade Celsius. În acest context, până în 2040, valurile de căldură vor afecta semnificativ zonele urbane, iar adaptarea devine esențială prin politici urbane integrate și soluții bazate pe natură. Necesitatea reducerii emisiilor Raportul subliniază necesitatea anticipării schimbărilor climatice prin avertizare timpurie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Slăbirea circulației meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitațiilor și la intensificarea secetelor în România, afectând agricultura și securitatea alimentară. Tranziția energetică a României Politicile climatice devin tot mai importante în contextul schimbărilor climatice accelerate. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050. România a implementat măsuri pentru eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, însă lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei strategii integrate. Tranziția energetică a țării se bazează pe planuri de creștere a capacităților regenerabile și nucleare, precum și pe electrificarea economiei. Ce cred oamenii Percepțiile publicului român față de schimbările climatice sunt mixte. Deși acestea sunt recunoscute ca fiind o problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, în timp ce preocupările economice rămân dominante. Raportul "Starea Climei - România 2024" prezintă date și proiecții climatice actualizate, analizează fenomenele meteorologice extreme și oferă o imagine clară asupra evoluției politicilor de climă, mediu și energie în România.
