sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: buzău

35 articole
Eveniment

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur. Muzeul Județean Buzău reevaluează decizia de a împrumuta diadema descoperită la Gherăseni, considerată o piesă de tezaur național, pentru expoziția „Attila the Hun” din Ungaria. Descoperită într-un mormânt care ar fi aparținut unei „prințese” cu craniul alungit, diadema a fost subiectul mai multor studii și expoziții internaționale. Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur Expoziția programată pentru sfârșitul anului 2025 își propune să reunească artefacte din perioada hunică, inclusiv piese descoperite pe teritoriul României. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Muzeul Județean Buzău deține mai multe obiecte din secolele IV-V, precum bijuterii și catarame, care reflectă influența hunilor în zonă. Conducerea muzeului ia în considerare măsurile de securitate necesare înainte de a lua o decizie finală privind împrumutul diademei. Riscurile legate de protecția patrimoniului cultural, mai ales în contextul recentelor evenimente internaționale, sunt factori esențiali în această analiză. Expoziția din Ungaria Directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, a declarat pentru Agerpres: "În Ungaria a fost o solicitare pentru o expoziţie foarte interesantă ca tematică, , expoziţie care reunea obiecte de interes arheologic, artefacte descoperite şi pe teritoriul României, în legătură cu prezenţa hunilor aici, dar şi obiecte de artă, tablouri care zugrăveau aspecte din perioadă sau portrete realizate. Muzeul Judeţean Buzău are foarte multe piese care să înfăţişeze perioada secolelor IV-V, piese care au fost descoperite pe teritoriul judeţului nostru la Gherăseni, la Grindu". Caracteristicile diademei Diadema de la Gherăseni este realizată din bronz acoperit cu foiță de aur, măsoară 19,5 x 4,5 cm și este decorată cu 143 de almandine. Valoarea sa istorică și artistică o plasează printre cele mai importante artefacte descoperite în România, consolidând importanța deciziei privind participarea la expoziția din Ungaria.

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur (sursa: historia.ro)
Castanii din Buzău au înflorit toamna (sursa: defapt.ro)
Eveniment

Castanii din Buzău au înflorit toamna

Castanii din Buzău au înflorit toamna. Ca urmare a condiţiilor meteo înregistrate în decursul anului, mai mulţi castani aflaţi pe Bulevardul Nicolae Bălcescu din municipiul Buzău au înflorit pentru a doua oară, semn că "arborii şi-au pierdut oarecum calendarul", sunt de părere specialiştii Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) sau că va fi o toamnă lungă. Castanii din Buzău au înflorit toamna În debutul lunii octombrie, mai multe flori în formă de lumânare sau de clopot, de nuanţe albe cu roz deschis şi-au făcut apariţia în castanii sălbatici care ale căror frunze deja au devenit aurii aurii, înainte de a se aşterne pe asfalt. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Este pentru a doua oară când castanii înfloresc în acest an, pe ramuri fiind observate atât flori cât şi fructele rotunde de culoare maro închis care stau să cadă. Specialiştii vorbesc despre o anomalie pusă pe seama secetei şi a temperaturilor ridicate. "Aceste fenomene le putem numi anomalii", a declarat, pentru Agerpres, directorul BRGV, Costel Vînătoru. "Practic plantele parcurg anumite fenofaze, de la perioada de înfrunzire, înflorit, la fructificare în funcţie de specie, care are bioritmul ei. Temperaturile, condiţiile climatice care au fost diferite faţă de normal au făcut să apară aceste dezechilibre, arborii şi-au pierdut oarecum calendarul şi sunt anumiţi muguri de rezervă care se activează în situaţiile când plantele sunt în pericol şi apar aceste înfloriri atipice cum avem acum. În trecut bătrânii spuneau atunci când apar aceste fenomene de înflorire ale plantelor în perioada aceasta, este un semn că avem o toamnă lungă", a adăugat Vânătoru. Dezechilibru bioritmic Înflorirea arborilor este explicată şi prin faptul că plantele au reacţionat în contextul unui dezechilibru bioritmic, cu scopul de a se înmulţi. "Practic avem de-a face cu dezechilibre bioritmice ale plantelor, şi-au pierdut puţin ceasul şi au fost înşelate de aceste condiţii. De regulă la plante există trei tipuri de muguri: floriferi, vegetativi şi micşti. Mugurii micşti sunt muguri de rezervă care se transformă la nevoie în floare sau în frunză pentru a-şi asigura perpetuarea. În cazul în care pomul a suferit şi nu a putut să înflorească la timp sau să fructifice la timp, aceşti muguri vin ca o compensare pentru a asigura perpetuarea speciei. Acum însă este prea târziu, nu vor rodi, nu putem vorbi de două producţii dar sunt semnale de alarmă că clima nu este foarte bine aşezată în matca ei iar plantele reacţionează... Înfloresc astfel de obicei în anii în care au avut de suferit, în perioada normală de înflorit fie au fost geruri şi au pierdut florile, fie a fost arşiţă şi nu s-a putut realiza polenizarea la timp. Dacă temperaturile sunt foarte ridicate, polenul îşi pierde viabilitatea şi nici insectele polenizatoare nu îşi mai pot face treaba şi atunci pomul a simţit că nu şi-a parcurs fazele iar mugurii de rezervă, 'nehotărâţi', cum îi găsim în literatura veche sunt mai tardivi şi înfloresc", a precizat Costel Vânătoru. Pe lângă castani, în această perioadă au fost observaţi şi corcoduşi înfloriţi pentru a doua oară.

Ciolacu a umplut Buzăul de baze sportive Foto: Captură YouTube
Politică

Ciolacu a umplut Buzăul de baze sportive

Pe modelul Dragnea, premierul PSD Marcel Ciolacu a umplut Buzăul de baze sportive: în 2023 și 2024, fieful premierului PSD a beneficiat de proiecte consistente ale CNI. Și alte județe controlate de PSD au primit bani pentru astfel de „investiții”, în timp ce Bihorul n-a atras nici un leu de la Guvern pentru noi baze sportive. Citiți și: Decizie definitivă: putem spune că AUR face propagandă pro-rusă, există suficiente motive De zece ani, statul investește doar în „sportul de performanță” de pe stadioane, iar o mare parte sunt fiefuri PSD, precum Turnu Măgurele, arată datele ministerului Dezvoltării, care controlează Compania Națioanlă de Investiții (CNI). Din 2015 în 2024, statul a pompat aproape 1,7 miliarde de lei în 67 de baze sportive, dintre care șapte ar fi dedicate sportului de performanță. Însă toate cele șapte obiective sunt stadioane, din care unul în Turnu Măgurele, unul în Târgu Jiu și altul în Craiova. În acest moment sunt în lucru încă 114 baze sportive, în valoare de 1,4 miliarde de lei. Ciolacu a umplut Buzăul de baze sportive În 2023 și 2024, de când Marcel Ciolacu este la putere, CNI a finalizat în județul Buzău complexuri sportive în valoare de peste 20 de milioane de lei. Una din bazele sportive din satul Capatanesti, comuna Mărăcineni, Buzău, finalizată în 2024, a costat zece milioane de lei. „Momentul inaugurării amplasamentului sportiv a fost marcat prin organizarea unui eveniment sportiv de excepţie – Supercupa judeţeană la fotbal, în prezenţa reprezentantului finanţatorului – Alexandru Stoica, secretar de stat cu rang de ministru în cadrul Ministerului Dezvoltării”, consemna presa locală. Însă această comună mai are o bază sportivă, finalizată tot de CNI, în 2023, în valoare de aproape 2,5 milioane de lei. Localitatea are primar PSD. În schimb, în Bihor nu a finalizat nici un astfel de complex sportiv, arată datele transmise de ministerul Dezvoltării la interpelarea deputatului USR Cristian Brian. Nici în Sibiu, CNI nu a finalizat, în ultimii zece ani, un complex sportiv. În județul Bistrița Năsăud, alt fief PSD, CNI a investit în baze sportive nu mai puțin de 152 de milioane de lei. Doar baza de la Prundu Bârgăului a costat aproape zece milioane de lei.

Seismic, Buzăul face parte din Moldova (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Seismic, Buzăul face parte din Moldova

Seismic, Buzăul face parte din Moldova. Cutremurul care s-a produs, luni după-amiaza, cu magnitudinea de 5,4 face parte din activitatea seismică normală a zonei Vrancea, unde din doi în doi ani se poate produce un astfel de seism, a declarat, pentru AGERPRES, Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Seismic, Buzăul face parte din Moldova "Cutremurul a avut o magnitudine de 5,4 şi intensitatea în epicentru de V. El s-a produs la o adâncime de 126 de kilometri, fiind 100 de staţii introduse în localizare", a spus Ionescu. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Acesta s-a resimţit si la Bucureşti, a fost mult mai puternic resimţit în Moldova, la Chişinău. Cutremurul face parte din activitatea seismică normală a zonei Vrancea, unde cel puţin o dată la doi ani are loc un cutremur cu magnitudinea peste 5. Am avut unul mai mare în 2018, de 5,8, unul de 5,4 în 2022. Deocamdată nu există nicio replică. Dacă erau replici, trebuia să se producă până acum", a adăugat acesta. Aceasta a precizat că ultima revizuire a magnitudinii seismului la 5,4 a fost aproape de cât a arătat iniţial sistemul de alertare în primele trei secunde, respectiv 5,5. El a adăugat că din analizele realizate de specialişti o dată pe secol în zona Vrancea se poate produce un cutremur cu o magnitudine mai mare, chiar peste 7. Un cutremur cu magnitudinea 5,4 s-a produs luni, la ora 17:40, în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea, la adâncimea de 126,8 kilometri, în apropierea oraşelor: 56 km nord-vest de Buzău, 58 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 59 km est de Braşov, 67 km vest de Focşani, 69 km nord de Ploieşti şi 97 km nord-est de Târgovişte.

Magnitudinea cutremurului produs în Buzău, revizuită (sursa: Facebook/nstitutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului)
Eveniment

Magnitudinea cutremurului produs în Buzău, revizuită

Magnitudinea cutremurului produs în Buzău, revizuită. Magnitudinea cutremurului produs luni după-amiaza, la ora locală 17:40, în judeţul Buzău, a fost revizuită din nou, de la 5,2, la 5,4, potrivit datelor publicate pe site-ul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Magnitudinea cutremurului produs în Buzău, revizuită Magnitudinea cutremurului produs luni după-amiaza în judeţul Buzău a fost revizuită din nou la 5,4. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Magnitudinea cutremurului produs luni după-amiaza, la ora locală 17:40, în judeţul Buzău, a fost revizuită din nou, de la 5,2, la 5,4, potrivit datelor publicate pe site-ul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismologii au revizuit şi adâncimea la care a avut loc seismul, la 126,8 kilometri. Conform noilor date, cutremurul, de intensitate V, s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 56 km nord-vest de Buzău, 58 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 59 km est de Braşov, 67 km vest de Focşani, 69 km nord de Ploieşti şi 97 km nord-est de Târgovişte. Un seism cu o magnitudine mai mare decât cel înregistrat luni s-a produs anul trecut în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, şi a avut magnitudinea 5,7. Cutremurul a avut loc la o adâncime de 6,3 kilometri.

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu, Razvan Ioan Dinca, Daniel Jinga, Lucian Romașcanu)
Investigații

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera. Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), se afla în conflict de interese după ce a dat un contract de 300.000 lei unei firme controlate de Răzvan Dincă, controversatul șef al Radioului Public, pentru conceptul coregrafic și regia spectacolului "Fantoma de la Operă". Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Ulterior semnării contractului, managerul Daniel Jinga a primit rolul de dirijor în spectacolul "Fantoma de la Operă" regizat chiar de Răzvan Dincă. Daniel Jinga și Răzvan Dincă fac parte din anturajul grupului PSD Buzău, controlat de Lucian Romașcanu. Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, l-a propus și susținut pe Răzvan Dincă, fost director al ONB, pentru ocuparea funcției de director general al Societății Române de Radiodifuziune. 300.000 de lei de la Jinga pentru Dincă Opera Națională București, sub conducerea managerului – director general Daniel Jinga, a contractat în februarie 2023 "servicii artistice privind realizare regie și concept coregrafic pentru spectacolul premieră Fantoma de la Operă" de la firma Sound Design Theatre Company SRL, deținută de soții Violeta și Răzvan Ioan Dincă. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Valoarea contractului a fost stabilită la suma de 300.000 lei în urma procedurii de "negociere fără publicare prealabilă". Conform site-ului operei, regizorul spectacolului a fost Răzvan Dincă, în timp ce Raluca Popa a fost regizor secund. Soția regizorului, Violeta Dincă, a avut rolul de coregrafă. Mai sunt menționați scenografii, asistenți coregrafi, designerii de lumini și sunet, dar și asistentul dirijor Mircea Pădurariu. Dincă regizează, Jinga dirijează Nu este menționat, însă, numele dirijorului. Dar l-am găsit pe afișele care promovau evenimentului: Daniel Jinga. Exact, chiar managerul și directorul general al Operei Naționale București, care negociase și semnase contractul cu firma regizorului Răzvan Dincă. DeFapt.ro l-a întrebat pe regizorul Răzvan Dincă care au fost criteriile pe baza cărora l-a selectat pe dirijorul Daniel Jinga pentru spectacolul Fantoma de la Operă. "A fost și la Shrek și la Fantoma de la Operă. Dirijează spectacole, el este dirijor. Nu știu (dacă este în conflict de interese - n.r.), dumnealui este directorul Operei, nu eu", a spus Dincă pentru DeFapt.ro. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Daniel Jinga în legătură cu posibilul conflict de interese și sumele, dar acesta a refuzat să răspundă. O "fantomă" scumpă la Operă Pe lângă "Fantoma de la Operă", Opera Națională București i-a mai atribuit un contract firmei lui Răzvan Dincă, pentru realizarea spectacolului "Shrek". Pe site-ul operei au fost făcute publice doar o parte din cheltuielile suportate de către statul român pentru "Fantoma de la Operă". De exemplu, ONB a mai atribuit un contract (de 50.000 lei) firmei Dadans Project SRL, de la care a achiziționat "servicii de interpretare a rolului Madame Giry din spectacolul Fantoma de la Operă". Încă 1,259 milioane lei au fost plătiți firmei Foarte Frumos SRL pentru realizarea costumelor pentru soliști, cor și balet, dar și pentru realizarea decorului aferent spectacolului. Elementele de decor și recuzită au fost cumpărate de la firma poloneză Props dekoracje rzezbiarskie contra unei sume de 1,66 milioane lei. ONB refuză să dezvăluie costurile Costurile publice totale au fost de 3,25 milioane lei, sumă în care nu sunt incluse drepturile de autor, sălile, utilitățile etc. DeFapt.ro a solicitat Operei Naționale București, respectiv directorului Daniel Jinga, toate costurile pe care le-a avut pentru cele două spectacole contractate de la firma lui Răzvan Dincă, dar și sumele încasate de pe urma vânzării biletelor. Până acum, ONB a refuzat să răspundă acestei solicitări. Achitat pentru un prejudiciu de 630.000 de lei Răzvan Ioan Dincă, actualul regizor al spectacolelor "Fantoma de la Operă" și "Shrek", era directorul Operei Naționale București în anul 2015, atunci când a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de 630.000 lei. Procurorii de la Parchetul Judecătoriei Sector 1 l-au acuzat de șase infracțiuni de abuz în serviciu și cinci infracțiuni de fals în declarații. Doi ani mai tâziu, în martie 2017, Răzvan Dincă a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare de magistrații de la Tribunalul București. Dar fost achitat definitiv în anul 2018. De atunci, a fost mai discret cu aparițiile publice. Chef PSD la crâșma lui Dincă în pandemie A revenit, însă, în pandemie, atunci când Marcel Ciolacu, șeful PSD, s-a dat în stambă alături de colegii lui de partid la la un chiolhan organizat într-un restaurant din Sărata Monteoru, din județul Buzău, deținut de Violeta Dincă, soția lui Răzvan Dincă. Se întâmpla în octombrie 2020. Unul dintre martorii citați de Digi24 a povestit că, "inițial, întâlnirea a avut loc la una din mesele de pe terasă. Mihai Tudose a venit al treilea sau al patrulea și au stat afară o perioadă și abia după-aia au intrat cu toții înăuntru. Deci, în momentul în care au fost în jur de zece persoane afară s-au mutat înauntru, au stat cel puțin o oră, cât am mai stat eu pe terasă. Șeful locației îi însoțea, inițial la masa de afară și apoi a intrat cu dânșii. După ce și-au dat seama că au fost pozați, au tras draperiile, au încuiat ușa restaurantului, au stins lumini și ne-am simțiti ostilizați". Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Petrecerea organizată în pandemie pentru Marcel Ciolacu, pe atunci șeful Camerei Deputaților și liderul PSD, l-a readus pe Răzvan Dincă în atenția opiniei publice. La un an de la chermeza de la Sărata Monteoru din Buzău, în noiembrie 2021, PSD l-a propus pe Răzvan Dincă pentru funcția de director general și președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune. Întrebat cum a ajuns Marcel Ciolacu la restaurantul familie sale, Răzvan Dincă a spus că povestea este publică și să îl întrebăm chiar pe șeful PSD. Grupul PSD de la Buzău este condus de Lucian Romașcanu, fostul ministru al Culturii. Din anturajul acestui grup face parte și dirijorul Daniel Jinga, actualul manager al Operei Naționale București.

Ciolacu și Olguța Vasilescu, conversație expertă despre covrigi Foto: captură video
Politică

Ciolacu și Olguța Vasilescu, conversație expertă despre covrigi

Premierul Marcel Ciolacu și primarul PSD al Craiovei s-au filmat și au postat pe TikTok o conversație expertă și foarte serioasă despre covrigi: „Nu sunt precum covrigii de Buzău, ăștia-s cu mac”. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Ciolacu și Olguța Vasilescu, conversație expertă despre covrigi După această recenzie culinară a covrigilor de Craiova, Olguța Vasilescu îi explică lui Ciolacu că vrea să extindă un parc, fiindcă acesta nu face față turiștilor. „Sunt cam 30.000 de turiști”, susține Vasilescu în conversația evident regizată, filmată și editată profesionist. „Grad de ocupație?”, întreabă Ciolacu, expert în gradul de ocupație al parcurilor. „În perioada aia, full, 100%”, susține primarul Craiovei, deși nu e clar cum poate fi un parc „full”. „Vrem să devenim orașul gastronomiei Europei de Est”, anunță Olguța Vasilescu. „În două zile te îngrași cinci kilograme”, răspunde Ciolacu, iar Vasilescu, care mânca o focaccia, râde tandru. Filmarea, de un minut și zece secunde, se încheie aici. „Azi, în timp ce stăteam la coadă la patiserie, râdeam împreună cu Olguța (n.red Vasilescu, primarul Craiovei) pe seama filmulețului care circulă pe internet, făcut cu AI-ul. Umorul românilor este incredibil! Normal, mi-am luat covrigi! Cu mac”, a scris, pe Facebook, Marcel Ciolacu.

Ciolacu, încă o decorație de la Biserica Ortodoxă Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, încă o decorație de la Biserica ortodoxă

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a primit încă o decorație de la Biserica Ortodoxă Română: “Sfântul Mucenic Sava de la Buzău”. El a fost decorat de IPS Ciprian Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei pentru “sprijinul moral şi material acordat în construirea Catedralei Sfântul Sava de la Buzău”. Mucenici sunt sunt cei ce și-au dat viața “mărturisind pe Iisus Hristos în condiții extreme“. La ieşirea din lăcaşul de cult, Marcel Ciolacu a vorbit cu oamenii şi a declarat că nu doreşte să discute subiecte politice, deși la eveniment participau exlcusiv lideri PSD: preşedintele PSD Buzău, Lucian Romaşcanu, presedintele CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu, primarii municipiilor Focşani şi Buzău Cristi Misăilă şi Constantin Toma, secretarul de stat in Ministerul Dezvoltării Alexandru Stoica. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei – calcule Ziarul Financiar Ciolacu, încă o decorație de la Biserica Ortodoxă Aceasta este a treia decorație primită de el de la Biserica Ortodoxă Română. În iunie 2022, mitropolitul Petru al Basarabiei i-a acordat Ordinul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, gradul I. În aprilie 2024, Înalt Preasfințitul Calinic, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, i-a conferit primului-ministru Ordinul Crucea Bucovinei și i-a cerut 20 de hectare de teren pentru construirea unui ansamblu arhiepiscopal și bani pentru plata cântăreților bisericești. În ultimele zile, liderul social-democrat, probabil viitor candidat la președinție, și-a făcut campanie în mai multe biserici, deși a susținut că nu vrea să discute politică: joi a fost la mănăstirea Varatic, din Neamț, iar vineri la catedrala Sfântu Sava din Buzău. Ciolacu a punctat această vizită cu o postare și mai multe fotografii pe rețelele sociale. În plus, potrivit unor surse din PSD, președintele PSD are o relație extrem de strânsă cu patriarhul Daniel, cu care se întâlnește public frecvent.

Prințesa cu craniul alungit din Buzău (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Prințesa cu craniul alungit din Buzău

Prințesa cu craniul alungit din Buzău. "Prinţesa" cu craniul alungit, piesă aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău, introdusă recent în circuitul MuseumBus, reprezintă una dintre dovezile prezenței populației de huni. Prințesa cu craniul alungit din Buzău Potrivit specialiştilor Muzeului Judeţean, dintre poveştile istorice, de un interes aparte, se bucură diadema de la Gherăseni, mormântul prinţesei care o purta, precum şi procedeul deformării craniilor la populaţiile hunice. Citește și: Salariul mediu net în administrația publică – 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an Potrivit directorului Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, "Craniul a fost descoperit la Gherăseni, la câţiva kilometri de municipiul Buzău, un mormânt de prinţesă care purta pe cap un element de decor, o diademă care se găseşte în patrimoniul Muzeului Judeţean şi care este obiect aflat în categoria tezaur naţional. Diademă a făcut obiectul multor studii şi expoziţii pe plan intern şi internaţional. "Fascinaţia acestei descoperiri, printre altele, constă şi în aceea că, fiind vorba despre populaţia hunică, secolul V după Hristos, la aceste populaţii se întâlnesc craniile alungite, cranii care erau astfel obţinute ca urmare a aplicării unei metode de înfăşare încă de la vârstă fragedă şi care conferea acea formă de craniu alungit al membrilor acestei populaţii. Încă din perioada de dezvoltare, din fragedă pruncie se aplicau diferite legături, faşe pe craniu care creştea în forma aceasta alungită, obicei pe care îl mai întâlnim şi în zilele noastre la anumite populaţii. Metode similare le mai regăsim în Africa la acele femei care îşi lungesc gâtul cu inele, acel obicei de a-şi mări lobul urechilor tot prin intermediul unor inele", a declarat Daniel Costache. Alungirea craniilor arăta statutul Potrivit specialiștilor, procedura alungirii craniilor are legătură cu statutul social al persoanelor cărora i se aplica, iar diadema descoperită ar confirma faptul că doar cei cu poziţii dominante aveau posibilitatea de a purta astfel de podoabe. "Craniul şi diadema se regăsesc în expoziţia de bază a Muzeului Judeţean. Alungirea craniului se poate pune în asociere cu statutul social al persoanelor care aveau craniile alungite. Venind dinspre răsărit, populaţiile de acest tip au locuit pentru o scurtă perioadă de timp în zonele noastre, pe teritoriul de astăzi al judeţului Buzău. O identificăm ca prinţesă în mod artificial, dar ţinând cont de piesa descoperită, este clar că nu putea aparţine unei persoane care nu avea o poziţie dominantă în comunitate", a mai precizat Daniel Costache.

Ciolacu, despărțit de soție în afaceri (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, despărțit de soție în afaceri

Ciolacu, despărțit de soție în afaceri: președintele PSD nu mai are în comun nici o afacere cu Roxana-Mihaela Ciolacu, consoarta sa oficială. Nevasta, salariu de 4.500 de lei net lunar Potrivit declarației de avere depuse pe 13 iunie a.c. în calitate de deputat, Marcel Ciolacu este căsătorit tot cu Roxana-Mihaela, soția sa din Buzău. În documentul citat, premierul își menționează soția cu salariul de la chioșcul din Piața Centrală din Buzău: 54.739 de lei (puțin peste 4.500 de lei net lunar). Citește și: EXCLUSIV Cum a „albit” Ciolacu 490.000 de lei: mai întâi i-ar fi scos din chioșcul din Buzău, ca dividende, deși chioșcul avea profit anual de 20 de ori mai mic, apoi i-a împrumutat unui nepot În 2023, profitul chioșcului a fost de ușor peste 19.000 de lei (față de peste 16.000 de lei în 2022). Dar datoriile au crescut și au ajuns la peste 354.000 de lei, față de aproape 341.000 de lei în 2022. Și numărul de angajați a scăzut: de la șapte, în 2022, la șase, în 2023. Ciolacu, despărțit de soție în afaceri Premierul Marcel Ciolacu deținea 55% din părțile sociale ale Lucia Com 94 SRL din Buzău, firma care administrează chioșcul. Restul erau în posesia soției sale, Roxana-Mihaela Ciolacu, și a fratelui său, Daniel Ciolacu. Pe 3 martie 2023, Ciolacu a cedat acțiunile sale soției. Și fratele șefului PSD a ieșit din firmă în aceeași zi, 3 martie 2023. Astfel, Roxana-Mihaela Ciolacu a devenit unic asociat al Lucia Com 94 SRL, firmă care are ca obiect de activitate principal „Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie”, potrivit Ministerului de Finanțe.

Suma contractelor pe care Horia Teodorescu le are cu statul Foto: Facebook CJ Tulcea
Politică

Suma contractelor pe care Horia Teodorescu le are cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. Citește și: Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD Suma contractelor pe care Horia Teodorescu le are cu statul În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape toate sunt încheiate cu comune din Tulcea, dar un contract este cu UAT Goldeanu, Siliștea, din Buzău, un fief PSD. Toate contractele au fost încheiate prin „cerere de ofertă”. În 2023 și 2024, sumele câștigate astfel de Teodorescu saunt mai mari ca niciodată: lucrări de 20,5 milioane de lei în comuna Murighiol, întinse pe perioada 2023-2026 lucrări de 12 milioane de lei la Siliștea, în Buzău Alte trei contracte sunt din 2018 și 2020 cu comune din Tulcea: Frecăței, Jijila și Niculițel. Horia Tedoroescu, care este și președintele PSD Tulcea, deține o avere impresionantă, în conturile sale bancare având echivalentul a peste 2,5 milioane de lei. El are două case. DeFapt.ro a scris și în 2023 că baronul PSD de Tulcea, Horia Teodorescu, președinte al Consiliului Județean, face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează: una din firmele sale a avut, doar din 2018 în 2021, contracte de circa 33 de milioane de lei cu primării din acest județ. Datele sunt sintetizate pe site-ul sicap.ai și de aici se poate constata că toate contractele au fost acordate prin „procedură simplificată”. Citește și: Averea uriașă a unei obscure deputate PSD: cu doi angajați a făcut profit de două milioane de lei, rata profitabilității – 63%. Deputata este „mama copilului” președintelui CJ Tulcea Horia Teodorescu este căsătorit și are un copil cu o deputată PSD.

Ciolacu și-a abandonat soția în firmă. În imagine, împreună cu ministra Muncii (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Ciolacu și-a abandonat soția în firmă

Ciolacu și-a abandonat soția în firmă. Premierul a decis să iasă din firma pe care o deținea împreună cu consoarta și fratele său. Ciolacu și-a abandonat soția în firmă S-a întâmplat în martie 2023. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad "Domnul CIOLACU ION-MARCEL, in calitate de cedent, cesioneaza 275 parti sociale egale a cate 10 leifiecare, respectiv 2750 lei, doamnei CIOLACU ROXANA-MIHAELA, in calitate de cesionar”, se arată în hotărârea „din data de 03.03.2023 a adunarii generale a asociatilor S.C. LUCIA COM 94 – S.R.L., Sediusocial: Buzau, Piata Centrala”, potrivit Monitorului Oficial. La această societate din Buzău, premierul Marcel Ciolacu deținea 55% din părțile sociale. Restul erau în posesia soției sale, Roxana-Mihaela Ciolacu, și a fratelui său, Daniel Ciolacu. Și acesta din urmă a ieșit din firmă în aceeași zi, 3 martie 2023. Astfel, Roxana-Mihaela Ciolacu a devenit unic asociat al Lucia Com 94 SRL, firmă care are ca obiect de activitate principal "Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie", potrivit Ministerului de Finanțe. În 2022, firma a avut venituri de aproape 1,1 milioane de lei și un profit net de puțin peste 16.000 de lei. Datorii de peste 354.000 de lei În 2023, anul în care Marcel Ciolacu și-a abandonat soția ca unică asociată în firmă, covrigăria (așa cum este cunoscută popular) a mers cam la fel. Profitul a fost doar puțin mai mare, de ușor peste 19.000 de lei (față de peste 16.000 de lei în 2022). Dar datoriile au crescut și au ajuns la peste 354.000 de lei, față de aproape 341.000 de lei în 2022. Și numărul de angajați a scăzut: de la șapte, în 2022, la șase, în 2023. Milionul nejustificat din covrigărie Această firmă i-a adus și un scandal financiar lui Ciolacu în 2017. Atunci, un articol din România liberă arăta că "Vicepremierul (funcția de atunci a actualului premier – n.r.) Marcel Ciolacu nu poate justifica aproape un milion de lei. Peste 100.000 de lei i-au apărut abia anul acesta în declarația de avere, dar într-un cont deschis în 2003, nemenționat anterior. Iar o sumă de aproape 800.000 de lei din dividende s-a evaporat și nu a fost niciodată declarată de Ciolacu. Surprinzător, conturile bancare ale vicepremierului Ciolacu s-au umplut de bani exact în anul imediat următor unui an cu două campanii electorale: cea pentru locale din primăvara lui 2016 și cea pentru parlamentare din toamna anului trecut. Cei mai mulți politicieni au ieșit pe minus după anul electoral, mulți investind zeci de mii de lei în efortul de campanie.".

Buzău, mai sărac decât județe moldovene (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Buzău, mai sărac decât județe moldovene

Buzău, mai sărac decât județe moldovene. Gafa premierului Marcel Ciolacu, care a "glumit" la sfârșitul lunii trecute cerând public să nu fie jignit pentru că Buzăul de unde e el nu este în Moldova, încă are ecouri în pragul campaniei electorale. Buzău, mai sărac decât județe moldovene Declarația a fost făcută într-un discurs susținut la Timișoara, în care tocmai îl lăuda pe colegul său de partid de la Transporturi: "a venit bănățeanul de Grindeanu să facă autostradă în Moldova". Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții Am comparat rapoartele de performanță publicate de Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice tocmai ca să aflăm cum stă Buzăul condus într-o vreme de actualul prim-ministru. Pus între cele opt județe moldave, Buzăul premierului Ciolacu ar fi abia al șaselea, după Iași, Suceava, Galați, Bacău și Neamț. Continuarea, în Ziarul de Iași.

„Mârlan fără educație”, spune părintele Calistrat despre premierul Ciolacu Foto: Inquam
Eveniment

„Mârlan fără educație”

Părintele Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni, după ce președintele PSD, Marcel Ciolacu, a cerut să nu mai fie jignit că ar fi moldovean: „Mârlan fără educație”, a spus prelatul ortodox. Citește și: Nicușor Dan explică ce moștenire i-a lăsat Firea: „Trei miliarde datorii curente, adică oricare din oamenii cărora noi le datoram bani puteau să ne blocheze conturile” „Buzăul nu e în Moldova și vă rog frumos să nu mă jigniți”, a spus Ciolacu, la finalul lunii aprilie, în cadrul unei vizite la Timișoara. „Mârlan fără educație” „Da îl întreb eu pe Nea Caisă: dacă nu era Moldova, dacă nu era Moldova pesedistă, ei de unde aveau voturi? Deci asta se cheamă grad de nesimțire maximă. Și mârlan fără educație”, a spus părintele Calistrat. Părintele Calistrat Chifan s-a născut la data de 3 decembrie 1965, în județul Suceava, din părinți bucovineni. Părintele Calistrat a fost pus sub canon în anul 2003, interzicându-i-se să oficieze ceremonii religioase și sfintele taine. După un canon de șase ani, la 1 martie 2009, Consistoriul eparhial a hotărât să-l dezlege de canon, mutându-l la Mănăstirea Vlădiceni, acolo unde se află și în prezent. Părintele Calistrat Foto: Facebook Mănăstirea Vlădiceni este o mănăstire de călugări, amplasată la marginea municipiului Iași.

La Buzău, Munții Carpați au luat-o spre Vest, explica Ciuca Foto: Facebook
Politică

La Buzău, Munții Carpați au luat-o spre Vest

„La Buzău, Munții Carpați în drumul lor de la nord la sud cât se poate de natural și sugestiv au luat-o spre Vest”, a afirmat, azi, președintele PNL, Nicolae Ciucă, răspunzând întrebării, pe care singur a ridicat-o, „dacă la Buzău e ceva special”. Citește și: Bolojan, atac surprinzător la Guvern: „Când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist”. Șeful CJ Bihor vorbește despre blocuri ANL goale și școli modernizate degeaba La Buzău, Munții Carpați au luat-o spre Vest „Toată lumea se întreabă dacă la Buzău e ceva special: La Buzău sunt speciali oamenii, locurile, la Buzău sunt vulcanii noroioși, la Buzău e singura mină de petrol din țară la Monteoru. La Buzău, Munții Carpați în drumul lor de la nord la sud cât se poate de natural și sugestiv au luat-o spre Vest. Deci iată că Buzăul are ceva special și noi trebuie să folosim această energie specială a tot ceea ce înseamnă Buzăul”, a spus Ciucă, potrivit unei transcrieri G4Media. În plus, liderul liberal l-a invocat pe scriitorul Sven Hassel, un scriitor danez care a luptat pentru armata germană în al doilea război mondial și ulterior a scris mai multe romane, considerate a fi pseudo-autobiografice. „M-a dus cu gândul la cărțile scrise de Sven Hassel, acolo era personajul Micuțul, era în Gestapo, Imperiul Iadului, Legiunea Blestemaților și Camarazi de Front. Dintre toate aș alege titlul care să îl reprezinte pe președintele fialialei Camarazi de Front pentru că v-a adunat pe toți laolaltă”, a spus Ciucă despre Adrian Mocanu, liderul filialei PNL din Buzău. Presa locală a preluat afirmațiile sale. „Cu un ton admirativ, Nicolae Ciucă a vorbit despre caracteristicile distincte ale Buzăului, subliniind bogăția sa naturală și istorică. El a evidențiat vulcanii noroioși, mina de petrol de la Monteoru și frumusețea munților Carpați care traversează regiunea. «De aceea a zis domnul Rares un pic mai devreme că am fost comandant aici pe timpul câte exista Armata a II-a», a adăugat Ciucă, subliniindu-și legătura cu istoria militară a orașului (...) Prin aceste cuvinte, Nicolae Ciucă nu doar a împărtășit o parte din legătura sa emoțională cu Buzăul, dar și-a exprimat recunoștința față de contribuția orașului la parcursul său personal și profesional”, a scris Știri din surse Buzau.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră