sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

bloc

69 articole
Eveniment

Atenție la dărâmarea pereților din apartament: lucrările permise de CATUC prin notificare la casă necesită autorizație la bloc

Un living mai mare, un hol deschis sau o bucătărie unită cu sufrageria: pentru mulți proprietari, renovarea începe cu eliminarea unui perete. Însă noua lege a construcțiilor (CATUC) nu mai permite la bloc tot ce permite prin notificare la casă. Pentru proprietarii de apartamente, diferența contează chiar și atunci când vor să dărâme un perete care nu este de rezistență. O intervenție eligibilă pentru procedura simplificată într-o locuință unifamilială poate necesita autorizație într-un bloc. Nici BCA-ul, nici gips-cartonul nu reprezintă, prin ele însele, o scutire de acte. CATUC stabilește condiții distincte, iar confundarea lor poate transforma renovarea într-o lucrare nelegală, sancționată cu amendă. Ce prevede CATUC pentru compartimentările ușoare Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, include modificarea anumitor compartimentări interioare în procedura simplificată a notificării. Citește și: Balcon închis înainte de 1990 sau prin reabilitarea primăriei: ce documente dovedesc legalitatea lucrărilor Articolul 294 se referă la compartimentări care îndeplinesc cumulativ trei caracteristici: sunt nestructurale, demontabile și realizate din materiale ușoare. În plus, intervenția nu trebuie să afecteze căile de evacuare, funcționarea instalațiilor pentru securitate la incendiu sau gradul de rezistență sau nivelul de stabilitate la foc al construcției. Regula privește intervențiile din afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Așadar, „nu este perete de rezistență” reprezintă doar una dintre condiții. Nu este o permisiune generală de demolare. Peretele din gips-carton: fără autorizație nu înseamnă fără acte O compartimentare din plăci de gips-carton pe structură ușoară poate intra în această categorie dacă îndeplinește toate condițiile legale. Citește și: Clădirea blocului trebuie verificată cel puțin o dată pe an: ce obligații au proprietarii și ce acte trebuie să solicite De exemplu, eliminarea unei separări ușoare amenajate pentru un dressing poate fi eligibilă pentru notificare, după verificarea soluției de către proiectant. Exemplul nu înseamnă că orice perete placat cu gips-carton poate fi îndepărtat în același mod. Un finisaj din gips-carton poate ascunde alt element constructiv. De asemenea, compartimentarea poate avea un rol în protecția la incendiu sau poate include instalații care necesită intervenții distincte. Încadrarea se face pentru lucrarea concretă, înainte de începerea ei, pe baza documentelor și a situației din apartament. Excepția privește o anumită categorie de intervenții, nu orice utilizare a unui material. Perete din BCA vs compartimentare demontabilă BCA-ul este utilizat inclusiv pentru zidării de compartimentare, însă faptul că un perete nu este portant nu îl transformă într-o compartimentare demontabilă. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Prin urmare, un perete zidit din blocuri de BCA nu intră automat în excepția pentru compartimentări ușoare demontabile. Demolarea unei zidării și demontarea unei separări ușoare sunt intervenții diferite. Pentru eliminarea unui perete din BCA între două camere, proprietarul nu poate invoca numai materialul ori afirmația meseriașului că „nu ține blocul”. Dacă intervenția nu se încadrează într-o categorie expres prevăzută pentru notificare, se urmează procedura de autorizare aplicabilă. Există și situații particulare: art. 294 include renovarea și extinderea bucătăriilor și băilor din apartamente în procedura notificării. Această prevedere trebuie analizată în raport cu proiectul concret; nu permite automat demolarea oricărui perete aflat lângă bucătărie sau baie și nu înlătură cerințele de siguranță. Atenție: regula pentru case nu se aplică automat apartamentelor CATUC include separat, la art. 294 alin. (2) lit. b) pct. (v), modificări de compartimentare și remodelări ale pereților interiori nestructurali sau exteriori, fără modificarea dimensiunii casei, pentru locuințe unifamiliale. Citește și: Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic Un apartament într-un bloc nu este o locuință unifamilială în sensul acestei prevederi. Proprietarii nu pot prelua această regulă pentru a justifica orice demolare interioară într-un condominiu. Ce presupune notificarea și când pot începe lucrările Potrivit art. 295, notificarea se transmite înainte de începerea lucrărilor și presupune un formular însoțit de un proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, elaborat de specialiști, precum și îndeplinirea celorlalte cerințe legale. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 O simplă întrebare trimisă primăriei („Am nevoie de autorizație?”) nu ține loc de notificare. Codul precizează expres această diferență. Articolul 296 prevede aprobarea tacită după 15 zile lucrătoare de la primirea notificării, în condițiile legii. Autoritatea poate solicita clarificări, completări, avize sau parcurgerea procedurii de autorizare și poate respinge notificarea. Lucrările nu încep automat în ziua următoare expirării celor 15 zile lucrătoare. Alineatul (6) stabilește începerea la 15 zile calendaristice după împlinirea termenului pentru aprobarea tacită sau, după caz, după îndeplinirea integrală a condițiilor indicate de autoritate. Articolul 298 leagă expres începutul execuției de respectarea acestui termen. Pereții către vecini sau casa scării au un regim distinct Un perete care separă două camere din același apartament nu are același regim juridic cu zidul dintre apartament și locuința vecinului ori dintre apartament și un spațiu comun. Citește și: Impozit dublu pe apartament dacă ai unit balconul cu sufrageria sau l-ai închis: ce reguli s-au schimbat în 2026 Articolul 37 din Legea nr. 196/2018 stabilește că zidurile dintre proprietățile individuale și/sau părțile comune sunt proprietate comună. Reamplasarea zidurilor nestructurale dintre două proprietăți individuale presupune acordul proprietarilor respectivi, expertiză tehnică, autorizație și înștiințarea asociației. Pentru zidurile dintre proprietatea individuală și cea comună, legea cere inclusiv acordul tuturor proprietarilor și modificarea acordului de asociere. Acordul administratorului nu înlocuiește documentele cerute de lege. În zonele protejate, verificați procedura înainte de renovare Pentru clădirile din zone protejate, CATUC prevede condiții suplimentare. Articolul 294 alin. include anumite modificări ale compartimentărilor ușoare numai dacă nu schimbă concepția spațială interioară, cu notificarea autorităților competente și acordul scris al serviciului deconcentrat pentru cultură. Monumentele istorice și clădirile cu valoare arhitecturală sau istorică au reguli distincte. Faptul că lucrarea se desfășoară în interior nu elimină protecția legală a imobilului. Ce amenzi prevede codul Articolul 357 diferențiază abaterile, în funcție de procedura care trebuia respectată. Executarea lucrărilor fără notificarea prealabilă ori cu nerespectarea proiectului notificat este sancționată cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei. Executarea fără autorizația cerută de lege sau cu nerespectarea acesteia intră în altă categorie: alin. (1) lit. b) și alin. (4) lit. b) prevăd 50.000–1.000.000 de lei, în raport cu gravitatea faptei și impactul asupra vecinătăților. Acesta este intervalul general al contravenției, nu o amendă fixă pentru orice perete desființat. Codul sancționează distinct și neîndeplinirea obligației de notificare a începerii unor lucrări exceptate de la autorizație, la alin. (1) lit. d), cu 50.000–100.000 de lei. Cele două prevederi despre notificare nu trebuie confundate; încadrarea exactă trebuie indicată și motivată de organul de control. Plata amenzii nu legalizează lucrarea Potrivit art. 358, controlul poate duce și la oprirea lucrărilor și la măsuri pentru conformarea cu proiectul sau autorizația, regularizare în condițiile legii ori desființarea lucrărilor nelegale. Continuarea lucrărilor după oprirea dispusă de autorități constituie infracțiune potrivit art. 356. Prin urmare, plata unei amenzi nu oferă dreptul de a continua renovarea. Înainte de a elimina un perete, proprietarul ar trebui să prezinte planurile apartamentului unui proiectant, să clarifice rolul peretelui și regimul clădirii și să stabilească procedura aplicabilă întregii intervenții. Documentele necesare se stabilesc înainte de demolare, nu după evacuarea molozului.

Atenție la dărâmarea pereților din apartament: lucrările permise de CATUC prin notificare la casă necesită autorizație la bloc
Expertiza tehnică a blocului, obligație legală: ce sancțiuni riscă proprietarii și asociațiile care ignoră degradările
Eveniment

Expertiza tehnică a blocului, obligație legală: ce sancțiuni riscă proprietarii și asociațiile care ignoră degradările

O crăpătură acoperită cu tencuială poate dispărea din vedere fără ca problema care a provocat-o să fie rezolvată. Pentru proprietarii de apartamente, diferența dintre o reparație obișnuită și o intervenție care necesită expertiză tehnică este esențială: când degradările pot afecta siguranța clădirii, asociația nu se poate limita la angajarea unei echipe care să refacă finisajele. Lipsa unei „buline roșii” nu justifică ignorarea unor deteriorări care pot pune în pericol folosirea clădirii. Obligația de expertizare poate apărea atât din starea tehnică a construcției, cât și din aplicarea legislației privind reducerea riscului seismic. Când expertiza tehnică devine o obligație Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, aprobat prin HG nr. 766/1997, stabilește, la articolul 10, un criteriu explicit. Citește și: Balcon închis înainte de 1990 sau prin reabilitarea primăriei: ce documente dovedesc legalitatea lucrărilor Dacă, în timpul urmăririi construcției, sunt constatate situații care depășesc limitele stabilite sau despre care se consideră că pot afecta exploatarea în siguranță, proprietarul trebuie să solicite expertizarea tehnică. Prin urmare, obligația nu apare numai după producerea unui accident sau după primirea unei amenzi. Constatarea unei situații care poate afecta siguranța este suficientă pentru declanșarea demersului prevăzut de regulament. Normativul P 130-2025 precizează traseul: deteriorările avansate impun solicitarea unei expertize tehnice. Pentru deteriorări care pot afecta cerințele fundamentale ale construcției se comandă o inspecție extinsă, urmată, dacă este cazul, de expertiză. Dacă raportul inspecției recomandă expertize, proprietarul sau administratorul trebuie să ia măsurile necesare pentru efectuarea lor. Ce degradări nu trebuie acoperite înainte de a fi evaluate Printre semnalele urmărite de normativ se numără fisurile și crăpăturile structurale, coroziunea armăturilor, exfolierile betonului, deformările vizibile, deplasările sau înclinările construcției și modificarea rosturilor dintre tronsoane. Citește și: Amendă de până la 50.000 de lei pentru închiderea balconului: greșeala banală pe care o fac proprietarii Înțepenirea ușilor ori ferestrelor poate fi, în anumite situații, un efect secundar al deformării construcției. Toate acestea sunt semnale pentru evaluare tehnică, nu diagnostice pe care locatarii le pot stabili singuri. De exemplu, dacă într-un subsol cade beton de pe un stâlp și rămân vizibile bare ruginite, întrebarea nu este doar cu ce material se acoperă zona. Trebuie clarificat dacă degradarea afectează capacitatea elementului de a-și îndeplini rolul. La fel, o crăpătură care reapare după reparație justifică investigarea cauzei, nu repetarea mecanică a aceleiași lucrări. Aceste exemple ilustrează principiul din regulament: soluțiile de refacere se stabilesc după cunoașterea stării tehnice și a cauzelor degradării, inclusiv prin expertizare, atunci când este necesară. O fisură în tencuială sau problemă a structurii O deteriorare a finisajului și o degradare a elementului care susține clădirea pot necesita intervenții foarte diferite. Citește și: Clădirea blocului trebuie verificată cel puțin o dată pe an: ce obligații au proprietarii și ce acte trebuie să solicite Aspectul exterior, luat singur, nu oferă întotdeauna suficiente informații pentru a le deosebi. De aceea, asociația ar trebui să ceară o concluzie tehnică documentată atunci când există dubii privind siguranța. O apreciere informală, făcută de echipa chemată să zugrăvească, nu înlocuiește expertiza obligatorie. Nici cuvântul „reparație” nu exclude necesitatea documentației tehnice. Regulamentul aprobat prin HG nr. 766/1997 prevede că lucrările de refacere, realizate prin remediere, reparare sau consolidare, se bazează pe proiect, în condițiile legii. Expertiza poate fi obligatorie și fără degradări spectaculoase Legea nr. 212/2022 obligă proprietarii și asociațiile să asigure expertizarea clădirilor cu vulnerabilitate seismică identificată prin evaluare vizuală rapidă. Expertiza este realizată de un expert tehnic atestat pentru rezistență mecanică și stabilitate și permite încadrarea într-o clasă de risc seismic. Există și o situație particulară: clădiri de locuințe multietajate, cu peste P+3 etaje inclusiv, construite înainte de 1978, care au spații publice cu altă destinație decât locuința și se află în zonele seismice precizate de lege. Articolul 4 stabilește, pentru proprietarii și administratorii spațiilor respective, obligația de a acționa împreună cu proprietarii locuințelor și asociația pentru expertizarea structurii întregii clădiri, în doi ani de la notificare. Termenul de doi ani privește această situație legală specifică; nu reprezintă o perioadă generală în care pot fi ignorate degradările periculoase. Verificarea anuală nu înseamnă expertiză anuală Urmărirea curentă trebuie făcută la intervalele stabilite prin instrucțiunile clădirii, cel puțin anual și obligatoriu după evenimente deosebite, precum cutremure, incendii, explozii sau inundații. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Această verificare periodică nu echivalează cu o expertizare anuală. Ea permite identificarea situațiilor care necesită investigații suplimentare. Constatările trebuie consemnate și păstrate în cartea tehnică. Ce sancțiuni pot fi aplicate Legea nr. 196/2018 sancționează neluarea de către asociație, președinte sau comitetul executiv a măsurilor necesare pentru repararea, reabilitarea și menținerea condominiului în siguranță. Citește și: Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic Pentru această faptă, prevăzută la articolul 102 alineatul (1) litera c), amenda este de 200–1.000 de lei. Sancțiunea privește neîndeplinirea obligației de menținere în siguranță; nu este o amendă aplicată automat pentru orice fisură observată în bloc. registrulverde.primariaarad.ro Separat, Legea nr. 212/2022 prevede o amendă de 5.000–10.000 de lei pentru nerespectarea obligației de expertizare în termenul de doi ani de la notificare, în situația specială descrisă mai sus. Aceeași plajă de amendă este prevăzută pentru nerespectarea obligației de transmitere a documentelor privind expertiza și încadrarea seismică în termenul legal de 30 de zile. Încadrarea contravenției trebuie raportată la obligația concretă încălcată. Responsabilități și sancțiuni pentru proprietari Obligațiile nu revin exclusiv asociației: și proprietarii pot fi sancționați pentru faptele care le sunt imputabile. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Potrivit articolului 102 din Legea nr. 196/2018, punerea în pericol a integrității structurale a condominiului se sancționează cu amendă de la 500 la 3.000 de lei. Neexecutarea reparațiilor la elementele din proprietatea individuală, dacă aceasta poate prejudicia ceilalți proprietari, este sancționată cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei, în condițiile legii. Un exemplu clasic este o infiltrație majoră dintr-un apartament care macină în mod repetat plafonul vecinului sau afectează o grindă comună, iar proprietarul refuză să o repare. Separat, Legea nr. 212/2022 permite sancționarea proprietarilor pentru nerespectarea obligațiilor care le revin privind reducerea riscului seismic. De pildă, refuzul unui proprietar de a permite accesul experților în apartament pentru realizarea investigațiilor tehnice necesare expertizei sau refuzul de a semna documentele de notificare blochează procesul și atrage răspunderea contravențională directă a acelei persoane, nu a întregului bloc. Amenda nu se aplică automat tuturor celor care au un apartament într-un bloc degradat, ci în funcție de obligația încălcată și de răspunderea constatată. Ce poate face un proprietar Un prim pas util este o sesizare scrisă către președinte și comitetul executiv, cu descrierea degradării, localizarea, data observării și fotografii realizate în siguranță. Proprietarul poate solicita verificarea tehnică și comunicarea măsurilor dispuse. Președintele trebuie să răspundă sesizărilor scrise ale proprietarilor în maximum 10 zile, potrivit articolului 57 din Legea nr. 196/2018. Tot el are obligații privind păstrarea și completarea cărții tehnice. Dacă situația rămâne ignorată, proprietarul poate sesiza primăria, prin compartimentul pentru asociații de proprietari, și Inspectoratul de Stat în Construcții, descriind concret suspiciunea privind siguranța clădirii. Într-o urgență cu pericol imediat pentru persoane, se apelează 112; termenul pentru răspunsul administrativ al asociației nu este un termen de așteptare în fața unui pericol.

Clădirea blocului trebuie verificată cel puțin o dată pe an: ce obligații au proprietarii și ce acte trebuie să solicite
Eveniment

Clădirea blocului trebuie verificată cel puțin o dată pe an: ce obligații au proprietarii și ce acte trebuie să solicite

Evacuarea preventivă a locatarilor unui bloc din Drumul Taberei, pe 24 octombrie, a readus în atenție o întrebare care privește orice proprietar de apartament: cine urmărește starea clădirii între două expertize? În cazul din Drumul Taberei, potrivit Primăriei Capitalei, fisura semnalată era cunoscută încă din 2017, iar deteriorarea ar fi fost provocată de probleme nerezolvate ale canalizării. Dincolo de acest caz, urmărirea stării unui bloc este o obligație permanentă, cu verificări curente cel puțin anuale și constatări consemnate în documente. Cine trebuie să organizeze această activitate, ce se întâmplă cu problemele identificate și ce informații trebuie să ceară un proprietar asociației? Ce înseamnă obligația de verificare anuală Normativul P 130-2025, aprobat prin Ordinul nr. 770/2025, prevede, la capitolul 4 alin. (6), că urmărirea curentă se efectuează la intervalele stabilite prin instrucțiunile clădirii, cel puțin anual. Citește și: Balcon închis înainte de 1990 sau prin reabilitarea primăriei: ce documente dovedesc legalitatea lucrărilor Sunt obligatorii verificări și după evenimente deosebite, precum cutremure, inundații, incendii sau explozii. Aceasta presupune observații vizuale și, după caz, măsurători uzuale. Nu echivalează cu obligația unei expertize tehnice anuale pentru fiecare bloc. Practic, proprietarii ar trebui să separe două întrebări: „A fost verificată periodic clădirea?” și „Există motive pentru investigații suplimentare?”. Un răspuns la prima nu îl înlocuiește pe cel la a doua. Cine răspunde în cadrul asociației Articolul 55 din Legea nr. 196/2018 atribuie comitetului executiv obligația de a asigura urmărirea comportării în timp a construcției pe întreaga durată de existență. Citește și: Amendă de până la 50.000 de lei pentru închiderea balconului: greșeala banală pe care o fac proprietarii Prin urmare, organizarea acestei activități face parte din responsabilitățile conducerii asociației. Nu ar trebui să depindă exclusiv de inițiativa unui vecin care observă o problemă. O organizare utilă înseamnă răspunsuri clare: cine efectuează verificările, când, pe baza căror instrucțiuni și cui transmite constatările. În discuțiile din adunarea generală, acestea sunt întrebări mai productive decât afirmația vagă că „se ocupă administratorul”. Cine poate efectua verificările Normativul permite folosirea personalului și mijloacelor proprii sau contractarea unor operatori specializați, când acestea lipsesc. Citește și: Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic Pentru clădirile fără instrucțiuni de urmărire curentă, documentația poate fi comandată unor operatori specializați. Regulamentul aprobat prin HG nr. 766/1997, anexa nr. 5, art. 7, prevede pregătire tehnică în construcții, cel puțin de nivel mediu, pentru persoanele care efectuează urmărirea curentă. Simplul fapt că cineva este președinte sau administrator nu dovedește această pregătire. Înainte de contractare, asociația poate cere o ofertă care să precizeze zonele examinate, documentele necesare, calificarea persoanelor implicate și raportul care va fi predat. O ofertă descrisă doar ca „verificare bloc” spune prea puțin despre serviciul cumpărat. Verificarea trebuie să lase documente Potrivit normativului, constatările se consemnează în rapoarte, menționate în Jurnalul evenimentelor și incluse în cartea tehnică a construcției. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Pentru proprietari, valoarea acestor documente este continuitatea. Dacă o problemă reapare, următoarea verificare ar trebui să poată porni de la informațiile anterioare. De exemplu, vecinii observă umezeală în același colț al subsolului la fiecare ploaie abundentă. Ar fi util să existe fotografii datate, localizarea exactă, constatările persoanei care a verificat zona și evidența intervențiilor. O simplă zugrăvire, fără lămurirea cauzei, poate face mai dificilă urmărirea problemei. Când este necesară expertiza tehnică Regulamentul din HG nr. 766/1997 prevede obligația proprietarului de a solicita expertizarea tehnică atunci când, în cursul urmăririi, sunt constatate situații care depășesc limitele stabilite sau pot afecta utilizarea în siguranță a construcției. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Proprietarii nu trebuie să stabilească singuri dacă o fisură este structurală. Pot însă descrie ce observă și sesiza asociația: unde se află, când a apărut, dacă pare să se extindă sau dacă au apărut și alte modificări. De exemplu, o fotografie făcută de la distanță nu este suficientă pentru a declara un balcon sigur. La fel, faptul că o crăpătură există „de mulți ani” nu ține loc de evaluare tehnică. Întreținerea blocului este responsabilitatea proprietarilor Articolul 27 din Legea nr. 10/1995 pune în sarcina proprietarilor urmărirea comportării construcției, păstrarea cărții tehnice și efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și reparații care le revin. Pentru un bloc aflat în proprietate privată, responsabilitatea obișnuită de întreținere nu se transferă primăriei. Autoritățile pot avea atribuții de control, intervenție sau finanțare în programe speciale, dar existența acestor atribuții nu înlocuiește obligațiile proprietarilor. De aceea, o eventuală cerere de sprijin către autorități ar trebui însoțită de demersurile asociației pentru clarificarea stării clădirii și organizarea măsurilor necesare. Ce documente poate solicita un proprietar Articolul 28 din Legea nr. 196/2018 permite proprietarilor să solicite în scris informații și copii după documentele asociației, suportând costul multiplicării. O cerere practică poate urmări: - data ultimei verificări și copia raportului; - persoana sau firma care a efectuat-o; - instrucțiunile și calendarul verificărilor; - măsurile stabilite pentru problemele constatate; - stadiul intervențiilor recomandate. O formulare posibilă este: „Vă rog să îmi comunicați data ultimei activități de urmărire curentă a clădirii și să îmi puneți la dispoziție copia raportului, precum și informații despre măsurile stabilite în urma constatărilor.” Este util ca solicitarea să primească număr de înregistrare sau să fie transmisă printr-un mijloc care permite dovedirea primirii. Ce faci dacă nu primești acces la documente Pentru blocarea accesului la documente, art. 28 alin. (4) prevede notificarea comitetului executiv și a cenzorului. Dacă solicitarea notificată nu este soluționată corespunzător în zece zile, proprietarul se poate adresa compartimentului specializat pentru asociații de proprietari din cadrul autorității locale. În sesizare, ajută să indici exact ce ai cerut, când și ce răspuns ai primit, anexând corespondența. Dacă problema este una tehnică, descrie separat deteriorarea observată. Lipsa unui răspuns administrativ și existența unui posibil pericol sunt probleme diferite, care trebuie explicate distinct. Într-o urgență cu pericol imediat pentru persoane, se apelează 112, fără a aștepta soluționarea unei cereri de documente.

Cine verifică dacă blocul se degradează: obligația asociației de proprietari despre care se vorbește prea puțin
Eveniment

Cine verifică dacă blocul se degradează: obligația asociației de proprietari despre care se vorbește prea puțin

O fisură pe casa scării, o infiltrație care reapare în subsol sau bucăți de tencuială desprinse de pe fațadă pot deveni, pentru locatari, probleme cu care se obișnuiesc. Însă starea clădirii trebuie urmărită organizat, iar degradările constatate trebuie evaluate și tratate în funcție de cauzele și gravitatea lor. Asociația de proprietari are o responsabilitate expresă în această privință: Legea nr. 196/2018 atribuie comitetului executiv obligația de a asigura urmărirea comportării în timp a construcției pe întreaga durată de existență. Un aspect foarte important: întreținerea blocului revine proprietarilor de apartamente, prin asociația de proprietari, nu primăriei. Întreținerea blocului, responsabilitatea proprietarilor Acoperișul, fațada, structura de rezistență și celelalte părți comune aparțin coproprietarilor clădirii, care trebuie să asigure întreținerea și repararea lor. Citește și: Balcon închis înainte de 1990 sau prin reabilitarea primăriei: ce documente dovedesc legalitatea lucrărilor Atribuțiile de control ale autorităților locale și existența unor programe publice de reabilitare sau consolidare nu transferă automat această responsabilitate administrației locale. Proprietarii nu se pot considera scutiți de obligații doar pentru că au sesizat primăria ori așteaptă includerea blocului într-un program de finanțare. Doar dacă autoritatea locală deține apartamente sau alte spații în imobil, aceasta participă la obligațiile comune în calitate de proprietar, în condițiile legii. Ce înseamnă urmărirea comportării în timp a blocului Expresia desemnează observarea sistematică a stării tehnice a clădirii, pentru identificarea degradărilor și menținerea condițiilor de utilizare. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Regulamentul aprobat prin HG nr. 766/1997 distinge între urmărirea curentă și urmărirea specială. Urmărirea curentă presupune examinări vizuale și măsurători simple, potrivit documentației construcției și reglementărilor tehnice. Urmărirea specială implică investigații asupra unor parametri stabiliți prin documentație de specialitate, în situațiile care o impun. Pentru un proprietar, întrebarea utilă trebuie să fie foarte concretă: există cineva desemnat să verifice clădirea, la intervalele necesare, și există documente din care să rezulte ce a constatat? O discuție între vecini despre o pată de umezeală poate fi începutul unei sesizări. Pentru a urmări însă evoluția problemei sunt necesare informații comparabile: unde a apărut, când a fost observată, dacă se extinde și ce intervenții au fost făcute. Ce atribuții au comitetul executiv, președintele și administratorul Responsabilitățile sunt împărțite. Citește și: Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic Comitetul executiv organizează urmărirea comportării clădirii. Președintele păstrează și asigură completarea cărții tehnice. Administratorul propune și supraveghează lucrările de conservare și întreținere; în urgențe, inițiază lucrările necesare protejării imobilului, cu acordul comitetului executiv. Aceste atribuții rezultă din articolele 55, 57 și 66 ale Legii nr. 196/2018. Practic, asociația ar trebui să poată explica întregul traseu al unei probleme: cine a primit sesizarea, cine a verificat situația, ce a recomandat și ce măsuri au urmat. De exemplu, un proprietar anunță că infiltrația din subsol reapare după fiecare ploaie. Un răspuns util ar preciza data verificării, persoana care o efectuează și modul în care vor fi comunicate constatările. Formula „știm, se întâmplă de mult” nu oferă aceste informații. Cine poate face verificările tehnice Funcția de președinte sau administrator nu dovedește, prin ea însăși, competența tehnică necesară pentru evaluarea unei clădiri. Citește și: Asociația de proprietari îți sparge baia ca să repare coloana: cine plătește refacerea faianței și a pereților Normativul P 130-2025 se adresează responsabililor de specialitate, între care ingineri constructori, arhitecți, ingineri geodezi, diriginți de șantier autorizați și experți tehnici atestați, după caz, în funcție de construcție și activitate. Alegerea persoanei trebuie raportată la cerințele concrete ale urmăririi. Pentru proprietari, merită clarificate atât calificarea celui desemnat, cât și serviciile contractate: ce verifică, ce documente întocmește și cum semnalează problemele care necesită investigații suplimentare. Cât de des trebuie verificată clădirea Normativul P 130-2025 prevede efectuarea urmăririi curente la intervalele stabilite prin instrucțiuni, dar nu mai rar de o dată pe an, precum și obligatoriu după evenimente deosebite, precum cutremure, inundații, incendii, explozii sau alunecări de teren. Citește și: Reabilitarea termică a blocului: cum se împart cheltuielile între proprietari și cine plătește eventualele pagube Frecvența poate fi, așadar, mai mare decât cea anuală. Aceasta nu înseamnă că o problemă nouă trebuie lăsată până la următoarea verificare programată. Dacă, de exemplu, un locatar observă desprinderi de material deasupra intrării, sesizarea trebuie făcută imediat. Într-o situație de pericol iminent pentru persoane, se apelează 112 și se evită zona expusă. Când este necesară o expertiză tehnică Urmărirea curentă și expertiza tehnică au roluri diferite. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Potrivit regulamentului aprobat prin HG nr. 766/1997, atunci când sunt constatate situații care depășesc limitele stabilite sau pot afecta utilizarea în siguranță a construcției, proprietarul trebuie să solicite expertizarea tehnică. O fotografie trimisă pe grupul blocului poate ajuta la localizarea unei fisuri. Nu este suficientă pentru stabilirea cauzei, a gravității sau a soluției de intervenție. Nici afirmația unui vecin că „așa arată de ani de zile” nu ține loc de evaluare. Într-un exemplu ipotetic, aceeași fisură este observată în două momente diferite. Dacă între timp a fost acoperită prin zugrăvire, iar constatările anterioare nu au fost păstrate, specialistul pierde informații utile despre evoluția ei. Ce poate solicita un proprietar asociației Proprietarii au dreptul să ceară în scris informații și copii ale documentelor asociației, suportând costul multiplicării. Citește și: Impozit dublu pe apartament dacă ai unit balconul cu sufrageria sau l-ai închis: ce reguli s-au schimbat în 2026 Președintele trebuie să răspundă sesizărilor scrise în maximum zece zile de la primire. O solicitare practică poate urmări cinci aspecte: - Cine efectuează urmărirea comportării clădirii și în baza cărei desemnări sau a cărui contract? - Când a avut loc ultima verificare? - Ce document consemnează constatările? - Ce degradări au fost identificate și ce măsuri s-au propus? - Cine urmărește realizarea intervențiilor și în ce termen? Este util ca sesizarea unei degradări să includă amplasarea exactă, data observării și fotografii făcute în siguranță. Proprietarul ar trebui să păstreze dovada transmiterii. Termenul pentru răspuns nu trebuie confundat cu durata necesară remedierii: o evaluare, un proiect și o lucrare pot presupune etape distincte. Tocmai de aceea contează ca răspunsul să precizeze măsurile concrete. Ce responsabilități păstrează proprietarii Proprietarii trebuie să își întrețină locuințele și instalațiile astfel încât să nu îi prejudicieze pe ceilalți. Tot ei aprobă fondul anual de reparații pentru proprietatea comună, în condițiile legii. La următoarea adunare generală, o propunere utilă este includerea unui punct distinct despre starea tehnică a blocului. Discuția poate porni de la constatările existente și poate ajunge la priorități, oferte și termene. Pentru locatari, rezultatul urmărit este simplu: fiecare problemă semnalată să aibă o evaluare, fiecare intervenție necesară să aibă un responsabil, iar documentele să permită urmărirea a ceea ce s-a făcut.

Reabilitarea termică a blocului: cum se împart cheltuielile între proprietari și cine plătește eventualele pagube
Eveniment

Reabilitarea termică a blocului: cum se împart cheltuielile între proprietari și cine plătește eventualele pagube

Reabilitarea termică a blocului promite facturi mai mici și mai mult confort, dar lunile de șantier se pot transforma într-un coșmar dacă apar infiltrații, ferestre deteriorate sau lucrări care pun în pericol siguranța locatarilor. Pentru proprietari, întrebările sunt cât se poate de concrete: cât are fiecare de plătit pentru reabilitare, cum se împart cheltuielile și cine suportă repararea eventualelor stricăciuni? Eficiența energetică vs siguranța locatarilor Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții pune economia de energie alături de alte cerințe obligatorii: rezistența și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena și sănătatea, siguranța în exploatare. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Cu alte cuvinte, reabilitarea termică a blocului nu justifică șantiere care compromit siguranța clădirii sau a oamenilor. Cadrul juridic diferă în funcție de lucrare și de finanțare. Pentru programele locale de reabilitare, un act important este OUG nr. 18/2009. La acest act, se adaugă regulile privind autorizarea construcțiilor, performanța energetică, asociațiile de proprietari, securitatea șantierului și recepția lucrărilor. Proiectele finanțate prin alte programe trebuie verificate și în raport cu regulile finanțării respective. Prima întrebare utilă pentru asociație este, așadar: în ce program este inclus blocul și cine are calitatea de investitor și de autoritate contractantă? Prima etapă: acordul proprietarilor În programul reglementat de OUG nr. 18/2009, înscrierea presupune o hotărâre a adunării generale și un contract de mandat cu autoritatea locală. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Pentru această hotărâre, ordonanța trimite la art. 51 din Legea nr. 196/2018: este necesar acordul a două treimi din numărul total al proprietarilor din condominiu. Prin urmare, nu e suficientă simpla majoritate a celor veniți la o ședință. Înainte de semnare, proprietarii ar trebui să ceară explicații despre lucrările propuse, contribuția financiară, cheltuielile neeligibile și modul de recuperare a sumelor avansate de primărie. Anunțul că blocul „intră la reabilitare” nu lămurește cât va plăti fiecare apartament. Este util, așadar, să fie clarificate din timp intervențiile asupra balcoanelor, ferestrelor sau aparatelor de aer condiționat: ce se demontează, cine pune la loc, ce se înlocuiește și ce reparații sunt incluse. Detalierea proiectul În procedura OUG nr. 18/2009, proiectarea cuprinde expertiza tehnică, auditul energetic și documentația de avizare a intervențiilor, urmate de documentația pentru autorizare, autorizația de construire și proiectul tehnic cu detalii de execuție. Citește și: Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul Aceste documente răspund unor întrebări diferite: în ce stare este clădirea, unde pierde energie și cum trebuie realizată intervenția. O expertiză deja efectuată poate fi folosită în condițiile prevăzute de ordonanță. Izolarea termică nu echivalează cu o consolidare seismică. Pentru programul respectiv, blocurile încadrate în clasa I de risc seismic pot fi incluse numai după executarea intervențiilor pentru creșterea siguranței la cutremur. Reabilitarea fațadei unui bloc nu trebuie confundată cu micile reparații exceptate de la autorizare. Legea nr. 50/1991 conține, de exemplu, o excepție pentru anumite reabilitări energetice ale caselor individuale cu cel mult trei niveluri; aceasta nu reprezintă o scutire generală pentru blocuri. Certificatul de urbanism, la rândul său, nu ține loc de autorizație de construire. Proprietarii au dreptul să știe ce se construiește Articolul 28 din Legea nr. 196/2018 permite proprietarilor să ceară în scris informații și copii ale documentelor asociației, suportând costul multiplicării. Dreptul privește documentele deținute de asociație. Practic, merită cerute hotărârea adunării generale, contractul de mandat, documentele privind contribuția proprietarilor și actele tehnice primite de asociație. Dacă lucrarea este contractată de primărie, informațiile de interes public pot fi solicitate și acesteia. Legea nr. 544/2001 prevede accesul la contractele de achiziții publice, cu respectarea excepțiilor legale, inclusiv protejarea datelor personale. O cerere utilă este concretă: „Vă solicităm informații privind materialul termoizolant prevăzut în proiect, grosimea acestuia, soluția de protecție la incendiu și persoana responsabilă de verificarea execuției”. Formularea ajută mai mult decât întrebarea generală „Se lucrează bine?”. Cine trebuie să verifice constructorul Constructorul răspunde de execuție, dar există și obligații de verificare. Investitorul trebuie să asigure urmărirea lucrărilor prin diriginți de șantier autorizați. Executantul are propriul responsabil tehnic cu execuția. Dirigintele de șantier vs responsabilul tehnic Dirigintele de șantier și responsabilul tehnic nu sunt aceeași persoană prin simplul fapt că lucrează la același bloc și nu au roluri identice. Inspectoratul de Stat în Construcții arată că responsabilul tehnic trebuie să oprească execuția în situațiile prevăzute de reglementări, inclusiv pentru neconformități și abateri grave de la proiect. De aceea, sesizarea unei probleme trebuie trimisă și investitorului și dirigintelui, nu lăsată exclusiv în seama echipei de muncitori. Dacă proprietarii observă că materialul adus pe șantier pare diferit de cel prezentat inițial, pot fotografia etichetele dintr-un loc sigur și solicita verificarea corespondenței cu proiectul. Aspectul materialului nu este suficient pentru un verdict tehnic, dar poate justifica o verificare documentată. Siguranța șantierului Șantierul trebuie organizat astfel încât oamenii să poată circula în siguranță. HG nr. 300/2006 stabilește cerințe pentru șantierele temporare sau mobile: planificarea securității, delimitarea zonelor, depozitarea materialelor, protecția împotriva căderii obiectelor și verificarea schelelor. În funcție de risc, sunt necesare pasaje acoperite sau împiedicarea accesului în zonele periculoase. Reglementarea urmărește securitatea muncii, dar organizarea lucrărilor trebuie să țină seama și de activitățile desfășurate în apropierea șantierului. Un bloc locuit presupune oameni care intră și ies zilnic. De exemplu, dacă se desprind bucăți de tencuială deasupra intrării, iar locatarii trec pe sub zona unde se lucrează, trebuie solicitată imediat protejarea sau restricționarea zonei periculoase și asigurarea unui acces sigur, nu doar curățarea molozului la sfârșitul zilei. Separat, căile de evacuare trebuie menținute utilizabile. Depozitarea materialelor pe scări sau coridoare nu poate împiedica evacuarea și intervenția pompierilor, potrivit regulilor de apărare împotriva incendiilor explicate de IGSU. Siguranța la incendiu și aerisirile Pentru fațadă contează sistemul termoizolant, comportarea la foc și soluțiile de limitare a propagării incendiului. Proprietarul poate cere verificarea acestor aspecte, însă conformitatea se stabilește în raport cu proiectul și reglementările aplicabile clădirii. Normativul P 118/1-2025 a fost aprobat prin Ordinul nr. 267/2025. Ordinul conține excepții tranzitorii pentru proiecte aflate deja în anumite etape. De aceea, faptul că lucrările se execută în 2026 nu demonstrează singur că toate prevederile noului normativ sunt aplicabile acelui proiect. O altă problemă este acoperirea aerisirilor. Normele tehnice pentru instalațiile de gaze interzic obturarea golului necesar accesului aerului de ardere și prevăd ventilarea subsolurilor pentru evacuarea eventualelor infiltrații de gaze. Dacă după montarea termoizolației, o gură de aerisire a bucătăriei este astupată, proprietarul trebuie să solicite verificarea imediată de către specialiștii competenți și remedierea conform soluției tehnice. Explicația că „așa păstrăm căldura” nu rezolvă problema de siguranță. Poate constructorul să intre în apartament? Articolul 31 din Legea nr. 196/2018 reglementează accesul în proprietatea individuală pentru inspectarea, repararea sau înlocuirea elementelor comune. În acest scop, președintele asociației trebuie să transmită proprietarului un preaviz motivat, scris, cu 5 zile înainte. În cazurile de urgență majoră reglementate de lege, accesul trebuie permis de îndată, fără preaviz. Proprietarul este obligat să permită accesul în condițiile legii, iar refuzul nejustificat poate atrage răspunderea sa pentru prejudiciile provocate șantierului sau vecinilor. Această obligație nu constituie însă o permisiune generală pentru muncitori de a intra oricând în apartament, pentru orice operațiune. Înaintea unei intervenții, este prudent să fie fotografiate ferestrele, glafurile, finisajele și bunurile din zona de lucru și să fie consemnată starea lor. Cine plătește dacă apartamentul este deteriorat Pentru intervențiile care intră în situația descrisă de art. 31, legea prevede despăgubirea proprietarului de către asociație, din fondul de reparații. Dacă prejudiciul este provocat de executant, despăgubirea se recuperează de la acesta. Sunt acoperite, în condițiile articolului, cheltuielile necesare readucerii proprietății individuale la starea tehnică inițială. Pentru alte pagube produse de șantier, răspunderea se analizează potrivit situației concrete și regulilor Codului civil. Articolul 1357 obligă la repararea prejudiciului provocat printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție. Faptul că proprietarul nu a semnat personal contractul constructorului nu exclude o cerere de despăgubire. De exemplu, terasa este desfăcută, rămâne insuficient protejată, iar ploaia afectează apartamentul de la ultimul etaj. Dacă se dovedește legătura cu executarea defectuoasă, proprietarul poate cere acoperirea pagubelor dovedite. Acestea pot include repararea finisajelor, bunurile deteriorate și cheltuielile justificate pentru limitarea prejudiciului. Nu există o sumă fixă acordată automat. Primăria nu devine automat răspunzătoare pentru orice pagubă doar fiindcă finanțează lucrarea. Trebuie stabilite obligațiile încălcate și contribuția fiecăruia la producerea prejudiciului. Ce trebuie făcut imediat după apariția unei probleme Primul demers practic este documentarea: fotografii și filmări realizate în siguranță, data incidentului, martori, corespondență și documente privind cheltuielile. Pentru deteriorări importante, o evaluare tehnică poate clarifica atât cauza, cât și reparația necesară. Urmează o notificare scrisă către asociație, constructor și investitor, cu solicitarea de a informa și dirigintele de șantier. Documentul ar trebui să precizeze: - adresa și locul exact al problemei; - ce s-a întâmplat și când; - pericolul sau paguba observată; - dovezile disponibile; - măsurile cerute: constatare, protecție provizorie, remediere și răspuns scris. Trebuie păstrată dovada transmiterii sau numărul de înregistrare. Dacă reprezentanții constructorului refuză să semneze o constatare, refuzul poate fi consemnat și comunicat în scris. Când urmele riscă să dispară, Codul de procedură civilă permite, în condițiile art. 364, constatarea urgentă a unei stări de fapt prin executor judecătoresc. Aceasta fixează situația observată; nu înlocuiește expertiza necesară pentru stabilirea cauzei tehnice. Unde se reclamă un șantier periculos Inspectoratul de Stat în Construcții poate fi sesizat pentru probleme de calitate și execuție. Are atribuții de control, sancționare și oprire a lucrărilor realizate necorespunzător. Primăria, prin structurile competente pentru disciplina în construcții, poate verifica aspecte privind autorizarea și respectarea autorizației. Dacă este și investitor, trebuie sesizat distinct serviciul care urmărește contractul. Legea nr. 50/1991 reglementează controlul și măsurile privind lucrările neautorizate ori executate cu încălcarea autorizației. ISU este relevant pentru problemele de apărare împotriva incendiilor, inclusiv blocarea evacuării. ITM poate fi sesizat pentru securitatea muncii pe șantier, precum lucrul periculos la înălțime; nu este instituția care stabilește despăgubirea pentru apartament. Într-o urgență reală - incendiu, prăbușire, persoane rănite ori pericol imediat pentru viață - se apelează 112. Pentru petițiile obișnuite adresate autorităților, OG nr. 27/2002 prevede, în general, răspuns în 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii motivate în condițiile legii. Acesta este termenul administrativ de răspuns, nu un termen în care locatarii trebuie să accepte un pericol imediat. Când se poate ajunge în instanță Dacă persoana răspunzătoare refuză repararea pagubei, proprietarul poate cere despăgubiri în instanță. Controlul administrativ și procesul civil au scopuri diferite: amenda sancționează abaterea, iar despăgubirea repară prejudiciul. În cazuri urgente, art. 997 din Codul de procedură civilă permite solicitarea unor măsuri provizorii prin ordonanță președințială, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. De exemplu, poate fi analizată o cerere privind protejarea temporară a unei zone expuse. Instanța verifică urgența, aparența dreptului și caracterul provizoriu; procedura nu rezolvă definitiv litigiul privind despăgubirile. O hotărâre nelegală sau prejudiciabilă a adunării generale poate fi atacată potrivit art. 52 din Legea nr. 196/2018. Acțiunea nu îi suspendă automat executarea: suspendarea trebuie dispusă de instanță. Dacă problema privește legalitatea autorizației de construire, demersul aparține contenciosului administrativ, cu reguli și termene proprii. Suspendarea autorizației presupune îndeplinirea condițiilor legale, inclusiv existența unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente. Alegerea procedurii trebuie făcută în funcție de actul sau conduita contestată. Recepția lucrărilor: momentul când defectele trebuie consemnate Recepția are două etape: la terminarea lucrărilor și la expirarea garanției. Regulamentul aprobat prin HG nr. 273/1994, modificat inclusiv prin HG nr. 343/2017, permite suspendarea procesului de recepție când există deficiențe relevante, lucrări necorespunzătoare ori suspiciuni justificate care impun verificări suplimentare. În programul OUG nr. 18/2009, un reprezentant al asociației, propus de adunarea generală, trebuie numit în comisiile de recepție. Proprietarii ar trebui să transmită înaintea recepției o listă scrisă cu problemele observate: infiltrații, ferestre care nu se închid, glafuri desprinse, finisaje deteriorate sau aerisiri acoperite. Reprezentantul asociației trebuie să ceară consemnarea lor și verificarea de către comisie, nu să se bazeze numai pe promisiunea că „revenim după ce strângem schela”. Răspunderea nu dispare la plecarea constructorului. Legea nr. 10/1995 prevede răspunderea participanților, potrivit obligațiilor fiecăruia, pentru vicii ascunse apărute în zece ani de la recepție și, în anumite condiții, pentru vicii ale structurii de rezistență pe întreaga durată de existență a construcției. Aceasta nu trebuie confundată cu garanția contractuală și nici cu termenul pentru introducerea unei acțiuni. Cum se împart cheltuielile între proprietari Pentru lucrările de reabilitare a părților comune ale blocului, suma care revine proprietarilor se repartizează proporțional cu cota-parte indiviză, potrivit art. 84–85 din Legea nr. 196/2018. Aceasta reprezintă procentul din proprietatea comună aferent fiecărui apartament, calculat prin raportarea suprafeței utile a acestuia la totalul suprafețelor utile ale proprietăților individuale din condominiu. Prin urmare, contribuția nu se stabilește după numărul persoanelor care locuiesc în apartament și nici prin împărțirea automată în sume egale pentru toate locuințele. De exemplu, dacă proprietarii trebuie să suporte împreună 100.000 de lei pentru reabilitarea părților comune, unui apartament cu o cotă de 2% îi revin 2.000 de lei, iar unuia cu o cotă de 3% îi revin 3.000 de lei, înainte de aplicarea eventualelor facilități individuale. Trebuie însă stabilit mai întâi cât din costul lucrărilor rămâne efectiv în sarcina proprietarilor. Nu există un procent unic pentru toate reabilitările: contribuția depinde de programul de finanțare și de regulile aplicabile proiectului. Este important de știut că unele programe de reabilitare permit finanțarea integrală a lucrărilor eligibile din fonduri publice. De asemenea, dacă primăria avansează contribuția proprietarilor, aceasta nu devine automat gratuită: sumele pot fi recuperate ulterior, inclusiv printr-o taxă de reabilitare termică, în condițiile legii. Înainte de asumarea plății, proprietarii ar trebui să ceară în scris suma estimată pentru apartament, calculul acesteia, termenele și eventualele scutiri aplicabile.

Maidanele dintre blocuri, transformate în parcuri pe bani europeni. Un metru pătrat va costa 130 de euro
Eveniment

Maidanele dintre blocuri, transformate în parcuri pe bani europeni. Un metru pătrat va costa 130 de euro

Primăria Iași a lansat licitația pentru proiectul „Iașiul de după blocuri este orașul nostru”, prin care șase terenuri degradate din zone semicentrale vor fi transformate în parcuri moderne. Investiția vizează amenajarea unei suprafețe totale de 57.643 de metri pătrați, iar valoarea estimată a contractului ajunge la 37,27 milioane de lei. Cel mai mare teren, peste două hectare Proiectul fusese propus încă din mandatul trecut al Consiliului Local, iar solicitarea de finanțare pentru cele șase amplasamente a fost formulată în toamna anului trecut, arată Ziarul de Iași.  Lucrările sunt finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027, în cadrul componentei „O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”. Cel mai mare teren este situat în cartierul Dacia, în zona Zimbru, între străzile Sarmizegetusa, Strămoșilor, Aleea Ștefan Procopiu și bulevardul Dacia. Suprafața acestuia este de 21.584 de metri pătrați. Pe bulevardul Regele Ferdinand vor fi reamenajați 12.410 metri pătrați în zona blocurilor B1–B6, de la Biserica Lipovenească până în spatele Palas Campus. Aici este prevăzut și un parc pentru câini, dotat cu obstacole pentru sărituri, punte de echilibru, slalom și tunel. Citește și: Nicușor Dan spune, la România TV și Antena 3, că își dorește ca guvernul Mureșan să treacă și cere „dialog” Alți 11.135 de metri pătrați sunt situați pe bulevardul Regele Mihai, lângă complexul comercial și blocurile din dreptul Podului Trancu. În cartierul Alexandru cel Bun va fi modernizat un teren de 5.105 metri pătrați, delimitat de Șoseaua Națională, strada Bistrița și Grădinița 25. Proiectul mai include un teren de 4.605 metri pătrați la intersecția bulevardului Cantemir cu Șoseaua Națională și o suprafață de 2.804 metri pătrați în spatele Bisericii Sfânta Tereza a Pruncului Isus, între șoseaua Nicolina și Aleea Tudor Neculai. Spații pentru biodiversitate Caietul de sarcini prevede alei din piatră naturală, platforme decorative, suprafețe din tartan, bănci, coșuri de gunoi, panouri informative și echipamente de joacă din lemn. Vor fi amenajate spații pentru biodiversitate, inclusiv cuiburi artificiale pentru păsări, hoteluri pentru insecte și albine, vegetație lacustră și zone de umbrire naturală. Toate amplasamentele vor avea sisteme moderne de irigații, racordate la rețeaua publică de apă și canalizare. Instalațiile vor funcționa gravitațional sau prin presiunea rețelei, fără consum de energie electrică. XXX Prin investiție, municipalitatea urmărește refacerea terenurilor nefuncționale, extinderea infrastructurii verzi, reducerea poluării și îmbunătățirea calității vieții și sănătății locuitorilor din cartierele vizate de proiect, în toate cele șase amplasamente urbane. Ofertele pot fi depuse până la 27 octombrie. Evaluarea va ține cont în principal de preț, cu 40% din punctaj, gradul de automatizare a irigațiilor, cu până la 30%, și garanția suplimentară, cu 20%. După semnarea contractului, constructorul va avea doi ani și jumătate pentru finalizarea lucrărilor.

O nouă țeapă după rețeta Nordis: apartamente vândute de două ori în blocul Nueva
Eveniment

O nouă țeapă după rețeta Nordis: apartamente vândute de două ori în blocul Nueva

Proiectul imobiliar Nueva, construit în zona Belvedere din Iași, pe șoseaua Nicolina, a generat numeroase litigii între cumpărători și dezvoltator. Ziarul de Iași a identificat cel puțin șase procese înregistrate în septembrie și alte opt dosare deschise anterior pe rolul instanțelor ieșene. Avansuri de sute de mii de euro  În centrul disputelor se află STP Business Construct SRL, societate al cărei asociat unic și administrator este Ștefan Adrian Popescu. Cumpărătorii susțin că au plătit avansuri de zeci sau chiar sute de mii de euro pentru apartamente care ar fi fost promise ulterior și altor persoane. Citește și: Nicușor Dan spune, la România TV și Antena 3, că își dorește ca guvernul Mureșan să treacă și cere „dialog” Prin procese, aceștia încearcă fie să recupereze banii, fie să obțină recunoașterea dreptului de proprietate. Un cumpărător a declarat că, în 2023, a achitat aproximativ 100.000 de euro avans pentru un apartament evaluat la 130.000 de euro. Inițial, lucrările ar fi avansat normal, iar locuința fusese finisată și personalizată. Ulterior, șantierul ar fi încetinit, iar în perioada 2025–2026 construcția ar fi rămas aproape blocată. Mai multor persoane li s-a promis același apartament Blocul include spații comerciale la parter și primul etaj, plus opt niveluri rezidențiale și aproximativ 55 de apartamente. Potrivit cumpărătorilor, unele locuințe ar fi fost contractate de mai multe persoane. Un alt client afirmă că a plătit în decembrie 2025 un avans de circa 80.000 de euro pentru un apartament de aproximativ 130.000 de euro. La verificările ulterioare ar fi descoperit că imobilul nu era înscris individual în cartea funciară și că existau alte persoane cu documente pentru aceeași locuință. Cumpărătorii susțin că problemele au devenit vizibile odată cu înscrierile făcute potrivit noilor reglementări și că aproximativ 11 apartamente ar fi avut promisiuni suprapuse. Unul dintre aceștia afirmă că la Serviciul de Investigații Criminale Iași există și un dosar privind posibile fapte de înșelăciune și fals în declarații. Val de procese în instanță Ștefan Adrian Popescu a transmis că proiectul Nueva este dezvoltat exclusiv de el și că și-a asumat integral componenta juridică, administrativă și financiară. Acesta susține că toate contractele au fost încheiate în formă autentică, prin notari publici și cu respectarea procedurilor legale. Ștefan Popescu senior s-a delimitat de proiect și de activitatea fiului său. Prin avocat, acesta a declarat că nu a semnat antecontracte, nu a încasat bani sau avansuri și nu a participat la dezvoltarea, finanțarea ori comercializarea apartamentelor. Dosarele consultate au obiecte diferite: rezoluțiunea contractelor, hotărâri care să țină loc de acte autentice, ordonanțe de plată, pretenții, anularea antecontractelor și contestații la executare. Instanțele urmează să stabilească situația juridică a fiecărui contract și eventualele obligații ale societății dezvoltatoare.   

Blocul din Iași care s-a înclinat peste noapte: povestea „turnului din Pisa” de lângă Gară
Eveniment

Blocul din Iași care s-a înclinat peste noapte: povestea „turnului din Pisa” de lângă Gară

În vara anului 1986, un bloc turn din zona Gării din Iași, încă neocupat, s-a înclinat vizibil spre strada Silvestru. La ultimul etaj, abaterea ar fi ajuns la aproximativ doi metri, după cum a declarat pentru Ziarul de Iași fostul topograf Dan Istrate, care a participat la monitorizarea clădirii. Strada a fost închisă, iar blocul a fost monitorizat Autoritățile au închis strada și au mobilizat miliția și armata. Citește și: Un primar PSD desființează pomenile promise de Grindeanu: „De unde bani?” Inginerii au montat repere pentru a urmări mișcarea imobilului, în timp ce Securitatea a verificat inclusiv ipoteza unui sabotaj. Potrivit mărturiilor celor implicați, înclinarea a fost provocată de terenul mlăștinos din șesul Bahluiului. Istrate susține că forajele geotehnice nu evidențiaseră problema. Inginerul Gheorghe Ionescu spune că blocul a fost redresat prin săpături executate cu grijă la fundație. Ce se mai vede astăzi la CL17 La patru decenii de la incident, clădirea nu mai pare înclinată. Un detaliu îi păstrează însă povestea: pentru a intra în spațiile comerciale de la parter, trecătorii coboară câteva trepte, în loc să urce ca la blocurile similare.

Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc
Eveniment

Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc

Bormașina pornită dimineața devreme, mobilierul montat în pauza de prânz sau renovarea care pare să nu se mai termine pot transforma viața la bloc într-un test de rezistență. Din 13 iunie 2026, sancțiunile pentru zgomotul care tulbură liniștea locatarilor au crescut, iar repetarea faptelor într-un interval de 72 de ore poate atrage, în cazul încălcării orelor de liniște, amenzi de până la 6.000 de lei. Amenzi noi în 2026 Noile reguli au fost introduse prin Legea nr. 92/2026, care a modificat Legea nr. 61/1991. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Legea stabilește două intervale obligatorii de liniște: între orele 22:00 și 08:00; între orele 13:00 și 14:00. În aceste perioade este interzisă tulburarea liniștii locatarilor prin zgomote, larmă sau folosirea la intensitate mare a oricărui aparat, obiect ori instrument muzical, în locuințe, în alte spații din imobilele rezidențiale sau în imediata vecinătate a acestora. Bormașina, rotopercutorul, ciocanul, polizorul, aspiratorul industrial și alte unelte folosite la renovări pot intra în categoria aparatelor sau obiectelor care produc zgomote. Folosirea lor în orele legale de liniște poate fi, prin urmare, sancționată. Programul se aplică în toate zilele săptămânii, inclusiv sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală. Legea nu stabilește un program național separat pentru weekend. Ce amendă riscă vecinul care folosește bormașina Legea face diferența între zgomotul produs în orele de liniște și tulburarea liniștii locuitorilor în restul zilei. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Dacă un vecin folosește bormașina în intervalele 22:00–08:00 sau 13:00–14:00 și tulbură liniștea locatarilor, poate primi o amendă cuprinsă între 1.000 și 2.000 de lei. Dacă această contravenție este repetată într-un interval de 72 de ore de la constatarea primei fapte, sancțiunea crește la 4.000–6.000 de lei. Alternativ, legea prevede prestarea a 70–120 de ore de activități în folosul comunității. Amenda de până la 6.000 de lei nu se aplică automat la prima folosire a bormașinii. Ea poate interveni dacă tulburarea orelor de liniște este constatată și apoi repetată în intervalul prevăzut de lege. De ce apare aceeași amendă și în cazul petrecerilor Amenda de 4.000–6.000 de lei apare în lege și pentru o altă faptă: organizarea de petreceri private și utilizarea aparaturii muzicale la o intensitate care tulbură liniștea locuitorilor, în corturi, curți, alte amenajări sau spații neacoperite situate în apropierea locuințelor ori a imobilelor cu caracter social. Citește și: Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul În această situație, sancțiunea de 4.000–6.000 de lei poate fi aplicată de la prima constatare. Dacă petrecerea zgomotoasă este repetată în 72 de ore, amenda ajunge la 6.000–12.000 de lei sau poate fi dispusă prestarea a 100–150 de ore de activități în folosul comunității. Prin urmare, nunțile, botezurile și petrecerile în aer liber au un regim diferit de cel aplicabil bormașinii folosite într-un apartament. Poate fi aplicată amendă și în afara orelor de liniște Faptul că lucrările sunt executate la ora 10:00 sau la ora 17:00 nu înseamnă că proprietarul are dreptul să producă orice nivel de zgomot, fără nicio limită. Legea sancționează, separat, „tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor” prin zgomote produse cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte și larmă. Această contravenție nu este legată exclusiv de intervalele 22:00–08:00 și 13:00–14:00. Prima faptă poate fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 200 și 1.000 de lei. Dacă este repetată în 72 de ore de la prima constatare, amenda crește la 1.000–3.000 de lei sau poate fi aplicată sancțiunea prestării a 50–100 de ore de activități în folosul comunității. În practică, agentul constatator va analiza situația concretă. Durata, intensitatea și caracterul repetat al zgomotului pot conta în stabilirea faptului că liniștea locuitorilor a fost tulburată fără drept. O intervenție scurtă, efectuată la o oră rezonabilă și în afara programului de liniște, nu constituie automat contravenție. Situația este însă diferită atunci când zgomotul este puternic, prelungit sau se repetă zile la rând. Este legal să folosești bormașina toată ziua? Legea nu stabilește un număr maxim de minute sau de ore în care poate fi folosită o bormașină. Nu există însă nici o regulă potrivit căreia proprietarul ar avea dreptul să găurească pereții fără întrerupere în tot intervalul cuprins între orele 08:00 și 22:00. Chiar și în afara orelor de liniște, lucrările trebuie executate astfel încât să nu tulbure fără drept liniștea celorlalți locatari. O intervenție de câteva minute la ora 11:00 nu este comparabilă cu folosirea rotopercutorului timp de mai multe ore, zile la rând. Nici faptul că apartamentul este proprietate privată nu îi permite titularului să afecteze nelimitat folosirea normală a celorlalte locuințe. Asociația poate stabili un program mai strict Regulamentul condominiului poate conține reguli privind comportamentul locatarilor, folosirea părților comune și desfășurarea lucrărilor zgomotoase. Asociația poate adopta intervale de liniște mai largi decât minimul stabilit de lege, de exemplu o pauză mai lungă după-amiaza sau anumite restricții privind renovările în weekend. Regulile interne trebuie adoptate și aduse la cunoștința proprietarilor, chiriașilor și persoanelor găzduite. Ele nu modifică însă intervalele din Legea nr. 61/1991 și nu permit asociației să aplice amenzile contravenționale prevăzute de aceasta. Asociația, prin președinte și organele sale de conducere, poate solicita respectarea regulamentului și poate sesiza autoritățile. Nu poate însă aplica, din proprie inițiativă, amenda de până la 6.000 de lei pentru tulburarea liniștii. De asemenea, încălcarea programului intern nu înseamnă automat că poliția va aplica o amendă în temeiul Legii nr. 61/1991. Agentul trebuie să constate existența unei contravenții prevăzute de lege. Trebuie anunțată asociația înaintea renovării? Legea nu impune, la nivel național, anunțarea asociației înaintea oricărei renovări interioare. O asemenea obligație poate fi însă prevăzută în regulamentul condominiului. Anunțarea vecinilor și afișarea perioadei estimate a lucrărilor reprezintă măsuri utile, mai ales dacă renovarea presupune folosirea repetată a unor unelte zgomotoase. Simplul anunț nu îi oferă însă proprietarului dreptul de a ignora orele de liniște. Mesajul „Renovăm între 1 și 15 octombrie, ne cerem scuze pentru disconfort” nu reprezintă o autorizație pentru folosirea bormașinii la ora 07:00, între orele 13:00 și 14:00 sau noaptea. În plus, dacă lucrările afectează structura de rezistență, proprietatea comună, instalațiile comune, fațada, aspectul exterior ori destinația spațiului, pot fi necesare acorduri, proiecte și autorizații. Respectarea programului de liniște nu face legală o lucrare care necesită aprobări separate. Cum procedezi când vecinul nu se oprește Primul pas poate fi o discuție calmă, dacă situația permite acest lucru. Uneori, vecinul nu își dă seama cât de puternic se transmite zgomotul prin pereți și planșee. Locatarii îi pot solicita un program previzibil, astfel încât operațiunile foarte zgomotoase să fie concentrate în anumite intervale rezonabile. Dacă problema continuă, persoana afectată poate: - să informeze în scris președintele asociației; - să verifice regulamentul condominiului; - să noteze zilele, orele și durata zgomotelor; - să păstreze mesajele schimbate cu vecinul sau cu asociația; - să solicite intervenția Poliției ori a Poliției Locale, în limitele competențelor acesteia. Pentru ca fapta să poată fi constatată mai ușor, sesizarea ar trebui făcută în timp ce zgomotul se produce. Dacă echipajul ajunge după oprirea lucrărilor, constatarea directă poate deveni mai dificilă. Numărul 112 trebuie folosit numai atunci când situația necesită o intervenție imediată sau când există și alte pericole, precum amenințări, violență, scandal ori distrugeri. Pentru situațiile fără caracter de urgență pot fi contactate secția de poliție competentă sau dispeceratul Poliției Locale. Trebuie măsurat zgomotul cu o aplicație? Locatarul nu este obligat să dețină un sonometru și nici să prezinte o măsurătoare oficială pentru a face o sesizare. Contravențiile prevăzute de lege nu sunt condiționate, în fiecare situație, de demonstrarea depășirii unui anumit număr de decibeli în apartamentul reclamantului. O înregistrare realizată cu telefonul poate ajuta la indicarea momentului, duratei și caracterului repetat al zgomotului, dar nu reprezintă o măsurătoare acustică omologată. Aplicațiile de mobil sunt doar orientative, deoarece microfonul telefonului nu este un instrument profesional de măsurare. Pentru aplicarea sancțiunii, agentul constatator analizează situația și probele disponibile. În cazul unui proces civil referitor la un zgomot persistent, pot fi utile și declarațiile altor vecini, sesizările scrise, procesele-verbale întocmite de autorități și, dacă este necesar, o expertiză de specialitate. Ce înseamnă repetarea faptei în 72 de ore Una dintre cele mai importante modificări aduse de Legea nr. 92/2026 este extinderea intervalului în care repetarea contravenției atrage sancțiuni mai severe. Termenul a crescut de la 24 la 72 de ore și se calculează de la constatarea primei fapte. Nu este suficient ca un locatar să susțină că vecinul „face mereu gălăgie”. Pentru aplicarea sancțiunii majorate trebuie să existe o primă contravenție constatată, urmată de repetarea faptei în intervalul prevăzut de lege. În cazul bormașinii folosite în orele de liniște, diferența este considerabilă: prima faptă poate atrage o amendă de 1.000–2.000 de lei, iar repetarea în 72 de ore poate majora sancțiunea la 4.000–6.000 de lei.

Aer condiționat, copertină sau cameră pe fațada blocului: greșeli care pot aduce amenzi de până la un milion de lei
Eveniment

Aer condiționat, copertină sau cameră pe fațada blocului: greșeli care pot aduce amenzi de până la un milion de lei

Montarea unui aparat de aer condiționat nu mai necesită, de regulă, autorizație de construire, însă aceasta nu înseamnă că proprietarul unui apartament poate perfora și ocupa după bunul plac fațada blocului. Copertinele, camerele video și alte obiecte fixate pe exteriorul clădirii pot modifica o parte comună a condominiului, pot afecta aspectul arhitectural și, în anumite cazuri, pot atrage amenzi uriașe, obligația de demontare sau chiar probleme privind protecția datelor personale. Fațada blocului nu aparține exclusiv proprietarului apartamentului Prima regulă importantă nu vine din legislația construcțiilor, ci din Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Potrivit art. 35 alin. (1), fațadele, pereții perimetrali și structura clădirii fac parte, în principiu, din proprietatea comună a condominiului. Proprietarul deține apartamentul, însă nu deține exclusiv porțiunea de zid aflată în dreptul ferestrei sale. Prin urmare, faptul că un echipament deservește un singur apartament nu îi permite proprietarului să folosească fără nicio limită peretele exterior. Trebuie respectate simultan: - Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – CATUC; - Legea nr. 196/2018 și regulamentul condominiului; - regulamentele locale de urbanism; - regimul special al monumentelor și zonelor protejate; - drepturile vecinilor; - în cazul camerelor video, legislația privind protecția datelor. Aparatul de aer condiționat se montează, de regulă, fără autorizație Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, aprobat prin Legea nr. 169/2026 și aplicabil din 25 august 2026, simplifică expres această intervenție. Citește și: Gard, pergolă, garaj, piscină sau mansardă: ce mai poți construi fără autorizație după 25 august 2026 Art. 299 alin. (2) lit. a) pct. 10 permite montarea aparatelor individuale de climatizare fără autorizație de construire și fără notificarea prealabilă a primăriei. Scutirea se aplică însă intervențiilor efectuate asupra construcțiilor existente aflate în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. În plus, alin. (3) al aceluiași articol obligă proprietarul să respecte în continuare reglementările urbanistice, normele tehnice, legislația patrimoniului și celelalte reguli sectoriale aplicabile. Cu alte cuvinte, Codul elimină formalitatea urbanistică obișnuită, nu și toate celelalte obligații. Fără autorizație nu înseamnă fără acordul asociației Unitatea exterioară a aparatului este prinsă de un perete comun, presupune perforarea fațadei și poate schimba aspectul exterior al clădirii. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Din acest motiv, proprietarul trebuie să verifice regulamentul condominiului și hotărârile asociației privind locurile și modul unitar de amplasare a aparatelor. Dacă intervenția este considerată o modificare constructivă ori o modificare a aspectului proprietății comune, devine relevant art. 39 din Legea nr. 196/2018. Acesta cere, pentru modificările constructive ale unor părți sau elemente ale condominiului, acordul a două treimi dintre proprietarii membri ai asociației și acordul tuturor proprietarilor direct afectați. Nu orice montare obișnuită a unui aparat de climatizare va fi automat încadrată la fel. Tocmai de aceea, soluția sigură este obținerea în scris a aprobării asociației înainte de perforarea fațadei, mai ales dacă blocul are stabilită o amplasare unitară a echipamentelor. Asociația nu ar trebui să interzică arbitrar orice aparat, dar poate impune reguli rezonabile privind poziția, evacuarea condensului, zgomotul, culoarea sau mascarea unității exterioare. Condensul nu trebuie să curgă pe fațadă sau peste vecini Chiar dacă aparatul este montat legal, proprietarul răspunde pentru modul în care funcționează. Tubul de condens nu poate fi lăsat să verse apă pe peretele blocului, pe trotuar, pe balconul vecinului sau pe aparatele instalate la etajele inferioare. De asemenea, echipamentul nu trebuie să producă vibrații ori un zgomot peste limitele admise și nici să pună în pericol tencuiala sau termoizolația. Art. 30 alin. (5) din Legea nr. 196/2018 obligă proprietarul care provoacă daune unei părți comune sau proprietății altui locatar să repare stricăciunile ori să suporte costurile lucrărilor. În plus, Codul civil, prin art. 630, permite instanței să oblige proprietarul la despăgubiri și, atunci când este posibil, la restabilirea situației anterioare dacă produce vecinilor inconveniente mai mari decât cele normale. Monumente și zone protejate: excepția nu mai funcționează automat Situația se schimbă radical dacă imobilul este monument istoric, se află într-o zonă construită protejată sau în zona de protecție a unui monument. Scutirea generală de la art. 299 pentru aparatele individuale de climatizare se referă expres la construcțiile aflate în afara acestor zone. Pentru clădirile protejate trebuie verificat regimul special prevăzut de CATUC și de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. O unitate exterioară vizibilă din stradă poate altera fațada unei clădiri istorice. În funcție de imobil și de amplasament, pot fi necesare certificatul de urbanism, avizul Direcției pentru Cultură și autorizația corespunzătoare. Înainte de montare, proprietarul ar trebui să ceară primăriei o încadrare scrisă. În cazul patrimoniului, executarea fără actele necesare poate depăși sfera unei simple contravenții: art. 356 din CATUC tratează drept infracțiune anumite lucrări executate fără autorizație la monumente istorice, în zonele lor de protecție sau în zone construite protejate. Copertina nu beneficiază de scutirea expresă acordată aerului condiționat O copertină fixată deasupra balconului, ferestrei, terasei sau intrării schimbă, de regulă, volumul ori aspectul fațadei și este supusă unui regim mai sever. Art. 299 din CATUC nu cuprinde o derogare generală pentru copertinele montate pe fațada unui bloc. Codul permite fără formalități anumite terase exterioare demontabile și pergole amplasate în interiorul proprietății, în afara zonelor protejate, dar această excepție nu poate fi extinsă automat la o copertină ancorată în peretele exterior al condominiului. În funcție de dimensiuni, sistemul de prindere, caracterul fix sau retractabil și regulile urbanistice locale, pot fi necesare: - acordul asociației de proprietari; - acordul proprietarilor direct afectați; - certificat de urbanism; - autorizație de construire sau, dacă autoritatea confirmă încadrarea, o procedură simplificată; - avizul autorității pentru cultură, în zonele protejate. O umbrelă mobilă sau un parasolar amplasat în interiorul balconului nu are același regim cu o structură metalică prinsă în fațadă. Criteriul decisiv este dacă obiectul devine o intervenție asupra clădirii și modifică aspectul exterior. O cameră mică nu este automat în afara oricărei reguli CATUC nu prevede pentru camerele video individuale o excepție expresă asemănătoare celei acordate aparatelor de climatizare. Totuși, o cameră de mici dimensiuni, montată fără lucrări constructive relevante, nu este neapărat tratată de primărie ca o lucrare de construire. Problema principală rămâne însă folosirea fațadei comune. Proprietarul nu ar trebui să fixeze camera pe peretele blocului fără aprobarea scrisă a asociației. Dacă montarea modifică elementele fațadei sau presupune intervenții constructive, trebuie cerută și încadrarea urbanistică a lucrării. Asociația poate stabili un sistem comun de supraveghere prin hotărârea organului competent, dacă există un scop real de securitate și sunt respectate regulile privind proprietatea comună și protecția datelor. Camera nu poate filma nelimitat ușile, ferestrele și viața vecinilor Montarea fizică a camerei este doar jumătate din problemă. Cealaltă jumătate este unghiul de filmare. Dacă dispozitivul surprinde persoane identificabile din casa scării, lift, parcare, curte comună sau de pe domeniul public, imaginile reprezintă date cu caracter personal. Devine aplicabil Regulamentul general privind protecția datelor – GDPR. În cauza C-212/13, Ryneš, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că supravegherea video care acoperă și spațiul public nu mai poate fi considerată o activitate exclusiv personală sau domestică. În practică, operatorul camerei trebuie să poată demonstra: - un scop legitim, concret, cum ar fi protecția persoanelor și bunurilor; - necesitatea supravegherii și lipsa unei alternative mai puțin intruzive; - un unghi limitat la zona care trebuie protejată; - informarea persoanelor filmate, printr-un indicator vizibil; - accesul restrâns la înregistrări; - o perioadă de păstrare cât mai scurtă; - protejarea sistemului împotriva accesului neautorizat. Funcția de înregistrare audio ar trebui dezactivată, deoarece captarea permanentă a conversațiilor este mult mai intruzivă și greu de justificat. O cameră orientată direct spre ușa sau balconul vecinului, fără o necesitate obiectivă, poate încălca și dreptul la viață privată protejat de art. 71 și art. 74 din Codul civil. Persoana filmată poate cere reorientarea ori înlăturarea dispozitivului, ștergerea imaginilor și, în anumite situații, despăgubiri. Amenzi de până la un milion de lei Riscurile diferă în funcție de abatere. Modificarea aspectului proprietății comune sau a elementelor constructive ale condominiului fără respectarea Legii nr. 196/2018 este sancționată, potrivit art. 102 alin. (1) lit. i) și alin. (2), cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei. Pentru lucrările care necesitau autorizație, dar au fost executate fără aceasta, art. 357 alin. (1) lit. b) și alin. (4) lit. b) din CATUC prevede amenzi între 50.000 și 1.000.000 de lei, stabilite în raport cu gravitatea faptei și impactul asupra vecinătăților. Într-un caz minor nu se aplică automat plafonul maxim, însă noua scară a sancțiunilor este considerabil mai severă. Amenda nu „legalizează” lucrarea. Organul de control poate dispune oprirea intervenției, intrarea în legalitate, dacă aceasta este posibilă, sau desființarea lucrării și readucerea fațadei la starea anterioară. Pentru o cameră utilizată cu încălcarea GDPR pot interveni, separat, măsuri și sancțiuni ale Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Ce trebuie verificat înainte de montare Înainte de a comanda lucrarea, proprietarul ar trebui să urmeze câțiva pași simpli: - Să verifice dacă imobilul este monument istoric ori se află într-o zonă protejată. - Să consulte regulamentul condominiului și hotărârile privind aspectul unitar al fațadei. - Să solicite în scris acordul asociației și, când este cazul, al vecinilor direct afectați. - Pentru copertine sau intervenții atipice, să ceară primăriei o încadrare scrisă ori un certificat de urbanism. - Să monteze aparatul de climatizare fără deteriorarea termoizolației și cu evacuarea controlată a condensului. - În cazul unei camere, să limiteze unghiul de filmare, să dezactiveze sunetul și să respecte obligațiile GDPR. Regula practică este simplă: dacă obiectul se fixează pe fațadă, faptul că este mic, demontabil sau cumpărat din magazin nu îl face automat legal. Aparatul de aer condiționat beneficiază, după 25 august 2026, de o scutire clară de la formalitățile urbanistice obișnuite. Copertina și camera video trebuie însă analizate separat, iar dreptul asupra apartamentului se oprește acolo unde începe proprietatea comună și viața privată a vecinilor.

O pădure de blocuri, blocată de consilierii locali ieșeni: orașul se dezvoltă accelerat, infrastructura nu mai face față
Economie

O pădure de blocuri, blocată de consilierii locali ieșeni: orașul se dezvoltă accelerat, infrastructura nu mai face față

Primăria Iași a retras de pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local toate proiectele majore de urbanism, după dezbaterile tensionate din Comisia de Urbanism. Astfel, niciun PUZ pentru locuințe colective nu a mai ajuns la vot, în condițiile în care proiectele analizate anterior stârniseră controverse și obiecții din partea consilierilor locali, arată Ziarul de Iași. Proiectele vor fi reanalizate Anunțul a fost făcut de primarul Mihai Chirica la începutul ședinței, înainte ca acesta să părăsească sala pentru a-l întâmpina pe ambasadorul Indiei, aflat în vizită la Iași. Citește și: EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4 Soluția anunțată este una provizorie: proiectele vor fi reanalizate, iar o parte dintre ele ar putea reveni pe ordinea de zi la următoarea ședință. Printre proiectele retrase se află și unul mai vechi al companiei Conest, care vizează construirea unui complex de blocuri de până la 60 de metri înălțime, echivalentul a aproximativ 20 de niveluri, pe un teren de peste trei hectare situat pe șoseaua Iași-Hlincea, dincolo de Târgul de Cherestea. Bloc înalt de 100 de metri Cel mai disputat proiect a fost cel de pe strada Gălățeanu, în Tătărași, unde era propusă construirea a trei blocuri cu șase niveluri, cu o înălțime maximă de 15 metri, pe un teren viran. Pe ordinea de zi urma să intre și proiectul imobiliar de la Capăt Dacia, dintre Depoul de tramvaie și COMAT, care include cel mai înalt bloc propus până acum în Iași, de peste 100 de metri. Proiectul fusese completat cu o funcțiune educațională, creșă sau grădiniță, și modificări privind accesul în ansamblu, dar nu a primit sprijin suficient în comisie.

Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026
Eveniment

Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026

Românii care locuiesc în blocuri vechi construite fără ascensor vor putea beneficia de finanțare pentru instalarea unui lift sau a unor soluții alternative de accesibilizare. Legea nr. 153/2026, care instituie Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor – „Lift pentru viață”, intră în vigoare la 19 august 2026. Programul se adresează în special blocurilor în care locuiesc la etaj persoane vârstnice, persoane cu mobilitate redusă sau cu dizabilități, dar și familii cu copii mici. Important însă: 19 august este data la care intră în vigoare legea, nu data la care proprietarii vor putea primi imediat finanțarea. Pentru ca programul să devină efectiv operațional trebuie aprobate normele de aplicare și mecanismul de finanțare, iar ulterior vor fi lansate procedurile prin care autoritățile locale vor putea solicita banii. Ce este programul „Lift pentru viață” Programul a fost creat prin Legea nr. 153 din 20 iulie 2026 și urmărește accesibilizarea blocurilor de locuințe care nu au fost prevăzute cu lift din proiectul inițial. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Legea a fost promulgată la 20 iulie și publicată în Monitorul Oficial nr. 592 din aceeași zi. Nu este vorba numai despre ascensoare clasice. În funcție de caracteristicile clădirii și de soluția tehnică posibilă, finanțarea poate acoperi și platforme elevatoare, rampe de acces sau alte instalații destinate persoanelor cu dificultăți de deplasare. Scopul legii este, în primul rând, să permită persoanelor care au dificultăți de mobilitate să poată intra și ieși din propriile locuințe fără să depindă de ajutorul altor persoane. Ce blocuri pot beneficia de finanțare Legea se referă la condominiile cu trei sau mai multe niveluri supraterane, care nu au fost prevăzute cu lift în proiectul inițial. Citește și: Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan Prin urmare, simplul fapt că un bloc nu are ascensor nu este suficient: clădirea trebuie să se încadreze în condițiile tehnice stabilite de program. Există și clădiri care nu pot intra în procedura obișnuită de finanțare. Sunt exceptate, între altele, imobilele clasate sau aflate în curs de clasare ca monumente istorice și blocurile expertizate tehnic și încadrate în clasele de risc seismic RsI sau RsII. Pentru acestea din urmă, lucrările de accesibilizare pot fi corelate, în anumite situații, cu programele de consolidare seismică. Cine are prioritate la instalarea liftului Programul nu funcționează după regula „primul venit, primul servit”. Legea stabilește criterii sociale de prioritizare. La selectarea blocurilor contează dacă, la un alt nivel decât parterul, locuiește cel puțin o persoană vârstnică; o persoană cu mobilitate redusă; o persoană cu dizabilități locomotorii, o familie cu un copil antepreșcolar sau preșcolar. Prin urmare, existența într-o scară de bloc a unei persoane care nu poate utiliza ușor scările poate crește prioritatea acelei clădiri la finanțare. Proprietarul nu depune singur cererea la minister Un aspect important este că proprietarul unui apartament nu poate solicita individual Ministerului Dezvoltării instalarea unui lift. Procedura pornește de la asociația de proprietari, iar investiția este derulată prin autoritatea publică locală. Asociația trebuie să adopte o hotărâre privind înscrierea blocului sau a scării în program și să mandateze primăria pentru realizarea demersurilor necesare. În lipsa unei asociații de proprietari, legea permite derularea procedurii în baza acordului unei majorități calificate a proprietarilor, în condițiile prevăzute de actul normativ. Ce documente trebuie să pregătească asociația de proprietari Pentru înscriere, asociația va trebui să depună la autoritatea locală o solicitare însoțită, între altele, de: - contractul de mandat încheiat cu primăria; - hotărârea adunării generale privind înscrierea în program; - tabelul nominal din care rezultă acordul scris al proprietarilor; - lista proprietarilor din scara condominiului vizată de intervenție. Autoritatea locală va trebui apoi să pregătească documentația tehnică necesară și să stabilească ce soluție poate fi aplicată clădirii respective: lift exterior, platformă elevatoare, rampă sau alt sistem de accesibilizare. Cine plătește instalarea liftului Investiția poate fi finanțată din fonduri europene, bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, bugetele locale și alte surse legal constituite. Sumele acordate de la bugetul de stat în cadrul programului au caracter nerambursabil. În practică, aceasta înseamnă că asociația de proprietari nu trebuie să strângă singură întreaga sumă necesară pentru achiziționarea și instalarea liftului, cost care poate ajunge la zeci de mii de euro pentru o scară de bloc. Autoritățile locale pot însă suporta din propriile bugete anumite cheltuieli care nu sunt eligibile sau care sunt necesare pentru finalizarea investiției. Prima etapă va cuprinde cel mult 100 de blocuri Programul nu va putea acoperi din prima toate blocurile fără lift din țară. Legea prevede inițial un proiect-pilot pentru maximum 100 de condominii, care urmează să se desfășoare în primele 18 luni de aplicare. După această etapă, programul ar urma să fie extins, în funcție de finanțările disponibile. Așadar, existența unei cereri și îndeplinirea condițiilor nu garantează automat că blocul va primi un lift în prima etapă. Numărul imobilelor care vor putea fi finanțate inițial este limitat. Primăriile trebuie să inventarieze blocurile fără lift Legea pune obligații și în sarcina administrațiilor locale. Primăriile care au pe raza lor blocuri eligibile trebuie să realizeze un inventar al condominiilor cu trei sau mai multe niveluri supraterane construite fără lift. Inventarul trebuie să conțină informații precum regimul de înălțime, perioada construirii și caracteristicile constructive ale clădirilor. Termenul prevăzut este de șase luni de la intrarea în vigoare a legii. Aceste date vor fi folosite ulterior pentru dimensionarea programului și pentru stabilirea necesarului de finanțare. Liftul este finanțat, dar întreținerea nu va fi gratuită Una dintre cele mai importante precizări pentru proprietari este că finanțarea instalării unui lift nu înseamnă că acesta va rămâne fără costuri pentru locatari. După finalizarea lucrărilor, cheltuielile de exploatare, întreținere și revizie a liftului sau a instalației alternative vor fi suportate de asociația de proprietari și repartizate proprietarilor potrivit regulilor aplicabile condominiilor. Așadar, programul poate elimina sau reduce substanțial costul inițial foarte mare al instalării ascensorului, dar nu elimină cheltuielile lunare și periodice generate de funcționarea acestuia. Cine va fi proprietarul liftului În principiu, după instalare, liftul devine parte a proprietății comune a condominiului și aparține proprietarilor în cotă-parte indiviză. Există însă o situație particulară: dacă instalația trebuie construită pe un teren exterior care aparține autorității locale, proprietatea asupra instalației poate reveni unității administrativ-teritoriale, iar asociația de proprietari primește dreptul de utilizare. Ce se întâmplă din 19 august 2026 Intrarea în vigoare a legii nu înseamnă că, începând din 19 august, asociațiile pot merge la primărie și pot cere imediat montarea liftului. Mai întâi trebuie adoptate normele metodologice și mecanismul de finanțare al proiectului-pilot. Legea prevede un termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare pentru această etapă. Ulterior trebuie lansate efectiv finanțările și deschise procedurile prin care autoritățile locale pot depune proiectele. Prin urmare, proprietarii interesați pot folosi perioada următoare pentru a discuta în cadrul asociației, pentru a verifica dacă blocul îndeplinește condițiile și pentru a urmări anunțurile primăriei. Ce poate face acum un proprietar care locuiește într-un bloc fără lift Primul pas este să aducă problema în discuția asociației de proprietari. Dacă în scară locuiesc persoane vârstnice, persoane cu dizabilități sau cu mobilitate redusă ori familii cu copii mici la etaj, acest lucru va fi relevant pentru prioritizarea cererii. Asociația poate apoi solicita informații primăriei privind pregătirea proiectului-pilot și poate începe procedurile interne pentru adoptarea hotărârii de înscriere. Este însă important ca proprietarii să nu confunde noua lege cu o promisiune că fiecare bloc vechi va primi imediat un ascensor gratuit. Legea creează pentru prima dată un mecanism național de finanțare și pornește cu numai 100 de condominii. Pentru mii de blocuri fără lift, accesul efectiv la bani va depinde de extinderea programului, de bugetele disponibile și de proiectele depuse de autoritățile locale.

Canalizare privată lăsată de izbeliște la multe blocuri noi, cumpărătorii habar n-au
Eveniment

Canalizare privată lăsată de izbeliște la multe blocuri noi, cumpărătorii habar n-au

Sute de blocuri din municipiul Iași și din localitățile aflate în zona metropolitană sunt racordate la rețele de canalizare care nu au fost preluate de operatorul regional ApaVital, iar mulți proprietari nu cunosc această situație. Proprietarii de apartamente habar n-au Avertismentul a fost lansat de Gheorghe Bacușcă, comisar-șef al Gărzii de Mediu Iași, care atrage atenția asupra problemelor generate de infrastructura realizată de dezvoltatori imobiliari și rămasă ulterior în afara sistemului public de utilități. Citește și: Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști Potrivit reprezentantului Gărzii de Mediu, numeroase sesizări primite de la cetățeni privind mirosurile neplăcute, disfuncționalitățile rețelelor de canalizare sau costurile ridicate pentru serviciile de vidanjare au la bază tocmai existența unor rețele private care nu sunt administrate de ApaVital. În multe cazuri, infrastructura de apă și canalizare construită odată cu ansamblurile rezidențiale nu a fost transferată către operatorul regional, ceea ce înseamnă că întreținerea, reparațiile și gestionarea eventualelor probleme revin proprietarilor sau administratorilor desemnați de dezvoltatori. Continuarea, în Ziarul de Iași.

A cerut autorizație pentru o firmă luminoasă, s-a apucat de construit un bloc aproape lipit de altul
Eveniment

A cerut autorizație pentru o firmă luminoasă, s-a apucat de construit un bloc aproape lipit de altul

Proiectul imobiliar al blocului construit pe amplasamentul fostului restaurant „Familial” a fost din nou blocat în instanță, după o nouă decizie a justiției. Tupeu de imobiliar Autorizația de construire, emisă pentru un imobil ridicat foarte aproape de clădirea învecinată, fusese deja anulată în 2023. Citește și: Adriana Săftoiu o aduce în TVR pe Dana Grecu, ex-Antena 3, acum angajata televiziunii lui Pandele Dezvoltatorul Sebastian Hitruc nu a renunțat la proiect și a continuat demersurile pentru reluarea lucrărilor. În noiembrie anul trecut, acesta obținuse o decizie favorabilă la Tribunal, instanța obligând Primăria să îi comunice pașii necesari pentru reluarea construcției. Situația s-a schimbat însă la Curtea de Apel, care a anulat decizia anterioară și a reanalizat dosarul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Controale la șarpante și mansarde: cele construite ilegal sau nesigure vor fi demolate
Eveniment

Controale la șarpante și mansarde: cele construite ilegal sau nesigure vor fi demolate

Primăria Iași a demarat un recensământ al șarpantelor și mansardelor construite pe blocuri, vizând verificarea legalității și siguranței acestor construcții. Șarpantele și mansardele ilegale vor fi demolate În municipiu au fost identificate 622 de astfel de amenajări, dintre care 471 sunt șarpante nelocuibile, iar 151 sunt mansarde. Citește și: România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD - document oficial Poliția Locală, prin Serviciul Control Urbanism, verifică fiecare caz pentru a decide intrarea în legalitate sau dezafectarea construcțiilor realizate fără autorizație. Autoritățile colaborează cu asociațiile de proprietari pentru expertizarea tehnică, consolidarea structurilor nesigure și eliminarea celor care pot reprezenta un risc. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră