EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj”
România a fost la un pas de o catastrofă din cauza unei drone maritime ucrainene care a explodat în Portul Constanța. Scandalos, însă, este că autoritățile române s-au uitat timp de trei ore la drona maritimă, blocată în barajul antipoluant din port, fără a lua nici o măsură. Surse prezente la fața locului au descris o situație halucinantă: reprezentanții MApN încercau să-i calmeze pe cei prezenți în timp ce izolau zona spunându-le să stea „liniștiți, este o dronă de bruiaj”. Abia după ce MApN a fost informat de Kiev că drona urmează să se auto-detoneze, toți cei prezenți s-au îndepărtat în grabă. Citește și: Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului După explozie, autoritățile centrale au început să-și paseze vina pentru gestionarea proastă a situației din Portul Constanța. Drona era în port de la 05.40 Drona maritimă ucraineană a rămas blocată în barajul antipoluant din dana 78 a Portului Constanța, aflată în apropierea Oil Terminal. Semnalul de alarmă a fost tras de câțiva muncitori care au observat drona în port, în jurul ore 5:40 dimineața. „Nimeni nu a văzut drona când a intrat în port. SCOMAR (sistemul de detecție al Poliției de Frontieră - n.r.) nu a văzut drona! Poliția de Frontieră, Administrația Portului Constanța, nimeni. A fost văzută de doi muncitori din zonă care au alertat ARSVOM (Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare - n.r.), care la rândul ei a alertat celelalte autorități locale.”, a povestit, sub anonimat, pentru DeFapt.ro, o sursă care a fost prezentă în Portul Constanța. „MApN ne spunea să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Reprezentanții mai multor instituții, inclusiv cei ai Serviciului Român de Informații și ai Ministerului Apărării Naționale, au ajuns la fața locului. „Un haos greu de descris! Noroc că drona s-a înfipt în barajul antipoluant. Dacă ajungea la Terminal Oil și exploda, se termina”, conform sursei citate anterior. Sursele DeFapt.ro mai susțin că „oficialii MApN nu și-au asumat coordonarea, deși era responsabilitate lor directă fiind vorba de o dronă militară. Dar ei își asumă doar succesul, nu și eșecul. MApN spunea: stați liniștiți, este o dronă de bruiaj. Probabil pentru că vedeau că îi merge elicea Dar când au aflat că se auto-detonează, au început să fugă.” MAI se lăuda că SCOMAR vede și un cap de om Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă (SCOMAR) a fost prezentat publicului de mai multe ori de Poliția de Frontieră. Operatorii susțineau că pot identifica un frigider care plutește, chiar și capul unui om aflat în mare. Acum, însă, sistemul nu a reperat drona ucraineană, semnificativ mai mare decât un cap de om. Ministerul Afacerilor Interne a transmis că SCOMAR funcționează în parametrii tehnici și operaționali pentru care a fost conceput, dezvoltat și integrat în activitatea Poliției de Frontieră. „SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă. Acesta este destinat pentru implementarea funcțiilor de Gardă de Coastă, precum: controlul frontierei maritime, monitorizarea și supravegherea maritimă, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere. Sistemul a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri”, se menționează în comunicatul de presă al MAI. MAI vrea să împartă eșecul cu toate instituțiile responsabile Ministerul Afacerilor Interne susține, însă, că mai sunt și alte instituții care trebuia să detecteze drona maritimă. „Incidentul din Portul Constanța privește o categorie tehnică diferită de ținte față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat și configurat operațional. Drona maritimă fără pilot identificată în port are caracteristici specifice unei platforme de dimensiuni reduse, cu profil de detecție foarte scăzut și amprentă radar redusă, diferite de profilul ambarcațiunilor și navelor pentru care sistemul este optimizat”, potrivit MAI. „În domeniul siguranței și securității maritime, statul acționează prin mai multe autorități, fiecare cu atribuții tehnice și operaționale stabilite prin lege. Ministerul Afacerilor Interne își exercită atribuțiile prin structurile sale competente și cooperează cu toate instituțiile responsabile pentru clarificarea elementelor relevante și coordonarea măsurilor necesare”, potrivit comunicatului de presă citat.
