vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: burse

8 articole
Eveniment

Vin primii bani pentru bursele elevilor. Calendarul complet al plăților și condițiile de acordare

Primele burse pentru elevi, aferente lunilor septembrie și octombrie, vor fi virate pe 20 noiembrie, conform noului calendar de plată valabil pentru anul școlar 2025-2026. Primele burse școlare, virate pe 20 noiembrie Din acest an, bursele se acordă după reguli actualizate, cu sume majorate și termene fixe, următoarele tranșe fiind programate pe data de 20 a fiecărei luni. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Elevii din învățământul preuniversitar de stat pot primi una dintre cele patru tipuri de burse: bursa de merit (450 lei/lună), bursa socială (300 lei/lună), bursa tehnologică (300 lei/lună) sau bursa pentru mame minore (700 lei/lună). Important de știut este că bursele de merit și cele tehnologice se vor acorda proporțional în lunile în care sunt vacanțe. Continuarea, în Ziarul de Iași

Primele burse școlare, virate pe 20 noiembrie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024  Foto: Liceul Dante Alighieri
Politică

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024 - date prezentate de Bolojan

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024: dacă în 2015 erau doar 124.000, în 2024 s-a ajuns la 1,4 milioane, adică 62% din totalul elevilor beneficiau de această formă de recompensă.  Citește și: Cum a vrut Georgescu să dea puci: armele și mușchii de la Potra, dezinformarea, cu ajutorul Rusiei Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024  „Vă dau nişte cifre: Aveam, cred că, 188 de milioane valoarea burselor, deci aproape 40 de milioane de euro în 2020 Peste trei ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la un miliard de euro, o creştere de 25 de ori în trei ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi şi primeau burse 124.000 În 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi primeau burse, 62% faţă de 4% (...) E adevărat, studenţii nu mai primesc bursă în perioada de vacanţă. Dar în câte ţări din Europa primeşti bursă şi când eşti în perioada de vară de vacanţă?”, a spus premierul Ilie Bolojan, luni, la o dezbatere în Senat.  „Dacă am fi avut suficienți bani, nu ne-am fi atins de bursa de merit, deși au apărut fenomene ciudate în legătură cu bursa de merit față de 2023-2024, când unele unele burse de merit s-au dat cu note de 5-6, nu mai vorbesc chiar cu note de sub cinci. În 2024-2025 am pus pragul de 9,50 și, surprinzător, au crescut și mediile de 9,50, astfel încât lucrurile sunt foarte discutabile”, spunea ministrul Educației, Daniel David, la 3 septembrie. 

„Nu sunt bani pentru plata salariilor şi burselor”, susține Daniel David Foto: gov.ro
Politică

Ministrul Educației, avertisment dramatic: „Nu sunt bani pentru plata salariilor şi burselor”

Ministrul Educației, Daniel David, lansează u avertisment dramatic: „Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi burselor pentru tot anul”. Într-un comunicat de presă, el afirmă: „Dacă demisia mea ar fi rezolvat situaţia financiară din Educaţie - Cercetare şi a ţării, aş fi anunţat-o demult”. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV „Nu sunt bani pentru plata salariilor şi burselor” „Eu am venit să ajut, nu să încurc. Nu am urmărit şi nu urmăresc o carieră politică, am servit ca specialist-tehnocrat ţara noastră în două mandate legate de două momente critice şi anume criza politică din primul mandat, respectiv criza fiscal-bugetară din acest al doilea mandat. Dacă demisia mea ar fi rezolvat situaţia financiară din Educaţie - Cercetare şi a ţării, aş fi anunţat-o demult. Grija mea acum - şi obligaţia ca membru al Guvernului - este să ne salvăm din toamnă sistemul şi prin asta, alături de reformele din celelalte domenii/sisteme, şi ţara. Vă invit să facem asta împreună, urmând ca apoi să lucrăm - tot împreună - pentru dezvoltare", a declarat ministrul Educaţiei şi Cercetării, într-un comunicat.  Daniel David a susţinut că şi-ar fi dorit să fi fost ministrul Educaţiei şi Cercetării într-o perioadă în care să poată construi, fără să fie nevoit să se gândească în fiecare zi la soluţii de restructurare, care, pentru a salva în toamnă salariile şi bursele, generează "disconfort"."Sincer şi direct spus, uitându-mă la rezultatele sistemului nostru de educaţie (analfabetismul funcţional, abandonul şcolar), şi eu am adesea impulsul de a solicita demisii în diverse zone de influenţă din sistemul nostru, dar nu o fac din responsabilitate - ştiu că trebuie să lucrăm împreună pentru a ne salva (iar apoi pentru a construi spre mai bine) - şi din decenţă - ştiu că liderii unor astfel de zone nu sunt singurii responsabili", a spus David.Acesta a reiterat că măsurile luate prin Legea 141/2025 care reglementează unele măsuri fiscal-bugetare sunt necesare, nu dorite, pentru a putea proteja din toamnă salariile şi bursele."Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi burselor pentru tot anul. Este incorect să se creadă că nu îmi este greu că trebuie să le aplicăm şi că nu înţeleg disconfortul creat. Tocmai de aceea am spus că orice măsuri fiscal-bugetare se pot lua doar dacă, în contextul aplicării lor, se protejează posturile oamenilor şi salariile şi se respectă principiile raţionalităţii (să nu ieşim din reperele europene) şi decenţei (cât îşi permite acum, sustenabil, ţara)", a arătat ministrul Daniel David.El a amintit că Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus recent în consultare publică normele subsecvente pentru domeniul de activitate, pentru a primi propuneri "constructive" de la oamenii din sistem."Eu la asta lucrez acum şi aceasta ar trebui să fie miza noastră. Este posibil ca, în aceste prime versiuni, eu şi echipa mea să nu fi văzut şi alte soluţii aplicabile. După ce vom depăşi această criză - multe măsuri fiind temporare - vom putea regândi lucrurile şi pentru dezvoltare (aşa cum am propus în Raportul QX)", a mai afirmat Daniel David.  

Daniel David promite reformă în educație (sursa: edu.ro)
Eveniment

Nu vor fi concedieri și reduceri salariale în învățământ, promite ministrul David

Daniel David promite reformă în educație. Ministrul Educației, Daniel David, a transmis un comunicat de presă cu privire la măsurile de criză din legea fiscal-bugetară propusă de Guvern. Ministrul recunoaște gravitatea momentului, dar vede în această criză o oportunitate de reformă profundă și de reconstrucție a sistemului de educație și cercetare. Daniel David promite reformă în educație Daniel David transmite că România se află într-o criză fiscală profundă, iar dacă nu sunt adoptate măsuri de eficientizare, statul riscă din toamnă să nu mai poată plăti salarii, pensii și burse. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Totuși, ministrul susține că această criză poate fi transformată într-o șansă de a corecta paradigme vechi și ineficiente din educație și cercetare. Fără concedieri, fără scăderi salariale Ministrul dă asigurări că nu vor exista concedieri în sistemul educațional. Salariile nu vor fi diminuate. Se păstrează toate contractele de muncă aflate în derulare. Măsuri pe termen scurt, mediu și lung Pe termen scurt nu va fi nici o concediere, nici o reducere de salarii, promite ministrul David. Pe termen mediu, salariul de debut pentru profesorii începători va fi aliniat la salariul mediu brut pe economie; De asemenea, se va asigura echivalența între cercetători științifici și cadre universitare. Pe termen lung se renunță la amânarea alocării de 1% din PIB pentru cercetare și 15% din bugetul general consolidat pentru educație. Norma didactică crește ușor Norma de activitate directă cu elevii va crește de la 3,6 la 4 ore zilnic, adică o majorare de aproximativ 24 de minute pe zi. Această modificare este temporară, valabilă pentru un ciclu de studiu de 4 ani, și va fi monitorizată. Activitățile precum dirigenția, pregătirea pentru examenele naționale și olimpiade vor fi în continuare plătite separat. Transparență și sustenabilitate Ministerul dorește să limiteze distorsiunile privind plata cu ora, în special în preuniversitar, și să aducă acest mecanism într-un cadru rațional și echitabil, aliniat cu salarizarea de bază și sustenabilitatea bugetară. Degrevarea pentru funcțiile de conducere va fi reglementată, cu un plafon de 50%, în funcție de dimensiunea unității. Începând cu 2026–2027, va fi implementat un nou model de profesionalizare a conducerii în școli, însoțit de concursuri pentru directori și reorganizarea inspectoratelor. Clase mai mari, dar în limite europene Limitele de elevi per clasă vor reveni la valorile utilizate între 2011 și 2020, în acord cu practicile europene, pentru a reduce presiunea pe infrastructură. Excepțiile pentru copiii cu cerințe speciale și minorități rămân valabile. Reguli noi pentru personalitatea juridică a școlilor Creșterea pragului pentru ca o școală să aibă personalitate juridică nu afectează activitatea educațională. Unitatea își continuă funcționarea, dar fără poziție de director distinct, iar personalul rămâne titular. Reforma burselor: meritul, echitatea și susținerea reală Noua arhitectură a burselor are trei direcții: Burse sociale extinse pentru copiii cu nevoi reale, inclusiv pentru mamele minore; Burse de merit limitate la maximum 15% dintr-o clasă, pentru elevii cu note de minimum 9; Premii de excelență crescute pentru olimpici, inclusiv recompense în bani (până la 4.000 EUR pentru premiile internaționale). Bursele universitare vor continua, dar într-o formă sustenabilă Deși se redimensionează temporar, fondul de burse pentru studenți va fi mai mare decât în 2022–2023. Măsura este una temporară, valabilă pentru un ciclu de 3 ani, timp în care se va căuta un nou model de finanțare, echitabil și funcțional. Studenții doctoranzi cu bursă nu sunt afectați. Un apel la solidaritate și viziune Ministrul Daniel David îndeamnă la coerență, solidaritate și profesionalism, avertizând că alergarea după norme și burse a devenit un scop în sine, deturnând esența educației. Reforma vizează reconectarea sistemului la realitățile lumii actuale, susținând dinamismul, echitatea și competențele reale.

Școlile românești din Ucraina, burse suspendate (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Școlile românești din Ucraina, burse suspendate

Școlile românești din Ucraina, burse suspendate. Liderii comunității românești din regiunea Cernăuți, Ucraina, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la întreruperea plății burselor acordate anual de statul român elevilor și profesorilor din școlile românești. Bursele, în valoare de 400 de euro, erau finanțate de Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, având scopul de a sprijini și încuraja învățământul în limba română. Școlile românești din Ucraina, burse suspendate În 2023, peste 5.500 de elevi și 1.200 de cadre didactice au beneficiat de aceste burse. Citește și: EXCLUSIV Făcut general la 36 de ani de fostul ministru Bode, șeful CS Dinamo a folosit un sistem paralel ilegal de plăți pentru sportivii străini. Printre victime, celebrul antrenor Fuertes (handbal) În 2024, însă, plata acestora a fost suspendată, ceea ce pune în dificultate menținerea și dezvoltarea învățământului în limba română. „Unica șansă pentru a păstra învățământul în limba maternă sunt bursele”, a declarat profesorul Aurica Bojescu, secretarul Uniunii Inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina”. Rolul burselor în păstrarea identității lingvistice Profesorul Bojescu subliniază importanța acestor fonduri în sprijinirea elevilor și profesorilor pentru achiziționarea materialelor didactice și organizarea suplimentară de ore în limba română. „Ajutorul financiar este crucial pentru o mai bună școlarizare în limba română, fie că vorbim de o carte în limba română sau de o oră suplimentară pentru elevii din clasele mari”, a explicat aceasta. Apel către autoritățile române Reprezentanții comunității românești speră ca Guvernul României să reia plata burselor și să asigure continuitatea acestui program în 2025. „E greu, având în vedere războiul din Ucraina și situația politică din România. Sperăm ca anul viitor să nu pierdem din nou acest proiect și să fie alocate la timp sumele pentru bursă”, a adăugat Bojescu. Comunitatea românească din Cernăuți Regiunea Cernăuți este locuită de aproximativ 500.000 de români, pentru care păstrarea limbii și culturii române este esențială. Lipsa sprijinului financiar din partea României ar putea afecta negativ acest obiectiv pe termen lung. Soluții pentru viitor Suspendarea burselor reprezintă un semnal de alarmă pentru menținerea identității culturale și lingvistice a românilor din Ucraina. Este crucial ca autoritățile române să își reafirme angajamentul față de sprijinirea acestor comunități, mai ales în contextul dificultăților generate de război. Această situație evidențiază necesitatea unei planificări financiare mai riguroase pentru a asigura continuitatea programelor de sprijin dedicate comunităților românești din afara granițelor.

CNCD recomandă Ministerului Educaţiei să nu facă distincţie în acordarea burselor între elevi de la privat şi stat Foto: Administrația Prezidențială
Eveniment

CNCD recomandă să nu facă distincţie între elevi de la privat şi stat

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) recomandă Ministerului Educaţiei să nu facă distincţie în acordarea burselor între elevi de la privat şi stat, după ce acest minister, condus de Ligia Deca (PNL), a pus în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență prin care doar cei care învață la stat ar putea beneficia de burse. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă CNCD recomandă să nu facă distincţie între elevi de la privat şi stat Potrivit unui răspuns al CNCD la o adresă care i-a fost transmisă de Ministerul Educaţiei săptămâna trecută, a nu acorda acces în condiţii de egalitate la dreptul la sistemul de bursă elevilor din învăţământul preuniversitar privat, confesional în raport cu cei de la stat constituie o formă de discriminare directă întrucât încalcă principiul constituţional al egalităţii şi nediscriminării în faţa legii şi a autorităţilor publice. De asemenea, susţine CNCD, se încalcă accesul la dreptul la învăţătură în condiţii egale şi dreptul la protecţie a copiilor şi tinerilor în realizarea drepturilor lor. Conform aceleiaşi surse, limitarea beneficiarilor de burse la categoria elevilor de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar doar de stat încalcă principiul constituţional al egalităţii şi nediscriminării, a accesului în condiţii egale la exercitarea dreptului constituţional la învăţătură. "Se creează un tratament diferenţiat între elevii din învăţământul preuniversitar obligatoriu de stat în comparaţie cu elevii din învăţământul preuniversitar obligatoriu particular, respectiv confesional, fără ca între aceste categorii de elevi să existe vreo distincţie relevantă", mai susţin reprezentanţii CNCD.

Burse de merit - media 1 (unu) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Burse de merit - media 1 (unu)

Burse de merit - media 1 (unu). Doi elevi din judeţul Iaşi cu medii cuprinse între 1 şi 1,99 primesc bursă de merit. Burse de merit - media 1 (unu) Alături de alţi peste 400 de elevi cu medii sub 5, toate medii care, în mod normal, duc la repetenţie a anului. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri Aceştia fac parte din primii 30% de elevi din clasa din care fac parte, în ordinea descrescătoare a mediilor, şi primesc cei 450 de lei corespunzători bursei de merit. Asta înseamnă că, în cazul primilor doi cu note sub 1,99, restul de 70% de elevi din clasă au doar medii de 1. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un elev din doi, analfabet funcțional în România (sursa: Digi24)
Economie

Un elev din doi, analfabet funcțional

Un elev din doi, analfabet funcțional în România. O statistică a Băncii Mondiale arată că aproape 50% dintre elevi români nu înțeleg ce citesc sau nu pot face calcule simple. În același timp, 53% dintre elevi sunt bursieri de merit, potrivit datelor Ministerului Educației. În 2020, potrivit Ministerului Educației, erau 123.000 de elevi care reușiseră să obțină medii mai mari de 8.50. În 2021, numărul mediilor bune a explodat: avem acum 754.000 de elevi care au obținut medii mai mari de 8,50. Pentru tineri, bursa de merit înseamnă și bani, și orgoliu. Cătălina Ifrim, Consiliul Național al Elevilor: "Pot însemna niște bani astfel încât să reprezinte un aport pentru pregătirea sau pentru admiterea la una dintre facultăți. Nu mi-a fost străină situația în care un profesor sau director nu dorea să includă elevi în bacalaureat pentru a nu intra în examen și pentru a nu scădea ponderea de promovabilitate". Un elev din doi, analfabet funcțional Profesorii recunosc că, de când s-au mutat în online, au dat 10 mult mai ușor. Iuliana Căplescu, profesor Colegiul Național Matei Basarab: "Nu există în nicio metodologie a predării și evaluării în online obligația elevului de a sta cu camera deschisă. Nu știi cine îți scrie și cine îți postează poate copiat, poate un părinte... Deja se vede diferența". Citește și: Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat în 42 din cele 138 de pagini ale doctoratului Andreea Ionescu, reprezentant al asociației "Părinții cer schimbare": "Există o categorie de părinți pentru care notele înseamnă contează foarte mult, dar asta e tot o reminiscență a sistemului". România este țara care reușește să aibă, în același timp, aproape 50% analfabeți funcțional, potrivit Băncii Mondiale și 53% bursieri de merit. Asta se vede și la examenele naționale, și la testările internaționale. Experții în Educație spun că absurdul ar putea dispărea chiar de anul viitor. Sistemul de evaluare scârțâie grav Gelu Duminică, sociolog: "De multe ori, nota 10 luată în foarte multe școli nu înseamnă că elevul e merituos, ci doar că sistemul de evaluare e unul care merită serios îmbunătățit". Ciprian Fartusnic, cercetător științific la Unitatea de Cercetare în Educație: "Îți trebuie niște descriptori care să zică: ok, cu multe greșeli, cu mult ajutor și pe texte scurte, el e capabil să facă un rezumat. Asta e pentru 5. Dacă greșelile sunt mai puține și textele mai lungi, asta e pentru 6. Dacă deja e mai puțin ajutor din partea profilor e pentru 7". Până atunci, ministrul Educației are propria soluție pentru a încuraja performanța. Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, la Jurnalul de Seară al Digi24: "Propun ca primii trei din fiecare clasă cu condiția să nu fie sub nota 9 (pentru bursa de merit – n.r.). Pentru că altfel avem clase cu 33 elevi din 35 care au avut 10. Cum faci diferențierea?!"

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră