sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: brasov

19 articole
Politică

Ciolacu continuă să investească în stadioane

Guvernul Ciolacu continuă să investească în stadioane: Executivul va aloca 33 de milioane de euro pentru un astfel de complex sportiv la Brașov. Investiția va fi derulată tot prin controversata Companie Națională de Investiții, CNI. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză Ciolacu continuă să investească în stadioane Valoarea totală a investiției va fi de 164 de milioane de lei. Municipiul Brașov va plăti puțin peste opt milioane de lei. Construcția ar trebui să fie gata în circa doi ani. Unul din pretextele finanțării de la buget a acestui stadion este; „Promovarea Imaginii României: Organizarea de competiții internaționale și evenimente de anvergură în Brașov va consolida poziția României pe scena sportivă internațională, promovând imaginea țării ca destinație pentru sport și turism”. Viitorul stadion va avea 9.716 de locuri (spectatori, VIP, media, locuri pentru persoane cu dizabilități). El va dispune de un teren de fotbal cu o dimensiune de 105mx68m, spații pentru jucători și oficiali, vestiare, unitatea de prim ajutor şi tratament pentru jucători şi oficiali, puncte de prim ajutor pentru spectatori, postul de control antidoping, grupuri sanitare, sală pentru conferinţe de presă, zone de parcare (151 locui parcare auto și 2 locuri de parcare pentru autocare), plus instalație de iluminat nocturnă. Stadionul va fi dotat cu sistem fotovoltaic ON-GRID, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de finanțare, de către Guvern, a acestui obiectiv.

Ciolacu continuă să investească în stadioane Foto: Facebook
Ciucă: “Nu ne retragem niciodată, ne regrupăm şi atacăm pe altă direcţie” Foto: Facebook
Politică

“Nu ne retragem niciodată, ne regrupăm şi atacăm pe altă direcţie”

Conducerea PNL a avut azi o reuniune, la Brașov, iar la final președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat despre pregătirea campaniei electorale: “Nu ne retragem niciodată, ne regrupăm şi atacăm pe altă direcţie”. Citește și: VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă Discuțiile au fost anunțate, pe Facebook, și de ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea: “Le mulțumesc colegilor mei din PNL Brașov pentru implicarea și mobilizarea de care au dat dovadă. Împreună, vom demonstra că PNL rămâne forța politică capabilă să conducă România pe drumul dezvoltării și stabilității“. “Nu ne retragem niciodată, ne regrupăm şi atacăm pe altă direcţie” La reuniunea de la Braşov au participat, alături de preşedintele PNL Nicolae Ciucă, prim-vicepreşedintele Dan Motreanu, vicepreşedintele Hubert Thuma, ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, şi preşedintele PNL Brăila, Alexandru Popa.”Am avut o şedinţă de analiză a rezultatelor din alegerile locale şi europarlamentare şi, desigur, pregătirea campaniei pentru alegerile de la sfârşitul acestui an. (...) De retras nu ne retragem niciodată, ne regrupăm şi atacăm pe altă direcţie”, a declarat Nicolae Ciucă, pentru Antena 3, citat de news.ro, la finalul reuniunii de la Braşov. El a precizat că discută cu preşedintele Klaus Iohannis ”de fiecare dată când este nevoie”. Unii dintre participanţii la întâlnirea de partid de la Braşov au avut mesaje publice în urma discuţiilor.

Guvernul construiește un spital militar la preț aproape dublu față de ONG-ul Dăruiește Viața
Eveniment

Guvernul construiește la preț dublu față de Dăruiește Viața

Guvernul construiește un pavilion de spital la preț aproape dublu față de cel al ONG-ului Dăruiește Viața. Costurile la stat au crescut cu 330% în trei ani. Guvernul construiește un pavilion de spital la preț aproape dublu față de cel al ONG-ului Dăruiește Viața. Costurile la stat au crescut cu 330% în trei ani arată informațiile publicate de Guvern. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Așa numitul “pavilion nou medicină operațională – politraumă D+P+4E, drum acces și rețele în cazarma 646 Brașov“ va avea o suprafață desfășurată de 11.800 mp, cu puțin mai mic decât spitalul ultradotat construit de Dăruiește Viața. Pavilionul face parte din Spitalul Militar de Urgență „Regina Mariaˮ Brașov. Guvernul construiește la preț dublu față de Dăruiește Viața În 2021, acest pavilion era evaluat la 139 de milioane de lei, echivalentul a circa 28 de milioane de euro. Acum, prin hotărâre de guvern, cabinetul Ciolacu actualizează prețul la peste 440 de milioane de lei, adică aproape 90 de milioane de euro. Spitalul construit de Dăruiește Viața a costat 53 de milioane de euro. “Criza mondială în domeniul construcțiilor, precum și contextul pandemic peste care s-a suprapus au avut efecte negative asupra investițiilor publice, cum ar fi: creșterea prețurilor materialelor de construcții, al energiei electrice, gazelor naturalesau combustibililor. De asemenea, conflictul care se desfășoară în Ucraina a generat dificultăți în aprovizionarea cu materiale, echipamente sau utilaje. În anul 2023 a fost elaborat proiectul tehnic, rezultând valoarea actualizată a investiţiei imobiliare, de 440.195 mii lei, inclusiv T.V.A.“, susține ministrul PSD al Apărării Naționale, Angel Tîlvar, în nota de fundamentare.

Indemnizații de handicap plătite unor decedați (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Braşov)
Eveniment

Indemnizații de handicap plătite unor decedați

Aproape 130.000 de lei au plecat din bugetul Primăriei Brașov, via Direcția de Asistență Socială: indemnizații de handicap plătite unor decedați. Indemnizații de handicap plătite unor decedați Potrivit Curții de Conturi, "Cauza abaterii o constituie nesolicitarea (...) bazei de date cu persoanele din municipiul Brașov decedate, precum și nerespectarea procedurii operaționale PO 26-5 prin neverificarea listei cu persoanele decedate primită de la SPCLEP Brașov", arată publicația locală mytex.ro. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Raportul Curții de Conturi se referă la primii doi ani de mandat ai primarului Allen Coliban (2000-2022). Coliban este în război cu Curtea de Conturi, cu care s-a luptat în instanță, dar fără succes. Potrivit unui raport de audit realizat de Curtea de Conturi la Primăria Brașov în 2021, erau o serie de probleme legate de finanțarea FC Brașov Steagul Renaște, echipă care activa atunci în Liga 2. Primarul Allen Coliban a contestat măsurile impuse de auditorii Camerei de Conturi, care au obligat Primăria Braşov să calculeze prejudiciile din acordarea nelegală a milioane de lei din banii publici către FC Brașov Steagul Renaște. Printre altele, Curtea de Conturi solicita municipalităţii braşovene să stabilească şi să recupereze prejudiciul de la Asociaţia Clubul Sportiv Fotbal Club Braşov – Steagul Renaşte, club sportiv care beneficiase de la bugetul local în momentul controlului Curții de Conturi de suma de 3, 5 milioane de lei. În luna aprilie a acestui an, Tribunalul Braşov a respins acțiunea formulată de municipalitate prin primarul Coliban. Coliban nu s-a lăsat și a făcut recurs, dar Curtea de Apel Brașov a respins cererea, a arătat Monitorul Expres.

Divorț PSD-PNL la Brașov: social-democrații s-au supărat pe „aroganța” lui Veștea
Politică

Divorț PSD-PNL la Brașov: social-democrații anunță că nu-l susțin pe liberalul Veștea, care vrea să fie președinte al Consiliului Județean, datorită „aroganței” acestuia

Divorț PSD-PNL la Brașov: social-democrații anunță că nu-l susțin pe liberalul Veștea, care vrea să fie președinte al Consiliului Județean, datorită „aroganței” acestuia. Citește și: ANALIZĂ De la Piedone și Robert Negoiță la Simonis și Horia Constantinescu: profilul noilor baroni din camarila lui Ciolacu, pe care acesta îi susține oficial sau neoficial Preşedintele PSD Braşov, Marius Dunca, a afirmat că lui Adrian Veştea, lider al PNL Braşov, ar trebui "să-i fie ruşine" pentru că a declarat că nu-şi asociază imaginea cu cea a PSD, deşi a fost numit ministru în guvernul condus de social-democratul Marcel Ciolacu. Divorț PSD-PNL la Brașov Conform lui Dunca, în campania electorală nu va exista niciun pact de neagresiune între PNL şi PSD, singura excepţie fiind în ce priveşte competiţia pentru Primăria Braşov: „Eu le-am propus un pact de neagresiune, ei nu au vrut. Din acest moment, vom scoate toate neregulile de la Consiliul Judeţean (din perioada în care Adrian Veştea a fost preşedinte al acestui for - n.r.)”. În ce-l priveşte pe candidatul comun la Primăria Braşov, fostul primar cu mai multe mandate, câştigate sub sigla PDL şi, ulterior, a PNL, George Scripcaru, liderul PSD Braşov a subliniat că acesta „este un om de administraţie, care a făcut din municipiul Braşov cel mai frumos din ţară, un om cu experienţă, cu viziune, care cu siguranţă îşi va continua proiectele pe care le-a lăsat în 2020 în primărie". "De aceea îi rog pe toţi colegii din PSD Braşov, din activul de partid, să înţeleagă această dorinţă a braşovenilor pentru că George Scripcaru a ieşit în sondaje la o diferenţă foarte mare de actualul primar. Noi nu ne batem pe funcţii, nu contează cine este candidatul nostru, noi întotdeauna ne-am gândit la cetăţeni", a declarat Marius Dunca. Potrivit preşedintelui PSD Braşov, într-un sondaj comandat de conducerea centrală a celor două partide de coaliţie, George Scripcaru a fost cotat cu 37% din opţiunile de vot ale braşovenilor, în timp ce actualul primar USR, Allen Coliban, ar avea 24%, iar subprefectul Lucian Pătraşcu, propunerea iniţială a PSD pentru Primăria Braşov, şi liderul PNL Braşov, Adrian Veştea, stau „la fel", fiind cotaţi cu procente similare de circa 20%. Dunca a anunţat înscrierea oficială în cursa pentru şefia CJ Braşov a subprefectului PSD Lucian Pătraşcu. PSD îl susține însă pe liberalul Scripcaru „În judeţul Braşov nu curge lapte şi miere aşa cum ne spune fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov. În judeţ sunt probleme de infrastructură rutieră, de sănătate - sunt spitale care trebuie renovate, de educaţie. Aeroportul Braşov (...) să spunem adevărul, a fost realizat în ultimii 15 ani. A fost început de fostul preşedinte PNL al CJ Braşov Adrian Căncescu şi terminat de Adrian Veştea. Însă niciunul nu a avut în vedere să realizeze, timp de 15 ani de zile, un drum care să conecteze oraşul Braşov de aeroport (...), nici să conecteze zona metropolitană de acesta printr-un drum expres", a declarat Lucian Pătraşcu. Citește și: Milioanele acumulate misterios de bugetarul Horia Constantinescu, care împrumută firme cu pierderi imense. A luat bac-ul la 21 de ani și vrea să fie primarul Constanței Până în prezent, pentru preşedinţia CJ Braşov şi-au mai anunţat candidaturile preşedintele USR Braşov, Irineu Darău, liderul filialei braşovene a AUR, Ana Loredana Predescu şi şeful PNL Braşov, Adrian Veştea. Pentru Primăria Braşov, PNL şi PSD vor avea un candidat comun, fostul primar George Scripcaru (PNL), iar USR pe actualul primar Allen Coliban. AUR nu şi-a nominalizat, deocamdată candidat.

“Cu cine să mă laud? Cu Botoș, cu Barna?“, se întreabă Erwan Joliff Foto: Facebook
Politică

“Cu cine să mă laud? Cu Botoș, cu Barna?“

Un consilier județean USR din brașov, Erwan Joliff, supranumit “Francezul din Cobor“, este nemulțumit de direcția partidului: “Cu cine să mă laud? Cu deputatul european Botoș, cu Barna?“, a scris el pe Facebook. Citește și: Stenograme: liderii PNL discută cum să paseze pe guvernul Ciolacu vina pentru ordonanța care va încuraja traseismul primarilor Postarea sa a venit după ce primarul USR din orașul Victoria, Camelia Berta, s-a transferat la PSD, acum câteva zile. Însă Joliff a scris că o va respecta în continuare pe Berta și nu poate să se laude cu ceea ce a ajuns USR. “Cu cine să mă laud? Cu Botoș, cu Barna?“ “Ce este sigur este că nu pot să mă laud cu ce a ajuns USR-ul meu, partidul care m-a decis să fac pasul în politică în 2016, eu ca străin locului. Da, maioneza actuală cu acest ADU (Alianța de Dreapta Unită) îmi displace profund. Ce treabă am eu cu PMP-ul al lui Băsescu? Un partid care a încăput pe cei care nu au avut loc în celelalte "găști". Cu cine să mă laud? Cu deputatul european Botoș, cu Barna? Așa c-aș putea și eu să zic ușor "pa" USR-ului și cu motive bine întemeiate. Dacă stau, vă spun sincer că stau pentru colegii mei din Brașov. Da, cu ei, cu colegi mei, cei din județul Brașov, cei din grupul USR în consiliu județean, mă simt aproape ca gândire și împreună am construit USR Brașov, așa cum este el de imperfect. Pentru ei rămân și înghit nouă maioneză politică ADU, gândită de la centru“, a scris consilierul județean USR. Joliff a explicat de ce nu se retrage, totuși, din politică. “Așa că o înghit și eu pe asta cu ADU lor și merg înainte pentru a apăra valorile în care cred și în care cred și unii dintre voi, cu speranța că vom salva câte ceva până la urmă pentru județul Brașov și alegători noștri. La fel probabil face și Camelia Berta…. Se gândește pragmatic și se gândește la cei care au așteptări de la ea… Compromisuri, asta e regula în politică, din păcate. Fiecare vede cum și pînă unde poate“, a apreciat Joliff.

Încă un spital de stat în faliment Foto: Brasov.net
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei, arată news.ro. În consecință, conducerea Consiliului Judeţean Braşov, care controlează spitalul, solicită alocarea de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru acoperirea acestei sume. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, despre situaţia financiară dificilă a Spitalului Judeţean. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului În august 2023, spitalul avea circa 2.700 de angajați. Dar, în ianuarie 2024, presa locală scria că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov are peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar. Încă un spital de stat în faliment „Situaţia financiară dificilă cu care se confruntă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, ale cărui plăţi restante şi arierate înregistrate la 31 ianuarie 2024 totalizează 27.151.460 lei, este în atenţia conducerii Consiliului Judeţean Braşov”, se arată în comunicat. Preşedintele CJ Braşov, Todorică-Constantin Şerban, s-a întâlnit recent cu directoarea CJAS Braşov, dar şi cu conducerea unităţii medicale. „Majorarea repetată a preţurilor la medicamente şi materiale sanitare, inflaţia, cheltuielile cu utilităţile, coroborate cu creşterea numărului de pacienţi trataţi prin spitalizare continuă în anul 2023 comparativ cu anii precedenţi, în condiţiile unui număr mai mic de paturi în contract cu CASJ, reprezintă principalele cauze pentru starea financiară precară în care se găseşte spitalul. Deşi valoarea serviciilor medicale furnizate de SCJU şi validate de CASJ Braşov pe anul 2023 este de 112.800.120,50 lei, valoarea contractată şi decontată a fost de doar 106.286.475,97 lei”, au precizat reprezentanţii CJ Braşov. Pe de altă parte, preşedintele CJ i-a transmis managerului SCJU Braşov că trebuie să ia măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului, prin valorificarea mai bună a investiţiilor pe care Consiliul Judeţean le-a realizat atât din fonduri europene, cât şi din bugetul propriu, în ceea ce priveşte modernizarea şi dotarea secţiilor clinice şi a cabinetelor din ambulator. Spitalul, îndemnat să-și asigure și fonduri din alte surse ”Practic, până la semnarea unui nou contract cu CASJ care să-i aducă mai multe fonduri, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are nevoie urgentă de bani pentru acoperirea arieratelor şi a plăţilor restante, iar Consiliul Judeţean Braşov nu poate interveni aici. Ceea ce facem noi este să asigurăm şi în acest an, la fel ca până acum, fondurile necesare pentru reparaţii curente, investiţii în modernizarea dotărilor şi cofinanţări la diverse proiecte. În acest an, din bugetul local al judeţului am alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă 21.882.280 lei, din care 3.707.730 lei pentru reparaţii şi 18.175.150 lei pentru investiţii. I-am solicitat domnului manager să ia măsuri pentru regândirea structurii funcţionale a spitalului, în vederea optimizării activităţii şi obţinerii unei contractări mai bune a serviciilor medicale furnizate, dar şi pentru creşterea cuantumului fondurilor proprii obţinute din valorificarea dotărilor de ultimă oră de care beneficiază spitalul, cu atât mai mult cu cât efectul investiţiilor noastre s-a reflectat în numărul mai mare de cazuri rezolvate în anul 2023, precum şi în complexitatea acestora” a declarat Todorică-Constantin Şerban.

Încă un spital de stat în faliment
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment

Încă un spital de stat în faliment: SJU Brașov are datorii uriașe, are probleme să asigure hrana pacienților și, timp de o săptămână, mai operează doar urgențe. Conform unor surse citate de Agerpres, spitalul are datorii de trei milioane de lei. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Încă un spital de stat în faliment „Datoriile pe care le SCJU le are la furnizori pune în pericol inclusiv asigurarea hranei pacienţilor”, arată agenția de presă. Spitalul Clinic Județean Brașov a sistat activitatea operatorie în cazul bolnavilor cronici. Potrivit unui comunicat trimis de Spitalul Clinic Județean Brașov către Consiliul Medical al unității sanitare, măsura este valabilă cel puțin până luni, 5 februarie, și a fost luată pentru că „există sincope în aprovizionarea și finanțarea spitalului”, potrivit directorului medical, doctorul Florin Orțan, citat de radiobrasovfm.ro. Conducerea unității medicale a arătat că spitalul are datorii din septembrie anul trecut şi că, pe fondul problemelor apărute cu furnizorii, a existat o „deficienţă de comunicare" cu şeful blocului operator, secţia cu cele mai mari consumuri de materiale. „Sincope în aprovizionare înseamnă că furnizorii nu mai asigură un flux continuu de materiale şi acest fapt se datorează arieratelor în care spitalul este din septembrie. De asemenea, schimbările de medic şef la bloc operator, secţia cu cele mai mari consumuri materiale, a dus la o deficienţă în comunicare cu managementul instituţiei", a precizat purtătorul de cuvânt al SCJU Braşov, Marius Leonte. Peste 400 de posturi vacante „Șeful blocului operator și-a dat demisia în urmă cu ceva vreme. Șeful blocului operator fiind, de fapt, șeful de secție de la blocul operator. Și atunci fluxul de informație între management și situația de blocul operator a fost puțin deranjat. Între timp am identificat pe altcineva, ca șef al blocului operator. Pentru că să știți că nu se mai înghesuie nimeni să fie șef, pentru că nu ai beneficii, lumea doar trage de tine. Nu există diferențieri salariale", a explicat și directorul medical Florin Orțan. Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov a fost nevoită să desfiinţeze linia de gardă de Oftalmologie după ce a rămas cu doar doi medici în această specialitate. Spitalul a rămas fără această linie de gardă chiar în Ajunul Crăciunului, arăta purtătorul de cuvânt al spitalului, Marius Leonte. La 10 ianurie, Leonte arăta că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov avea peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar.

Investigații

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate. Aerogara, o investiție de aproximativ 140 de milioane de euro, a picat testul de securitate, deși a fost autorizat recent de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condusă de liberalul Nicolae Stoica. O autorizare suspectă, făcută la ordin politic, dar care poate pune în pericol siguranța și securitatea aviației civile din România. Raport AACR, în exclusivitate DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport făcut pe repede înainte care, chiar și așa, arată că Aeroportul Internațional Brașov este un adevărat sat fără câini construit din bani publici. De exemplu, angajații firmei UTI se legitimează cu permisele de acces auto, în timp ce angajații aeroportului au acces pe baza unor legitimații fără fotografie în toate zonele de securitate cu acces restricționat. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești În aceste situații se încalcă Regulamentul Uniunii Europene 2015/1998. Sunt vulnerabilități grave de securitate care au fost ignorate la momentul autorizării de AACR. Mai mult, pentru ca imaginea să fie complet halucinantă, șeful securității de pe Aeroportul Internațional Brașov este Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros. Cost: 140 de milioane de euro Aeroportul Internațional Brașov a fost proiectul de suflet al actualului ministru al Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea, în mandatul său de președinte al Consiliului Județean Brașov. Construcția aeroportului a început în anul 2020 și a costat în jur de 140 de milioane de euro, din care aproximativ 120 milioane de euro au fost alocați de Consiliul Județean din fonduri proprii și împrumuturi, iar restul, de la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Liberalul Adrian Veștea l-a desemnat director de aeroport pe Alexandru Anghel, pe care ulterior l-a plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Adică exact la instituția Ministerului Transporturilor care autorizează aeroporturile în România. Autorizarea inițială, doar pe reguli naționale Primele suspiciuni legate de neregulile de la Aeroportul Brașov au apărut atunci când administratorul aeroportului a cerut Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), condusă de controversatul liberal Nicolae Stoica, autorizarea doar în baza reglementărilor naționale. Ulterior a cerut certificarea și autorizarea în baza Regulamentului European nr. 139/2014. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) DeFapt.ro i-a solicitat directorului Nicolae Stoica să comunice ce nereguli au fost constatate în timpul procesului de autorizare și certificare, dar acesta a refuzat să le comunice. Cu toate acestea, directorul Nicolae Stoica a transmis că „Autoritatea Aeronautică Civilă Română a evaluat, conform Regulamentului UE nr. 139/2014, adecvarea resurselor Aeroportului Internațional Brașov, iar operatorul de aerodrom a îndeplinit condițiile necesare eliberării certificatului”. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a plusat și a anunțat că a emis un ordin de ministru prin care Aeroportul Brașov a fost certificat ca aeroport internațional. Raport cu 90 de deficiențe Inaugurat cu surle și trâmbițe la data de 15 iunie 2023, aeroportul s-a dovedit un real eșec pentru administrația județeană, cât și pentru AACR și ministrul Sorin Grindeanu. Surse din cadrul ministerul Transporturilor au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că "Aeroportul Internațional Brașov a fost certificat internațional fără să se respecte Regulamentul European în baza căruia a fost autorizat. Există un raport stufos, ținut la secret de domnul director Nicolae Stoica și domnul ministrul Sorin Grindeanu, în care sunt semnalate 90 de neconformități, dintre care 28 sunt deficiențe grave". Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate Alte nereguli pe partea de securitate aeroportuară i-au fost semnalate de Serviciul Român de Informații directorului Nicolae Stoica. De exemplu, SRI i-a transmis șefului AACR că sunt probleme cu zonele critice ale zonelor de securitate, controlul accesului pe aeroport, controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, și al articolelor transportate. Nu există liste cu articolele interzise pe care angajații aeroportului au voie să le introducă în partea critică a aeroportului, dar mai ales nu există nimic pe partea de identificare a datelor și a sistemelor de tehnologie a informațiilor și comunicațiilor critice pentru aviația civilă și protejarea acestora împotriva amenințărilor cibernetice. Nu există nici măcar schița zonelor de securitate În urma acestei informări, liberalul Nicolae Stoica a trimis la data de 18 octombrie 2023 o echipă de inspecție de la ACCR la Aeroportul Internațional Brașov. Echipa de inspecție a fost formată din Maria Șola, Alexandru Pavel și Mirela Pricopi. Ultima, apropiată de liberalul Nicolae Stoica, ar fi fost plasată în echipă strategic, pentru a îndulci neregulile pe partea de securitate a aeroportului. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul de inspecție pe securitate întocmit pe repede înainte de Mirela Pricopi și cei doi colegi ai ei. Conform acestui document, echipa de inspecție "nu a putut confirma în urma analizării documentelor puse la dispoziție, implementarea anumitor prevederi din în programul de securitate". Pretextul: aeroportul de abia a fost dat în folosință. Cu toate acestea, s-a constatat că "nu există o schiță relevantă a zonelor de securitate, care să permită corelarea cu descrierea din PSA (Programul de securitate aeronautică al aeroportului)". Absența până și a unei banale schițe ridică multe întrebări în legătură cu autorizarea aeroportului de către AACR. Uși și geamuri periculoase A fost constatată o deficiență și mai gravă. De exemplu, susține echipa de inspecție, pot apărea situații în care o persoană poate să acceseze Punctul de Control Acces (PCA) nr. 2, să treacă neobservată prin filtrul de control de securitate și apoi, printr-un geam situat la nivelul solului, să intre în partea critică a zonelor de securitate cu acces restricționat (CPSRA). Atenție, fără a fi supusă controlului de securitate. Mai mult, angajații aeroportului pot utiliza cardurile de proximitate pentru a deschide ușa care delimitează clădirea în care se află punctul de control de partea critică. Asta, în condițiile în care "o parte din acesti angajați nu dețin necesitatea operațională pentru a accesa CPSRA, deci nu ar trebui să dețină dreptul să acceseze respectiva ușă". Acces în zona de securitate cu legitimație auto O altă vulnerabilitate a Aeroportului Brașov constă în faptul că la intrarea în CPSRA prin PCA din interiorul terminalului de pasageri, controlul accesului pentru persoane este asigurat de personalul operatorului aeroportuar, accesul fiind permis, în general, numai după verificarea legitimației de aeroport. "Echipa a constatat însă situații în care accesul era permis și cu alt tip de legitimații, care nu se încadrau în categoriile permise de Regulamentul (UE) 2015/1998. Spre exemplu, reprezentanților firmei UTI li se permitea accesul pe baza unor permise de acces auto, în timp ce unora dintre angajații aeroportului li se permitea accesul pe baza unor legitimații fără fotografie", se menționează în raport. Fragment din raportul de control al ACCR la Aeroportul Brașov (sursa: defapt.ro) În plus, la nivelul Aeroportului Brașov nu a fost "realizată o analiză a necesității operaționale la emiterea legitimațiilor de aeroport. Astfel, s-a constatat faptul că toate legitimațiile emise până la acel moment permit acces în zonele de securitate cu acces restricționat inclusiv personalului administrativ (contabilitate, resurse umane, etc.), fără ca acesta să aibă necesitatea de a accesa respectivele zone". Șeful securității, adus de la un hipermarket Liberalul Adrian Veștea și Alexandru Anghel, care între timp a fost concediat din funcția de director al Aeroportului Brașov, l-au angajat pe Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros, pe funcția de șef al Serviciului de Securitate Aeroportuară. Deși, evident, securitatea unui aeroport internațional din Uniunea Europeană este complet diferită de cea a unor magazine cu alimente. Echipa de inspecție a AACR a considerat că responsabilă pentru haosul de pe Aeroportul Brașov este structura condusă de Dan Ion Roșu. Cum împiedică acesta utilizarea frauduloasă a legitimațiilor? Aflăm tot din raportul AACR: "Pentru a împiedica tentativele de utilizare frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, declarate furate, pierdute sau anulate din cauza unor deteriorări, șeful SSA transmite o listă cu aceste legitimații la toate punctele de control acces ale aeroportului. Personalul responsabil cu activitatea de control acces în aceste puncte are obligația de a urmări cu atenție dacă aceste legitimații nu sunt utilizate de persoane neautorizate pentru a avea acces în zone restricționate ale aeroportului Brașov-Ghimbav".

Dealerul de cocaină vindea în uniforma de polițist Foto: Inqaum/ Octav Ganea
Eveniment

Dealerul de cocaină vindea în uniforma de polițist

Dealerul de cocaină din Brașov, care a fost reținut joi de DIICOT, vindea droguri în uniforma de polițist, susține sindicatul Europol, într-o postare pe Facebook. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR „Surse din cadrul Poliției Române susțin că polițistul, dealer de cocaină, era cercetat disciplinar de mai mult timp de către superiorii lui. Care, însă, nu au luat nici o măsură până ieri, atunci când s-a decis subit să finalizeze cercetarea prealabilă și să îl destituie pe polițistul traficant de droguri”, arăta, ieri, DeFapt.ro. Citește și: ANALIZĂ Cazul dronei rusești de care statul român habar nu avea nu este singular: traficanții de țigări și de droguri treceau granița pe sub nasul autorităților Dealerul de cocaină vindea în uniforma de polițist „Unii «colegi» au intrat în Poliție crezând că pot beneficia de cea mai bună “acoperire” pentru activitățile ilegale pe care le desfășoară. Tânărul din imagine, încă polițist, a fost prins azi dimineața, printre blocurile unui cartier din Brașov, în uniformă de poliție, în timp ce vindea cocaină unui «client» mai special. Asupra sa a fost găsită cantitatea de 50 gr de cocaină, drog de mare risc, a cărui valoare de piață este de 5000 euro. Cercetările sunt în derulate în continuare pentru documentarea întregii activități infracționale. Oare inspectorul șef al IPJ Brașov, chestorul Flucuș, în afară de semnarea mapelor, ce păzește?!”, a postat, pe Facebook, Europol. Eșec după eșec Incidentul de la Brașov vine după ce mai multe scandaluri legate de droguri au afectat imaginea Poliției: Un tânăr aflat sub influența drogurilor a omorât două persoane, cu mașina, în stațiunea 2 Mai. Înainte de accident, fusese oprit de poliție, dar nu i s-a efectuat un test antidrog. În Caracal, un polițist băut și aflat sub influența drogurilor a lovit, cu mașina, o femeie. În 2019, sofisticatul sistem de supraveghere a litoralului, SCOMAR, gestionat de ministerul de Interne, a căzut exact când un uriaș transport de droguri era debarcat la Sfântu Gheorghe, la câțiva kilometri de radarul SCOMAR. Furtuna a răsturnat barca traficanților, o parte din droguri au ajuns pe plajă și așa s-a aflat de acest transport. Public, nu s-a anunțat vreo sancțiune după ce SCOMAR a căzut. Biroul de Presă al IPJ Brașov, la scurt timp după ce polițistul a fost reținut de procurori, a emis un comunicat de presă în care se menționează că „cel în cauză a fost destituit din funcţie şi nu mai deţine, în prezent, calitatea de poliţist în cadrul IPJ Braşov”. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri „De asemenea, ne disociem de astfel de persoane, care nu fac cinste uniformei şi Statutului Poliţistului. Totodată, acordăm şi am acordat tot sprijinul organelor de urmărire penală, în derularea anchetelor penale”, se mai arată în comunicatul poliției.

Statul Arizona vrea să deschidă un oficiu de comerț în România, explică David Cook Foto: Facebook David Cook
Economie

Arizona vrea să deschidă oficiu de comerț în România

Statul Arizona vrea să deschidă un oficiu de comerț în România și în Marea Britanie. O delegație de reeprezentanți ai legislativului din Arizona a vizitat, în acest scop, Bucureștiul și Brașovul. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri Camera Reprezentanţilor a Statului Arizona este condusă de un cetăţean american de origine română, Ben Toma, acesta având cea mai înaltă funcţie politică ocupată de un român în SUA. Cei 7 parlamentari din delegaţia americană au fost însoţiţi de un specialist al Camerei Reprezentanţilor din statul american tot de origine română, Luca Moldovan. Statul Arizona vrea să deschidă un oficiu de comerț în România „Delegația de deputați din Arizona se află într-un turneu strategic în Europa, turneu ce cuprinde doar două țări, Marea Britanie și Românie, țări care pe analiza noastră sunt extrem de importante pentru securitatea euro-atlantică dar și pentru relațiile bilaterale economice cu statul Arizona”, a declarat David Cook, șeful delegației americane. Cook, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional al Congresului din Arizona, a explicat că acest turneu are rolul de a deschide un oficiu de comerț în România, de a crea noi oportunități de afaceri, de a extinde colaborarea economică și de a crește investițiile atât în România, cât și în regiune. „Acest turneu comercial reprezintă un pas strategic în direcția obținerii pentru Arizona a unui rol de hub internațional pentru sectorul afacerilor și cercetării. Dorim să ne conectăm cu parteneri din Marea Britanie și din România, să deschidem larg ușa pentru investiții directe, să extindem rețelele noastre de afaceri, și să obținem astfel o creștere economică și o bunăstare de care să beneficieze cetățenii noștri”, mai spune Cook. Delegația americană a participat la summit-ul Inițiativei celor 3 Mări și a avut și întâlniri bilaterale cu oficiali români, precum ministrul Economiei, ministrul Energiei, ministrul Digitalizării precum și cu reprezentanți ai Agenției Române de Investiții și Comerț Exterior. Citește și: Bihor, Satu Mare, Timiș și Cluj, județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. În Vaslui sunt peste o sută, datele din toată țara – contradictorii În cadrul vizitelor din țară, congresmenii americani s-au întâlnit cu oficiali locali, precum primarul Brașovului și au vizitat investiții străine de succes precum fabrica Benchmark din Brașov – o companie americană din Tempe, Arizona precum și alte investiții străine precum Walter Tosto WTB și Schaeffler.

Grindeanu inspectează șantierele cu elicopterul Foto: Facebook
Politică

Grindeanu inspectează șantierele cu elicopterul

În timp ce zeci de mii de români stau blocați în ambuteiaje, în trenuri abandonate pe câmp sau pe aeroporturi, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, inspectează șantierele cu elicopterul: el a aterizat, azi, pe șantierul căii ferate Brașov-Sighișoara. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Vizita sa cu elicopterul vine în contextul în care Guvernul anunță economii la cheltuielile la buget. Grindeanu inspectează șantierele cu elicopterul Nu este clar ce elicopter a folosit Grindeanu, în filmare nefiind vizibilă vreo inscripție. În funcție de tipul de elicopter folosit, o oră de închiriere a unui astfel de aparat de zbor poate fi între 1.200 USD și 6.000 USD. Ministrul s-a folosit însă de acest zbor pentru a vizita mai multe șantiere din Transilvania. Presa locală a comentat ironic vizita lui Grindeanu: „Grindeanu ocolește DN1, cu elicopterul”, scrie Bună Ziua Brașov. „Ministrul Transporturilor a găsit soluția pentru a scăpa de aglomerația de pe DN 1. Va merge cu… elicopterul pentru a inspecta lucrările la calea ferată dintre Brașov și Sighișoara”, a titrat BizBrașov. Dup vizita pe șantierul din Brașov, demnitarul PSD a scris, pe Facebook: „Progres extrem de slab pe șantierul liniei de cale ferată Apața-Cața (28,2 km), parte a Coridorului feroviar Rin- Dunăre. Contractul, semnat în anul 2020, a ajuns la doar 17,5 % progres fizic și în continuare se prefigurează întârzieri. Am solicitat conducerii CFR Infrastructură să ia toate măsurile necesare pentru ca lucrările de reabilitare să se finalizeze la sfârșitul anului viitor (2024)”. Azi, el a mai inspectat șantierul autostrăzii Chețani- Câmpia Turzii, secțiunile Nădășelu – Zimbor și Zimbor – Poarta Sălajului din Autostrada Transilvania, precum și Nușfalău- Suplacu de Barcău de pe această autostradă.

Romatsa închide la 19.00, pasagerii au ajuns în Capitală cu autobuzul Foto: Romatsa
Eveniment

Romatsa închide, pasagerii ajuns Capitală autobuzul

Fiindcă Romatsa închide la 19.00, pasagerii cursei Madrid-Brașov-București au ajuns în Capitală cu autobuzul. Compania care opera zborul a acuzat Romatsa că a întârziat aterizarea, iar apoi a închis aeroportul. Economica.net precizează că, ulterior, pasagerii au fost duși la București cu un microbuz. În plus, Dan Air arată că operatorii Romatsa au dat prioritate unei nave aflate la decolare, deși, în condiții de vreme neprielnică, prioritate ar avea avioanele care aterizează. În momentul în care se pregătea de aterizare, aeronava Dan Air „deja consumase mai mult combustibil decât era preconizat”, arată compania. Potrivit Dan Air, Romatsa a pus astfel în pericol viața pasagerilor. „Conflictul dintre ROMATSA și DAN AIR escaladează”, mai arată operatorul aerian. Într-o postare pe Facebook, Romatsa a negat acuzațiile Dan Air, arătând că a respectat procedurile și acuizând Dan Air că a citat incorect din regulamentele de zbor. Romatsa, regie a statului român, este celebră pentru salariile uriașe. Recent, mai multe publicații au scris: „ROMATSA face angajări doar cu diplomă de bacalaureat. Se caută controlori de trafic aerian, iar salariul pornește de la 5.000 de lei și poate ajunge la 15.500”. În 2017, un controlor de trafic aerian, la Otopeni, câștiga 7.300 de euro pe luna net, iar sporurile ajungeau la 96% din salariu - scria economica.net. Romatsa închide la 19.00, pasagerii au ajuns în Capitală cu autobuzul Iată ce a relatat Dan Air pe pagina sa de Facebook: „Astăzi, 24 iunie 2023, controlorii de trafic ROMATSA au pus în pericol siguranța zborului DN288 Madrid-Brașov-București la aterizarea acestuia pe Aeroportul Brașov. Aeronavei DAN AIR, i s-a întârziat aterizarea pe Brașov, în condiții de vreme neprielnică, pentru a permite decolarea unei alte aeronave. Acest lucru încalcă reglementările aeronautice în vigoare care prevad că aeronavele care se află în proceduri de apropiere pentru aterizare trebuie să li se dea prioritate mai ales în condiții meteo nefavorabile așa cum a întâmpinat la ora aterizării zborul DAN AIR DN288. Controlori de trafic aerian din Arad care monitorizează printr-un turn virtual aeroportul Brașov au pus în pericol viața pasagerilor DAN AIR cât și siguranța zborului prin nerespectarea reglementărilor aeronautice care stabilesc că aterizările au prioritate față de decolări. Aeronava DAN AIR călătorea de la Madrid la Brașov, cu 83 de pasageri la bord. Pasagerii îmbarcați la Madrid au decolat către Brașov la ora 14:00, cu o întârziere de 1 ora și 30 de minute având în vedere restricțiile de rută și capacitatea aeroportului Madrid de a deservi aeronavele. Ora prognozată pentru aterizarea aeronavei DAN AIR la Brașov era inițial estimată a fi 18:20 care a fost modificată pentru ora 18:30 deoarece aeronava trebuia să ocolească fronturi atmosferice periculoase, ruta fiind modificată prin nordul Bulgariei și continuând apoi spre Brașov. DAN AIR monitoriza cu îngrijorare situația întrucât aeronava era programată să decoleze spre București înainte de ora 19:00, oră la care controlorii de trafic aerieni pleacă acasă iar din acest motiv Aeroportul din Brasov este nevoit să își înceteze activitatea. Prin urmare, echipa DAN AIR s-a coordonat cu Aeroportul Brașov și agenția care furnizează servicii de handling la sol, KRONAERO, pentru a reacomoda traficul pe aeroportul Brașov în așa fel încât atât DAN AIR cât și cealaltă aeronavă să se încadreze în programul de funcționare ROMATSA. Controlorii de trafic totuși nu au acceptat varianta care nu numai că era optimă dar era și singura legală și au procedat la încălcarea regulamentului (UE) nr. 2017/373 care impune prin AMC19 ATS.TR.210(a)(3) – Controlul aerodromului – prioritate la aterizare, unde prioritatea la aterizare trebuie dată aeronavelor care sunt obligate să aterizeze din cauza factorilor care afectează operarea în siguranță a aeronavei dar și materialul explicativ al reglementării care spune că „o aeronavă care se află în fază de aterizare sau a început procedurile de apropiere pentru aterizare are prioritate în mod normal față de o aeronavă care intenționează să decoleze de pe aceeași pistă sau o pistă care intersectează pista de aterizare”. Pe lângă faptul că reglementarea obligă controlorii de trafic să dea prioritate aeronavelor care aterizează, aeronava DAN AIR deja consumase mai mult combustibil decât era preconizat întrucât a trebuit să devieze de la ruta initiala si sa ocolească din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Deși la Arad monitorizeaza doar controlori de trafic cu grad de instructor, aparent cunoștințele acestora cât și procedurile aplicate contravin regulamentului dar și pun în pericol siguranța zborului autorizând decolarea unei alte aeronave, obligând aeronava DAN AIR să intre într-o procedură de așteptare, în aer, în condiții meteo nefavorabile deși cealaltă aeronavă stătea la sol, în siguranță. Aeronava DAN AIR a aterizat la Brașov în final la ora 18:48, cu peste 16 minute întârziere generată de controlorii de trafic aerian, petrecute în aer, în condiții neprielnice. Aeroportul Brașov s-a închis la ora 19:00 iar aeronava DAN AIR care trebuia să-și continue călătoria către București cu 71 de pasageri la bord a rămas blocată pe aeroportul brașovean și vor fi transferați cu autocarul la București, este a treia cursă care întâmpină astfel de probleme din cauza faptului ca ROMATSA nu dorește să extindă programul controlorilor de trafic forțând astfel încetarea activității pe Aeroportul din Brașov la orele 19.00”, arată compania Dan Air. Romatsa neagă acuzațiile Romatsa a susținut, tot pe Facebook, că „în niciun moment siguranța pasagerilor zborului DN288 Madrid-Brașov-București nu a fost pusă în pericol, iar instrucțiunea controlorilor de trafic aerian către piloți a avut în vedere tocmai asigurarea aterizării în condiții optime, atunci când pista era liberă”. „Aeronava care se pregătea de decolare avea slot la aterizare și conform normativelor europene este prioritară asigurarea decolării cu minim de întârziere. Conform AMC8 ATS.TR.210(c)(2)(i), turnul de control nu ar trebui să permită unei aeronave aflată în procedura de aterizare să treacă pragul pistei la apropierea sa finală până când: aeronava care pleacă a traversat capătul pistei în uz sau a început un viraj sau toate aeronavele de aterizare anterioare au eliberat pista aflată în uz. În cazul în care aeronava care decola ar fi avut o situație de urgență (cedare de motor, presurizare) și ar fi necesitat întoarcerea la Brașov nu s-ar fi putut asigura eșalonarea cu aeronava Dan Air daca i s-ar fi aprobat începerea apropierii la același aerodrom”, susține această regie. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparat cu 3.000.000 EURO

Fitch a îmbunătăţit perspectiva ratingului Capitalei Foto: Facebook
Eveniment

Fitch a îmbunătăţit perspectiva ratingului Capitalei

Agenția Fitch Ratings a confirmat vineri, la "BBB minus", ratingurile pentru datoria pe termen lung în valută şi monedă locală ale municipiului Bucureşti, şi a îmbunătăţit perspectiva de la negativă la stabilă, informează un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fitch a îmbunătăţit perspectiva ratingului Capitalei De asemenea, Fitch a revizuit profilul individual de creditare (SCP) al capitalei României de la "bbb plus" la "a", reflectând revizuirea profilului de risc de la "nivel scăzut mediu" la "nivel mediu", performanţa operaţională solidă şi planul ambiţios de investiţii. „Profilul de risc al Bucureștiului (sau toleranța la îndatorare) a fost revizuit la "mediu" de la "mediu scăzut", ca urmare a revizuirii a doi factori de risc cheie. În prezent, acesta reflectă opinia Fitch privind un risc moderat scăzut în raport cu colegii internaționali, conform căruia orașul ar putea să își vadă slăbită în mod neașteptat capacitatea de a acoperi serviciul datoriei cu soldul său operațional în perioada 2023-2027. Acest lucru se poate datora unor venituri mai mici decât cele preconizate, unor cheltuieli mai mari decât cele preconizate sau unei creșteri neașteptate a pasivelor sau a datoriilor sau a cerințelor privind serviciul datoriei”, se arată în evaluarea agenției. În ceea ce privește ajustarea cheltuielilor, Fitch și-a revizuit evaluarea de la "mediu" la "puternic", deoarece considerăm acum că Bucureștiul are o flexibilitate a cheltuielilor mult mai mare decât alte municipalități din România, cu o mai mare capacitate de a reduce cheltuielile ca răspuns la scăderea veniturilor. „Responsabilitățile obligatorii cu cea mai mică flexibilitate a cheltuielilor reprezintă mai puțin de 70% din cheltuielile de funcționare (opex) ale orașului, inclusiv educația, asistența socială, administrația și siguranța publică. Spre deosebire de alte orașe din România, salariile și plățile reprezintă doar 8%, iar achiziția de bunuri și servicii 10% din opex”, arată Finch. Brașov, Oradea și Buzău, confirmate la BBB minus Bucureştiul este capitala României, cu o populaţie de aproximativ 2,16 milioane de locuitori, şi este responsabil pentru mai mult de 30% din economia ţării, iar nivelul local de bogăţie este de peste patru ori mai ridicat decât media naţională, se menţionează în comunicat. Agenția a confirmat la „BBB minus”, ratingurile pentru datoria pe termen lung în valută şi monedă locală ale municipiilor Braşov, Oradea şi Buzău şi a îmbunătăţit perspectiva de la negativă la stabilă, informează un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Decizia vine după ce, luna trecută, Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi a revizuit perspectiva de ţară de la negativă la stabilă. Fitch Ratings a confirmat vineri, la „BBB minus”, ratingurile pentru datoria pe termen lung în valută şi monedă locală ale municipiilor Braşov, Oradea şi Buzău şi a îmbunătăţit perspectiva de la negativă la stabilă, informează un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Citește și: Dezmăț de Paște în instituțiile publice: ASF își premiază eșecul Euroins cu vinuri franțuzești, ciocolată, foie gras. BNR cumpără pește proaspăt și icre negre de 850.000 euro pentru angajați

Rupi Gabor, alături de Azota Popescu, cea care îi este alături tânărului de când avea 14 ani. Foto: Flavia Drăgan
Investigații

Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani

Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani. Acum aproape șapte ani, Rupi Gabor (31 de ani) s-a întors în România. Avea două variante: să-și deschidă o cafenea cu tipic spaniol, țara în care și-a găsit liniștea, sau să lupte ca alți copii care au crescut în sistemul de protecție să nu treacă prin ce a trecut el: „Să dorm sub cerul liber, să fiu traficat de toți cretinii, să nu fiu ajutat, să mi se închidă uși. Să ajut și să militez pentru toți cei care vin în urma mea”. Citește și: 27 de copii din grija statului sunt traficați, anual, în România. Cum au ajuns două fete de 13 și 16 ani pe mâinile traficanților din Vaslui Sunt la sediul ONG-ului „Zâmbește pentru Viitor”, în Brașov. La birou, Bianca, asistentă socială, lucrează la dosarele copiilor pe care îi ajută asociația. Imediat ce mă așez pe canapea, Rupi, președintele organizației, începe să-mi povestească, cronologic, despre cei aproape șapte ani de existență ai organizației, în care a ajutat peste 800 de copii din sistemul de protecție. Când avea doar 18 ani, proaspăt ieșit din sistemul de protecție, Rupi a fost închis timp de o lună în subsolul unei case, drogat și obligat să întrețină relații sexuale cu clienții unei rețele de trafic de ființe umane. Din cei șapte traficanți ai rețelei brașovene, în urma sentinței definitive a instanței, în 2015, au făcut închisoare doar trei. Cea mai mare pedeapsă a fost de doar șapte ani de închisoare. Alți doi traficanți au primit câte cinci ani. Ceilalți patru au fost achitați în apel. În prezent, toți inculpații din dosar sunt liberi. Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani. „Dacă lupți pentru ei, pentru drepturile lor, știi ce ți se zice? «Ai rămas cu traume din casa de copii»” Rupi îmi vorbește cu lux de amănunte despre fiecare proiect, fiecare copil ajutat, merge la bibliorafturi ca să confirme vreo informație. Și zâmbește. E motto-ul asociației sale: „Noi toți putem face ceva pentru a schimba o viață, pentru a aduce un zâmbet pe chipurile celor care n-au găsit un motiv să o facă până acum”. În primul an de activitate, a luat 13 copii proaspăt ieșiți din sistemul de protecție și i-a învățat cum să aibă grijă de ei. În asistența socială, acest lucru se numește „crearea de deprinderi de viață independentă”. Din cauză că mulți copii, atunci când li se ridică măsura de protecție, la 18 ani, nu știu ce vor face cu viața lor, sfârșesc pe stradă, se prostituează sau fură. Unii chiar i-au mărturisit lui Rupi că vor să stea în închisoare, pentru că acolo se simt „ca la casa de copii”. De cinci ani, organizează „Călătoria talentelor”, un fel de „Românii au talent”, doar că toată lumea câștigă un premiu, în cuvintele lui Rupi. „Este proiectul meu de suflet, va trăi cât voi trăi și eu”, continuă el. Peste o sută de copii din centre vin la Brașov câteva zile își arată talentul în fața celorlalți copii, primesc premii, participă la ateliere de creație și sunt încurajați să lupte pentru visul lor. „De acolo nu am mai văzut libertatea” Când avea 18 ani și a ieșit din sistemul de protecție, Rupi Gabor n-avea unde să doarmă. N-avea nici bani, nici telefon. A dormit o perioadă pe străzi, apoi la adăpostul de noapte din Brașov. Și-a găsit un prim loc de muncă cu ajutorul Azotei Popescu, președinta organizației Catharsis, care îi ajuta pe Rupi și pe prietenii lui de când aceștia aveau 14 ani. S-a angajat la un restaurant, de unde primea 600 de lei pe lună. „Nu mă descurcam cu banii și atunci am zis să îmi mai găsesc încă un loc de muncă. M-am angajat la o discotecă, era un job de noapte. Trebuia să mă duc să fac curățenie acolo. Nu vă zic că de acolo nu am mai văzut libertatea”, își începe Rupi „episodul cel mai trist din viața lui”, după cum spune Azota Popescu. Citește continuarea textului pe presshub.ro. Articol apărut pe PressHUB.ro, în cadrul proiectului STOP AT, finanțat de administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră