marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bogdan glăvan

8 articole
Politică

Guvernul Ciolacu II va stabili un record mondial

Guvernul Ciolacu II va stabili, probabil, un record mondial: își încalcă propriul program de guvernare la șapte zile după ce acesta a fost votat de Parlament. În programul de guvernare, coaliția majoritară a promis menținerea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro. Azi, Executivul va adopta o ordonanță de urgență prin care coboară acest prag la 250.000 de euro în 2025 și la 100.000 de euro în 2026. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Guvernul Ciolacu II va stabili un record mondial „Menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi” apare în programul de guvernare al Cabinetului Ciolacu II de două ori. Însă proiectul ordonanței „trenuleț” se arată că: „Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să aplice prevederile prezentului titlu”. Primul care a arătat cum își încalcă guvernul Ciolacu II angajamentele luate în fața Parlamentului a fost economistul Bogdan Glăvan. „Atât a durat programul de guvernare, 6 zile, record mondial absolut. După 6 zile și după ce s-au văzut la putere, ca hoții, guvernanții s-au răzgândit și ne bagă mâna în buzunar. Normal ar fi acum să se organizeze alegeri. Alea din noiembrie sunt caduce, deoarece contractul social promis atunci a fost încălcat”, a scris Glăvan pe Twitter. A new record ? "Menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi." - scrie în programul de guvernare prezentat acum 6 zile și votat în Parlament.Atât a durat programul de guvernare, 6 zile, record mondial absolut. După 6 zile și după ce s-au văzut…— Bogdan Glăvan (@bogdanglavan) December 29, 2024

Guvernul Ciolacu II va stabili un record mondial Foto: Inquam/Octav Ganea
Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit Foto: Facebook
Economie

Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit

Salariații din România vor plăti cu 50% mai mult impozit statului, avertizează economistul Bogdan Glăvan. El arată că, potrivit planului fiscal pe următorii șapte ani, Guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit „Subiectul ar trebui dezbătut la fiecare televiziune! Însă este îngropat. De ce? Fiindcă guvernul a anunțat la Bruxelles creșterea masivă a birurilor, mai exact a impozitelor pe salarii/venit. Ce vedeți în poză este un fragment din Planul fiscal pe 7 ani. Anul viitor guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate!! Este ca și cum toți salariații din România ar plăti cu 50% mai mult impozit statului. Ca și cum impozitul pe dividende ar crește cu 50% ș.a.m.d. Doar că aceste lucruri nu sunt comunicate, nu sunt cunoscute. Este sarcina presei (câinele de pază al democrației, nu?) să-i întrebe pe Ciolacu și pe Ciucă (ministrul de finanțe este penelist) la ce hal de măsuri s-au gândit mai exact, din moment ce au anunțat UE că vor colecta cu aproape 50% mai mulți bani din taxarea veniturilor. În loc să-i întrebe dacă dorm noaptea dezbrăcați sau dacă plâng la filme, ar trebui să-i întrebe cu cât vor să taie salariile românilor în 2025. Fiindcă magnitudinea acestei ajustări se vede din satelit”, a scris Glăvan pe Facebook. DeFapt.ro a arătat că, în așa numitul „Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM)”, Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Însă documentul, publicat ieri pe site-ul ministerului de Finanțe, evită să se refere la „creșteri” de taxe și impozite, teremenele folosite fiind de „revizuire”, „actualizare” sau „aliniere”.

Guvernul a cheltuit zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor Foto: Inquam/George Calin
Economie

Guvernul a cheltuit zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor

Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%. Citește și: Dezastrul de după etatizarea de către guvernul PSD condus de Mihai Tudose a șantierului naval Mangalia: angajații în șomaj tehnic, Damen se pregătește să plece Mai mult, recent, Guvernul a majorat cu încă 10% salariile unor bugetari. Guvernul a cheltuit zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor Au explodat și cheltuielile cu „bunuri și servicii” cu 27,5%, ajungând astfel la peste 30 de miliarde de lei. Deficitul bugetar a fost de 57 miliarde de lei (3,24% din PIB) în primele patru luni din 2024 după ce cheltuielile au crescut cu aproape 30%, până la 240 miliarde de lei, iar veniturile cu 15%, până la 183 miliarde de lei. Deficitul ar ajunge la 8%, la final de an, estimează Ziarul Financiar. „Conform bugetării de la începutul anului, cheltuielile bugetului ar fi trebui să crească cu 10%, cheltuielile cu salariile cu 9%, iar cele cu bunuri şi servicii cu 5% (...) În acest moment, pentru guvern este o misiune imposibilă să mai atingă propria ţintă, de 5% din PIB, iar de un deficit de 3% nu a mai rămas nici poveste. Mai degrabă, aşa cum arată execuţia bugetară în primele patru luni din an, deficitul ar putea ajunge la 8% din PIB, mult peste toate ţintele.”, arată această publicație. Veniturile fiscale, neschimbate, ca procent din PIB, deși taxele au crescut „5,1% din PIB, atât au fost veniturile fiscale (din impozite) ale statului în primele 4 luni. Adică EXACT cât au fost și anul trecut. Și EXACT cât au fost și în anul 2021. Vă amintesc că doar în acest an guvernul a legiferat 2 PAGINI de creșteri de taxe (...) De fapt, aveau nevoie de bani și nu mai puteau să-i obțină prin inflație. În 2022 au mărit taxele, în 2023 din nou, 2 pagini de taxe. Efectul? Nul, evident”, a scris economistul Bogdan Glăvan, pe Twitter. 1) 5,1% din PIB, atât au fost veniturile fiscale (din impozite) ale statului în primele 4 luni. Adică EXACT cât au fost și anul trecut. Și EXACT cât au fost și în anul 2021 ?Vă amintesc că doar în acest an guvernul a legiferat 2 PAGINI de creșteri de taxe. pic.twitter.com/MDApYMohK4— Bogdan Glăvan (@bogdanglavan) May 29, 2024 „Mai țineți minte când ziceau că «strâng cureaua»? Iar minciuni” „Cheltuielile de personal, +21% față de anul trecut. Mai țineți minte cum ziceau că «îngheață angajările» la stat? Minciuni. Numărul de angajați la stat nu a făcut decât să crească. Salariile la stat sunt cu peste 2.500 lei/lună mai mari decât în privat. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu încă +27% față de anul trecut. Mai țineți minte când ziceau că «strâng cureaua»? Iar minciuni. Asistența socială, +26%. Și încă nu a venit 1 septembrie data la care cresc pensiile cu 40%. Strategia lor a fost mereu aceeași. Să tot crească cheltuielile, apoi să se plângă că n-au bani și trebuie să se împrumute, iar apoi să crească taxele «ca să nu ne mai împrumutăm atât». Ce ar trebui făcut? Ministere întregi ar trebui desființate. Nu e nevoie de un minister al familiei, așa cum nu e nevoie de sute de institute de așa zisă cercetare care nu cercetează nimic, dar cheltuie miliarde din bani publici pe salarii colosale. Multiple scheme de afaceri pe banii statului prin care politicieni dau bani unor grupuri de interese iar ar trebui desființate. Zeci de miliarde de lei se duc pe aceste scheme, fără niciun rezultat altul decât îmbogățirea câtorva conectați politic. Sute de companii de stat, surse imense de căpușare politică, ar trebui privatizate. Și, în final, evident ar trebui reduse taxele pe muncă”, a scris, pe Twitter, deputatul USR Claudiu Năsui. Cum se face că aceiași politicieni care refuză să scadă taxele pentru că „nu sunt bani”, nu se întreabă niciodată de unde vor fi bani pentru creșterea cheltuielilor?După doar 4 luni, politicienii au crescut din nou cheltuielile cu încă +54 mld. lei față de anul trecut. Concret…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 28, 2024

Ce urmează să semneze Ciolacu, premierul cu facultatea absolvită la 37 de ani Foto: Facebook
Politică

Ce urmează să semneze Ciolacu, cu facultatea la 37 de ani

Ce urmează să semneze Ciolacu, cu facultatea absolvită la 37 de ani: formula complexă după care se calculează salariul minim brut. În plus, documentul pe care urmează să-l semneze premierul PSD prevede că „valoarea obținută se compară cu indicatorul de referință de 50% prevăzut la art. 164 alin. (4) pct.v din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Marcel Ciolacu a devenit student în anul 1991, la vârsta de 24 de ani, dar a susținut și promovat examenul de licență în 2004. Ce urmează să semneze Ciolacu, premierul cu facultatea absolvită la 37 de ani Formula de calcul este: În document se explică: Aceste elemente apar într-un proiect de hotărâre de guvern privind „privind aprobarea procedurii de stabilire și aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată”. Hotărârile de guvern sunt aprobate și semnate de premier, în acest caz liderul PSD Marcel Ciolacu. Proiectul a fost prezentat de Blocul Național Sindical. Îi rog pe cei care cred că Ciolacu înțelege formula asta, pe care o va semna, să semnalizeze public. pic.twitter.com/pCpYBgXb6k— Bogdan Glăvan (@bogdanglavan) May 22, 2024 Un profesor universitar de economie, Bogdan Glăvan, întreabă, pe Twitter: „Îi rog pe cei care cred că Ciolacu înțelege formula asta, pe care o va semna, să semnalizeze public”.

Creșterea de anul trecut a taxelor s-a dovedit catastrofală
Eveniment

Creșterea taxelor s-a dovedit catastrofală

Efectul majorării taxelor și impozitelor de la 1 ianuarie 2023: încasările la buget au scăzut, scrie, pe Twitter/X economistul Bogdan Glăvan, pe Facebook. Acesta arată că, potrivit execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului, veniturile fiscale la bugetul de stat era 11,7% din PIB. Dar, în 2022, în primele nouă luni ale anului, veniturile fiscale reprezentau 11,9% din PIB. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma Creșterea taxelor s-a dovedit catastrofală „Creșterea taxelor de anul trecut s-a dovedit catastrofală. Iată cifrele: - impact bugetar estimat la vremea respectivă: +1% din PIB; - veniturile fiscale pe primele 9 luni din 2023: -0,2% din PIB. Să reformulez: pe primele 9 luni din acest an statul nu doar că nu și-a sporit veniturile fiscale, ca pondere în PIB, ci chiar a colectat mai puțin decât anul trecut! (...) Pur și simplu nu există cuvânt care să caracterizeze politica fiscal-bugetară altul decât "catastrofă". Veniturile fiscale au crescut cu 10% ca valoare nominală, în condițiile în care doar inflația a fost mai mare de 10% - indiferent cum o exprimăm, ca deflator sau IPC. În mod normal, veniturile din taxe trebuie să reflecte creșterea producției și creșterea prețurilor, adică creșterea PIB și inflația. Iar PIB a crescut cu 1,1%, în vreme ce prețurile de consum cu 12,6% (deflatorul este și el peste 10%). Așadar, veniturile fiscale ar fi trebuit să crească și ele cu 13%-14%. Însă au crescut doar cu 10%, după cum vă spuneam. Mai mult, guvernul a majorat impozitele, ceea ce ar fi trebuit să aducă suplimentar la buget cca. 1% din PIB-ul de anul trecut. În realitate, veniturile din taxe nu au crescut nici măcar pentru a ține pasul cu inflația și PIB, darămite pentru a reflecta majorarea impozitelor. Aceasta este gaura bugetară despre care s-a vorbit de la bun început. Ce se întâmplă este o catastrofă. România este un stat eșuat. Politica fiscală se face după ureche de niște inși/inse care au trecut prin școală ca gâsca prin apă. Iar oamenii se revoltă împotriva impozitelor, nimeni nu dă doi bani pe stat; evaziunea deja a crescut. Vine anul 2024, când creșterea PIB o să fie (…) iar inflația va coborî. Ceea ce pentru cetățeni este foarte bine, însă statul face implozie. În loc să realizeze situația, guvernul pune fanfara să cânte ca pe Titanic, dă interviuri tonomatelor și împarte bezele”, a scris Glăvan, pe Twitter. 1) Creșterea taxelor de anul trecut s-a dovedit catastrofală. Iată cifrele:- impact bugetar estimat la vremea respectivă: +1% din PIB;- veniturile fiscale pe primele 9 luni din 2023: -0,2% din PIB. ? pic.twitter.com/XFWvzyLYZK— Bogdan Glăvan (@bogdanglavan) November 18, 2023 Printre numeroasele măsuri fiscale luate prin OG 16/2022, Guvernul a decis să majoreze impozitarea dividendelor la 8%, de la 5%, cu aplicare de la începutul anului 2023. Citește și: Mircea Beuran, controversatul chirurg care în 2006 l-ar fi operat pe Omar Hayssam de cancer, ales președinte al Academiei de Științe Medicale – instituția care oferă 20.000 lei/ an membrilor ei Pentru unele băuturi (ape minerale și ape gazeificate care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate, sau alte băuturi precum băuturile pe bază de soia), cota de TVA a crescut de la 9% la 19% începând cu 1 ianuarie 2023.

Demontarea unei minciuni împotriva lui Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Demontarea unei minciuni împotriva lui Nicușor Dan

Demontarea unei minciuni împotriva lui Nicușor Dan, distribuită, probabil contra cost, de numeroase site-uri: „Bucureștiul și-a diminuat semnificativ contribuția la PIB-ul României”, susținea Asociația Investitorilor de Real Estate din România într-un articol, definit drept „analiză”. Întregul titlu al știrii era: „Analiza sectorului de construcții și tranzacții imobiliare arată că Bucureștiul și-a diminuat semnificativ contribuția la PIB-ul României, de la 37% în 2019, la 29,8% în 2022”. Citeste și: Sondajele CURS, institut controlat de soțul unei deputate PSD, arată că părerea bună a bucureștenilor în Nicușor Dan a crescut cu peste 50% într-un an Demontarea unei minciuni împotriva lui Nicușor Dan Analiza a fost preluată de foarte multe site-uri, precum News.ro, DCNews, Radio România Târgu Mureș, Hotnews, G4 Media (care a marcat articolul ca fiind „susținut de Asociația Investitorilor de Real Estate din România”), Gândul sau Ziarul Financiar. G4Media este printre foarte puținele publicații care au marcat articolul în așa fel încât se putea înțelege că este publicitate plătită. Articolul susținea că: „Incertitudinea și lipsa de predictibilitate generate de blocajul instituțional din Capitală au condus la o reducere semnificativă a contribuției Bucureștiului în formarea PIB, detaliate în graficele de mai jos, urmare a exodului multor companii internaționale și a scăderii masive a operațiunilor celor existente (...) Ponderea Municipiului București în formarea PIB la nivel național a scăzut în anul 2022 la 29,8%, același procent din anul 2010, comparativ cu 37% înregistrat în anul 2019”. Problema fundamentală este că această publcitate plătită conținea date false, fapt demonstrat de economistul Bogdan Glăvan, într-un articol pe site-ul Comunitatea Liberală. „Acesta nu este un advertorial: București nu se duce de râpă”, a scris Glăvan. Glăvan arată că datele privind contribuția Capitalei la PIB sunt ușor de găsit „În primul rând, informația statistică vehiculată în advertorial este un caz clasic de fake news. Pur și simplu ponderea Bucureștiului în PIB-ul României nu este atât cât spun autorii respectivului text și nici nu scade așa cum precizează aceștia. Unde găsim datele? Mărimea PIB pentru București o găsim, de exemplu, în ultima ediție a publicației „Anuar Statistic al Municipiului București 2022”, apărută în acest an, care prezintă date pentru perioada 2015-2020. Suplimentar, date pentru anii 2021-2022 găsim grație Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză în cea mai recentă ediție din acest an a „Prognozei în profil teritorial 2022-2026”. Ambele publicații sunt disponibile la o căutare facilă pe internet pentru orice curios. PIB-ul României este la fel de ușor de căutat pe site-ul Institutului Național de Statistică. Ce arată aceste date? Că ponderea capitalei României în PIB național nu a fost niciodată 37% și nici măcar 30%. Ponderea orașului București în PIB național se învârte în jurul a 24%”, scrie Glăvan. El arată că ponderea Bucureștiului în PIB-ul țării a evoluat astfel: 2017 - 24,1%, 2018 - 21,3%, 2019 - 24,7%, 2020 - 24,8%, 2021 - 24,3%, 2022 - 24,7%. Grafică: Bogdan Glăvan Citește și: VIDEO Clip viral cu Maia Sandu: președintele Moldovei își plimbă câinele, adoptat, prin curtea Administrației Prezidențiale. Instituția, deschisă, așa că oricine poate intra în curte Noua administrație construiește cu fonduri UE „În bună măsură, proiectele de investiții ale României sunt sau ar trebui să fie finanțate din căruța de fonduri europene pe care o avem la dispoziție. Și la acest capitol, dacă privim proiectele de buget întocmite de fosta administrație Firea, respectiv de actuala administrație, observăm o diferență importantă: până în 2020 fondurile nerambursabile par că nu contau pentru fosta administrație”, mai scrie Glăvan, care amintește de ratingul foarte bun acordat Capitalei de agenția Fitch. Puteți citi aici tot articolul „Acesta nu este un advertorial: București nu se duce de râpă”

Bogdan Glăvan: Creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă 1,3 miliarde lei Foto: Twitter
Politică

Creștere 10% salariilor profesorilor înseamnă miliarde lei

Economistul Bogdan Glăvan a scris, pe Twitter, că o creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei. El a arătat că această creștere ar putea fi acoperită în mai multe moduri, inclusiv reducerea cu 10% a cheltuielilor cu pensiile speciale. Citește și: Funeriu: „Acțiunea sindicatelor, legitimă în măsura în care cer şi lucruri legate de legea educației”. Miclea: „Salarizarea trebuie făcută diferențiat, în funcție de prestația didactică” Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a scris, pe Facebook, că acțiunea sindicatelor este legitimă în măsura în care cer şi lucruri legate de legea educației, nu doar de salarii. Un alt ministru, Mircea Miclea, a afirmat, pentru site-ul EduPedu, că susține mărirea salariilor, dar condiționat. Creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă 1,3 miliarde lei „O creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei. Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei. Astfel, dacă s-ar reduce pensiile speciale cu 10%, ar putea fi asigurată practic o creștere a salariilor profesorilor cu 10%”, a arătat Glăvan, care, în perioada guvernării Orban a fost preşedinte al Fondului de Contragarantare. 1) O creștere cu 10% a salariilor profesorilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei.Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei. Astfel, dacă s-ar reduce pensiile speciale cu 10%, ar putea fi asigurată practic o creștere a salariilor profesorilor cu 10%. pic.twitter.com/r1REmw4EXI— Bogdan Glăvan (@bogdanglavan) May 21, 2023 Însă el arată și alte modalități prin care ar putea fi acoperită o majorare de 10% a salariilor profesorilor: „O creștere de substanță a salariilor se poate face dacă statul întreprinde reforme de substanță: reducerea achizițiilor ruinătoare (BMW), reducerea pierderilor companiilor (miliarde), reducerea numărului de birocrați, reducerea numărului de UAT-uri, ș.a.m.d.” „Ca să nu fiu acuzat că mă uit doar la cheltuieli, dacă pe partea de venituri am elimina dubla măsură și excepțiile, atunci ar fi bani gârlă la buget”. „În agricultură și industria alimentară lucrează 300 000 de oameni. Anul trecut guvernul i-a scutit de impozit pe venit, de CASS și de contribuția asiguratorie pe acești salariați. Drept urmare, salariile lor nete au crescut cu 30%-40%”. „În anul 2021 valoarea totală a portițelor și a dublelor măsuri din Codul fiscal a sărit de 50 miliarde lei, bani gârlă pentru multe lucruri, nu doar pentru profesori, dar... cui îi pasă”. Haos în școlile din România Este haos în școlile din România, unde au intrat în grevă generală 150.000 de cadre didactice și personal auxiliar din școli, anunța Digi 24 în această dimineață. „Nu toți profesorii sunt în grevă, așa că unii părinți au fost anunțați pe grupurile de WhatsApp să își aducă la școală copiii pentru că ei pot fi supravegheați. Când au anunțat declanșarea protestului, sindicaliștii au recomandată părinților să își țină copiii acasă. Pe fondul acestor contradicții, unii părinți și-au dus copiii la ore, în timp ce alții au căutat soluții – i-au luat la serviciu sau i-au lăsat la rude”, arată acest post. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Lista centralizată a profesorilor aflați în grevă este la Ministerului Educației, dar este ținută sub cheie, la sertar.

Șeful SRI, împrumut IFN foarte controversat (sursa: sri.ro)
Eveniment

Șeful SRI, împrumut IFN foarte controversat

Șeful SRI, împrumut IFN foarte controversat. În cea mai recentă declarație de avere, șeful SRI, Eduard Hellvig, a declarat un împrumut de aproape două milioane de lei de la o instituție financiară nebancară (IFN). Dobânzile creditelor de la IFN sunt uriașe. Șeful SRI, împrumut IFN foarte controversat Economistul Bogdan Glăvan a explicat că ratele la creditul respectiv sunt mai mari decât salariul lui Hellvig. Glăvan a identificat și alte ciudățenii la respectivul împrumut. Iată postarea integrală de pe Facebook a lui Bogdan Glăvan: "ȘEFUL SRI ESTE UN GENIU FINANCIAR La televizor și pe diverse forumuri numeroși economiști ne învață cum să administrăm finanțele personale, cum să gestionăm prudent banii, cum să atingem independența financiară și să ne îmbogățim. Eduard Hellvig îi întrece pe toți. Cum am aflat? Ei bine, cineva l-a acuzat pe șeful SRI că are datorii de 3,6 milioane lei. Instituția pe care o conduce a emis ieri un comunicat de presă în care arată că dl. Hellvig are o singură datorie, de 2 milioane lei Refinanțare de credit bancar de la IFN Creditul de 2 mil. a fost contractat de la un IFN, parțial cu scopul de a refinanța un credit bancar, contractat anterior. Chiar și această singură informație este suficientă pentru a înțelege că dl. Hellvig este un geniu financiar. Păi mai știți pe cineva care ia credit de la IFN pentru a refinanța credit bancar? Nici eu. Nu e de mirare: dobânzile practicate de IFN sunt mai mari decât dobânzile practicate de bănci. Șeful SRI reprezintă o excepție, el este un geniu financiar: se împrumută la dobânzi mai scumpe ca să refinanțeze credite cu dobânzi mai mici. Cât este dobânda la IFN-ul care l-a creditat pe șeful SRI? IRCC + 6,25%. Dobânda, mai mare decât salariul Asta în timp ce la CEC, de exemplu, dobânda este IRCC + 2,2%. Deci, la IFN este mult mai scump să te împrumuți. Exemplul de pe site-ul Imocredit arată că rata actuală a dobânzii, conform formulei de mai sus, este 8,9%. Dl. Hellvig plătește, conform reclamei de pe site-ul Imocredit, aproape 9% dobândă la un credit ipotecar, wow. Cât înseamnă asta? 173 505 lei pe an. Adică, pe lună înseamnă 14 458 lei. Doar dobânda la acest credit este mai mare decât salariul de șef SRI. Ce v-am zis? Dl. Hellvig este genial, nici unul dintre noi nu ar fi în stare de așa ceva. Hellvig plătește până la 76 de ani Am menționat că Imocredit arată că valoarea maximă a creditului ipotecar pe care îl poate solicita cineva este de 125 000 euro? Ei bine, dl. Hellvig a luat cca. 400 000 euro. Este geniu dublu. În 2019, când s-a împrumutat la bancă, a luat 730 000 lei pe 25 de ani, adică până în anul 2044, când dl. Hellvig va împlini 70 de ani. De la IFN, a aluat credit pe 30 de ani, ce urmează să fie rambursat până în 2050, când șeful SRI va împlini 76 de ani. Mai știți pe cineva căruia i s-a aprobat un credit ipotecar scadent până la 76 de ani? Dl. Hellvig este geniu triplu. Citește și: Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia: susține că are probe că ucrainenii ar avea militari și echipamente de artilerie în zone civile, contrar reglementărilor internaționale Domnule Hellvig, spuneți-ne și nouă cum ați reușit să depășiți barierele BNR care prevăd un grad maxim de îndatorare de 40%, luând un credit de 3-4 ori mai mare decât poate un muritor obișnuit să primească de la Imocredit, scadent până la o vârstă care depășește speranța de viață." Șeful SRI a reacționat printr-un comunicat trimis de instituția pe care o conduce site-ului Digi24.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră