sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Bologa

3 articole
Eveniment

Șeful DNA nu-și explică corupția sistemul medical

Șeful DNA, Crin Bologa, nu-și explică corupția generalizată din sistemul medical de stat, deși fondurile au crescut masiv, și a apreciat că serviciile m,edicale sunt „proaste”. El a făcut aceste afirmații la interviul susținut în fața unei comisii a ministerului Justiției, întrucât candidează pentru un nou mandat de șef al parchetului anticorupție. Citește și: Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate Șeful DNA nu-și explică corupția din sistemul medical „S-au făcut studii, de exemplu, pe buget în domeniul sănătăţii. Statul român în fiecare an, dacă nu a dublat, oricum a mărit bugetul pentru sănătate. Or, noi avem servicii medicale proaste în continuare. Foarte mulţi din cetăţenii noştri se duc în alte state europene pentru a-şi face tratamentul. Or, este inexplicabil cum din ce în ce sunt mai mari fonduri alocate sănătăţii, iar noi în continuare avem un fenomen al corupţiei generalizat în acest domeniu”, a spus Bologa. DeFapt.ro este un proiect independent: Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online El a punctat care sunt zonele corupte din sistemul medical de stat. „Am constatat că domeniul sănătăţii publice în ceea ce priveşte achiziţiile sau ocuparea posturilor sau ocuparea funcţiilor este atins în continuare de corupţie. De asemenea, am constatat în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor publice în toate instituţiile, atât centrale, cât şi descentralizate, există un fenomen al corupţiei care constă în furnizarea subiectelor pentru a ocupa aceste funcţii de către persoane care nu ar avea capacitatea profesională şi intelectuală să ocupe funcţiile respective. Prin fraudarea acestor concursuri, funcţiile vor fi ocupate de persoane nepregătite, astfel încât toată instituţia va funcţiona prost şi achiziţiile publice realizate de aceste instituţii va fi posibil să fie fraudate, în momentul în care aceste persoane numite în aceste funcţii (...) ştiu că au fost numite în acele funcţii nu pe criterii de competenţă şi atunci trebuie să-i servească pe cei care le-au pus în funcţie", a explicat procurorul-şef. Cei doi candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Crin Bologa, şi Marius Ionuţ Voineag, procuror în cadrul DNA - susţin interviul, marţi, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Șeful DNA, Crin Bologa, nu-și explică corupția din sistemul medical Fot: Inquam/ George Calin
Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție

Corupția pare să fi dispărut din rândul magistraților din România, după ce regimul PSD-Dragnea a preluat această atribuție de la DNA și a transferat-o la SIIJ. Ulterior, în 2022, noua putere PNL-PSD-UDMR a desființat SIIJ și a înființat un nou mecanism. Europa Liberă scria, în octombrie 2022, că „SIIJ 2 nu a avut niciun rechizitoriu în cinci luni de la înființare”. „Noi, până în anul 2018, am trimis în judecată aproximativ 160 de procurori şi judecători pentru fapte de corupţie, majoritatea dintre aceştia au fost condamnaţi. Ei bine, din 2018 până astăzi niciun procuror sau judecător n-a mai fost pus sub acuzare pentru fapte de corupţie, darămite să mai fie şi trimis în judecată. Lupta împotriva marii corupţii înseamnă şi lupta împotriva corupţiei din sistemul judiciar”, arăta și șeful DNA, Crin Bologa, la 29 septembrie 2022. Citește și: Fostul activist PCR Petre Daea face glume: Tot timpul fac balet cu mintea. Fac balet cu mintea tot timpul, pentru că o am la mine Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Iată o listă parțială a înalților magistrați, a „peștilor mari” din Justiție, trimiși în judecată și condamnați pentru corupție în baza dosarelor DNA: Georgeta Barbălată: ex-judecătoarea la ICCJ a fost condamnată în 2015 la patru ani închisoare cu executare. În același dosar a fost condamnat Marcel Sâmpetru, fost adjunct al procurorului general. Gheorghe Bucur: judecător la Înalta Curte condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare, cu suspendare. În același dosar a fost condamnat și fostul procuror general adjunct al României Gabriela Ghiţă care a primit doi ani de închisoare cu suspendare. Florin Costiniu: fostul preşedinte al Secţiei Civile al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare Maria David: fosta judecătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnată la patru ani cu executare pentru două fapte de corupţie Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, acuzat că a primit mită pentru a da soluţii favorabile în dosare pe care le judeca, a fost condamnat, la zece ani şi opt luni de închisoare. Cunoscut opiniei publice drept ”judecătorul lui Voiculescu”, Mustaţă a susţinut în faţa instanţei că dosarul său a fost "fabricat artificial", pornind de la bănuiala că el ar fi încercat să tergiverseze dosarul ICA. Georgeta Buligă, fosta șefă a Curții de Apel Iași, condamantă la 4 ani şi şase luni închisoare cu executare. Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, patru ani de închisoare cu executare, dar ea a fugit în Italia, iar statul român nu pare că ar dori să o readucă în țară. Alina Corbu, actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a fost trimisă în judecată de DNA pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată. Ea și-a secretizat dosarul, așa că nu se știe pentru ce motive a scăpat de acuzațiile DNA.

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Șeful DNA, atac indirect la Kovesi

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 - 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. El a susținut, într-un interviu pentru Prima TV, că numărul sesizărilor de la cetățeni a crescut după 2020, ceea ce arată și creșterea încrederii în instituție. Șeful DNA, atac indirect la Kovesi „În perioada 2015 - 2019 DNA apierdut în fiecare an sesizări de la cetăţeni. Cred că am pierdut cam 2.000 de sesizări, ca număr. În 2020 a început să crească numărul de sesizări şi în 2021 au fost şi mai multe. Acesta este un indicator care arată o încredere a cetăţeanului şi o speranţă în activitatea noastră. Un grad de încredere ridicat reprezintă faptul, cred eu, că avem foarte multe acţiuni de prindere în flagrant. Un cetăţean vine la procuror şi este de acord să fie interceptat, să intercepteze pe alţii pentru a-i prinde pe cei care săvârşesc fapte de corupţie, ori aici trebuie să ai mare încredere în instituţia la care te prezinţi ca să mergi şi să faci flagrantul împreună cu procurorul. În 2019 am avut un singur flagrant. În 2020 am avut deja 12, iar în acest an cred că până acum am avut 11 sau 12”, a arătat Bologa. El a mai spus că inculpații nu mai sunt prezentați în cătușe întrucât „în perioada 2017 - 2019 Direcţia a fost supusă unor atacuri groaznice şi activitatea direcţiei şi atunci nu vrem să ne vulnerabilizăm şi nu vrem să încălcăm regulile”. Procurorul n-a avut „indicii” că Oprescu vrea să fugă În ceea ce privește faptul că inculpații fug din țară, el a spus că procurorii DNA nu au nicio atribuţie după rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreşti de condamnare. În cazul Elenei Udrea, DNA a cerut control judiciar, dar procurorii au respins solicitarea. În cazul lui Sorin Oprescu, procurorii nici măcar nu au mai solicitat acest control judiciar, întrucât n-ar fi avut elemente să-l suspecteze că vrea să fugă. „În dosarul în care inculpata Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă, noi după această condamnare am solicitat judecătorului să ia faţă de aceasta măsura controlului judiciar, care o împiedica să fugă din ţară, cu interdicţia de a părăsi teritoriul României. A fost respinsă această măsură cerută de către noi, noi am atacat soluţia în instanţă şi ne-a fost respinsă şi calea de atac. Judecătorii au apreciat că nu au elemente suficiente care să arate că inculpata doreşte să plece din ţară sau să se sustragă, cu toate că noi aveam un precedent cu privire la acelaşi inculpat”, a mai declarat Bologa, citat de news.ro. Întrebat, de asemenea, dacă în cazul Oprescu ar fi trebuit că ceară măsura controlului judiciar, Bologa a explicat că nu au existat motive. ”În cazul Sorin Oprescu dosarul a fost amânat în mai multe rânduri şi cred că nici procurorul de şedinţă şi nici judecătorii nu au avut indicii că inculpatul s-ar sustrage. Dacă ar fi avut indicii că s-ar sustrage de la judecată, de fapt nu s-a sustras de la judecată, a plecat înainte de pronunţare”, a precizat Bologa. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii: marele campion la șah Garry Kasparov a fost declarat „agent al străinătății” și acuzat că are „surse” din Ucraina pentru a-și finanța activitățile

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră