sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bogdan aurescu

10 articole
Eveniment

15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim

Se împlinesc, azi, 15 ani de la victoria României în procesul de la Haga pentru delimitarea platoului maritim. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” 15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim „România a devenit mai mare: echipa pe care am condus-o ca agent a obținut de la Curtea Internațională de Justiție unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după Marea Unire/1918: 9700 km pătrați platou continental și zonă economic exclusivă”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter. Azi se împlinesc 15 ani de când România?? a devenit mai mare: Echipa pe care am condus-o ca Agent a obținut de la #CurteaInternaționalădeJustiție unica extindere de jurisdicție suverană &drepturi suverane ale RO după Marea Unire/1918: 9700km2 platou continental&zonă ec exclusivă. pic.twitter.com/uxjWPuFEdm— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 3, 2024 Fost ministru de Externe și șeful echipei de avocați care a reprezentat România la Haga, Aurescu urmează să-și preia oficial poziția de judecător al Curții de la Haga, obținută în premieră de România la cea mai importantă instanță internațională. „Hotărârea a fost (…) adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, ceea ce reprezintă până în momentul de față unica astfel de decizie din istoria Curții”, a spus Aurescu la Digi 24. Acum, OMV anunță că exploatarea efectivă a gazelor din perimetrul Neptun Deep - cel mai bogat perimetru, deocamdată - va începe în 2027. „În iunie a fost luat decizia finală de investiție, ni se vor adăuga actori principali pentru a sprijini implementarea proiectului Neptun Deep, pentru a putea livra gaze începând cu 2027”, a spus Cristina Verchere, CEO OMV Petrom.â După ce a primit aprobarea autorităților de reglementare în luna august, dezvoltarea proiectului de gaze Neptun Deep a demarat în baza unui contract de 1,6 miliarde de euro cu compania multinațională italiană de servicii petroliere Saipem și unitatea sa din România. Saipem urmează să asigure dezvoltarea principalelor instalații offshore, executând lucrări de inginerie, achiziții și construcții. Împreună cu producătorul de gaze naturale Romgaz, OMV Petrom a alocat 4 miliarde de euro pentru etapa de dezvoltare a Neptun Deep, care se estimează că va genera 100 de miliarde de cm de gaze naturale.

15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim Foto: Twitter
Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret (sursa: BBC)
Internațional

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret

Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret. Ministru de Externe al României, Bogdan Aurescu, a spus la BBC că este politica guvernului de la București să nu comenteze amploarea sprijinului militar pe care România îl acordă Ucrainei. Ajutorul românesc militar pentru Ucraina, secret Aurescu a declarat pentru BBC că este "mai eficient" și "mai bine pentru Ucraina" să nu divulge amploarea sprijinului său militar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Diplomat de carieră aflat la al doilea mandat de ministru de Externe al României, Aurescu i-a declarat lui Stephen Sackur că la sfârșitul războiului din Ucraina ". notează BBC. Chestionat cu privire la sprijinul public din România pentru asistența oferită Ucrainei, ministrul de Externe Aurescu a declarat că nivelul de susținere în România este "destul de mare". Citește și: Rușii se folosesc propagandistic de vizita șefului Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la Zaporojie, dar nu fac nimic să evite pericolul nuclear "Ucraina este victima agresiunii, iar acest lucru este foarte clar pentru marea majoritate a românilor, nu există niciun dubiu în această privință", a adăugat el.

Prima reuniune NATO la care participă Republica Moldova. Va fi prezent și șeful diplomației ucrainene Foto: Facebook Nicu Popescu
Eveniment

Prima reuniune NATO la care participă Republica Moldova

În perioada 29-30 noiembrie, la București va avea loc reuniunea miniștrilor de Externe din țările NATO, prima la care participă și Republica Moldova. La reuniune au fost invitate şi Ucraina, Georgia, Finlanda, Suedia şi Bosnia. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, amintește că în urmă cu 20 de ani Alianța Nord-Atlantică a invitat țara noastră să facă parte din NATO. În urmă cu 2️⃣0️⃣️ de ani, #România a fost invitată să adere la @NATO. De atunci, împreună cu ????????????,contribuim activ la consolidarea securității euroatlantice.Vom marca acest moment la #ForMin_Bucharest 29-30 nov. Declarația mea ??? https://t.co/pJGTpmEwF8 #WeAreNATO— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) November 21, 2022 Prima reuniune NATO la care participă Republica Moldova „Această reuniune arată încă o dată importanța și rolul cheie ale României la intersecția a două zone de importanță strategică europeană, euroatlantică și globală, Marea Neagră și Balcanii de Vest”, a spus ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, într-un mesaj video postat pe site-ul MAE. „În perioada 29-30 noiembrie voi avea onoarea să găzduiesc la București reuniunea miniștrilor afacerilor Externe ai Alianței Nord-Atlantice. Este o reuniune extrem de importantă care va demonstra încă o dată unitatea și solidaritatea aliate și care va căuta soluții care vor contracara efectele războiului brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Este în același timp prima reuniune aliată de nivel înalt pe care România o găzduiește după Summitul de la București din 2008. Totodată este primul eveniment care are loc într-un stat de pe flancul estic după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Prin urmare, o reuniune foarte relevantă care confirmă rolul și profilul României în Alianța Nord-Atlantică și în același timp indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică deci și pentru România”, a afirmat Aurescu. În perioada 28-29 noiembrie, tot la București, are reuniunea liderilor de la Munchen, „Munich Leaders Meeting”, pe care România o co-organizează împreună cu prestigioasa conferință de securitate de la Munchen. https://www.youtube.com/watch?v=iSG4DT5TCZk NATO, susținere pentru reformele Chișinăului Este pentru prima dată în istorie când Republica Moldova este invitată în acest format. „Sprijinul pentru Republica Moldova este în mare legat de partea de instituţiile de Apărare şi forţe armate. De asemenea, vorbim de un sprijin pe termen lung pentru reforme, despre alinierea forţelor armate moldovene la standardele occidentale NATO. Acest tip de ajutor a fost intensificat după Summitul de la Madrid şi va continua. Este un parteneriat care depinde de cererile partenerului, aici, Republica Moldova. Nu este ceva ce noi, NATO, impunem. Tot ce facem este adaptat la partenerii noştri, la cerinţele lor", a explicat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. Citește și: Două treimi din Kiev, în întuneric și frig, după bombardamentele rusești de ieri: relatarea dramatică a unui locuitor. În Moldova, circa 10.000 de consumatori, încă fără curent „Am acceptat invitația Alianței pentru participare la reuniunea miniștrilor afacerilor externe, care va fi găzduită la București în perioada 29 - 30 noiembrie. Am punctat că în actualul context de securitate foarte fragil, țara noastră își dorește fortificarea și modernizarea capacităților de apărare”, a spus ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu.

România, în banca finanțistului lui Putin, Pankin (sursa: kremlin.ru)
Investigații

România, în banca finanțistului lui Putin, Pankin

România, în banca finanțistului lui Putin. Țara noastră nu are de gând să se retragă din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de Dmitri Pankin. Acesta este fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și ex-coleg cu Vladimir Putin, actualul președinte al Rusiei, la primăria din Sankt Petersburg. Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, susține că activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei, dar și că există mecanisme care permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei. România, în banca finanțistului lui Putin Defapt.ro a dezvăluit că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a acordat credite de 40 de milioane de euro producătorului de aluminiu ALRO Slatina, controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a fost fondată de 11 state membre în Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte 16,5% din numărul total de acțiuni. România - 14%, Ucraina și Bulgaria - câte 13,5%, Azerbaidjan - 5%, Albania - 2%, Armenia - 1%, Georgia și Moldova - câte 0,5%. Citește și: EXCLUSIV Câciu a „uitat” să retragă România din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Banca bagă bani în ALRO a oligarhului Machitski La conducerea BCDMN se află rusul Dmitri Pankin, fostul ministru adjunct al Finanțelor din Rusia, a cărui carieră este strâns legată de cea a președintelui Vladimir Putin. Mai mult, o investigație a Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare a SUA a scos la iveală că Deutsche Bank a angajat-o pe fiica lui Dmitri Pankin pentru ca acesta să accepte ca Rusia să cumpere obligațiuni de 2,2 miliarde de dolari. O afacere clasică de corupție care nu a mai ajuns în instanță pentru că Deutsche Bank a acceptat să plătescă o amendă de 16,2 milioane de dolari astfel încât autoritățile americane să închidă cazul. Ministrul Câciu se ascunde în spatele ministrului Aurescu Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Externe să comunice care sunt motivele pentru care România nu se retrag din această bancă. Adică nu face la fel cum a anunțat că va face în cazul Băncii Internaționale de Investiții și cel al Băncii Internaționale pentru Cooperare Economică. Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă. "Aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională este o decizie de politică externă, care, în cazul memorandumurilor menționate de dumneavoastră a reprezentat poziția comună a mai multor acționari care sunt și state membre UE (România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia)", a transmis Biroul de presă al Ministerului Finanțelor la solicitarea Defapt.ro. Potrivit Ministerului Finanțelor, președinția BCDMN va fi deținută din iulie 2022 de Turcia pentru o perioadă de patru ani. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Afacerilor Externe, la conducerea căruia se află fostul pesedist Bogdan Aurescu, susține că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (Black Sea Trade and Development Bank) este o instituție financiară asociată Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). "În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei", susține MAE. De la Ministerul Afacerilor Externe mai aflăm că "România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene participante în această Bancă (Bulgaria și Grecia), precum și de statele cu viziuni similare membre fondatoare ale Băncii, monitorizează cu atenție activitatea Băncii și au în vedere ca obiectivele acesteia să fie în concordanță cu politica de sancțiuni împotriva Rusiei adoptată la nivelul UE și al statelor aliate".

Bogdan Aurescu, MAE, România: Crime de război în Ucraina (sursa: Digi24)
Eveniment

România: Crime de război în Ucraina

România: Crime de război în Ucraina. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat joi că sunt "indicii puternice" că în urma agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina s-au produs crime de război. România: Crime de război în Ucraina "Dacă ne uităm la toate informaţiile care vin din teatrul de război din Ucraina, în urma agresiunii militare a Federaţiei Ruse sunt indicii puternice că în acest conflict s-au produs crime de război. (...) Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Eu, ca jurist, ca profesor de drept internaţional, am foarte mare încredere în justiţia internaţională, ăsta este şi motivul pentru care România, alături de alte 38 de state, pe 2 martie a sesizat Curtea Penală Internaţională, cerând procurorului Curţii Penale Internaţionale să înceapă ancheta cu privire la posibila comitere de crime de război, crime împotriva umanităţii, crime de genocid, inclusiv în ceea ce priveşte desfăşurarea acestor ostilităţi din Ucraina", a spus Aurescu la Digi24. El a adăugat că procurorul Curţii Penale Internaţionale a început investigaţia în Ucraina, pentru că trebuie strânse probe, iar o astfel de anchetă poate să dureze destul de mult timp.

Scutul antirachetă de la Deveselu este un sistem defensiv (sursă: Facebook/US Embassy in Romania)
Eveniment

Scutul antirachetă de la Deveselu este un sistem defensiv

Scutul antirachetă de la Deveselu este un sistem defensiv care nu are nicio legătură cu Federaţia Rusă şi că acesta vizează eventuale ameninţări cu rachete balistice din Orientul Mijlociu, a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu. Șeful MAE a mai explicat că scutul nu permite amplasarea de rachete ofensive. Bogdan Aurescu a declarat duminică, la Prima TV, că Federaţia Rusă susţine că scutul de la Deveselu ar avea caracter ofensiv, însă acesta este un sistem defensiv în realitate, scrie ziare.com. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului „Este o susţinere repetată constant de Federaţia Rusă cum că acest scut de la Deveselu ar avea caracter ofensiv, cum că ar exista amplasate acolo sau că ar putea fi amplasate foarte rapid, iminent, rachete ofensive de tip tomahawk şi că, evident, acest scut, pentru Federaţia Rusă reprezintă o ameninţare, ceea ce este complet fals. Noi am răspuns de-a lungul timpului, încă de la momentul negocierii, deci chiar înainte de 2016 (...) E vorba de un sistem defensiv, el nu are legătură cu Federaţia Rusă, pentru că amplasarea lui şi tipurile de interceptoare care sunt puse acolo vizează eventuale ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic, dinspre Orientul Mijlociu”, a declarat Bogdan Aurescu. Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgență Scutul antirachetă de la Deveselu este un sistem defensiv Ministrul de Externe a mai precizat că scutul nu poate permite amplasarea de rachete ofensive.De asemenea, am arătat foarte clar, cu probe, care se pot regăsi şi în textul acordului pe care l-am încheiat cu Statele Unite la momentul respectiv, că acest scut nu poate să permită amplasarea de rachete ofensive, deci interceptorii care sunt puşi acolo nu pot fi înlocuiţi cu alte tipuri de rachete şi oricum, rachetele intercontinentale pe care Federaţia Rusă le are sunt mult mai numeroase decât interceptorii pe care îi avem la Deveselu şi oricum, au capacităţi mult superioare faţă de capacităţile acestor interceptori”, precizează ministrul de Externe.

România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia (sursă: Facebook/MAE)
Eveniment

România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia

România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că nu există niciun pericol ca România să fie atrasă într-un conflict militar cu Federaţia Rusă în acest moment. "Nu e cazul să existe cetăţeni români care să fie alarmaţi că vom fi târâţi într-un război în vecinătatea noastră", a afirmat, duminică, şeful diplomaţiei române, la Prima Tv. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului El a adăugat că, în cazul unei acţiuni militare a Rusiei în Ucraina, "există un răspuns care va fi dat Federaţiei Ruse". România nu poate fi atrasă într-un război cu Rusia "Ne-am pregătit deja pentru acest răspuns şi el va fi în termeni în care eu sper că Federaţia Rusă trebuie să fie conştientă că nu-şi doreşte un astfel de răspuns. Este vorba de un răspuns din partea NATO pe de o parte, printr-o consolidare proporţională, dar consistentă a flancului estic, pe de altă parte răspunsul este reprezentat de o reacţie a Uniunii Europene printr-un pachet foarte robust, foarte substanţial de sancţiuni", a detaliat ministrul. Respectivele sancţiuni sunt "cu caracter economic, care ating domeniul financiar şi comercial, sancţiuni individuale cu privire la persoane care sunt implicate în lanţul de luare a deciziilor". Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgență Acest pachet este "extrem de substanţial" şi "va produce consecinţe masive şi costuri severe Federaţiei Ruse", a mai spus ministrul. "Nu există niciun pericol ca România să fie atrasă într-un conflict militar cu Federaţia Rusă în acest moment, ca urmare a unor eventuale evoluţii în vecinătate", a reiterat ministrul de Externe. El a adăugat că "există în acest moment o umbrelă de securitate extrem de puternică, care oferă toate garanţiile posibile pentru securitatea şi stabilitatea României şi a cetăţenilor săi, şi anume apartenenţa la NATO, la care se adaugă Parteneriatul strategic foarte puternic cu Statele Unite".

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina (sursă: mae.ro)
Eveniment

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina, potrivit lui Bogdan Aurescu. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că actuala criză de securitate ''este despre securitatea spaţiului euro-atlantic'' în ansamblul său, arătând că statele aliate trebuie să continue să se coordoneze cu privire la măsurile concrete, astfel încât să se obţină o dezescaladare a situaţiei. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești "Actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spaţiului euro-atlantic în ansamblul său, iar Marea Neagră face parte integrantă din acest spaţiu, aşa cum securitatea Mării Negre face parte integrantă din securitatea transatlantică. Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră. Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre, acestea sunt evoluţii îngrijorătoare care necesită atenţia noastră permanentă şi atunci am decis şi astăzi am avut încă o dată acest prilej să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului", a spus Bogdan Aurescu, în conferinţa comună cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuMinistrul Bogdan Aurescu a găzduit o rundă de consultări, în format hibrid, a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul Bucureşti 9 (B9) cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. La reuniune a participat şi ministrul de externe din Ucraina.

Renate Weber anticipa tezele lui Putin Foto: Facebook Renate Weber
Politică

Renate Weber anticipa tezele lui Putin

Renate Weber anticipa tezele lui Putin: în 2018, într-un interviu pentru Q Magazine, ea susținea că scutul de la Deveselu este o provocare pentru Rusia. În plus, ea sugera că Statele Unite sunt interesate doar să vândă armament în România. Renate Weber anticipa tezele lui Putin „Cu Statele Unite e o altă poveste. Știu că e partenerul nostru strategic, dar nu prea înțeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neștire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înțeleg că ne apără de ruși. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului. Apropos, totuși… e defensiv sau cum? Sunt convinsă că Rusia are un interes major să destabilizeze Uniunea Europeană, inclusiv destabilizând state membre, în diferite feluri, iar noi suntem o bună țintă, dar întrebarea mea e cum ne-au ajutat până acum americanii să contracarăm acțiunile rușilor? Cum ne-au ajutat să nu mai fim vulnerabili la manipulările lor? Cumva cumpărând armament? Așa pare”, a afirmat Weber, în septembrie 2018. Renate Weber este acum Avocatul Poporului. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Tezele ei sunt vehiculate, acum, de Putin. El susține că sistemele de rachete instalate de SUA în România și Bulgaria sunt ofensive. Aurescu: Deveselu, strict defensiv „Acum, în România și Polonia vor fi în curând, dacă nu sunt deja instalate, sistemele de lansare a rachetelor, rachetele MK41 și Tomahawk pot fi instalate, ce nu constituie un sistem de antirachetă, sunt sisteme ofensive, de atac”, a spus Putin. În replică, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că scutul de la Deveselu este strict defensiv: „ (Putin - n.red.) a spus încă o dată că scutul antirachetă din România și Polonia reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei. Este complet neadevărat. Este absurd să spui că un sistem pur defensiv, care nu este gândit către Rusia, ci către posibile amenințări cu rachete din afara spațiului euro-atlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia. Suntem gata să permitem Rusiei să verifice dacă sunt rachete ofensive în România. Nu sunt, asta e sigur”.

Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv (sursă: Facebook/US Embassy)
Eveniment

Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv

Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv, a declarat Aurescu. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, într-un interviu pentru CNN, că scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv. Afirmația vine în contextul în care președintele Vladimir Putin a declarat că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, relatează digi24.ro. De asemenea, ministrul a precizat că România le va permite rușilor să verifice singuri dacă sunt sau nu rachete ofensive acolo. Pe lângă aceasta, Bogdan Aurescu a spus pentru CNN că mâine va fi organizată la București o reuniune a miniștrilor de Externe din țările de pe flancul estic NATO. La discuții vor lua parte și șefii diplomației de la Paris și Kiev. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe: „(Putin - n.red.) a spus încă o dată că scutul antirachetă din România și Polonia reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei. Este complet neadevărat. Este absurd să spui că un sistem pur defensiv, care nu este gândit către Rusia, ci către posibile amenințări cu rachete din afara spațiului euro-atlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia. Suntem gata să permitem Rusiei să verifice dacă sunt rachete ofensive în România. Nu sunt, asta e sigur”. Bianca Nobilo - prezentator CNN: Una dintre solicitările președintelui Putin, ca să fie evitată o nouă criză diplomatică sau chiar militară, a fost retragerea trupelor NATO din Bulgaria și România. Există flexibilitate la acest capitol, din perspectiva dumneavoastră? Scutul antirachetă de la Deveselu este strict defensiv, potrivit lui Aurescu Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe: „Categoric nu! Este o susținere ridicată pentru valorile euro-atlantice în România. De aceea, noi am fost cei care au cerut consolidarea prezenței NATO în România”. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Pe 3 februarie, miniștrii de externe din formatul București-9, care cuprinde cele nouă state de pe flancul Estic al NATO, se vor întâlni în Capitală pentru a discuta situația din regiune. La întâlnire vor participa și ministrul de externe al Franței, Jean-Yves Le Drian, precum și cel al Ucrainei, Dmytro Kuleba. „Pe 3 februarie voi găzdui în București o întâlnire a miniștrilor de Externe din formatul București-9 care adună toți cei nouă aliați de pe flancul Estic. De asemenea, va participa și ministrul francez de externe, care vizitează Bucureștiul în aceeași zi. Discuțiile vor fi despre situația de securitate din vecinătatea noastră, regiunea Mării Negre. Totodată, ministrul ucrainean de Externe ni se va alătura în această întâlnire. Vom putea discuta modurile prin care putem continua să promovăm dialogul și să detensionăm situația din regiune", a spus ministrul român de Externe. Vladimir Putin a declarat, marți, în urma întâlnirii cu premierul ungar Viktor Orban, că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia. El a spus că cerințele Rusiei de garantare a securității, printre care și retragerea NATO la granițele din 1997, au fost ignorate de SUA și NATO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră