marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

burse

11 articole
Eveniment

Anul școlar 2026–2027 începe cu schimbări majore: calendar, burse, evaluare și admiterea la liceu

Clopoțelul sună din nou luni, 7 septembrie 2026, pentru aproape trei milioane de copii și adolescenți. Noul an școlar păstrează organizarea în cinci module, „Vacanța de schi”, „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, dar aduce și schimbări importante. Elevii din clasele I–VIII vor fi evaluați după standarde naționale, iar cei care intră în clasa a IX-a vor învăța după un curriculum nou. Regulile admiterii la liceu din vara anului 2027 se află încă în dispută, Parlamentul urmând să decidă dacă elimină concursurile separate prevăzute în prezent de lege. Bursele nu dispar, însă metodologia definitivă pentru anul școlar 2026–2027 nu fusese încă aprobată la începutul lunii septembrie, astfel că părinții trebuie să urmărească forma care va fi publicată în Monitorul Oficial. Când începe și când se termină școala Anul școlar 2026–2027 începe administrativ la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027. Citește și: Un mare „succes” al Ministerului Afacerilor Interne, promovat pe Facebook: s-a sfințit capela arestului preventiv, din Rahova Pentru elevi, cursurile încep luni, 7 septembrie 2026. Majoritatea copiilor vor avea 36 de săptămâni de cursuri și vor intra în vacanța de vară după ziua de vineri, 18 iunie 2027. Există însă câteva excepții: - elevii claselor a XII-a de la zi și ai claselor a XIII-a de la seral și cu frecvență redusă termină cursurile pe 4 iunie 2027; - elevii clasei a VIII-a termină pe 11 iunie 2027; - anumite clase din filiera tehnologică și din învățământul profesional au 37 de săptămâni de cursuri și încheie anul pe 25 iunie 2027; - în învățământul postliceal, durata este cea stabilită prin planurile de învățământ. Structura este stabilită prin Ordinul ministrului Educației nr. 3.194/2026, publicat în Monitorul Oficial. Calendarul complet al cursurilor și vacanțelor Școala rămâne organizată în cinci module, despărțite de cinci perioade de vacanță. Modulul 1 Cursuri: 7 septembrie – 23 octombrie 2026 Vacanța de toamnă: 24 octombrie – 1 noiembrie 2026 Modulul 2 Cursuri: 2 noiembrie – 22 decembrie 2026 Vacanța de iarnă: 23 decembrie 2026 – 10 ianuarie 2027 Modulul 3 Cursuri: 11 ianuarie 2027 – 12, 19 sau 26 februarie 2027, în funcție de săptămâna de vacanță aleasă în fiecare județ. Vacanța mobilă din februarie și martie Elevii vor avea o săptămână de vacanță în intervalul 15 februarie – 7 martie 2027. Săptămâna exactă este stabilită de fiecare inspectorat școlar județean, respectiv de Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Prin urmare, copiii din județe diferite pot avea vacanța în perioade diferite. Părinții trebuie să consulte calendarul anunțat de școală sau de inspectorat, nu doar calendarul național general. Modulul 4 Începe, în funcție de vacanța mobilă, pe 22 februarie, 1 martie sau 8 martie 2027 și se încheie vineri, 23 aprilie 2027. Vacanța de primăvară: 24 aprilie – 4 mai 2027 Modulul 5 Cursuri: 5 mai – 18 iunie 2027 Vacanța de vară: 19 iunie – 5 septembrie 2027, pentru majoritatea elevilor. În plus, nu se organizează cursuri în data de 5 octombrie, de Ziua internațională a educației, și nici în zilele de sărbătoare legală sau în cele declarate nelucrătoare prin contractul colectiv de muncă aplicabil. Calendarul oficial al Ministerului Educației „Școala altfel” și „Săptămâna verde” rămân în program Cele două programe naționale nu au fost eliminate. Citește și: Noul director Nuclearelectrica: absolvent de Spiru Haret, zero experiență în privat, promovat de administrația Firea „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027, în intervale de câte cinci zile lucrătoare consecutive. Fiecare școală își stabilește propriul calendar, dar cele două programe trebuie planificate în module diferite. Activitățile pot fi organizate în școală sau în afara acesteia și ar trebui să urmărească obiective educaționale, nu să transforme participarea copiilor într-o cheltuială obligatorie pentru familie. Ministerul a recomandat explicit școlilor să organizeze inclusiv activități gratuite, folosind resursele disponibile în unitate și în comunitate. Bursele elevilor nu dispar Elevii vor primi în continuare burse în anul școlar 2026–2027. Sunt menținute, în principal: - bursa de merit; - bursa socială; - bursa tehnologică; - sprijinul pentru mamele minore reintegrate în școală după naștere. Cuantumurile avute în vedere pentru noul an sunt: 450 de lei pe lună pentru bursa de merit; 300 de lei pe lună pentru bursa socială; 300 de lei pe lună pentru bursa tehnologică; 700 de lei pe lună pentru sprijinirea reintegrării școlare a mamelor minore. Aceste valori pot fi suplimentate din bugetele autorităților locale sau din alte surse legale. La data începerii anului școlar, forma definitivă a metodologiei pentru 2026–2027 nu fusese încă publicată. Ministerul anunțase însă că varianta trimisă Guvernului păstrează bursa socială inclusiv în vacanțe, după ce o formă anterioară a proiectului propusese plata numai în perioada cursurilor. Prin urmare, părinții trebuie să urmărească hotărârea de Guvern în forma publicată în Monitorul Oficial și informațiile transmise de școală, mai ales în privința termenelor și documentelor necesare. Cine poate primi bursa de merit Potrivit regulilor aplicate în anul anterior și păstrate în proiectele pentru 2026–2027, bursa de merit se acordă pentru maximum 15% dintre elevii fiecărei clase de gimnaziu și liceu, în ordinea descrescătoare a mediilor, dacă aceștia au obținut cel puțin media generală 9. Procentul de 15% se rotunjește la numărul întreg imediat superior. Dacă mai mulți elevi au aceeași medie cu ultimul beneficiar cuprins în procent, și aceștia intră pe lista bursierilor. Pentru clasa a V-a sunt luate în calcul rezultatele obținute în primele două module ale anului curent. Pentru clasa a IX-a contează media de admitere în liceu sau în învățământul profesional. Acordarea bursei este legată și de comportamentul și frecvența elevului. În metodologia anterioară, elevul trebuia să aibă media 10 sau calificativul „foarte bine” la purtare, iar acumularea a cel puțin zece absențe nemotivate într-o lună ducea la pierderea bursei pentru luna respectivă. Listele pentru bursele de merit sunt întocmite de școală. Părinții nu trebuie, în mod obișnuit, să depună cerere pentru această categorie. Bursa socială se acordă pe baza unei cereri Bursa socială este destinată elevilor aflați în situații vulnerabile: copii din familii cu venituri mici, orfani, copii aflați în plasament, elevi cu anumite probleme medicale sau alte situații prevăzute de metodologie. Pentru criteriul de venit, metodologia folosită până acum a stabilit ca venitul mediu net impozabil pe membru de familie, realizat în ultimele 12 luni, să fie mai mic de 50% din salariul minim net pe economie. Spre deosebire de bursa de merit, bursa socială presupune, de regulă, depunerea unei cereri și a documentelor justificative. Școala trebuie să comunice lista actelor și termenul. Părinții nu ar trebui să aștepte sfârșitul lunii, deoarece documentele sunt solicitate, de obicei, în primele săptămâni de cursuri. În anumite situații sociale sau medicale apărute pe parcursul anului, lista beneficiarilor poate fi revizuită. Evaluarea elevilor se schimbă din această toamnă Una dintre cele mai importante noutăți privește elevii claselor I–VIII. Din anul școlar 2026–2027 se aplică standardele naționale de evaluare aprobate prin Ordinul ministrului Educației nr. 4.615/2026. Acestea ar trebui să ofere profesorilor repere comune pentru a stabili ce știe și ce poate face un elev la fiecare disciplină și la fiecare nivel de studiu. Standardele descriu trei niveluri principale de performanță: - de bază: elevul demonstrează un nivel minim acceptabil și are nevoie de sprijin constant; - consolidat: elevul stăpânește adecvat competențele și le poate folosi în contexte diferite; - avansat: elevul aplică autonom ceea ce a învățat inclusiv în situații complexe. Documentele mai permit identificarea elevilor aflați „în formare” sau „în dificultate”, pentru care poate fi necesar sprijin suplimentar. Scopul declarat este reducerea diferențelor dintre profesori și școli: o lucrare evaluată într-un județ ar trebui analizată după criterii comparabile cu una evaluată în alt județ. Notele și calificativele nu dispar Introducerea standardelor naționale nu înseamnă că elevii nu vor mai primi note sau calificative. În învățământul primar rămâne sistemul calificativelor, iar la gimnaziu și liceu se acordă în continuare note de la 1 la 10. Nivelurile de performanță din noile standarde nu se transformă automat într-o anumită notă. Profesorii își păstrează libertatea de a folosi: - lucrări scrise; - evaluări orale; - probe practice; - proiecte; - portofolii; - alte metode potrivite disciplinei. Diferența este că nota trebuie să aibă în spate criterii mai clare și să reflecte nu doar reproducerea unor informații, ci și capacitatea elevului de a explica, aplica, argumenta, analiza și transfera ceea ce a învățat. Câte note trebuie să primească un elev Situația școlară se încheie o singură dată, la sfârșitul anului, iar numărul minim de note este strâns legat de numărul de ore din orar. Regula de bază stabilește că un profesor trebuie să acorde pe parcursul anului cu cel puțin trei note mai mult decât numărul săptămânal de ore alocat acelei materii, dar nu mai puțin de patru note pe an. Astfel, la o disciplină cu o singură oră pe săptămână, elevul va primi minimum 4 note (1 oră + 3), la două ore pe săptămână va avea minimum 5 note, iar numărul crește proporțional pentru materiile cu mai multe ore. Singura excepție o reprezintă disciplinele extrem de restrânse, cu mai puțin de o oră pe săptămână, unde regulamentul permite încheierea anului cu un minimum de două note. Clasa a IX-a intră într-un curriculum nou Elevii care încep liceul în septembrie 2026 sunt prima generație care învață după noile planuri-cadru și noile programe școlare pentru liceu. Aplicarea este progresivă: - clasa a IX-a începe noul curriculum în 2026–2027; - clasele a X-a, a XI-a și a XII-a continuă după vechile planuri și programe; Noul curriculum va avansa ulterior, an de an, odată cu generația care îl începe. În același liceu vor funcționa, așadar, temporar două sisteme curriculare. Printre schimbări se află o pondere mai mare a curriculumului ales de elev din oferta școlii, reorganizarea unor discipline și introducerea materiei „Dezvoltare personală și consiliere în carieră”. Noul curriculum pune, cel puțin la nivelul documentelor, mai mult accent pe aplicarea practică, recapitulare și legătura dintre ceea ce se învață și orientarea profesională. Apar și discipline opționale noi Oferta națională de opționale include, începând cu acest an, și programe precum: „Ora de GIS”, pentru liceu, unde elevii pot învăța să utilizeze hărți digitale și sisteme informatice geografice; „Economie circulară și consum responsabil”, destinată clasei a VII-a, cu teme despre reducerea risipei, reutilizare, reciclare și efectele consumului asupra mediului. Aceste materii nu devin obligatorii în toate școlile. Ele pot fi oferite numai dacă unitatea de învățământ le include în oferta proprie și dacă există resurse și profesori disponibili. Evaluarea Națională din 2027 Elevii care intră acum în clasa a VIII-a termină cursurile pe 11 iunie 2027. În proiectul publicat de Ministerul Educației, Evaluarea Națională este programată astfel: 22 iunie 2027 – Limba și literatura română; 24 iunie 2027 – Matematică; 25 iunie 2027 – Limba și literatura maternă; 30 iunie 2027 – afișarea rezultatelor inițiale; 30 iunie – 2 iulie 2027 – vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor; 7 iulie 2027 – rezultatele finale. Simularea Evaluării Naționale este propusă pentru perioada 16–18 martie 2027, iar rezultatele ar urma să fie comunicate pe 30 martie. La începutul lunii septembrie, aceste date proveneau dintr-un proiect de ordin, nu din calendarul definitiv. Ele trebuie verificate din nou după publicarea formei finale în Monitorul Oficial. Admiterea la liceu din 2027, încă în așteptarea unei decizii Elevii care încep acum clasa a VIII-a nu cunosc încă forma definitivă a admiterii la liceu din vara anului 2027. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede, în forma aflată în vigoare la începutul lunii septembrie 2026, că liceele pot organiza concursuri proprii pentru ocuparea a maximum 50% dintre locuri, după susținerea Evaluării Naționale. Ministerul Educației a elaborat, în baza acestei prevederi, un proiect de metodologie potrivit căruia concursul ar cuprinde două probe, cu subiecte unice la nivel național, din discipline corespunzătoare profilului sau specializării. Participarea nu ar fi obligatorie, iar elevii care nu susțin probele ori nu ocupă un loc prin concurs ar putea participa la repartizarea computerizată. Acest sistem este însă posibil să nu mai fie aplicat. Comisia pentru învățământ din Senat a votat, la 2 septembrie 2026, eliminarea concursului separat de admitere. Proiectul urmează să primească votul final al plenului Senatului, cameră decizională. Pentru ca modificarea să producă efecte asupra elevilor care intră acum în clasa a VIII-a, actul normativ trebuie să reglementeze expres aplicarea noilor dispoziții în anul școlar 2026–2027. Până la încheierea procedurii parlamentare, promulgarea legii și publicarea acesteia în Monitorul Oficial, concursul separat rămâne prevăzut de legislația în vigoare, dar organizarea lui în vara anului 2027 nu poate fi prezentată drept o certitudine. Ce rămâne sigur pentru elevii clasei a VIII-a Indiferent de decizia referitoare la concursurile organizate de licee, Evaluarea Națională rămâne obligatorie și va continua să aibă un rol central în admitere. Pentru locurile care nu ar fi ocupate printr-un eventual concurs separat, sau pentru toate locurile, dacă Parlamentul elimină această procedură, admiterea se va face prin repartizare computerizată, în funcție de media candidatului și de opțiunile înscrise în fișă. Calendarul Evaluării Naționale și cel al admiterii au fost publicate, la rândul lor, sub formă de proiect. Datele propuse sunt 22 iunie 2027 pentru proba la Limba și literatura română, 24 iunie pentru Matematică și 25 iunie pentru Limba maternă. Forma definitivă trebuie verificată după publicarea ordinelor în Monitorul Oficial.

Anul școlar 2026–2027 începe cu schimbări majore: calendar, burse, evaluare și admiterea la liceu
BREAKING Iranul vrea oprirea războiului, dar cere garanții de securitate. Bursele reacționează exploziv
Internațional

BREAKING Iranul vrea oprirea războiului, dar cere garanții de securitate. Bursele reacționează exploziv

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a transmis marți un mesaj care a avut un impact imediat asupra piețelor financiare internaționale. Liderul de la Teheran a declarat că Iranul nu dorește continuarea războiului și este pregătit să pună capăt conflictului, însă doar în schimbul unor garanții ferme de securitate care să prevină noi atacuri asupra țării. Iranul acuză SUA și Israelul de încălcarea dreptului internațional Masoud Pezeshkian a subliniat că Iranul a participat la negocieri diplomatice „cu bună-credință” înainte de izbucnirea conflictului. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Potrivit acestuia, atacurile militare lansate ulterior de Statele Unite și Israel reprezintă „crime fără precedent” și încălcări grave ale dreptului internațional. De asemenea, liderul iranian a criticat statele din regiune care găzduiesc baze militare americane, acuzându-le de pasivitate în fața utilizării acestor facilități pentru atacuri împotriva Iranului. Apel către Europa Președintele iranian a făcut un apel direct către Uniunea Europeană, cerând o schimbare de abordare și o implicare „profesionistă, în conformitate cu dreptul internațional”. O condiție esențială pentru încheierea conflictului rămâne, potrivit Teheranului, obținerea unor garanții clare că atacurile asupra Iranului nu vor fi reluate. Reacția piețelor: creșteri puternice pe burse și scăderi ale randamentelor Investitorii au interpretat declarația ca pe primul semnal diplomatic concret venit din partea Teheranului și au reacționat imediat, reducând primele de risc geopolitic. Principalele evoluții de pe piețe: S&P 500 a crescut cu 162 de puncte (+2,55%) Nasdaq a urcat cu 675 de puncte (+3,27%) Dow Jones a câștigat peste 1.000 de puncte (+2,27%) În același timp: randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a scăzut la 4,292% randamentul titlurilor pe 2 ani a coborât la 3,768% Prețul petrolului WTI a renunțat la maximele intraday și a intrat pe scădere, stabilizându-se în jurul valorii de 101 dolari pe baril, rămânând totuși peste pragul psihologic de 100 de dolari. Riscul escaladării și rolul Strâmtorii Ormuz Reacția entuziastă a piețelor este explicată prin faptul că, în ultimele săptămâni, investitorii au anticipat un scenariu de escaladare majoră, inclusiv închiderea Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. Orice semnal de detensionare reduce aceste riscuri și implicit presiunea asupra piețelor. Cu toate acestea, contextul rămâne fragil. În aceeași zi, agenția iraniană Fars a relatat că Iranul ar putea lovi portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite și o conductă strategică care ocolește Strâmtoarea Ormuz, dacă Emiratele nu încetează sprijinul pentru SUA și Israel.

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc
Internațional

Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc

Președintele SUA, Donald Trump, anunță negocieri „productive” cu Iranul, rezultatul imediat fiind că prețul petrolului a căzut, iar bursele cresc. Citește și: Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc „Sunt bucuros să anunţ că Statele Unite ale Americii şi Republica Islamică Iran au avut, în ultimele două zile, discuţii foarte bune şi productive privind o soluţionare completă şi totală a ostilităţilor noastre din Orientul Mijlociu. Pe baza tonului şi naturii acestor discuţii aprofundate, detaliate şi constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dispus Departamentului Apărării să amâne toate loviturile militare împotriva centralelor electrice şi infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor şi discuţiilor în curs”, a scris trump pe o rețea socială. Aproape imediat, prețul barilului de petrol a scăzut cu circa 20%, ajungând la 84 de dolari barilul.  Brusele au crescut între 2 și 9% și, în plus, a crescut prețul aurului și argintului.  Totuși, agenția de știri iraniană Fars, citând o sursă, declară că nu există comunicări directe sau indirecte cu Statele Unite, în ciuda declarației recente a președintelui american Donald Trump despre discuțiile „productive” cu Teheranul. De asemenea, Fars spune că Trump a retras atacurile împotriva centralelor electrice iraniene după ce Iranul a avertizat că va viza centrale electrice din Asia de Vest ca răspuns.

Vin primii bani pentru bursele elevilor. Calendarul complet al plăților și condițiile de acordare
Eveniment

Vin primii bani pentru bursele elevilor. Calendarul complet al plăților și condițiile de acordare

Primele burse pentru elevi, aferente lunilor septembrie și octombrie, vor fi virate pe 20 noiembrie, conform noului calendar de plată valabil pentru anul școlar 2025-2026. Primele burse școlare, virate pe 20 noiembrie Din acest an, bursele se acordă după reguli actualizate, cu sume majorate și termene fixe, următoarele tranșe fiind programate pe data de 20 a fiecărei luni. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Elevii din învățământul preuniversitar de stat pot primi una dintre cele patru tipuri de burse: bursa de merit (450 lei/lună), bursa socială (300 lei/lună), bursa tehnologică (300 lei/lună) sau bursa pentru mame minore (700 lei/lună). Important de știut este că bursele de merit și cele tehnologice se vor acorda proporțional în lunile în care sunt vacanțe. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024 - date prezentate de Bolojan
Politică

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024 - date prezentate de Bolojan

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024: dacă în 2015 erau doar 124.000, în 2024 s-a ajuns la 1,4 milioane, adică 62% din totalul elevilor beneficiau de această formă de recompensă.  Citește și: Cum a vrut Georgescu să dea puci: armele și mușchii de la Potra, dezinformarea, cu ajutorul Rusiei Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024  „Vă dau nişte cifre: Aveam, cred că, 188 de milioane valoarea burselor, deci aproape 40 de milioane de euro în 2020 Peste trei ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la un miliard de euro, o creştere de 25 de ori în trei ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi şi primeau burse 124.000 În 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi primeau burse, 62% faţă de 4% (...) E adevărat, studenţii nu mai primesc bursă în perioada de vacanţă. Dar în câte ţări din Europa primeşti bursă şi când eşti în perioada de vară de vacanţă?”, a spus premierul Ilie Bolojan, luni, la o dezbatere în Senat.  „Dacă am fi avut suficienți bani, nu ne-am fi atins de bursa de merit, deși au apărut fenomene ciudate în legătură cu bursa de merit față de 2023-2024, când unele unele burse de merit s-au dat cu note de 5-6, nu mai vorbesc chiar cu note de sub cinci. În 2024-2025 am pus pragul de 9,50 și, surprinzător, au crescut și mediile de 9,50, astfel încât lucrurile sunt foarte discutabile”, spunea ministrul Educației, Daniel David, la 3 septembrie. 

Ministrul Educației, avertisment dramatic: „Nu sunt bani pentru plata salariilor şi burselor pentru tot anul”
Politică

Ministrul Educației, avertisment dramatic: „Nu sunt bani pentru plata salariilor şi burselor pentru tot anul”

Ministrul Educației, Daniel David, lansează u avertisment dramatic: „Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi burselor pentru tot anul”. Într-un comunicat de presă, el afirmă: „Dacă demisia mea ar fi rezolvat situaţia financiară din Educaţie - Cercetare şi a ţării, aş fi anunţat-o demult”. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV „Nu sunt bani pentru plata salariilor şi burselor” „Eu am venit să ajut, nu să încurc. Nu am urmărit şi nu urmăresc o carieră politică, am servit ca specialist-tehnocrat ţara noastră în două mandate legate de două momente critice şi anume criza politică din primul mandat, respectiv criza fiscal-bugetară din acest al doilea mandat. Dacă demisia mea ar fi rezolvat situaţia financiară din Educaţie - Cercetare şi a ţării, aş fi anunţat-o demult. Grija mea acum - şi obligaţia ca membru al Guvernului - este să ne salvăm din toamnă sistemul şi prin asta, alături de reformele din celelalte domenii/sisteme, şi ţara. Vă invit să facem asta împreună, urmând ca apoi să lucrăm - tot împreună - pentru dezvoltare", a declarat ministrul Educaţiei şi Cercetării, într-un comunicat.  Daniel David a susţinut că şi-ar fi dorit să fi fost ministrul Educaţiei şi Cercetării într-o perioadă în care să poată construi, fără să fie nevoit să se gândească în fiecare zi la soluţii de restructurare, care, pentru a salva în toamnă salariile şi bursele, generează "disconfort"."Sincer şi direct spus, uitându-mă la rezultatele sistemului nostru de educaţie (analfabetismul funcţional, abandonul şcolar), şi eu am adesea impulsul de a solicita demisii în diverse zone de influenţă din sistemul nostru, dar nu o fac din responsabilitate - ştiu că trebuie să lucrăm împreună pentru a ne salva (iar apoi pentru a construi spre mai bine) - şi din decenţă - ştiu că liderii unor astfel de zone nu sunt singurii responsabili", a spus David.Acesta a reiterat că măsurile luate prin Legea 141/2025 care reglementează unele măsuri fiscal-bugetare sunt necesare, nu dorite, pentru a putea proteja din toamnă salariile şi bursele."Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi burselor pentru tot anul. Este incorect să se creadă că nu îmi este greu că trebuie să le aplicăm şi că nu înţeleg disconfortul creat. Tocmai de aceea am spus că orice măsuri fiscal-bugetare se pot lua doar dacă, în contextul aplicării lor, se protejează posturile oamenilor şi salariile şi se respectă principiile raţionalităţii (să nu ieşim din reperele europene) şi decenţei (cât îşi permite acum, sustenabil, ţara)", a arătat ministrul Daniel David.El a amintit că Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus recent în consultare publică normele subsecvente pentru domeniul de activitate, pentru a primi propuneri "constructive" de la oamenii din sistem."Eu la asta lucrez acum şi aceasta ar trebui să fie miza noastră. Este posibil ca, în aceste prime versiuni, eu şi echipa mea să nu fi văzut şi alte soluţii aplicabile. După ce vom depăşi această criză - multe măsuri fiind temporare - vom putea regândi lucrurile şi pentru dezvoltare (aşa cum am propus în Raportul QX)", a mai afirmat Daniel David.  

Nu vor fi concedieri și reduceri salariale în învățământ, promite ministrul David, dar vor fi schimbări în sistem
Eveniment

Nu vor fi concedieri și reduceri salariale în învățământ, promite ministrul David, dar vor fi schimbări în sistem

Daniel David promite reformă în educație. Ministrul Educației, Daniel David, a transmis un comunicat de presă cu privire la măsurile de criză din legea fiscal-bugetară propusă de Guvern. Ministrul recunoaște gravitatea momentului, dar vede în această criză o oportunitate de reformă profundă și de reconstrucție a sistemului de educație și cercetare. Daniel David promite reformă în educație Daniel David transmite că România se află într-o criză fiscală profundă, iar dacă nu sunt adoptate măsuri de eficientizare, statul riscă din toamnă să nu mai poată plăti salarii, pensii și burse. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Totuși, ministrul susține că această criză poate fi transformată într-o șansă de a corecta paradigme vechi și ineficiente din educație și cercetare. Fără concedieri, fără scăderi salariale Ministrul dă asigurări că nu vor exista concedieri în sistemul educațional. Salariile nu vor fi diminuate. Se păstrează toate contractele de muncă aflate în derulare. Măsuri pe termen scurt, mediu și lung Pe termen scurt nu va fi nici o concediere, nici o reducere de salarii, promite ministrul David. Pe termen mediu, salariul de debut pentru profesorii începători va fi aliniat la salariul mediu brut pe economie; De asemenea, se va asigura echivalența între cercetători științifici și cadre universitare. Pe termen lung se renunță la amânarea alocării de 1% din PIB pentru cercetare și 15% din bugetul general consolidat pentru educație. Norma didactică crește ușor Norma de activitate directă cu elevii va crește de la 3,6 la 4 ore zilnic, adică o majorare de aproximativ 24 de minute pe zi. Această modificare este temporară, valabilă pentru un ciclu de studiu de 4 ani, și va fi monitorizată. Activitățile precum dirigenția, pregătirea pentru examenele naționale și olimpiade vor fi în continuare plătite separat. Transparență și sustenabilitate Ministerul dorește să limiteze distorsiunile privind plata cu ora, în special în preuniversitar, și să aducă acest mecanism într-un cadru rațional și echitabil, aliniat cu salarizarea de bază și sustenabilitatea bugetară. Degrevarea pentru funcțiile de conducere va fi reglementată, cu un plafon de 50%, în funcție de dimensiunea unității. Începând cu 2026–2027, va fi implementat un nou model de profesionalizare a conducerii în școli, însoțit de concursuri pentru directori și reorganizarea inspectoratelor. Clase mai mari, dar în limite europene Limitele de elevi per clasă vor reveni la valorile utilizate între 2011 și 2020, în acord cu practicile europene, pentru a reduce presiunea pe infrastructură. Excepțiile pentru copiii cu cerințe speciale și minorități rămân valabile. Reguli noi pentru personalitatea juridică a școlilor Creșterea pragului pentru ca o școală să aibă personalitate juridică nu afectează activitatea educațională. Unitatea își continuă funcționarea, dar fără poziție de director distinct, iar personalul rămâne titular. Reforma burselor: meritul, echitatea și susținerea reală Noua arhitectură a burselor are trei direcții: Burse sociale extinse pentru copiii cu nevoi reale, inclusiv pentru mamele minore; Burse de merit limitate la maximum 15% dintr-o clasă, pentru elevii cu note de minimum 9; Premii de excelență crescute pentru olimpici, inclusiv recompense în bani (până la 4.000 EUR pentru premiile internaționale). Bursele universitare vor continua, dar într-o formă sustenabilă Deși se redimensionează temporar, fondul de burse pentru studenți va fi mai mare decât în 2022–2023. Măsura este una temporară, valabilă pentru un ciclu de 3 ani, timp în care se va căuta un nou model de finanțare, echitabil și funcțional. Studenții doctoranzi cu bursă nu sunt afectați. Un apel la solidaritate și viziune Ministrul Daniel David îndeamnă la coerență, solidaritate și profesionalism, avertizând că alergarea după norme și burse a devenit un scop în sine, deturnând esența educației. Reforma vizează reconectarea sistemului la realitățile lumii actuale, susținând dinamismul, echitatea și competențele reale.

Țara lui Ciolacu: România nu a mai acordat în 2024 burse elevilor și profesorilor din școlile românești din Ucraina
Eveniment

Țara lui Ciolacu: România nu a mai acordat în 2024 burse elevilor și profesorilor din școlile românești din Ucraina

Școlile românești din Ucraina, burse suspendate. Liderii comunității românești din regiunea Cernăuți, Ucraina, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la întreruperea plății burselor acordate anual de statul român elevilor și profesorilor din școlile românești. Bursele, în valoare de 400 de euro, erau finanțate de Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, având scopul de a sprijini și încuraja învățământul în limba română. Școlile românești din Ucraina, burse suspendate În 2023, peste 5.500 de elevi și 1.200 de cadre didactice au beneficiat de aceste burse. Citește și: EXCLUSIV Făcut general la 36 de ani de fostul ministru Bode, șeful CS Dinamo a folosit un sistem paralel ilegal de plăți pentru sportivii străini. Printre victime, celebrul antrenor Fuertes (handbal) În 2024, însă, plata acestora a fost suspendată, ceea ce pune în dificultate menținerea și dezvoltarea învățământului în limba română. „Unica șansă pentru a păstra învățământul în limba maternă sunt bursele”, a declarat profesorul Aurica Bojescu, secretarul Uniunii Inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina”. Rolul burselor în păstrarea identității lingvistice Profesorul Bojescu subliniază importanța acestor fonduri în sprijinirea elevilor și profesorilor pentru achiziționarea materialelor didactice și organizarea suplimentară de ore în limba română. „Ajutorul financiar este crucial pentru o mai bună școlarizare în limba română, fie că vorbim de o carte în limba română sau de o oră suplimentară pentru elevii din clasele mari”, a explicat aceasta. Apel către autoritățile române Reprezentanții comunității românești speră ca Guvernul României să reia plata burselor și să asigure continuitatea acestui program în 2025. „E greu, având în vedere războiul din Ucraina și situația politică din România. Sperăm ca anul viitor să nu pierdem din nou acest proiect și să fie alocate la timp sumele pentru bursă”, a adăugat Bojescu. Comunitatea românească din Cernăuți Regiunea Cernăuți este locuită de aproximativ 500.000 de români, pentru care păstrarea limbii și culturii române este esențială. Lipsa sprijinului financiar din partea României ar putea afecta negativ acest obiectiv pe termen lung. Soluții pentru viitor Suspendarea burselor reprezintă un semnal de alarmă pentru menținerea identității culturale și lingvistice a românilor din Ucraina. Este crucial ca autoritățile române să își reafirme angajamentul față de sprijinirea acestor comunități, mai ales în contextul dificultăților generate de război. Această situație evidențiază necesitatea unei planificări financiare mai riguroase pentru a asigura continuitatea programelor de sprijin dedicate comunităților românești din afara granițelor.

CNCD recomandă Ministerului Educaţiei să nu facă distincţie în acordarea burselor între elevi de la privat şi stat
Eveniment

CNCD recomandă Ministerului Educaţiei să nu facă distincţie în acordarea burselor între elevi de la privat şi stat

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) recomandă Ministerului Educaţiei să nu facă distincţie în acordarea burselor între elevi de la privat şi stat, după ce acest minister, condus de Ligia Deca (PNL), a pus în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență prin care doar cei care învață la stat ar putea beneficia de burse. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă CNCD recomandă să nu facă distincţie între elevi de la privat şi stat Potrivit unui răspuns al CNCD la o adresă care i-a fost transmisă de Ministerul Educaţiei săptămâna trecută, a nu acorda acces în condiţii de egalitate la dreptul la sistemul de bursă elevilor din învăţământul preuniversitar privat, confesional în raport cu cei de la stat constituie o formă de discriminare directă întrucât încalcă principiul constituţional al egalităţii şi nediscriminării în faţa legii şi a autorităţilor publice. De asemenea, susţine CNCD, se încalcă accesul la dreptul la învăţătură în condiţii egale şi dreptul la protecţie a copiilor şi tinerilor în realizarea drepturilor lor. Conform aceleiaşi surse, limitarea beneficiarilor de burse la categoria elevilor de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar doar de stat încalcă principiul constituţional al egalităţii şi nediscriminării, a accesului în condiţii egale la exercitarea dreptului constituţional la învăţătură. "Se creează un tratament diferenţiat între elevii din învăţământul preuniversitar obligatoriu de stat în comparaţie cu elevii din învăţământul preuniversitar obligatoriu particular, respectiv confesional, fără ca între aceste categorii de elevi să existe vreo distincţie relevantă", mai susţin reprezentanţii CNCD.

Scandalos: 429 de potenţial repetenţi din judeţul Iaşi, cu media 4 (patru), au burse de merit de 450 lei/lună. Doi din ei au media 1 (unu)
Eveniment

Scandalos: 429 de potenţial repetenţi din judeţul Iaşi, cu media 4 (patru), au burse de merit de 450 lei/lună. Doi din ei au media 1 (unu)

Burse de merit - media 1 (unu). Doi elevi din judeţul Iaşi cu medii cuprinse între 1 şi 1,99 primesc bursă de merit. Burse de merit - media 1 (unu) Alături de alţi peste 400 de elevi cu medii sub 5, toate medii care, în mod normal, duc la repetenţie a anului. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri Aceştia fac parte din primii 30% de elevi din clasa din care fac parte, în ordinea descrescătoare a mediilor, şi primesc cei 450 de lei corespunzători bursei de merit. Asta înseamnă că, în cazul primilor doi cu note sub 1,99, restul de 70% de elevi din clasă au doar medii de 1. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un elev român din doi nu înțelege ce citește și nu poate face calcule simple
Economie

Un elev român din doi nu înțelege ce citește și nu poate face calcule simple

Un elev din doi, analfabet funcțional în România. O statistică a Băncii Mondiale arată că aproape 50% dintre elevi români nu înțeleg ce citesc sau nu pot face calcule simple. În același timp, 53% dintre elevi sunt bursieri de merit, potrivit datelor Ministerului Educației. În 2020, potrivit Ministerului Educației, erau 123.000 de elevi care reușiseră să obțină medii mai mari de 8.50. În 2021, numărul mediilor bune a explodat: avem acum 754.000 de elevi care au obținut medii mai mari de 8,50. Pentru tineri, bursa de merit înseamnă și bani, și orgoliu. Cătălina Ifrim, Consiliul Național al Elevilor: "Pot însemna niște bani astfel încât să reprezinte un aport pentru pregătirea sau pentru admiterea la una dintre facultăți. Nu mi-a fost străină situația în care un profesor sau director nu dorea să includă elevi în bacalaureat pentru a nu intra în examen și pentru a nu scădea ponderea de promovabilitate". Un elev din doi, analfabet funcțional Profesorii recunosc că, de când s-au mutat în online, au dat 10 mult mai ușor. Iuliana Căplescu, profesor Colegiul Național Matei Basarab: "Nu există în nicio metodologie a predării și evaluării în online obligația elevului de a sta cu camera deschisă. Nu știi cine îți scrie și cine îți postează poate copiat, poate un părinte... Deja se vede diferența". Citește și: Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat în 42 din cele 138 de pagini ale doctoratului Andreea Ionescu, reprezentant al asociației "Părinții cer schimbare": "Există o categorie de părinți pentru care notele înseamnă contează foarte mult, dar asta e tot o reminiscență a sistemului". România este țara care reușește să aibă, în același timp, aproape 50% analfabeți funcțional, potrivit Băncii Mondiale și 53% bursieri de merit. Asta se vede și la examenele naționale, și la testările internaționale. Experții în Educație spun că absurdul ar putea dispărea chiar de anul viitor. Sistemul de evaluare scârțâie grav Gelu Duminică, sociolog: "De multe ori, nota 10 luată în foarte multe școli nu înseamnă că elevul e merituos, ci doar că sistemul de evaluare e unul care merită serios îmbunătățit". Ciprian Fartusnic, cercetător științific la Unitatea de Cercetare în Educație: "Îți trebuie niște descriptori care să zică: ok, cu multe greșeli, cu mult ajutor și pe texte scurte, el e capabil să facă un rezumat. Asta e pentru 5. Dacă greșelile sunt mai puține și textele mai lungi, asta e pentru 6. Dacă deja e mai puțin ajutor din partea profilor e pentru 7". Până atunci, ministrul Educației are propria soluție pentru a încuraja performanța. Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, la Jurnalul de Seară al Digi24: "Propun ca primii trei din fiecare clasă cu condiția să nu fie sub nota 9 (pentru bursa de merit – n.r.). Pentru că altfel avem clase cu 33 elevi din 35 care au avut 10. Cum faci diferențierea?!"

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră