duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bombardamente

19 articole
Internațional

New York, depopulat din cauza bombardamentelor

New York, depopulat din cauza bombardamentelor. Oraşul New York din regiunea ucraineană Doneţk, care a fost numit după cel mai populat oraş din Statele Unite ale Americii, riscă să rămână, în scurt timp fără locuitori, potrivit trimisului special al Agerpres, Cristian Lupașcu. New York, depopulat din cauza bombardamentelor New York-ul ucrainean, amplasat la graniţa dintre Doneţk-ul aflat sub control ucrainean şi Doneţk-ul controlat de armata Federaţiei Ruse, este părăsit de la o zi la alta de un număr din ce în ce mai mare de persoane, ca urmare a atacurilor constante ale artileriei ruse. Aflat chiar pe linia frontului, unde se duc lupte intense între militarii ruşi şi cei ucraineni, micul orăşel din Estul Ucrainei s-a transformat într-un loc al terorii şi fricii. Puţinii oameni care mai sunt aici stau în case sau în adăposturile, iar străzile sunt pur şi simplu pustii. Citește și: Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită? "În fiecare zi se lansează atacuri cu diferite arme. Situaţia s-a înrăutăţit în ultima săptămână. Doar o parte din vecini a mai rămas. Într-un bloc cu cinci etaje, dacă sunt 20 de apartamente locuite. În rest, toţi sunt plecaţi. Şi noi avem maşina pregătită pentru plecare", susţine Olena, o localnică în vârstă de 50 de ani, care este vizibil speriată de ceea ce se întâmplă în jurul ei. Erau 10.000, au rămas 3.000 New York-ul ucrainean, care avea înainte de începerea războiului o populaţie de peste 10.000 de locuitori, mai numără acum puţin peste 3.000 de persoane. Şi numărul scade zilnic. "În acest orăşel mai locuiesc 3.000-4.000 de oameni, în special persoane în vârstă, pensionari, categorii de populaţie puţin mobile care şi-au exprimat dorinţa de a nu părăsi locuinţele şi, din această cauză, o presiune mare se simte şi asupra serviciilor sociale, asupra instituţiilor de stat şi asupra infrastructurii. Este nevoie să aducem aici ajutoare. Locuitorii de aici au nevoie de susţinere socială şi toate celelalte servicii care le îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi. Linia de front se află la marginea New York-ului. Forţele noastre armate resping atacurile inamicului", susţine primarul din Toreţk din raionul Bahmut, Vasîli Cincik, cel care administrează şi oraşul New York. New York, apoi Novhorodske. Și iar NY New York-ul ucraineana a fost înfiinţat în 1846 de nişte colonişti germani, care ar fi dezvoltat afaceri în zonă, ei ocupându-se de extracţia de cărbune şi de fabricarea de cărămizi. Germanii au început să părăsească Ucraina după Revoluţia rusă, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au fost alungaţi de sovietici. În 1951, oraşul şi-a schimbat denumirea în Novhorodske. Localitatea a revenit la numele vechi, New York, în 2021, autorităţile luând această decizie la cererea populaţiei. New York este situat la 37,9 kilometri Nord-Est de oraşul Doneţk, aflat acum sub control rusesc, şi la aproape 60 de kilometri de Kramatorsk, care a devenit capitala de facto a regiunii Doneţk.

New York, depopulat din cauza bombardamentelor (sursa: Agerpres/Cristian Lupașcu)
Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice Foto: Twitter
Eveniment

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice din Ucraina: Kievul a rămas fără apă și toate centralele nucleare au fost dezafectate. Și o mare parte din Republica Moldova a fost din nou afectată, la fel ca acum circa o săptămână, la 15 noiembrie. Chișinăul a rămas în întuneric și zeci de oameni au fost blocați în lifturi, arată presa locală. Rusia a lansat circa 70 de rachete de croazieră asupra Ucrainei în raidul de miercuri, dar 51 au fost doborâte, potrivit Kievului. To western countries: when is it enough? What is the 'red line' for you? How much longer does Ukraine have to be the victim of needless terrorism? In the #Kyiv region, one of the rockets hit a residential building, one person is known to have died. pic.twitter.com/owNGasbO3X— NOËL ?? ?? (@NOELreports) November 23, 2022 Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice Iată efectele bombardamentelor de azi ale Rusiei: Întreruperea de energie din trei regiuni din Ucraina - Kiev, Odesa și Cernigău - ar putea dura chiar și o zi, a anunțat Ukrenergo. Trei centrale nucleare ucrainene au fost ”deconectate” miercuri de la reţeaua electrică Lyovul a rămas complet fără electricitate, încălzire și apă. În regiunea Lyov, potrivit administrației locale, două rachete au lovit o substație electrică și, urmare a căderii curentului, s-a oprit și alimentarea cu apă și energie termică. La 18.20, se refăcuse 50% din aprovizionarea cu curent și 70% din cea cu apă. Kievul a rămas fără curent și fără apă, temporar. Rachetele rusești au lovit clădiri rezidențiale, un civil a fost ucis și 20 răniți. Capitala Ucrainei reușise, după câteva ore, să restabilească rețeaua electrică, dar zonele limitrofe erau încă în întuneric, la ora redactării acestei știri. Din cauza gerului şi ploii îngheţate din unele regiuni, lucrări de reparaţii de urgenţă la instalaţiile avariate ar putea dura mai mult decât de obicei. Parlamentul European (PE) şi o coaliţie a unor mari oraşe ale ţărilor europene îşi vor uni forţele pentru a dona generatoare electrice şi transformatoare Ucrainei. Generatoarele vor fi destinate menţinerii în stare de funcţionare a facilităţilor esenţiale, respectiv spitale, şcoli, instalaţii de furnizare a apei, centre de îngrijire, adăposturi sau telefonia mobilă. Linia care aducea curent din România spre Moldova, afectată Republica Moldova a fost și ea grav afectată, deși primește curent din România. „Bombardamentele rusești în Ucraina au dus la întreruperi în țara noastră pentru că sistemele energetice ale Moldovei și Ucrainei sunt conectate între ele. Situația critică din Ucraina a dus la întreruperea automată a unei linii de tranzit care aducea electricitate din România”, a explicat un deputat PAS, Radu Marian. Guvernul Republicii Moldova a început construcția unei linii electrice de mare tensiune dintre Republica Moldova și România (Vulcănești-Chișinău), cu o lungime de 158 km, dar aceasta urmează a fi dată în exploatare în doi ani. În consecință, în Republica Moldova: Serviciile operatorilor de telefonie Moldcell, Orange și Moldtelecom au fost parțial sau total indisponibile. Pene de curent masive în toată țara, inclusiv Chișinău și în clădiri ale ministerelor. Doisprezece oameni, dintre care doi minori, au fost scoşi de salvatori din ascensoarele blocate după ce Moldova a fost deconectată de la energie electrică. Totodată, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) anunţă că pentru a nu-și întrerupe activitatea a trecut la surse alternative de curent. „Nu vă grăbiți să conectați consumatori puternici de energie. Astfel, nu utilizați reșouri electrice, plite electrice cu inducție, mașini de spălat, cuptoare electrice, etc. Acest lucru ne va permite reconectarea unui număr mai mare de consumatori”, a cerut Moldelectrica. Chiar și după restabilirea curentului, în capitala Moldovei era haos, datorită căderii semafoarelor și a blocării troleibuzelor. ‼️?? Chisinau, Moldova. After the blackout, a transport collapse began in the city: traffic lights do not work, cars crowd at gas stations #Moldova pic.twitter.com/Ts9FCjOlXM— Maimunka News (@MaimunkaNews) November 23, 2022 Ambasadorul Rusiei, convocat la Externe Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova pentru a i se cere explicații cu privire la atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au lăsat Republica Moldova fără curent electric. „Rusia a lăsat Moldova pe întuneric. Războiul Rusiei în Ucraina omoară oameni, distruge cu rachete blocurile de locuit și infrastructura energetică. Atacurile continuă și acum în Ucraina. Oamenii își scot răniții de sub dărâmături. Și își plâng apropiații decedați. Viața oamenilor nu poate fi întoarsă înapoi (...) Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni, din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și în umilință. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”, a scris Maia Sandu. Foto: Twitter

Iris-T, cel mai bun sistem antiaerian, a ajuns în Ucraina Foto: defence Express Ukraine
Eveniment

Iris-T, sistem antiaerian, a ajuns în Ucraina

Iris-T, probabil cel mai bun sistem antiaerian din lume, a ajuns în Ucraina. Der Spiegel scrie că sistemul, produs în Germania, a fost predat, azi, trupelor Kievului, livrarea fiind accelerată după bombardamentele rusești de luni dimineața. Potrivit acestei publicații, Iris-T ar fi trebuit să ajungă în Ucraina abia în noiembrie. Iris-T, cel mai bun sistem antiaerian, a ajuns în Ucraina „După recentele lovituri cu rachete și drone rusești, Ucraina nu are nevoie de nimic altceva decât de sisteme de apărare aeriană. Germania și America livrează. Dar minuni nu se pot petrece”, arată Frankfurter Allgemeine Zeitung. Breaking: Germany has provided to Ukraine the first air defence system Iris-T. It’s considered to be the best in the world— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel) October 11, 2022 Germania va transfera în Ucraina patru sisteme de apărare aeriană IRIS-T, care nu sunt în serviciul Bundeswehr, în loc de unul, după cum se afirmase anterior. Însă trei sisteme sunt încă pe linia de producție. Grafica: Defence Express Ukraine „Până acum, apărarea antiaeriană a Ucrainei a constat în esență dintr-un amestec de sisteme occidentale pentru distanțe scurte și sisteme sovietice pentru distanțe mai lungi. Nu se știe câte dintre acestea sunt încă folosite după șapte luni de ostilități. Prima categorie include în principal rachete lansate de pe umăr. Cea din urmă include sisteme precum S-300, despre care experții occidentali spun că a fost folosit până acum în principal pentru a proteja orașele. Altele, cum ar fi SA-11 Buk cu rază mai scurtă de acțiune, tind să fie găsite mai aproape de linia frontului, la fel ca și tancurile antiaeriene „Gepard” pe care Germania le-a furnizat Ucrainei”, explică Frankfurter Allgemeine Zeitung. Foto: The Times Doar o mică parte din teritoriul Ucrainei va fi protejat IRIS-T SLM este un sistem de apărare aeriană la sol dezvoltat de Diehl Defense pe un șasiu MAN SX 45 (8 x 8) și rachete ghidate IRIS-T cu rază scurtă de acțiune modificată. Raza de tragere verticală este de până la 40 de kilometri, înălțimea maximă la care pot acționa fiind de 20 de kilometri. Poate viza avioane, elicoptere, rachete de croazieră, artilerie cu reacție, drone, rachete antiradar și bombe. Un singur sistem costă 140 de milioane de euro. Ucraina este prima din țară din lume care va folosi Iris-T. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Însă Frankfurter Allgemeine atrage atenția că protecția deplină a Ucrainei cu ajutorul lor este iluzorie. Ucraina este țara cea mai mare din Europa, suprafața ei este de 1,7 ori mai mare decât Germania. Chiar și protecția completă a tuturor centrelor urbane ar fi greu de realizat doar cu ajutorul unor astfel de sisteme.

Rușii bombardează zone civile din răzbunare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii bombardează zone civile din răzbunare

Rușii bombardează zone civile din răzbunare. Ucraina a anunţat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi că a eliberat într-o lună echivalentul unui teritoriu care are de şapte ori suprafaţa Kievului de sub controlul armatei ruse, care a răspuns bombardând unele zone recucerite de forţele ucrainene, relatează AFP. 6.000 kmp eliberați Armata ucraineană a anunţat mai întâi o contraofensivă în sud, după care, săptămâna trecută, a realizat un avans fulgerător în regiunea Harkov din nord-est. În est, "eliberarea localităţilor de invadatorii ruşi continuă în regiunile Harkov şi Doneţk", a susţinut armata ucraineană. Iar în regiunea Herson (sud), ea a revendicat recucerirea a 500 de kilometri pătraţi în două săptămâni, prima sa estimare în cifre a avansului din sud. În total, "de la începutul lunii septembrie, soldaţii noştri au eliberat deja 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean în est şi sud şi continuăm să avansăm", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski luni seară într-un video online. Kievul nu revendica duminică decât 3.000 de kilometri pătraţi "eliberaţi". Blinken: E prea devreme să anticipăm Armata ucraineană a transmis luni că, pe întreg frontul, a "reuşit să alunge inamicul din peste 20 de localităţi" în 24 de ore, adăugând că "trupele ruse îşi abandonează poziţiile în grabă şi fug". În cursul serii, şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, a publicat un video în care o voce din off explică: "Brigada a 14-a mecanizată separată a ajuns la frontiera regiunii Harkov cu Rusia. Aici este satul Ternova", situat la cinci kilometri de graniţa rusă. "Este prea devreme pentru a spune unde ne vor duce toate acestea", a reacţionat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, în timpul unei vizite în Mexic. "Suntem în primele zile (ale contraofensivei - n.r.), prin urmare consider că nu ar fi bine să anticipăm exact unde ne vor duce toate acestea", a adăugat el. Cadavre de civili cu semne de tortură Tot în regiunea Harkov, parchetul ucrainean a anunţat luni descoperirea a patru cadavre de civili cu "urme de tortură" în satul Zaliznicinoie, recent eliberat. "Conform versiunii preliminare a anchetei, victimele au fost ucise de militari ruşi în timpul ocupaţiei satului", a precizat parchetul. Forţele ruse au fost acuzate de abuzuri repetate în Ucraina. Duminică, forţele ucrainene au intrat în Izium, în nord-est, localitate care număra 50.000 de locuitori înainte de război şi care a devenit un punct-cheie pentru logistica şi alimentarea trupelor ruse. Pierderea acestui oraş ar putea contracara serios ambiţiile militare ale Moscovei în estul Ucrainei, consideră experţi militari. Trupe ruse, înapoi în Rusia "Ucraina a aplicat o înfrângere operaţională majoră Rusiei preluând aproape în totalitate regiunea Harkov (...), însă contraofensiva actuală nu va pune capăt războiului", a atenţionat totuşi ISW (Institute for the Study of War - Institutul pentru Studierea Războiului). "Soldaţii ucraineni au recâştigat astfel teren în regiunea Lugansk", unde separatiştii proruşi au proclamat în 2014, la fel ca în regiunea vecină Doneţk, o "republică", a adăugat acest centru de reflecţie american. Autorităţile de ocupaţie din regiunea Harkov au spus că au plecat în provincia Belgorod, în Rusia, în apropiere de frontieră, oficial pentru a ajuta la gestionarea afluxului de refugiaţi, conform agenţiilor ruse de presă. Citește și: Zelenski joacă o singură carte: scoaterea tuturor trupelor rusești din Ucraina și revenirea la situația de dinainte de ocuparea Crimeei, fără „negocieri de pace” cu Rusia "În regiunea Harkov (...), forţele ruse şi-au abandonat în mare parte câştigurile (teritoriale) în faţa ucrainenilor şi s-au retras. Spre nord şi est, majoritatea acestor forţe s-au întors în Rusia", a explicat pentru AFP un înalt oficial militar american, sub acoperirea anonimatului. "Ucrainenii desfăşoară operaţiuni care îi obligă pe ruşi să decidă pe câmpul de luptă unde îşi vor direcţiona resursele şi în ce fel", a rezumat el. Şi, date fiind dificultăţile ruşilor "pe planul aprovizionării şi logisticii, dar şi în ceea ce priveşte comandamentul (...), este o problemă foarte mare de rezolvat" pentru ei, a adăugat sursa citată. Rușii bombardează zone civile din răzbunare Moscova a afirmat luni că a bombardat zone recuperate de Ucraina nu departe de Harkov, în sectoarele Kupiansk şi Izium. Statul Major al armatei ucrainene a numărat la rândul său circa 40 de atacuri ruse în timpul zilei "asupra unor instalaţii militare şi civile ucrainene" şi a semnalat pagube la multiple "infrastructuri esenţiale în oraşe ucrainene paşnice", printre Harkov, Zoporojie, Sloviansk şi Kramatorsk. Ofensiva rusă declanşată la 24 februarie va continua "până când vor fi îndeplinite obiectivele", a transmis luni Kremlinul, conform căruia nu există în prezent "perspective de negocieri" între Moscova şi Kiev.

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor(sursa: Twitter/@With__Ukraine)
Internațional

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor. Armata rusă şi-a anunţat joi retragerea din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, după mai multe săptămâni de bombardamente intense, informează AFP. Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor "La 30 iunie, în semn de bunăvoinţă, forţele armate ruse, care şi-au îndeplinit obiectivele stabilite în Insula Şerpilor, şi-au retras garnizoana de aici", a indicat Ministerul rus al Apărării, afirmând că acest gest ar trebui să faciliteze exporturile Ucrainei de cereale. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Kievul anunţase anterior că trupele ruse au fost forţate să-şi retragă în grabă ceea ce mai rămăsese din garnizoana lor în Insula Şerpilor, în urma unei operaţiuni încununate de succes a forţelor ucrainene. Un anunţ în acest sens fusese făcut de Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene, citat de agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat joi că forţele ruse s-au retras de pe Insula Şerpilor, un avanpost strategic din Marea Neagră, relatează Reuters. "KABOOM! Nu mai există trupe ruseşti pe Insula Şerpilor. Forţele noastre armate au făcut o treabă grozavă", a scris Iermak pe Twitter.

Bombardamente intense la Lisiceansk (sursa: Twitter/Defence of Ukraine)
Internațional

Bombardamente intense la Lisiceansk

Bombardamente intense la Lisiceansk. Armata rusă rusă a efectuat bombardamente de amploare marţi dimineaţă în întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, dar deosebit de distrugătoare acestea au fost la Lisiceansk, ultimul oraş aflat sub control ucrainean în această regiune de la graniţa cu Rusia, relatează EFE şi Ukrinform. Serhii Gaidai, şeful administraţiei militare ucrainene a regiunii Lugansk, a confirmat "bombardamentele pe scară largă" din ultimele ore într-un mesaj postat pe contul său de Telegram. Bombardamente intense la Lisiceansk "Alţi doi localnici au decedat. O femeie a murit la spitalul din Kramatorsk, unde fusese spitalizată în urmă cu două zile. O altă femeie a fost găsită fără viaţă la Lisiceansk", a indicat Gaidai, adăugând că medicii au fost nevoiţi să amputeze membrele mai multor persoane spitalizate în urma bombardamentelor de luni asupra Lisiceansk, în care ocupanţii au folosit muniţie cu fragmentaţie. "Ocupanţii continuă asaltul la Lisiceansk dinspre sud şi sud-est. Lupte se dau în prezent în zona situată între Vovcioiarivka şi rafinăria de petrol "de la periferia sudică a Lisiceansk", a precizat el. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Ei încearcă să blocheze oraşul din această direcţie şi să preia controlul deplin asupra căilor de transport spre regiunea vecină Doneţk", a detaliat şeful administraţiei militare ucrainene din Lugansk. Ruşii au atacat "deliberat" trei staţii de pompare din zonă, iar două poduri şi un tunel rutier ce leagă două părţi separate ale oraşului au fost distruse, potrivit acestuia. În plus, armata rusă "a ţintit o piaţă de mărfuri de aici, un spaţiu unde de regulă se adună mulţi civili. Ruşii pun în practică lichidarea totală a locuitorilor regiunii Lugansk", susţine responsabilul ucrainean, potrivit Agerpres. În cursul ultimelor ore, au fost puternic avariate blocuri de locuinţe cu mai multe etaje şi imobile private. Unele cartiere din Lisiceansk au fost supuse bombardamentelor în mod repetat, a afirmat Gaidai, adăugând că se încearcă recuperarea supravieţuitorilor de sub dărâmături ori de câte ori este posibil.

Situație critică în Lugansk(sursa: Pexels)
Internațional

Situație critică în Lugansk

Situație critică în Lugansk. Autorităţile ucrainene le-au cerut luni civililor să părăsească "de urgenţă" oraşul Lisiceansk, din regiunea estică Lugansk, din cauza atacurilor forţele ruse, informează Reuters. "Dragi locuitori ai oraşului Lisiceansk şi rude ale lor! Din cauza ameninţării reale pentru viaţa şi sănătatea voastră, vă cerem să vă evacuaţi de urgenţă", a transmis Serhii Gaidai, guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, pe contul său de Telegram. Situație critică în Lugansk El a spus că situaţia din Lisiceansk este "foarte dificilă", dar nu a precizat câţi civili au mai rămas acolo. Aproximativ 100.000 de oameni locuiau în acest oraş înainte de invazia rusă în Ucraina, declanşată la 24 februarie. Gaidai declarase anterior că Lisiceansk înregistrează daune "catastrofale" în urma bombardamentelor intense, în timp ce forţele ruse şi-au intensificat atacurile după căderea Severodoneţk în weekend. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev În acelaşi timp, armata ucraineană susţine că a respins atacurile ruseşti la vest de Lisiceansk şi a împiedicat încercuirea acestui oraş important din punct de vedere strategic, potrivit DPA. "În apropiere de Verhnokamianka, forţele de apărare au provocat pierderi semnificative inamicului şi l-au forţat să se retragă", a comunicat Statul Major ucrainean. Localitatea Verhnokamianka este situată pe o importantă rută de aprovizionare, la numai câţiva kilometri vest de Lisiceansk. Lisiceansk e supus unor bombardamente masive din partea Rusiei Lisiceansk a fost şi el supus unor noi atacuri ale aviaţiei grele şi de artilerie, potrivit surselor ucrainene. Unităţile ruseşti sunt deja la periferia de sud a oraşului, unde s-ar mai afla câteva mii de soldaţi ucraineni. Lupte aveau loc luni mai la vest, în regiunea Bahmut, precum şi în regiunea Herson, de la Marea Neagră. Aceste informaţii provin din tabăra ucraineană, parte a războiului, agenţiile de presă citate neavând posibilitatea de a le verifica din surse independente. Atacuri aeriene la Odesa Între timp, comandamentul operaţional "Sud" al forţelor de apărare ucrainene a indicat că racheta lansată de forţele ruse în noaptea de duminică spre luni asupra regiunii Odesa era una de croazieră de tipul X-22. Aceasta a fost lansată de un bombardier supersonic Tu-22, cu rază lungă de acţiune, indică responsabili ai comandamentului citat, care au postat imagini cu distrugerile provocate în urma atacului, potrivit Agerpres. Potrivit informaţiilor actualizate, cel puţin opt persoane au fost rănite uşor în urma acestui atac cu rachetă, între care şi un copil, a transmis agenţia de presă ucraineană UNN. După acordarea asistenţei medicale la faţa locului, persoanele rănite nu au avut nevoie de spitalizare, conform acesteia.

Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu

Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susţine că forţele ruseşti încearcă să elimine viaţa din Donbas, estul ţării, relatează DPA. Rusia transformă Donbas în teritoriu pustiu "În Donbas, ocupanţii fac tot posibilul pentru a elimina orice viaţă din acest teritoriu. Bombardamentele brutale constante, atacurile ruseşti constante asupra infrastructurii şi cartierelor rezidenţiale sunt dovada faptului că Rusia vrea ca acest teritoriu să fie pustiu", a afirmat el într-un mesaj video transmis la primele ore ale dimineţii de sâmbătă. Citește și: Relația dintre Moscova și Washington, în pragul ruperii: Pentagonul îl acuză de Putin de corupție morală și depravare criminală, Lavrov cere SUA și NATO să nu trimită arme în Ucraina În contextul în care bombardamentele Moscovei continuă, el şi-a exprimat de asemenea gratitudinea pentru sprijinul oferit de SUA, preşedintele american Joe Biden şi Congres pentru "un echivalent al celebrului program Lend-Lease, care va fi extrem de util în lupta împotriva Rusiei, împotriva invadatorilor ruşi". Programul de accelerare a ajutorului pentru Ucraina va contribui "la învingerea succesorilor ideologici ai naziştilor, care au început un război împotriva pământului nostru", a spus Zelenski în mesajul său video transmis pe reţeaua Telegram.

Putin ignoră ONU: Mariupol, bombardat continuu (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin ignoră ONU: Mariupol, bombardat continuu

Putin ignoră ONU: Mariupol, bombardat continuu. Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a afirmat că nu au fost stabilite coridoare umanitare din oraşul-port Mariupol, sud-estul Ucrainei, acuzând forţele ruse că nu încetează focul, relatează duminică Reuters. Putin ignoră ONU: Mariupol, bombardat continuu Vereşciuk a spus că partea ucraineană va încerca din nou luni să stabilească trecerea în siguranţă a civililor din Mariupol. Ea i-a cerut secretarului al ONU Antonio Guterres, care urmează să se deplaseze la Moscova înainte de a vizita Kiev-ul săptămâna viitoare, să solicite încetarea focului şi deschiderea de coridoare umanitare din Mariupol. "Despre aceasta ar trebui să discute Guterres la Moscova, dacă se pregăteşte să discute despre pace", a subliniat Irina Vereşciuk. Citește și: The Telegraph: Franța și Germania au vândut Rusiei armament de 230 de milioane de lire sterline, eludând embargoul impus de Uniunea Europeană La rândul său, Organizaţia Naţiunilor Unite a cerut duminică un armistiţiu "imediat" la Mariupol, care să permită evacuarea a aproximativ 100.000 de civili încă blocaţi în acest port ucrainean controlat aproape în întregime de armata rusă, notează AFP. Noul apel al ONU survine după ce o tentativă de evacuare a eşuat sâmbătă, ucrainenii considerându-i pe ruşi responsabili pentru eşec. ONU: "Mâine va fi prea târziu" "Este nevoie de o pauză în lupte acum pentru a salva vieţi. Cu cât aşteptăm mai mult, cu atât mai multe vieţi vor fi ameninţate. Trebuie să li se permită să evacueze acum, astăzi. Mâine va fi prea târziu", a declarat coordonatorul ONU în Ucraina, Amin Awad, într-un comunicat. Kievul a indicat duminică mai devreme că forţele ruse au continuat să bombardeze oraşul de la Marea Azov, care este asediat de la începutul lunii martie de armata rusă, şi în special oţelăria Azovstal, ultima redută de rezistenţă a combatanţilor ucraineni, aminteşte AFP. Moscova, oarbă și surdă la cererile ucrainene "Inamicul rus continuă să tragă şi să blocheze unităţile noastre din Azovstal, inclusiv cu lovituri aeriene", a declarat Statul Major General ucrainean într-un comunicat. Reluând apelurile preşedintelui Volodimir Zelenski la un armistiţiu, consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak a cerut la rândul său pe Twitter un "armistiţiu real la Mariupol pentru Paştele (ortodox)" şi "un coridor umanitar pentru civili". El a propus, de asemenea, o "sesiune specială de negocieri pentru a schimba soldaţi" - propunere ignorată de Moscova.

În timp ce Putin se închina în biserică, trupele sale bombardau Ucraina Grupaj foto Twitter
Eveniment

Putin se închina, trupele sale bombardau

În timp ce Putin se închina în biserică, trupele sale bombardau Ucraina și continuau să ucidă civili. În noaptea în care creștinii ortodocși au sărbătorit Învierea, Mariupol a fost intens bombardat. Sâmbătă, în ajunul Paștelui, rachetele rusești au lovit Odesa, omorând mai mulți civili, inclusiv un bebeluș, pe mama sa (foto) și pe bunica acestuia. Putin se închina în biserică, trupele sale bombardau Guvernul ucrainean a spus că uciderea micuței Kira și a celorlalte șapte victime este un act de teroare, menit să scadă voința oamenilor de a lupta. Rușii au susținut din nou că au vizat ținte militare. Foto: Twitter Bombardamentele rușilor nu au încetat nici în noaptea de Înviere. Wladimir Klitschko, fratele lui Vitali (n.r. primarul Kievului), a vorbit din nou despre situația din Ucraina. "Situația în Mariupol și în sud-estul țării este devastatoare. Civili, oameni răniți încă sunt acolo. La fel și forțele militare ucrainene. Sunt acolo de săptămâni, fără, electricitate, mâncare sau apă. Au existat numeroase tentative de a deschide coridoare umanitare, pentru ca răniții și civilii să plece, dar niciodată nu a funcționat... Avem nevoie ca partenerii noștri din lumea liberă să oprească invazia rusă și să ne susțină în diferite feluri, atât cu ajutor umanitar, cât și cu sancțiuni și izolare a Rusiei. Avem nevoie de armament, susținerea militară este extrem de importantă. Dacă Rusia nu s-a oprit încă, e clar că va merge mai departe. Așa cum au anunțat în propaganda lor, Ucraina e doar începutul.", a declarat Wladimir Klitschko, pentru postul de televiziune N1. (1/2) Orthodox Easter 2022. But right now, RF is continuously attacking the Mariupol Azovstal. The place where our civilians & military are located is shelled with heavy air bombs & artillery. RF accumulates forces & equipment for the assault. Who gave the order "not to storm"?— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 24, 2022 De teama unor bombardamente nocturne care ar fi putut ținti bisericile, oficialii de la Kiev i-au sfătuit pe credincioși să asculte slujbele online și să nu vină în număr mare la lăcașurile de cult. Cecenii au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar”, constată Orthodox Times, preluând o postare a corespondantului-șef al publicației Wall Street Journal, Yaroslav Trofimov. Mariupol a avut o puternică comunitate greacă, ale cărei rădăcini vin din 1778, când grecii ortodocși au părăsit Hanatul Crimeei. Circa 18.000 de greci ar fi emigrat, atunci, la invitația împărătesei Ecaterina cea Mare, în zona Mariupol, iar Imperiul Țarist le-a acordat o largă autonomie. To the chants of Allahu Akbar, the city once founded by Greeks fleeing the Ottoman Empire was “liberated” of its inhabitants by Putin’s Chechen militias. What a twist of history. https://t.co/q4yBSgi5Dl— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) April 21, 2022 „În strigătele de Allahu Akbar, orașul fondat cândva de grecii care fugeau din Imperiul Otoman a fost „eliberat” de locuitorii săi de milițiile cecene ale lui Putin. Ce întorsătură a istoriei”, scrie Trofimov. Vladimir Putin a anunțat joi că orașul Mariupol a fost eliberat cu succes, dar a comandat să fie închisă zona indrustrială. „În final, eliberarea Mariupolului este un succes”, a spus Putin în întâlnirea cu Șoigu, difuzată la TV.

300 de morți la teatrul din Mariupol (sursa: Twitter/michaelh992
Internațional

300 de morți la teatrul din Mariupol

300 de morți la teatrul din Mariupol. Primăria oraşului Mariupol estimează, pe baza unor relatări ale martorilor, că aproximativ 300 de persoane au murit în clădirea teatrului local, bombardată de aviaţia rusă la 16 martie în timp ce sute de persoane se adăposteau înăuntru, potrivit CNN. 300 de morți la teatrul din Mariupol "Unii martori au informaţii conform cărora circa 300 de persoane au murit în Teatrul Dramatic din Mariupol în urma unui bombardament al unui avion rus. Încă nu ne vine să credem. Încă vrem să credem că toată lumea a reuşit să scape. Însă mărturiile celor care se aflau înăuntrul clădirii în momentul acestui act terorist spun contrariul", a scris vineri primăria din Mariupol pe contul său de Telegram. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Clădirea era folosită ca unul din principalele adăposturi din oraşul asediat Mariupol, dar a fost lovită de un atac aerian al Rusiei la 16 martie. Estimările privind numărul de persoane care se adăposteau în teatru variază între 800 şi 1.300. Fotografii aeriene făcute înainte de atac au arătat că în faţa şi în spatele clădirii teatrului, pe pământ, era scris cu litere mari cuvântul 'copii' în rusă. "Ocupantul ştia ce atacă. Ştia care ar putea fi consecinţele, dar cu toate acestea peste acest loc au căzut bombe", a mai precizat primăria. Mariupol, oraş din sud-estul Ucrainei care înainte de război avea circa 450.000 de locuitori, se află sub un atac aproape permanent al forţelor ruse de la începutul lunii martie.

Portul din Odesa se află sub asediu (sursa: Twitter/pravda.com.ua)
Internațional

Portul din Odesa se află sub asediu

Portul din Odesa se află sub asediu. Forțele armate ruse bombardează acum portul Odesa, aflat aproape de granița cu România. Pe rețelele sociale au apărut imagini cu mai multe explozii care au avut loc în largul Mării Negre, foarte aproape de port, relatează CNN. Portul din Odesa se află sub asediu Proiectilele lansate de ruși de pe mare, în jurul orei 06:00, au lovit inclusiv un cartier de case din Odesa. În imaginile de la fața locului se poate vedea amplitudinea dezastrului. O locuință a fost pur și simplu devastată. Din fericire nu au existat victime. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare Rămas până acum în mare parte neatins, orașul port Odesa ar putea fi luat cu asalt zilele următoare, se tem experții, fiind un punct strategic pentru invazia Rusia în Ucraina. Negocierile de pace bat pasul pe loc Negocierile dintre Rusia și Ucraina par să stagneze. După întâlnirea online de luni, membrii celor două delegații nu au reușit să stabilească nimic concret, însă au decis împărțirea pe grupuri de lucru, deocamdată fără un rezultat concret. Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin afirmă că discuțiile de pace dintre cele două țări nu au avansat încă suficient.

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost
Internațional

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost

Violonistă din Harkiv cântă în adăpost, în timp ce rachetele rușilor lovesc orașul. Vera Lytovchenko spune, într-un interviu pentru defapt.ro, că ea a decis să reziste în oraș și încearcă să-i ajute pe ucrainenii care au rămas. Acum, organizează strângeri de fonduri pe rețelele de socializare pentru oamenii din Harkiv. A început să cânte în adăpostul aflat în subsolul blocului ei pentru ca sunetul viorii să acopere bombardamentele, dar și ca cei apropiați să știe că este încă în viață. Imaginile cu Vera (în ucraineană se citește „Vira”) au devenit virale pe rețelele de socializare. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Violonistă din Harkiv cântă în adăpost: Înainte de război, eram muziciană. Am început să cânt pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute Am vorbit cu Vera Lytovchenko săptămâna trecută, când Harkivul nu trecuse încă prin cel mai sever bombardament, care a dus la moartea a câteva sute de oameni și la distrugerea centrului istoric și la prăbușirea câtorva cartiere. Citește și: Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Au fugit de războiul din Donbass, la 13 ani. La 21 de ani, au fost obligați din nou să-și lase familia și casele din Kiev Bombardamentele se opriseră la ora 05.00 dimineața, iar ea urcase să-și ude florile și să se spele pe cap. Lucruri dintr-o altă viață, viața de dinainte de război. „Înainte de război”, îmi spune Vera, „eram muziciană, Cânt la vioară de șapte ani, în orchestra Harkiv Opera Theatre, și eram profesoară de muzică la Universitatea Națională de Arte din Harkiv”. A început să cânte în adăpost inspirată de o elevă a ei de 18 ani, care a cântat la metrou, în timp ce oamenii fugeau de bombe. A impresionat-o așa de mult încât a plâns. „Mașa, dacă mă vezi, să știi că te iubesc”, se oprește Vera un moment. „Am început să cânt la vioară pentru oamenii din adăpostul meu, să uite de război pentru câteva minute. Și pentru prietenii mei, care sunt în alte locuri, în alte orașe, ca să-i sprijin și să le dau de veste că sunt în viață și că sunt puternică”, spune Vera. View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) „M-am temut că voi muri. Acum, mă îngrijorez pentru prietenii mei” Vera își petrece nopțile în adăpostul din subsolul blocului ei din prima seară de război. În dimineața zilei de 24 februarie, a fost trezită din somn de bubuituri și ea a crezut, ca toți cunoscuții ei, că sunt petarde sau artificii. Nimeni n-a crezut că rușii îi vor invada. „Nu ne-am așteptat deloc, nu ne vine să credem că se întâmplă. Pe 24 februarie, în noaptea aceea, m-am trezit și m-am gândit că e vreun foc de artificii sau dă cineva cu petarde. Mă gândeam ... ce tâmpit se apucă să dea noaptea cu petarde?! Și toți prietenii mei și cunoscuții mei – cu toții suntem surprinși că se întâmplă”, spune Vera. Citește și: FOTO 109 cărucioare de copii, așezate în centrul orașului Liov (Lvov), în memoria celor 109 copii ucraineni uciși de ruși Se îngrijorează mereu pentru cunoscuții ei, care au ales aproape toți să rămână în oraș. „M-am simțit în pericol, m-am temut că voi muri. Acum, nu mai sunt așa de înfricoșată. Sunt nervoasă, mă îngrijorez pentru prietenii mei din Harkiv și pentru cei care au plecat spre alte țări. Le scriu des, de multe ori pe zi, iar în timpul bombardamentelor, din 10 în 10 minute - „ești bine?”. Vreau să fiu puternică, să ajut pe cât de mult pot. „Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, mormintele familiei mele” O întreb pe Vera Lytovchenko dacă s-a gândit să plece din Harkiv. Îmi răspunde hotărâtă că s-a gândit la asta, dar a decis să nu facă asta. „M-am gândit la asta și am decis că nu voi pleca. Este pământul meu. Este orașul meu natal. Toată familia mea este din Harkiv și din zona Harkivului. De ce ar trebui eu să plec de pe pământul meu? Bunica mea a stat aici în timpul ocupației (naziste, n.r.) , în 1941-1943, deci și eu pot să stau aici și ii voi ajuta pe oamenii care nu pot pleca. Nu pot să-mi părăsesc orașul, străzile, teatrul meu, mormintele familiei mele, este mormântul mamei mele – nu le pot lăsa. Voi rămâne aici și îi voi ajuta pe toți cei pe care pot (îi trmură vocea). Voi sta aici. Pot să rezist”, spune Vera. În cele din urmă, nici blocul Verei nu a scăpat de rachetele rușilor. Apartamentul ei a fost afectat de bombardamentele de acum trei zile. Vera este bine și încă strânge ajutoare pentru oameni. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță View this post on Instagram A post shared by Вера Литовченко (@veralytovchenko) Cel puțin 450 de oameni au murit sau au fost răniți, de la începerea războiului, în Harkiv, este estimarea Human Rights Watch, citată de NEXTA. Harkiv este al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, cu peste 1,5 milioane de locuitori. During first 11 days of the war in #Kharkiv 450 civilians were allegedly killed or woundedThis was reported by Human Rights Watch. The organization recorded use by Russia of cluster munitions and explosives with a large area of destruction in densely populated areas of Kharkov. pic.twitter.com/qOcZdGACJ2— NEXTA (@nexta_tv) March 18, 2022

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși. În imagine, Kievul bombardat. Sursă: Twitter The Kyiv Independent
Internațional

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși

Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși: cel puțin 109 copii au fost omorâți de soldații ruși, de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie, a anunțat Biroul Procurorului General, pe Telegram. Citește și: 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele teatrului din Mariupol, bombardat de ruși. Circa o mie de femei și copii se adăposteau acolo de bombe ⚡️One killed, 4 injured as fire breaks out after shelling of a residential building in Kyiv.The fire has been extinguished, according to the State Emergency Service. The 5-story building in Podil district was hit on the morning of March 18.Photo: State Emergency Service. pic.twitter.com/gR9nITPaQf— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 18, 2022 Crește numărul copiilor ucraineni omorâți de ruși la 109. Peste 130, răniți „Ca urmare a agresiunii armate a Rusiei, până în 18 martie 2022, un număr de 109 copii au fost omorâți și peste 130 au fost răniți. Cele mai multe victime au fost înregistrate în regiunea Kiev - 55, Harkiv - 34, Donețk - 26, Cernihiv - 29, Nikolaev - 20, Jitomir - 15, Sumî - 14, Herson - 14”, precizează Biroul Procurorului General, citat de agenția Ukrinform. Cel puțin 439 de instituții educaționale au fost bombardate, iar 63 au fost complet distruse. Cele mai multe instituții distruse sunt în regiunea: Donețk - 126, Harkiv - 77, Nikolaev - 39, Sumî - 31, Kyiv - 41, Herson - 21, orașul Kiev - 35. Datele nu sunt complete, întrucât rușii continuă bombardamentele, menționează Ukrinform. Atenție, imagini șocante! View this post on Instagram A post shared by Olena Zelenska (@olenazelenska_official)

Rusii bombardează când începe evacuarea civililor în Harkov. Sursă: Captură video Twitter NEXTA
Internațional

rușii bombardează când începe evacuarea civililor

Rușii bombardează când începe evacuarea civililor, în Harkov. Imaginile au fost publicate pe contul de Twitter al NEXTA. Citește și: Tot mai mult sânge pe mâinile lui Putin: 97 de copii ucraineni, omorâți de soldații ruși. Cel puțin cinci copii mor în fiecare zi de război Rușii bombardează când începe evacuarea civililor în Harkov. Cel puțin 600 de case și 50 de școli, distruse în atacurile rușilor În imagini, se observă cum pompierii ajută oamenii să iasă dintr-o zonă bombardată și, chiar când încep să îi evacueze, reîncep bombardamentele. ❗️In #Kharkiv, #Russian troops began shelling the city right at the time of the evacuation of people pic.twitter.com/Xg280BaGnH— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022 Harkovul, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, este bombardat încă din primele zile ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Cel mai recent, luni, șapte oameni morți sub molozul unei clădiri bombardate, conform The Kyiv Independent. Cel puțin 600 de locuințe au fost distruse în bombardamente, precum și 50 de școli și câteva spitale, a anunțat marți primarul Harkovului, citat de The Kyiv Independent. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră