miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bombardament

37 articole
Eveniment

Costul uriaș plătit de Rusia

Forbes Ucraina a calculat costul uriaș plătit de Rusia pentru bombardamentul terorist de luni dimineața, asupra mai multor orașe ucrainene. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat marți dimineață că bilanțul victimelor în urma atacului masiv cu rachete al Rusiei de luni a crescut 19 morți și 105 răniți. Bombardamentul a lovit locuri de joacă, șosele, clădiri de birouri, o universitate sau un pod pietonal din Kiev. Numeroase localități au rămas însă fără curent electric, iar Ucraina a fost nevoită să oprească exporturile. În această dimineață, pe rețelele sociale pro-Ucraina au apărut imagini care arătau că șoselele lovite au fost deja reparate. In #Dnipro, a road damaged by a #Russian rocket attack was repaired in just one day, reports mayor Boris Filatov. pic.twitter.com/N5mH3MYll9— NEXTA (@nexta_tv) October 11, 2022 Costul uriaș plătit de Rusia Potrivit Forbes Ucraina, citat de Meduza, bombardamentul i-a costat pe ruși între 400-700 de milioane de dolari. Calculul exact este imposibil întrucât nu se știe exact câte rachete de un anumit tip au fost folosite. Se cunoaște însă numărul lor și ce tipuri de rachete s-au lansat. Oficialii ucraineni au spus că s-au tras 84 de rachete de croazieră, iar în atac au fost implicate și 24 de drone. Costul rachetelor trase, notează Forbes, este estimat într-o gamă largă, deoarece numărul exact de rachete de fiecare tip nu este cunoscut. Potrivit rapoartelor oficiale, pe teritoriul Ucrainei au fost lansate rachete de tip Kh-101, Kh-555, Caliber, Iskander, Tornado-S și S-300. Citește și: Șeful spionajului cibernetic din Marea Britanie: Rusia rămâne fără arme. Militarii sunt epuizați, în disperare se apelează la pușcăriași și trupe fără experiență, mai spune Jeremy Fleming Pentru a calcula costul, Forbes a folosit următoarele estimări: costul rachetei Kh-101 este de 13 milioane de dolari, Caliber costă 6,5 milioane de dolari, Iskander - 3 milioane de dolari, Onyx - 1,25 milioane de dolari, Kh-22 - un milion de dolari, iar Tochka-U - doar 300.000 de dolari. Costul total al tuturor dronelor lansate pe 10 octombrie este de câteva milioane de dolari.

Costul uriaș plătit de Rusia pentru bombardamentele din Ucraina Foto: Twitter
Zaporojie, atac grav, drone sau rachete (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete

Zaporojie, atac grav, drone sau rachete. Kremlinul a cerut luni comunităţii internaţionale să exercite "presiuni" asupra forţelor ucrainene pentru atenuarea tensiunilor din jurul centralei nucleare Zaporojie, pe care Moscova şi Kievul se acuză reciproc că o bombardează, în cele mai recente astfel de acuzaţii Rusia afirmând că a doborât o dronă ucraineană deasupra centralei, în timp ce Kievul susţine că patru angajaţi ai acesteia au fost răniţi într-un bombardament rusesc, potrivit agenţiilor AFP, Reuters şi EFE. Zaporojie, atac grav, drone sau rachete "Toate ţările au obligaţia de a face presiuni asupra părţii ucrainene pentru ca ea să înceteze să pună în pericol continentul european bombardând centrala nucleară de la Zaporojie şi zonele adiacente", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Declaraţia acestuia vine în timp ce o misiune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) se află în drum spre centrala Zaporojie. "Aşteptăm de mult timp această misiune. Considerăm că ea este necesară", a spus de asemenea Peskov. El a asigurat că trupele ruse vor asigura securitatea misiunii AIEA în zonele controlate de acestea, dar a vorbit şi despre "riscurile care există acolo şi care sunt legate de bombardamentele neîncetate ale ucrainenilor". Ținta bombardamentelor de săptămâni Centrala Zaporojie, care furnizează circa o treime din producţia de energie electrică a Ucrainei şi pe care Rusia doreşte să o conecteze la reţeaua electrică din Crimeea, este de mai multe săptămâni ţinta unor bombardamente de artilerie pentru care Rusia şi Ucraina se acuză reciproc. Centrala se află sub controlul trupelor ruse din primele zile ale agresiunii lansate asupra Ucrainei, dar este operată de personal ucrainean. Operatorul centralei, compania ucraineană Energoatom, a transmis luni că aceasta funcţionează cu riscul nerespectării normelor de securitate împotriva incendiilor şi împotriva radiaţiilor după un atac efectuat noaptea trecută de trupele ruse asupra oraşului Energodar, localitatea unde se află centrala Zaporojie. Nivelul radiațiilor, normal Potrivit Kievului, atacul rusesc asupra oraşului Energodar s-a soldat cu zece răniţi, dintre care patru sunt lucrători ai centralei nucleare. În acest timp, Ministerul rus al Apărării a susţinut că trupele sale au doborât duminică o dronă ucraineană chiar deasupra centralei Zaporojie şi aceasta a căzut pe acoperişul Unităţii 1 a centralei, dar fără să producă pagube serioase, iar nivelul radiaţiilor este normal. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Pe de altă parte, reprezentatul permanent al Rusiei pe lângă organizaţiile internaţionale cu sediul la Viena, unde se află AIEA, Mihail Ulianov, a declarat că mai mulţi experţi ai acestei organizaţii ar putea rămâne permanent la centrala Zaporojie după inspecţia pe care o vor efectua acolo săptămâna aceasta.

Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși (sirsa: Ukrinform)
Internațional

Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși

Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși. Circa 200 de paraşutişti ruşi au fost ucişi în cursul unui atac al trupelor ucrainene împotriva unei baze militare în Kadiivka în regiunea Lugansk (estul Ucrainei), regiune aflată sub controlul forţelor ruse, a declarat vineri şeful administraţiei militare ucrainene din Lugansk, Serhii Haidai, citat de EFE. Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși Într-un mesaj pe Telegram, citat de agenţia Ukrinform, Haidai precizează că forţele armate ucrainene au "aruncat în aer" hotelul Donbas din Kadiivka, unde ruşii îşi aveau baza din 2014. "200 de paraşutişti ruşi au fost eliminaţi. Vom continua", a adăugat Haidai, care nu a precizat totuşi când a avut loc atacul. Anterior, Statul Major General al forţelor armate ucrainene estimase pierderile trupelor ruseşti de la începutul invaziei ruse în Ucraina la circa 46.250, dintre care 400 doar în ultimele 24 de ore. Peste 7.000 de echipamente rusești, distruse Între 24 februarie şi 26 august, forţele ucrainene ar fi distrus, de asemenea, 1.936 tancuri, 4.251 blindate, 1.040 sisteme de artilerie, 272 sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS) şi 148 de sisteme de apărare antiaeriană, potrivit listei publicate de Statul Major pe pagina sa de Facebook. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul Trupele ruse ar mai fi pierdut 234 de avioane, 202 elicoptere, 834 drone, 196 rachete de croazieră, 15 nave, 3.162 vehicule şi camioane cisternă şi 99 de echipe speciale, conform aceleiaşi surse.

Rușii au bombardat închisoarea deținuților ucraineni (sursa: UATV)
Internațional

Rușii au bombardat închisoarea deținuților ucraineni

Rușii au bombardat închisoarea deținuților ucraineni. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat bombardarea vineri a unei închisori în care au fost ucise peste 50 de persoane drept "crimă de război deliberată a Rusiei", după ce Moscova a acuzat forţele ucrainene de acest atac, relatează AFP. Rușii au bombardat închisoarea deținuților ucraineni În cursul zilei, Zelenski a supervizat un prim transport de cereale, cruciale pentru securitatea alimentară globală. Atacul asupra închisorii Olenivka, unde se aflau prizonieri de război ucraineni, pe teritoriul separatist din estul Ucrainei, este "o crimă de război deliberată a Rusiei, o crimă deliberată în masă", a declarat şeful statului ucrainean. Citește și: Rusia va organiza referendumuri pentru a se instala administrativ în teritoriile ucrainene ocupate Acest "atac al ocupanţilor" s-a soldat cu peste 50 de morţi", a adăugat el. Anterior, armata rusă raportase 40 de morţi şi 75 de răniţi, în timp ce autorităţile separatiste pro-ruse din regiunea Doneţk au anunţat până la 53 de morţi. https://www.youtube.com/watch?v=cvu5BKjm2Qs Ministerul Apărării rus a declarat într-un comunicat că tirurile unui sistem de artilerie Himars, furnizat Ucrainei de Statele Unite, au lovit închisoarea Olenivka (Elenovka, în rusă), situată la aproximativ 30 de kilometri sud-vest de Doneţk, capitala separatiştilor din regiunea cu acelaşi nume.

Rusia bombardează Odesa din nou Grupaj foto: Twitter
Eveniment

Rusia bombardează Odesa din nou

O zi după semnarea acordurilor privind deblocarea exporturilor de cereale, Rusia bombardează portul Odesa. Patru rachete Kalibr au fost trase de Rusia, iar două au distrus o parte din infrastructura portului comercial. Alte două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Rusia bombardează Odesa din nou Anterior, deputatul Oleksiy Honcarenko a afirmat că în oraș ar fi auzite șase explozii, în urma acestora, izubcnind și un incendiu în portul Odesa. Au fost înregistrate și victime. „Încă odată, ei au arătat ce acorduri valorează pentru ei. Doar prin înarmarea Ucrainei, este posibilă securizarea exporturilor de cereale”, a scris acesta. Foto: Twitter Parlamentarul ucrainean a menționat că ar fi avut loc și o bătălie aeriană deasupra Odesei. Atacuri au fost raportate și în regiunile Harkiv, Nikolaev și Kirovohrad. It took less than 24 hours for Russia to launch a missile attack on Odesa’s port, breaking its promises and undermining its commitments before the UN and Türkiye under the Istanbul agreement. In case of non-fulfillment, Russia will bear full responsibility for global food crisis.— Oleg Nikolenko (@OlegNikolenko_) July 23, 2022 Amintim că vineri, 22 iulie, Ucraina și Rusia au semnat la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia și ONU privind exportul de cereale ucrainene și produse agricole prin Marea Neagră. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare

Platforme petroliere rusești, bombardate de ucraineni (sursa: tass.com)
Internațional

Platforme petroliere rusești, bombardate de ucraineni

Platforme petroliere rusești, bombardate de ucraineni. Forţele ucrainene au atacat duminică o platformă de foraj în Marea Neagră deţinută de o companie de petrol şi gaze din Crimeea, a transmis agenţia oficială rusă de presă TASS, citând responsabili locali, potrivit Reuters, care remarcă faptul că acesta ar fi al doilea atac asupra al unui astfel de obiectiv în decurs de o săptămână. Platforme petroliere rusești, bombardate de ucraineni Platforma este operată de Chernomorneftegaz, pe care responsabili susţinuţi de Rusia au confiscat-o de la operatorul naţional de gaze ucrainean Naftogaz, în urma anexării peninsulei Crimeea de către Moscova în 2014. "A fost un bombardament al forţelor armate ucrainene, nu există victime", a declarat pentru TASS un reprezentant al serviciilor de urgenţă din Crimeea, care nu a oferit alte detalii. Responsabili proruşi din Crimeea au declarat luni că trei persoane au fost rănite, iar şapte au fost date dispărute, după un atac al ucrainenilor, care a forţat suspendarea lucrărilor la trei platforme, aşa-numitele "turnuri Boiko". Chernomorneftegaz se află sub incidenţa sancţiunilor SUA şi ale Uniunii Europene. "Turnurile Boiko" apărau de rachetele Neptun Duminică, un proiectil a lovit heliportul ocupanţilor, lăsând o gaură cu un diametru de aproape cinci metri, transmite agenţia de presă Unian, citând canalul "Baza" din Telegram. Potrivit acestuia, se pare că a fost lansată o rachetă în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică împotriva instalaţiei plutitoare "Taurida". Ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, a declarat vineri că ruşii îşi amenajaseră platformele de foraj în Marea Neagra ("turnurile Boiko") în scopuri militare pentru a-şi proteja navele de sistemul ucrainean de rachete Neptun. Stații de război electronic pe platforme Într-un interviu publicat pe pagina sa web de postul ucrainean ICTV vineri, Reznikov a remarcat că, cu ajutorul acestor platforme furate în 2014, Rusia nu numai că fura gaze din Ucraina, ci şi-a plasat acolo staţii de război electronic. Anterior, reprezentantul administraţiei militare din Odesa, Serhii Bratciuk, afirmase că ocupanţii utilizau aceste platforme de foraj ca baze militare pentru blocarea portului Odesa şi controlul unei părţi a Mării Negre. Comandamentul militar ucrainean nu a confirmat deocamdată oficial atacul, potrivit media de la Kiev. Odesa, atacată de ruși cu rachete anti-navă În acelaşi timp, autorităţile ucrainene afirmă că ocupanţii ruşi au lansat duminică două rachete antinavă de tipul Onix asupra regiunii Odesa. Acestea au fost lansate de sistemul de rachete de coastă Bastion de pe teritoriul Crimeii ocupate, transmite Unian, citând comandamentul operaţional "Sud" al forţelor de apărare ucrainene. Citește și: VIDEO Primele lovituri trase de ucraineni cu HIMARS: o bază rusească în Donețk, serios afectată "Sub acoperirea unei furtuni, inamicul a atacat regiunea Odesa cu două rachete antinavă de tip Onix, lansându-le din sistemul de rachete de coastă Bastion de pe teritoriul Crimeii ocupate temporar. Dar forţele de apărare aeriană sunt pregătite în orice moment şi pe orice vreme: ambele rachete au fost distruse la apropierea lor de Odesa", a informat comandamentul operaţional "Sud".

Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol Foto: Twitter
Eveniment

600 oameni murit teatrului din Mariupol

Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul rus asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press (AP). Agenția a ajuns la această concluzie pe baza propriei investigații. Forțele ruse de ocupație elimină acum ruinele teatrului, întrucât la Mariupol ar urma să se organizeze o paradă, de 9 mai. Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol „Între toate ororile petrecute în timpul războiului din Ucraina, bombardamentul rusesc asupra Teatrului Academic Donețk din Mariupol, din 16 martie, iese în evidență drept cel mai mortal atac împotriva civililor cunoscut până în prezent. O investigație a Associated Press a găsit dovezi că atacul a fost de fapt mult mai mortal decât se estimase inițial, ucigând aproape 600 de persoane în interiorul și în afara clădirii. Acest număr este aproape dublu față de numărul de morți estimat până acum. Mulți supraviețuitori estimează că numărul este mult mai mare. Ancheta AP a reconstituit ceea ce s-a întâmplat în interiorul teatrului în acea zi, din relatările a 23 de supraviețuitori, salvatori și oameni intim familiarizați cu noul obiectiv al teatrului, de adăpost anti-bombe. AP s-a bazat, de asemenea, pe două seturi de planuri ale teatrului, fotografii și videoclipuri realizate în interior înainte, în timpul și după acea zi”, scrie Associated Press. Agenția explică faptul că a ajuns la concluzia unui număr mult mai mare de victime folosind un model 3D al clădirii, revizuit în mod repetat de martori direcți, majoritatea din interiorul teatrului, care au descris în detaliu unde se adăposteau oamenii. „Toți martorii au spus că cel puțin 100 de oameni se aflau într-o bucătărie de câmp chiar afară și niciunul nu a supraviețuit. Ei au mai spus că atât camerele, cât și holurile din interiorul clădirii, erau pline, cu aproximativ o persoană pentru fiecare 3 metri pătrați de spațiu liber. Mulți supraviețuitori au estimat că aproximativ 1.000 de persoane se aflau înăuntrul teatrului în momentul atacului aerian, dar cel mult 200 au ieșit din clădire. Supraviețuitorii au scăpat prin ieșirea principală sau pe o intrare laterală; cealaltă parte și spatele clădirii au fost zdrobite”, mai arată AP. Witnesses of Mariupol residents, who managed to leave the city, about the bombing of Mariupol Drama Theatre, maternity hospital, residential buildings in an 1 hour 20 min long documentary https://t.co/ltMhD4fhOmIn this fragment the volunteer tells about Russian shelling on yard pic.twitter.com/dn8HVbO3IS— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) May 3, 2022 Bombardament deliberat, bombă de 500 de kilograme Agenția amintește că, cu aproximativ o săptămână înainte de bombardament, scenograful teatrului a folosit vopsea albă pentru a inscripționa cuvântul „COPII” cu litere chirilice pe trotuarul de afară, în speranța de a împiedica un atac aerian. Semnele, pictate atât în ​​intrarea din față, cât și în spate, erau suficient de mari pentru a fi citite chiar și din sateliți. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a declarat atacul asupra teatrului de teatru Mariupol o „încălcare flagrantă” a dreptului internațional umanitar. Raportul organizației a constatat că „cei care au ordonat sau au executat-o ​​au comis o crimă de război”. De asemenea, ei sunt convinși că distrugerea teatrului a fost deliberată. Foto: Twitter Această constatare a fost făcută și de doi experți în muniții intervievați de AP, care au spus că amploarea distrugerii indică o bombă de 500 de kilograme de la un avion de război rus. Citește și: CIA oferă instrucțiuni rușilor care vor să dea informații despre regimul Putin

Încă o lovitură rusă în zona Transnistria: podul de la Zatoka, care lega Odesa de sudul Basarabiei și de România, distrus - probabil de rachete rusești Foto: Twitter
Eveniment

Podul de la Zatoka, distrus

Încă o lovitură rusă în zona Transnistria: podul de la Zatoka, care lega Odesa de Bugeac, mai precis de raionul Cetatea Albă din Ucraina, la sud de granița cu Republica Moldova, a fost distrus - probabil de rachete rusești. Foto: Twitter Comentatorii arată că podul avea o importanță strategică, pentru că se îngreunează astfel transporturile din România și apare posibilitatea intervenției rusești în Transnistria, pe cale navală. Podul de la Zatoka, care lega Odesa de sudul Basarabiei, distrus OSINTdefender, care monitorizează sursele deschise de informații militare, prezintă fotografii ale podului distrus, apreciind că structura sa de rezistență a fost compromisă, iar circulația auto nu va mai fi posibilă. Podul ar fi asigurat transportul de petrol și echipamente din România spre Odesa. Transporturile de marfă au fost redirecționate prin Palanca, în colțul de sud-est al Republicii Moldova - rută care devine crucială pentru aprovizionarea Odesei. The Zatoka Bridge connecting the Bilhorod-Dnistrovskyi Region near the Romanian Border and the Odessa Region appear to have been Severely Damaged by Russian Missiles Strikes earlier. pic.twitter.com/Svlas6VflA— OSINTdefender (@sentdefender) April 26, 2022 Informația a apărut și-n presa din Ucraina, care nu avea detalii, în afară de faptul că nu s-ar fi înregistrat pierderi de vieți omenești. Harta: Twitter Explozii în Transnistria Două explozii au avut loc marţi dimineaţă în localitatea Maiak, raionul Grigoriopol, din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, unde două turnuri de comunicaţie de la centrul de radio şi televiziune au fost aruncate în aer. În urma exploziilor au fost scoase din funcţiune două antene, care retransmiteau posturi de radio din Federaţia Rusă, scrie aşa-zisul minister de interne de la Tiraspol, potrivit Radio Chişinău. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Zona unde sunt amplasate cele două turnuri a fost încercuită, iar la faţa locului activează un grup de genişti, potrivit Deschide.md, care aminteşte că luni sediul Serviciului de Securitate de la Tiraspol (MGB) a fost atacat cu lansatoare de grenade. Un obuz a fost găsit în apropierea clădirii. Ferestrele şi uşile sediului MGB au fost sparte, la fel şi ferestrele unor clădiri din apropiere.

Video din teatrul bombardat din Mariupol (sursa: The Telegraph)
Internațional

Video din teatrul bombardat din Mariupol

Video din teatrul bombardat din Mariupol. Primăria oraşului Mariupol estimează, pe baza unor relatări ale martorilor, că aproximativ 300 de persoane au murit în clădirea teatrului local, bombardată de aviaţia rusă la 16 martie în timp ce sute de persoane se adăposteau înăuntru. Video din teatrul bombardat din Mariupol "Unii martori au informaţii conform cărora circa 300 de persoane au murit în Teatrul Dramatic din Mariupol în urma unui bombardament al unui avion rus. Încă nu ne vine să credem. Încă vrem să credem că toată lumea a reuşit să scape. Însă mărturiile celor care se aflau înăuntrul clădirii în momentul acestui act terorist spun contrariul", a scris vineri primăria din Mariupol pe contul său de Telegram. https://www.youtube.com/watch?v=al8ytOOOC6Q Clădirea era folosită ca unul din principalele adăposturi din oraşul asediat Mariupol, dar a fost lovită de un atac aerian al Rusiei la 16 martie. Estimările privind numărul de persoane care se adăposteau în teatru variază între 800 şi 1.300. Rușii știau că bombardează copii Fotografii aeriene făcute înainte de atac au arătat că în faţa şi în spatele clădirii teatrului, pe pământ, era scris cu litere mari cuvântul "copii" în rusă. "Ocupantul ştia ce atacă. Ştia care ar putea fi consecinţele, dar cu toate acestea peste acest loc au căzut bombe", a mai precizat primăria. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate Mariupol, oraş din sud-estul Ucrainei care înainte de război avea circa 450.000 de locuitori, se află sub un atac aproape permanent al forţelor ruse de la începutul lunii martie, imaginile din satelit arătând distrugeri semnificative în zonele rezidenţiale.

Cel puțin șase morți în Kiev(sursa: Reuters.com)
Internațional

Cel puțin șase morți în Kiev

Cel puțin șase morți în Kiev. Cel puţin şase persoane au murit într-un bombardament la Kiev, capitala Ucrainei, în noaptea de duminică spre luni, a constatat un jurnalist al AFP, într-un moment în care forţele ruse încearcă în continuare să încercuiască oraşul, potrivit Agerpres. Cel puțin șase morți în Kiev Şase cadavre erau întinse luni dimineaţă în faţa centrului comercial Retroville, în nord-vestul Kievului, potrivit unui jurnalist al AFP. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Locul a fost lovit de o rachetă foarte puternică, ce a pulverizat maşini şi a lăsat în parcare un crater de câţiva metri lăţime în faţa unui imobil de zece etaje carbonizat şi din care încă ieşea fum. Toată partea de sud a acestui imens centru comercial a fost distrusă, la fel ca un club de fitness din parcare, a constatat un reporter al AFP. Pe o porţiune de sute de metri pot fi văzute moloz, vehicule distruse şi fiare contorsionate. Luni dimineaţă, pompierii şi militarii încercau să vadă dacă sub dărâmături se mai află şi alte victime.

Kievul, asediat de soldații ruși. Sursă imagine: Telegram Anton Gerashchenko
Internațional

Kievul asediat de soldatii rusi

Kievul, asediat de soldații ruși. Cel puțin doi oameni au murit, iar șase au fost răniți, după ce o rachetă a lovit o stradă rezidențială din Kiev, relatează BBC News, citând autoritățile ucrainene. Citește și: VIDEO Cecenul Kadîrov susține că se află lângă Kiev și-i amenință pe ucraineni: Experiența rusă de război bate teoria consilierilor voștri străini Sursă: Anton Gerashchenko, consilierul ministrului de Interne, via Telegram/ BBC Kievul, asediat de soldații ruși. O rachetă lovește un cartier rezidențial, ucigând cel puțin doi oameni Explozia rachetei a distrus un autobuz și a afectat o clădire rezidențială din cartierul Kurenivka, înainte să fie interceptată de sistemul antiaerian de apărare al Ucrainei. În autobuz nu erau călători. Momentul în care racheta lovește strada: ❗️The moment of the missile hit in #Kurenivka. pic.twitter.com/jyeOrkI1zA— NEXTA (@nexta_tv) March 14, 2022

Bisericile construite după 1990, adăposturi anti-bombardament (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bisericile construite după 1990, adăposturi anti-bombardament

Bisericile construite după 1990, adăposturi anti-bombardament. O dată cu începerea conflictului din Ucraina, ieşenii au devenit tot mai interesaţi de adăposturile de la subsolurile blocurilor. Bisericile construite după 1990, adăposturi anti-bombardament Cele aproximativ 160 de adăposturi sunt însă, cel mai probabil, insuficiente pentru întreaga populaţie a oraşului, mai ales că unele nu sunt amenajate corespunzător, nu au ieşiri de siguranţă sau au fost transformate în boxe în care sunt depozitate murături. Citește și: Rusia a cerut ajutor militar și economic Chinei. SUA: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia O alternativă la aceste adăposturi pot fi însă bisericile, mai ales cele construite după 1990, care au şi un nivel inferior, puternic ranforsat. O altă variantă pentru adăpostirea în cazul unor bombardamente (n.r. - o situaţie puţin probabilă în acest moment) este şi Ansamblul Mitropolitan, care beneficiază de un muzeu recent amenajat, Muzeul Mitropolitan, chiar sub clădirea Mitropoliei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși (sursa: CNN)
Internațional

Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși

Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși. Cele nouă zile de asediu rus asupra portului strategic Mariupol din sudul Ucrainei au făcut în total 1.207 de morţi în rândul civililor, a afirmat miercuri seară primăria într-un scurt text pe canalul său Telegram, notează AFP. Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși "Nouă zile. Nouă zile de blocadă a oraşului Mariupol. Nouă zile de bombardament continuu asupra populaţiei civile. Nouă zile, jumătate de milion de oameni trăind fără electricitate, apă, încălzire sau comunicaţii. Nouă zile în care oraşul este rupt de lumea exterioară. Nouă zile - 1.207 civili din Mariupol ucişi. Nouă zile de genocid al populaţiei civile", a scris primăria în acest text. Solicitată de AFP, preşedinţia ucraineană a confirmat această informaţie: "Nu avem cifra exactă, dar cifra provizorie este corectă", a indicat ea. Citește și: FOTO Imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși, a maternității din Mariupol. Liderii europeni o consideră o crimă de război "Nu vom ierta niciodată. Nu vom uita niciodată, rezistăm, noi, locuitorii din Mariupol", a mai scris primăria în timp ce oraşul este supus unor bombardamente violente din partea armatei ruse care miercuri a lovit printre altele un spital de copii dintr-un complex cuprinzând şi o maternitate. Port-cheie ucrainean la Marea Azov, acest oraş industrial avea peste 450.000 de locuitori înainte de lansarea invaziei ruse la 24 februarie, reaminteşte France Presse.

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Sursă imagine: Twitter @EmilioMorenatti
Eveniment

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina

Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Daria și Kirill au fugit de pro-rușii din Donbass la 13 ani. Acum, au fost nevoiți să fugă din Kiev, din cauza războiului din Ucraina, declanșat de Rusia în 24 februarie. „A fost foarte greu pentru noi să ne părăsim casele, țara. A fost înspărimântător”, spune Daria, cu o voce aproape șoptită. Cei doi tineri, de 21 de ani, au plecat din Kiev în 26 februarie, spre Republica Moldova. În România au ajuns în 1 martie. I-am întâlnit la București săptămâna trecută, când s-au cazat într-un centru al Direcției de Asistență Socială din Capitală. Astăzi, tinerii au plecat din România, spre o altă țară europeană. Citește și: Efectele războiului, prinse într-un sondaj INSCOP: AUR scade puternic. Majoritate zdrobitoare pentru sancționarea Rusiei Ukraine today. Evacuating from Russian assault. Kyiv. pic.twitter.com/BghVDzm8ZG— Richard Engel (@RichardEngel) March 8, 2022 Drama ucrainenilor prinși în războiul Rusiei în Ucraina. Tineri ucraineni: „N-am vrut să ne părăsim familiile. A fost foarte greu, au vrut ca noi să fim în siguranță” Daria și Kirill au 21 de ani și vin din Kiev. Daria e firavă, micuță. Până la izbucnirea războiului, lucra într-o companie de audit. Kirill e înalt și slab. Deși are 21 de ani, a putut pleca din Ucraina pentru că este foarte bolnav. Într-o engleză presărată cu dialoguri în ucraineană, cei doi tineri mi-au povestit despre plecarea lor din Kievul bombardat, frica pentru familiile lăsate acolo, telefoanele date cu sufletul strâns pentru a vedea dacă toată lumea e în viață. „A fost foarte greu pentru noi să ne părăsim casele, țara. A fost înspăimântător, a fost periculos. Familiile noastre au rămas acolo. Stau în adăpost”, spune Daria. „Am văzut avioane rusești doborâte de armata ucraineană. Un avion rusesc s-a prăbușit peste câteva case din cartier. A fost foarte înspăimântător”, continuă Kirill. Daria îl completează: „Am fost în adăpost. Coboram de fiecare dată când se auzeau sirenele. Coboram la metrou, unde suntem în siguranță”. „În adăpost e greu să dormi, e frig, răcești cu ușurință. Eu m-am îmbolnăvit”, spune Kirill. „Este greu și trebuie să rămânem curajoși ca să facem asta”, spune Daria, oftând, apoi adaugă: „N-am vrut să ne părăsim familiile. A fost foarte greu, au vrut ca noi să fim în siguranță”. Citește și: FOTO+VIDEO Spital distrus de trupele rusești, în Izium, regiunea Harkov. Pacienții au încercat să iasă printre dărâmături Ukrainians crowd under a destroyed bridge as they try to flee crossing the Irpin river in the outskirts of Kyiv, Ukraine, Saturday, March 5, 2022. pic.twitter.com/4OUFbemLXJ— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) March 5, 2022 Rețeta cocktailului Molotov, cea mai distribuită informație. „Cel mai curajos lucru: când o persoană ia cocktailul și îi apără pe ceilalți de armata rusească” Tinerii sunt foarte mândri de compatrioții lor. „Sunt oameni foarte curajoși. Mulți prepară acum cocktailuri Molotov, e arma principală pentru cei care n-au puști. Când văd tancuri, aruncă cu sticlele. Este cel mai curajos lucru pe care l-am văzut, când o persoană ia cocktailul Molotov și îi apără pe alții de armata rusească”, spune Kirill. „Rețeta cocktailului Molotov a devenit cea mai distribuită informație acum”, continuă tânărul. Și Daria îi laudă pe ucraineni pentru curajul lor și spune că mulți dintre prietenii lor s-au înscris ca voluntari și ajută armata ucraineană cu haine, medicamente, bani. „Și noi trimitem bani armatei ucrainene”, adaugă tânăra, serioasă. „Unii dintre prietenii noștri au puști. S-au înscris în patrulele de apărare ale orașului, încearcă să-i prindă pe diversioniști, pe cei care distrug case sau clădiri guvernamentale”, spune Kirill. #Kyiv, Central Station. pic.twitter.com/97K45Rkvmp— NEXTA (@nexta_tv) March 5, 2022 Daria și-a văzut școala bombardată când avea 13 ani. Părinții prietenilor au rămas mutilați Vorbim deja de o oră despre război și orașele ucrainene bombardate, când Kirill îmi spune: „Noi avem război de opt ani deja”. Daria completează: „Noi suntem din Donbass și am plecat în Kiev cu familiile”. Kirill a plecat din Donețk imediat după începerea conflictului. „Eu n-am văzut bombele căzând în Donbass, dar le-am văzut în Kiev”, adaugă tânărul. Daria, în schimb, a rămas cu familia în Donețk câteva luni după începerea conflictului. Avea 13 ani. „Am văzut cu ochii mei case distruse și școala mea distrusă de rachete, cartierul meu distrus de rachete... Am văzut această mizerie. Am plecat cu familia în Kiev și nu m-am mai întors niciodată după 2013”, spune Daria. „În acest caz, sperăm să ne putem întoarce acasă, la Kiev”, adaugă Daria, oftând. „Familia mea este în siguranță, dar am cunoștințe care și-au pierdut familiile sau mințile în Donbass, din cauza traumei, din cauza războiului”, adaugă tânăra. Daria spune că poate trăi cu trauma: „Sperăm doar să fie totul bine într-o zi”. Kirill însă spune că îi este frică de oameni în uniforme militare și de arme. Citește și: FOTO Copil de 11 ani, refugiat din Ucraina, a călătorit singur 1.200 kilometri până în Slovacia. A fost trimis de mama sa din Zaporojie, oraș bombardat de ruși Aleksander, 41, says goodbye to his daughter Anna, 5, on a train to Lviv at the Kyiv station, Ukraine, March 4. 2022. Aleksander has to stay behind to fight in the war while his family leaves the country to seek refuge in a neighbouring country. pic.twitter.com/inG01ArGDS— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) March 4, 2022 „Rușii ar trebui să se gândească și la morții lor” Kirill spune că „numai democrația poate salva planeta” , adăugând că „nu cred că un singur om ar trebui să aibă atâtea arme, atâta putere să fie într-o mână nebună”. „Avem nevoie de ajutor să-l oprim pe Putin. Nu înțelegem motivele lui. De ce ...”, adaugă tânărul. Îi întreb dacă au cunoștințe sau prieteni în Rusia și cum se raportează ei la război. „Mulți oameni din Rusia vor să protesteze, dar se tem că vor fi arestați și doar urmăresc că oamenii mor în Ucraina, unii știu, alții nu cred sau cred că Vladimir Putin face ceea ce este corect”, spune Daria. Kirill completează: „Rușii ar trebui să se gândească și la morții lor … au pierdut atâția oameni și nu fac nimic . Poate că e de înțeles că rușii nu merg să protesteze pentru Ucraina, nu e țara lor, nu e poporul lor. Dar și ei au mulți morți – frații și tații cuiva – dacă nici pentru asta nu faci nimic,... - trebuie să faci ceva dacă nu faci nimic acum, în viitor ar putea fi mai rău. Deja se confruntă și ei cu foarte multe restricții. Ar trebui să facă ceva”. Daria spune: „Trebuiau să facă ceva mai demult”, iar Kirill adaugă: „Poate că acum e ultima lor șansă să facă ceva”. Circa 70.000 de refugiați ucraineni au rămas în România, de la începerea războiului în Ucraina, în 24 februarie, conform datelor Poliției de Frontieră. Până în prezent, peste două milioane de ucraineni și-au părăsit țara, din estimările Organizației Națiunilor Unite.

A noua zi de război în Ucraina. Zelenski supraviețuiește tentativelor de asasinat. Sursă imagine: Facebook Volodimir Zelenski
Internațional

A noua zi de război în Ucraina

A noua zi de război în Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski supraviețuiește supraviețuiește celor trei tentative de asasinat puse la cale în ultimele trei zile, scrie The Times, citat de The Kyiv Independent. Orașele ucrainene sunt în continuare sub asediul trupelor rusești. Explozii puternice au fost raportate în centrul Kievului, relatează The New York Times. În orașul Mariupol, bombardat de ruși, oficialii cer ajutorul NATO. Bilanțul ucrainenilor omorâți de ruși la Cernihiv crește la 148, relatează BBC News. A noua zi de război în Ucraina. Zelenski supraviețuiește celor trei atentate puse la cale în ultima săptămână Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a supraviețuit la cel puțin trei tentative de asasinare puse la cale în ultima săptămână, scrie publicația britanică The Times. Două grupări diferite au fost trimise să-l omoare pe Zelenski: mercenarii din grupul Wagner, sprijiniți de Kremlin și forțele speciale cecene. Ambele au fost dejucate de forțe din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Mercenarii din gruparea Wagner au suferit pierderi masive, fiind alarmați de cât de bine le-au fost anticipate mișcările de către trupele ucrainene. O parte a forțelor cecene trimise să-l omoare pe Zelenski au fost anihilate sâmbătă. Explozii în Kiev. Oficialii din Mariupol cer ajutorul NATO. Numărul civililor omorâți de ruși, în creștere Corespondentul The New York Times în Kiev raportează o serie de explozii puternice în Kiev, în jurul orei 11.00 a.m. Nu este clar ce a fost lovit, relatează publicația. Cel puțin 47 de ucraineni au fost uciși în raidurile aeriene rusești asupra Cernihiv. Până în prezent, cel puțin 148 de ucraineni, cei mai mulți civili, au murit de la începerea atacurilor rusești asupra regiunii, au anunțat autoritățile, citate de BBC News. Cernihiv, oraș cu circa 300.000 de locuitori, este aproape de granița cu Rusia și Belarus. Citește și: VIDEO Putin, ordin dement: trupele ruse au bombardat centrala nucleară de la Zaporijie, cea mai mare din Europa. Incendiul a fost stins cu greu. Nivelul de radiații, stabil deocamdată ⚡️⚡️⚡️Surveillance cameras captured moments of the shelling of the #Zaporizhzhia NPP pic.twitter.com/ZNLX4pZeXI— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 La Mariupol, viceprimarul orașului a făcut apel la forțele NATO să trimită ajutoare, spunând că Rusia nu se va opri până nu va transforma țara în deșert. Serghei Orlov a declarat, pentru BBC Radio 4: „Nu îl putem opri pe Putin din omorât civilii până când NATO nu se trezește și nu înțelege că nu este un conflict regional. Este un război împotriva democrației, împotriva libertății, împotriva unei națiuni europene”. What the houses in #Mariupol look like now. pic.twitter.com/x1LnmVzui6— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 Ruins of a school in #Zhytomyr pic.twitter.com/N9NbwIP4iB— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022 Marina ucraineană a scufundat un vas în reparații, pentru a nu fi capturat de ruși: ⚡️Ukrainian Navy sinks its flagship so that Russians don't get it. Frigate Hetman Sahaidachny was under repairs in Mykolaiv. The commander was ordered to sink it, according to Defense Minister Oleksiy Reznikov.Photo: News sites, social media, original source unknown. pic.twitter.com/OLq9U0oVZi— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 4, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră