joi 20 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: biden

50 articole
Internațional

ONG-urile maghiare fințate de SUA în mandatul lui Biden trebuie interzise, spune Orbán Viktor

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani. Premierul ungar Viktor Orban solicită adoptarea unor legi mai stricte care să permită interzicerea mass-media și ONG-urilor ce au beneficiat de finanțare americană în timpul administrației Joe Biden, potrivit Magyar Nemzet. Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani Orban susține că Donald Trump și Elon Musk au dezvăluit o rețea de „corupție politică” prin care erau finanțate instituții media și ONG-uri care promovau agenda globalistă a elitelor liberale, inclusiv în Ungaria. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet relatează că Viktor Orban a propus aceste măsuri într-o întâlnire cu partidul său, Fidesz, și cu partidul Creștin Democrat, aliat al acestuia. Premierul ungar le-a cerut parlamentarilor să elaboreze legi mai stricte pentru a împiedica funcționarea acestor entități în Ungaria. În ultimele săptămâni, guvernul de la Budapesta a acuzat Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) că a susținut ONG-uri și mass-media pentru a încerca „răsturnarea guvernului Orban” și instalarea unui „guvern-marionetă” favorabil Bruxelles-ului. Orban: „Rețeaua Soros a pierdut Washingtonul” Potrivit declarațiilor făcute în cadrul întâlnirii, Viktor Orban consideră că, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, „susținătorii ideologiei liberale globaliste au pierdut capitalul celei mai mari puteri occidentale”. El a subliniat că „Rețeaua lui Soros a pierdut Washingtonul”, iar noua administrație va elimina acest sistem de finanțare, ceea ce înseamnă că de acum înainte „Soros se va putea baza doar pe Bruxelles și contribuabilii europeni”. De asemenea, premierul ungar a subliniat că mass-media și ONG-urile finanțate de SUA ar trebui interzise în Ungaria, susținând că acestea au primit fonduri pentru a promova „migrația, distrugerea comunităților și nebunia de gen”. Motiv de sancțiuni UE În 2023, guvernul Orban a creat Oficiul pentru Apărarea Suveranității Naționale (Szvh), o instituție care investighează posibile ingerințe externe în Ungaria. Deși nu are autoritatea de a impune sancțiuni, acesta întocmește rapoarte despre astfel de acțiuni. Bruxelles-ul a criticat inițiativa, iar în februarie 2024, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri de sancționare împotriva Ungariei, cerând desființarea oficiului. Ungaria, în conflict cu UE Aceasta nu este prima încercare a Ungariei de a limita finanțarea externă a ONG-urilor. În 2017, Budapesta a adoptat o lege care obliga ONG-urile ce primeau peste 23.000 de euro din străinătate să prezinte lista donatorilor și să se auto-eticheteze drept „organizație finanțată din străinătate”. Această lege a fost abrogată în 2021, în urma presiunilor Bruxelles-ului și a unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Geoană desființează minciunile lui Georgescu Foto: X/Twitter
Politică

Geoană desființează minciunile lui Georgescu

Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, desființează minciunile lui Căl Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant”. Citește și: George Simion dă semnalul că îl abandonează pe Călin Georgescu: „Nici noi nu ne dorim haos. România trebuie să fie în UE și NATO” Călin Georgescu a susținut sâmbătă seară, într-o intervenție telefonică la postul Realitatea Plus, că, prin anularea prezidențiale din țara noastră, „se forțează intrarea în război a României cu Rusia, pentru a se declara stare de necesitate” în SUA, „iar Donald Trump să nu poată să își preia mandatul”. Potrivit candidatului independent, aceste „intervenții” reprezintă „ultimele zvâcniri ale lui George Soros”. Geoană desființează minciunile lui Georgescu Acum, Geoană apreciază că aceste declarații ale lui Georgescu sunt periculoase și iresponsabile. „România nu va intra în război, iar scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant. Declarațiile lui Călin Georgescu sunt periculoase și iresponsabile și nu pot fi în niciun fel justificate de frustrarea anulării alegerilor prezidențiale. Întâlnirea Trump-Zelenski de la Paris indică exact contrariul - șansele unui armistițiu, în viitorul apropiat, cresc”, a afirmat fostul secretar general adjunct al NATO, care a fost și ambasador la Washington DC. ?????? Everyone applauded when Zelensky entered Notre Dame Cathedral, and Trump came up again to congratulate the Ukrainian president. pic.twitter.com/84qCl67kix— MAKS 24 ??? (@Maks_NAFO_FELLA) December 7, 2024

Biden aprobă minele antipersonal pentru Ucraina (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Biden aprobă minele antipersonal pentru Ucraina

Biden aprobă minele antipersonal pentru Ucraina. Președintele american Joe Biden a aprobat livrarea de mine terestre antipersonal către Ucraina, potrivit unui oficial american citat de Reuters. Această măsură este destinată să încetinească avansul forțelor ruse în estul Ucrainei, fiind utilizate în combinație cu alte muniții americane. Biden aprobă minele antipersonal pentru Ucraina Statele Unite au precizat că minele vor fi folosite exclusiv pe teritoriul Ucrainei, iar guvernul de la Kiev s-a angajat să evite utilizarea acestora în zone locuite de civili. Citește și: Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare "SUA se așteaptă ca Ucraina să folosească aceste mine pe propriul său teritoriu, deși s-a angajat să nu le folosească în zone populate cu propriii săi civili,"* a explicat oficialul american. Minele americane, mai sigure decât cele rusești Minele livrate de Statele Unite sunt considerate mai sigure datorită tehnologiei lor "nepersistente". Acestea devin inerte după o perioadă prestabilită, datorită unei baterii care se descarcă: "Minele americane diferă de cele ale Rusiei pentru că sunt 'nepersistente', devenind inerte după o perioadă prestabilită. Ele au nevoie de baterie ca să explodeze și nu mai explodează după ce bateria se descarcă," a explicat oficialul. Extinderea sprijinului militar Anterior, SUA au livrat Ucrainei mine antitanc, iar această nouă decizie extinde sprijinul militar oferit în războiul împotriva Rusiei. Informația a fost raportată inițial de "Washington Post" și nu a fost încă comentată de oficialii ucraineni sau ruși. Această măsură subliniază angajamentul Statelor Unite de a susține Ucraina în apărarea teritoriului său, în timp ce continuă să echilibreze considerentele etice legate de utilizarea armamentului antipersonal.

Premierul Slovaciei critică decizia lui Biden (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Premierul Slovaciei critică decizia lui Biden

Premierul Slovaciei critică decizia lui Biden. Premierul Slovaciei, Robert Fico, s-a declarat împotriva deciziei președintelui american Joe Biden de a permite Ucrainei utilizarea rachetelor americane cu rază lungă împotriva unor ținte din Rusia. Premierul Slovaciei critică decizia lui Biden Fico a transmis instrucțiuni clare ministrului de externe, Juraj Blanar, și ministrului apărării, Robert Kalinak, membri ai partidului său, Smer-SD, să nu susțină această măsură, informează agenția slovacă „TASR”. Citește și: GALERIE FOTO Cine este sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în deplasările din Franța sponsorizate de Nordis pentru familia Ciolacu și Sorina Docuz Prim-ministrul slovac a criticat dur această decizie, considerând-o o piedică pentru negocierile de pace: „Aceasta este o escaladare fără precedent a tensiunilor, o decizie care zădărnicește speranțele pentru începerea oricăror negocieri de pace și un sfârșit al uciderilor reciproce de slavi în Ucraina.” Nico critică și UE Robert Fico a subliniat că decizia lui Joe Biden, luată la final de mandat, ar putea influența semnificativ planurile viitorului președinte ales, Donald Trump. Premierul Slovaciei și-a exprimat surprinderea față de rapiditatea cu care unele state membre ale Uniunii Europene au susținut decizia Washingtonului. El a afirmat că această situație evidențiază lipsa de independență a UE în formularea politicilor externe. „Aceasta confirmă faptul că UE este incapabilă să formuleze pe cont propriu poziții fundamentale de politică externă și că Occidentul vrea ca războiul din Ucraina să continue.” Disidență în cadrul UE Poziția exprimată de Robert Fico subliniază o disidență în cadrul Uniunii Europene cu privire la deciziile majore legate de conflictul din Ucraina și implicarea Statelor Unite. Premierul slovac pledează pentru o abordare diplomatică și independentă în politica externă europeană.

Decizia lui Biden a înfuriat Moscova (sursa: nsn.fm)
Internațional

Decizia lui Biden a înfuriat Moscova

Decizia lui Biden a înfuriat Moscova. Autorizarea Ucrainei de către administrația Biden să utilizeze rachete cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei a fost criticată vehement de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a declarat luni că această măsură escaladează conflictul și ar putea crea „o situație fundamental nouă” în implicarea SUA în războiul din Ucraina. Decizia lui Biden a înfuriat Moscova „Administrația de la Washington, aflată la sfârșit de mandat, continuă să toarne gaz pe foc și să provoace noi tensiuni”, a afirmat Peskov. Citește și: Estimare pe baza sondajelor existente: Ciucă și Lasconi au șanse să-l depășească pe Simion, dar nu foarte mari Acesta a avertizat că loviturile asupra teritoriului rus ar reprezenta, în opinia Kremlinului, acțiuni coordonate de țările occidentale. Schimbarea politicii SUA Potrivit surselor citate de Reuters și AFP, administrația Biden a ridicat restricțiile privind utilizarea rachetelor americane de către Ucraina pe teritoriul rus. Acest pas marchează o schimbare semnificativă în politica SUA, venind în urma solicitărilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Se așteaptă ca Ucraina să desfășoare primele atacuri cu rază lungă de acțiune în zilele următoare, având drept ținte infrastructura logistică și aerodromurile rusești. Decizia SUA a fost influențată de desfășurarea trupelor nord-coreene de către Rusia pentru sprijinirea operațiunilor militare. Deputată rusă amenință cu războiul mondial Kremlinul consideră că această schimbare de strategie implică direct NATO în conflict, susținând că țările occidentale furnizează atât coordonatele, cât și expertiza tehnică necesară pentru atacuri. Vladimir Putin a subliniat anterior că asemenea decizii ar echivala cu o implicare directă a țărilor NATO. Deputata rusă Maria Butina a mers mai departe, afirmând că decizia administrației Biden riscă declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial. „Acești oameni încearcă să escaladeze situația la maximum cât timp sunt la putere”, a declarat ea, exprimându-și speranța că Donald Trump va inversa această decizie. Reacții internaționale și dileme strategice Moscova continuă să avanseze pe front, în timp ce susținerea occidentală pentru Ucraina devine tot mai pronunțată. În acest context, Washingtonul și aliații săi urmăresc să intensifice presiunea asupra Rusiei, însă riscul escaladării globale rămâne un subiect major de îngrijorare. Pe de altă parte, realegerea lui Donald Trump ridică întrebări despre viitorul sprijinului SUA pentru Ucraina. Declarațiile sale din campanie au generat temeri că acesta ar putea forța Kievul să accepte concesii teritoriale pentru a pune capăt războiului, în conformitate cu „noile realități” impuse de Rusia. Conflictul continuă să genereze îngrijorări internaționale, fiecare mișcare fiind privită prin prisma riscurilor și oportunităților strategice.

Biden, întâlnire nostalgică cu Xi Jinping (sursa: Sky News)
Internațional

Biden, întâlnire nostalgică cu Xi Jinping

Biden, întâlnire nostalgică cu Xi Jinping. Președintele chinez Xi Jinping și omologul său american Joe Biden s-au întâlnit la Lima, în cadrul summitului APEC, pentru a discuta viitorul relațiilor bilaterale dintre cele două mari puteri. Întâlnirea a avut loc cu doar două luni înainte de preluarea mandatului de către Donald Trump, pe fondul temerilor legate de posibile tensiuni comerciale și diplomatice. Nu au lipsit amintirile nostalgice. Angajamentul Chinei pentru o tranziție lină Xi Jinping a declarat că Beijingul este pregătit să colaboreze cu noua administrație americană pentru a menține comunicarea, a extinde cooperarea și a gestiona diferențele. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Liderul chinez a subliniat că „concurența dintre țările mari nu trebuie să fie logica de bază a epocii”. Patru linii roșii Xi a reafirmat angajamentul Chinei de a „salvagarda suveranitatea, securitatea și interesele sale de dezvoltare”, punctând patru „linii roșii” pe care SUA nu ar trebui să le încalce: problema Taiwanului, democrația și drepturile omului, sistemul politic și economic chinez, interesele de dezvoltare ale Chinei. De asemenea, liderul chinez a condamnat acțiunile separatiste din Taiwan și a cerut Washingtonului să evite intervențiile în diferendele din Marea Chinei de Sud. Biden, întâlnire nostalgică cu Xi Jinping Președintele american a evidențiat importanța menținerii competiției dintre cele două țări într-un cadru care să prevină escaladarea conflictelor. Biden s-a declarat „mândru de progresele realizate” în ultimii ani și a subliniat necesitatea unor discuții sincere între lideri pentru a evita „erorile de calcul”. Joe Biden a amintit momente nostalgice din colaborarea sa cu Xi Jinping în diverse contexte internaționale, subliniind că, deși nu au fost mereu de acord, au menținut un dialog deschis și onest. "Îmi amintesc că am fost pe platoul tibetan cu dumneavoastră şi îmi amintesc că am fost la Beijing şi în toată lumea, mai întâi ca vicepreşedinte şi apoi ca preşedinte", a afirmat Biden. Impactul viitoarei administrații Trump Umbra lui Donald Trump a planat asupra discuțiilor, dat fiind istoricul său tensionat cu China în timpul mandatului anterior. Tranziția prezidențială din SUA a generat incertitudini cu privire la viitorul relațiilor comerciale și diplomatice dintre Washington și Beijing. APEC: O platformă pentru dialog Întâlnirea a avut loc în cadrul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), un forum important pentru promovarea stabilității și cooperării între marile economii ale regiunii. Discuțiile dintre Xi Jinping și Joe Biden evidențiază eforturile de stabilizare a relațiilor dintre SUA și China într-un context global complex. Angajamentul ambelor părți pentru o tranziție lină și evitarea conflictelor demonstrează importanța dialogului în menținerea unui echilibru între competiție și colaborare.

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina. Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a anunțat duminică că Statele Unite vor cheltui restul celor șase miliarde de dolari destinați sprijinului Ucrainei înainte ca Donald Trump să preia mandatul. Sullivan a avertizat asupra riscurilor unei posibile întreruperi a sprijinului american pentru Kiev. Transferul de putere Dosarele de politică externă vor fi discutate în cadrul întâlnirii de miercuri dintre Joe Biden și Donald Trump în Biroul Oval. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu Aceasta va fi o oportunitate pentru președintele în exercițiu, Joe Biden, de a prezenta stadiul actual al situațiilor internaționale și de a discuta abordările viitoare. SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina Jake Sullivan a subliniat că administrația Biden se concentrează pe susținerea Ucrainei pentru a o poziționa cât mai favorabil pe câmpul de luptă și la masa negocierilor. Joe Biden a condus o coaliție internațională pentru sprijinirea Ucrainei, esențială într-un moment critic al conflictului după succesele militare ale Rusiei și un deficit de trupe ucrainene. Poziția lui Trump față de războiul din Ucraina Donald Trump a declarat că ar putea încheia războiul „într-o zi”, fără a oferi detalii despre modul în care ar face acest lucru, însă se sugerează că ar putea opta pentru un acord care ar impune Ucrainei să cedeze o parte din teritoriu Rusiei. Kremlinul a notat semnalele pozitive transmise de Trump în campanie, inclusiv dorința de a evita o înfrângere strategică a Rusiei. Progrese așteptate în Orientul Mijlociu Jake Sullivan a menționat că se așteaptă la avansuri în Orientul Mijlociu și că la un moment dat guvernul israelian ar putea dori un acord care să asigure securitatea cetățenilor săi. Sullivan estimează că vom vedea „unele progrese în următoarele săptămâni.” Relația strânsă Trump - Netanyahu Donald Trump menține o legătură puternică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a descris realegerea lui Trump drept o „victorie uriașă.” Netanyahu a precizat că a discutat de trei ori cu Trump în ultimele zile, subliniind colaborarea strânsă dintre cei doi lideri.

Biden,Trump, întâlnire la Casa Albă (sursa: YouTube/CNN)
Internațional

Biden,Trump, întâlnire la Casa Albă

Biden,Trump, întâlnire la Casa Albă. Președintele american Joe Biden îl va primi miercuri pe Donald Trump la Casa Albă, în Biroul Oval, la ora 16:00 GMT. Potrivit purtătoarei de cuvânt Karine Jean-Pierre, acest eveniment marchează o întâlnire importantă în vederea pregătirii transferului de putere. Biden,Trump, întâlnire la Casa Albă Joe Biden a declarat recent că se va asigura că transferul de putere către administrația republicană va fi „pașnic și ordonat”. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Trump, care a învins-o pe democrata Kamala Harris în alegerile recente, urmează să preia mandatul în ianuarie, fiind pregătit să facă schimbări majore în echipa sa guvernamentală. Viitoarea administrație Trump Pe lângă întâlnirea cu Biden, Trump lucrează la formarea noii sale echipe. Printre numele vehiculate pentru posturi-cheie se numără antreprenorul Elon Musk și Robert F. Kennedy Jr., care ar putea juca roluri importante în viitoarea administrație. Trump entuziast pentru întâlnirea cu Biden Deși Trump nu și-a recunoscut înfrângerea din 2020 și a boicotat ceremonia de învestire a lui Biden, el a declarat că așteaptă cu nerăbdare întâlnirea la Casa Albă. Aceasta este prima ocazie în care cei doi lideri vor discuta față în față despre tranziția puterii. Echipa guvernamentală a lui Trump În pregătirea pentru preluarea mandatului, Trump a făcut deja prima sa numire majoră: Susie Wiles, coordonatoarea campaniei sale, va ocupa funcția de șef de cabinet. Această poziție, extrem de strategică, va fi pentru prima dată ocupată de o femeie.

Biden speră sfârșitul confruntărilor Israel, Iran (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Biden speră sfârșitul confruntărilor Israel, Iran

Biden speră sfârșitul confruntărilor Israel, Iran. Președintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că recentele atacuri ale Israelului asupra Iranului ar putea marca o reducere a tensiunilor directe între cele două țări. Biden speră sfârșitul confruntărilor Israel, Iran Într-o declarație făcută presei la Philadelphia, Biden a menționat că a discutat cu reprezentanți ai serviciilor secrete, care i-au confirmat că loviturile s-au concentrat exclusiv pe ținte militare. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Biden a subliniat că atacurile au vizat doar obiective militare și și-a exprimat speranța că acest lucru ar putea însemna sfârșitul confruntărilor directe între Israel și Iran. Președintele a confirmat, de asemenea, că fusese informat în avans despre aceste atacuri, așa cum presa americană relatase anterior. Președintele israelian mulțumește SUA Într-un mesaj pe rețeaua X, președintele israelian Isaac Herzog a transmis mulțumiri Statelor Unite pentru sprijinul constant, subliniind cooperarea „publică și secretă” dintre cele două națiuni. Herzog a lăudat alianța istorică cu Statele Unite și a evidențiat rolul crucial al acestei colaborări după loviturile recente asupra Iranului.

Așteptările lui Zelenski de la SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Așteptările lui Zelenski de la SUA

Așteptările lui Zelenski de la SUA. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a început luni o vizită în SUA, unde urmează să îşi prezinte "planul pentru victorie", context în care ucrainenii se aşteaptă la mai mult sprijin într-o etapă crucială a războiului, precum şi la mai multă claritate din partea aliatului lor cheie cu privire la dimensiunea angajamentului acestuia. Așteptările lui Zelenski de la SUA Următoarele luni vor fi decisive, a subliniat preşedintele ucrainean la sosirea sa în Statele Unite, unde intenţionează să discute planul său cu preşedintele Joe Biden şi cu cei doi candidaţi la preşedinţie - vicepreşedinta în exerciţiu Kamala Harris şi ex-preşedintele republican Donald Trump -, precum şi cu liderii altor ţări care participă la Adunarea Generală a ONU. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Zelenski susţine că Ucraina ştie ce trebuie să facă pentru a învinge Rusia şi a obţine o pace justă, bazată pe restabilirea integrităţii sale teritoriale şi pe garanţii de securitate. Cu toate acestea, întrebarea dacă hotărârea aliaţilor este egală cu voinţa ucrainenilor de a lupta, care persistă în pofida tuturor dificultăţilor acumulate în cei peste doi ani şi jumătate de război, rămâne deschisă pentru mulţi în Ucraina. "Americanii trebuie să formuleze clar obiectivul principal al sprijinului lor pentru Ucraina. Odată ce acest lucru va fi cunoscut, toate celelalte, instrumentele necesare pentru realizarea lui, vor deveni clare", a declarat pentru EFE Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Rada Supremă (parlamentul ucrainean). Mai multe vorbe, decât fapte În opinia sa, sintagma des utilizată de susţinere a Ucrainei "atât timp cât este necesar" are în continuare puţină substanţă. SUA ar putea pune capăt îndoielilor prin reafirmarea angajamentului lor faţă de punerea în aplicare a formulei de pace ucrainene, a declarat Merejko, deputat din partea partidului de guvernământ "Slujitorul Poporului". Întârzierile frecvente în livrarea armelor promise au dus la o dezamăgire crescândă în rândul ucrainenilor cu privire la credibilitatea partenerilor lor. Mulţi dintre ei au aşteptări moderate în ceea ce priveşte creşterea sprijinului militar după vizita lui Zelenski în SUA, deşi există speranţa că operaţiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk şi reacţia relativ moderată a Rusiei, în contrast cu ameninţările sale nucleare, ar putea determina Washingtonul să acţioneze mai rapid şi cu mai multă îndrăzneală. Occidentul nu se mobilizează suficient În pofida unor progrese, Occidentul nu şi-a mobilizat suficient industria militară pentru a-şi face vizibil pe câmpul de luptă din Ucraina imensul său avantaj economic faţă de Rusia, afirmă Mikola Bielieskov, analist militar la Institutul ucrainean pentru studii strategice. Expertul citat nu este sigur dacă Zelenski va reuşi să elimine diferenţele ce persistă în viziunile cu privire la sfârşitul războiului pe care Ucraina şi guvernul SUA le-au avut de la începutul invaziei ruse. În timp ce Ucraina continuă să aspire la restabilirea completă a integrităţii sale teritoriale şi înfrângerea militară a Rusiei, aliaţii săi îşi definesc obiectivul prin prezervarea Ucrainei ca stat, a explicat Bielieskov într-un interviu acordat portalului "Militarnîi". "Întrucât depindem de aliaţii noştri, viziunea lor este importantă şi determină ce arme şi alte resurse primim", a subliniat expertul citat. Utilizarea rachetelor occidentale Dacă Occidentul nu îşi sporeşte sprijinul, Ucraina va rămâne concentrată pe reducerea potenţialului de război al Rusiei prin atacarea depozitelor de muniţie ruseşti şi a altor obiective militare, apreciază analistul ucrainean Ivan Kiricevski. Capacitatea de a utiliza rachete occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului inamic ar fi deosebit de utilă în acest context, spune el. Deşi SUA au ezitat mult timp să ridice această restricţie, decizia ar putea fi luată de preşedintele Joe Biden după alegeri, la final de mandat, când va avea în sfârşit "mână liberă", completează Oleksandr Merejko. "Sper ca în curând să dea dovadă de curaj politic", îşi exprimă speranţa deputatul ucrainean. În opinia sa, acum nu este momentul de discutat ce se va întâmpla dacă Washingtonul refuză să sprijine planul pentru victorie al lui Zelenski. "Nu ne putem permite să avem un plan B, deoarece ar arăta că nu suntem suficient de încrezători în victoria şi supravieţuirea noastră", afirmă parlamentarul ucrainean.

Biden dedică finalul mandatului sprijinului Ucrainei (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Biden dedică finalul mandatului sprijinului Ucrainei

Biden dedică finalul mandatului sprijinului Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden este "hotărât" să folosească restul mandatului său pentru a întări Ucraina şi se va întâlni cu omologul său Volodimir Zelenski în timpul Adunării Generale a ONU la New York la sfârşitul lui septembrie, a declarat sâmbătă consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan. Biden dedică finalul mandatului sprijinului Ucrainei Joe Biden "este hotărât" să folosească ultimele luni de mandat pentru a întări Ucraina în faţa Rusiei, a afirmat el în timp ce participa prin videoconferinţă la un forum organizat la Kiev. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Alegerile prezidenţiale din noiembrie din Statele Unite riscă să schimbe situaţia pentru Kiev în cazul victoriei republicanului Donald Trump. Consilieri ai lui Trump au sugerat deja că, în cazul victoriei, vor folosi ajutorul american ca pârghie pentru a forţa Kievul să facă concesii teritoriale Rusiei cu scopul de a pune capăt războiului. "Preşedintele Zelenski a declarat că în cele din urmă acest război va trebui să se încheie prin negocieri şi avem nevoie ca ei să fie puternici în aceste negocieri", a spus Jake Sullivan în cadrul conferinţei anuale Yalta European Strategy, organizată de fundaţia miliardarului ucrainean Viktor Pinchuk. Armata ucraineană se află de luni de zile în dificultate pe frontul de est, unde forţele ruse câştigă teren, în ciuda incursiunii surpriză a trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk în august. În estul Ucrainei, "zona din jurul Pokrovsk este deosebit de îngrijorătoare", a subliniat Jake Sullivan, referindu-se la un oraş-cheie vizat de săptămâni de zile fără atacuri intense din partea trupelor ruse care se află deja la mai puţin de 10 kilometri de acest nod strategic feroviar şi rutier. Întâlnirea cu Zelenski Potrivit lui Sullivan, preşedintele Biden se va întâlni cu omologul său ucrainean la sfârşitul lui septembrie la New York. "În acel moment, preşedintelui Biden îi vor mai rămâne patru luni de mandat. Şi este hotărât să folosească aceste patru luni pentru a pune Ucraina în cea mai bună poziţie posibilă pentru a câştiga", a mai afirmat Sullivan. În timp ce Volodimir Zelenski şi alţi lideri ucraineni continuă să denunţe întârzierile în asistenţa militară occidentală şi în special americană, Jake Sullivan a asigurat că această problemă se datorează logisticii dificile, şi nu lipsei de voinţă politică de a sprijini Kievul. "Nu este o chestiune de voinţă politică. Este o chestiune de logistică dificilă şi complicată (...) pentru a livra acest material pe front", a declarat el. "Dar, aşa cum a spus preşedintele Zelenski (...), având în vedere cu ce se confruntă Ucraina, trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem mai bine. Şi sunt de acord cu asta", a continuat responsabilul american. În faţa noului val de atacuri împotriva unor situri energetice ucrainene, Statele Unite se tem de atacuri ruse asupra centralelor nucleare ucrainene, care joacă un rol vital în producţia de energie electrică a ţării, a mai subliniat Jake Sullivan. "Ruşii au dat dovadă de o mare brutalitate în atacurile lor asupra infrastructurii energetice civile. Au tras deja asupra centralelor nucleare ucrainene şi cred că s-ar putea întâmpla din nou", a spus el. "Trebuie să ajutăm Ucraina să apere aceste centrale nucleare, ceea ce este deosebit de important şi reprezintă o prioritate pentru noi", a subliniat oficialul american.

Zelenski propune americanilor planul de victorie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski propune americanilor planul de victorie

Zelenski propune americanilor planul de victorie. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că luna aceasta îi va prezenta preşedintelui american Joe Biden un "plan de victorie" care ar "consolida semnificativ Ucraina" şi ar avea asupra Moscovei un efect "psihologic" ce va "constrânge Rusia să pună capăt războiului". Zelenski propune americanilor planul de victorie Reuşita acestui "plan de victorie (...) depinde în mod esenţial de sprijinul Statelor Unite" şi "al altor parteneri" ai Ucrainei, a indicat Zelenski la Kiev la reuniunea anuală "Platforma Crimeea". Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Dacă partenerii îl susţin, atunci va fi mai uşor pentru Ucraina să forţeze Rusia să pună capăt războiului", a spus Zelenski despre planul său. "Ce cuprinde acest plan ? El este o consolidare serioasă a Ucrainei şi, în opinia mea, va avea o influenţă deopotrivă psihologică şi politică asupra deciziei Rusiei de a opri acest război", a adăugat preşedintele ucrainean, fără a oferi detalii concrete privind acest plan despre care a vorbit prima dată luna trecută, afirmând atunci că doreşte să-l discute cu preşedintele american Joe Biden şi cu cei doi potenţiali succesori ai acestuia, Kamala Harris şi Donald Trump. Întâlnirea cu Biden Zelenski se va deplasa luna aceasta în SUA pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, ocazie cu care ar urma să se întâlnească de asemenea cu Biden şi să-i prezinte respectivul plan. Mai multe informaţii despre acest "plan de victorie" ar putea fi dezvăluire de Kiev înaintea celui de-al doilea "summit pentru pace", adică o nouă reuniune în continuarea celei căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea. Rusia a reacţionat sceptic faţă de o asemenea invitaţie, afirmând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului. Trupele ucrainene pierd teren Noua declaraţia a lui Zelenski despre "planul de victorie" vine în timp ce trupele sale pierd teren pe frontul din estul Ucrainei, în pofida incursiunii lansate în provincia rusă Kursk şi despre care preşedintele ucrainean a spus luna trecută că va face parte din acel plan, cu obiectivul de a crea un raport de forţe mai favorabil Kievului în perspectiva unor eventuale negocieri de pace cu Moscova. Kievul a sperat prin această ofensivă pe teritoriul rus să forţeze Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo. Însă comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac de pe frontul ucrainean. De asemenea, potrivit unor bloggeri militari ruşi şi canalului de Telegram "DeepState" apropiat armatei ucrainene, armata rusă a lansat săptămâna aceasta o contraofensivă în partea de vest a teritoriului controlat de trupele ucrainene în provincia Kursk şi a recucerit acolo mai multe localităţi. Preşedintele rus Vladimir Putin a amintit săptămâna trecută că ocuparea integrală a Donbasului, regiunea industrială din estul Ucrainei ce cuprinde provinciile Doneţk şi Lugansk, ocupate în prezent parţial de armata rusă, este pentru el "prioritatea numărul unu" şi a estimat că Ucraina şi-a slăbit forţele de pe frontul de est prin angajarea în ofensiva din Kursk a unora dintre cele mai bine instruite şi echipate unităţi ucrainene.

Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas

Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas. Trupurile a şase ostatici răpiţi în timpul atacului de la 7 octombrie al Hamas în Israel au fost găsite în Fâşia Gaza, potrivit armatei israeliene şi preşedintelui american Joe Biden, care a promis să facă eforturi pentru eliberarea celor încă în captivitate. Șase ostatici israelieni, uciși de Hamas "Mai devreme în cursul zilei (sâmbătă - n.r.), într-un tunel sub oraşul Rafah, forţele israeliene au recuperat trupurile a şase ostatici deţinuţi de Hamas", între care cel al israeliano-americanului Hersh Goldberg-Polin, a explicat Biden într-un comunicat de sâmbătă seară, declarându-se "devastat şi indignat". Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Doi dintre ostaticii morţi erau femei şi patru bărbaţi: Hersh Goldberg-Polin, Carmel Gat, Eden Yerushalmi, Alexander Lobanov, Almog Sarusi şi Ori Danino, a precizat armata israeliană. Cinci dintre aceşti ostatici fuseseră răpiţi la festivalul de muzică tehno Nova. Biden: "Liderii Hamas vor plăti" "Nu vă îndoiţi de acest lucru, liderii Hamas vor plăti pentru aceste crime. Şi vom continua să lucrăm 24 de ore din 24 pentru a ajunge la un acord care să garanteze eliberarea ostaticilor rămaşi", a afirmat preşedintele american. În timpul atacului Hamas de la 7 octombrie, 251 de persoane au fost răpite din Israel şi transportate în Fâşia Gaza. Acest atac de amploare s-a soldat cu moartea a aproape 1.200 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ al AFP plecând de la date oficiale. Zeci de mii de morți Represaliile israeliene s-au soldat cu cel puţin 40.691 de morţi în Fâşia Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas, au provocat un dezastru umanitar şi strămutarea a aproape întregii populaţii de 2,4 milioane de locuitori. Potrivit ONU, majoritatea morţilor sunt femei şi minori. Apărarea civilă a înregistrat sâmbătă încă patruzeci de morţi în lovituri israeliene în Fâşia Gaza. În acelaşi timp, în nordul Cisiordaniei, teritoriu ocupat din 1967, Israelul îşi continuă operaţiunea militară lansată miercuri împotriva grupurilor armate, care a provocat îngrijorarea şi protestele comunităţii internaţionale. "Electricitatea şi apa sunt total tăiate în tabăra de refugiaţi" şi "80% din cartierele oraşului nu mai sunt alimentate cu apă", a declarat Bashir Matahin, purtătorul de cuvânt al municipalităţii din Jenin, citat de agenţia de ştiri palestiniană Wafa. Cel puţin 22 de palestinieni, în principal combatanţi, au fost ucişi de armata israeliană de miercuri, potrivit Ministerului palestinian al Sănătăţii. Toţi "terorişti", a anunţat armata israeliană. Potrivit agenţiei Wafa, printre cei ucişi se află şi un octogenar. Hamas, la putere din 2007 în Gaza, şi Jihadul Islamic, au anunţat că cel puţin 14 dintre cei morţi erau combatanţi în rândurile lor.

Arsenalul nuclear al Chinei sperie SUA (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Arsenalul nuclear al Chinei sperie SUA

Arsenalul nuclear al Chinei sperie SUA. Preşedintele american Joe Biden a aprobat în martie un plan strategic nuclear strict secret care a reorientat pentru prima dată strategia de descurajare a Washingtonului asupra extinderii arsenalului nuclear al Chinei, a relatat marţi New York Times. Strategie aprobată de Biden Casa Albă nu a anunţat niciodată că Biden a aprobat această strategie revizuită, intitulată "Ghidul privind utilizarea armelor nucleare", a relatat ziarul. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii O notificare neclasificată către Congres cu privire la revizuire este de aşteptat să fie trimisă înainte ca Biden să părăsească funcţia, a precizat New York Times. În discursuri recente, doi oficiali de rang înalt ai administraţiei au fost lăsaţi să facă aluzie la revizuirea strategiei, a adăugat ziarul. Strategia este actualizată la fiecare patru ani, a mai relatat publicaţia. "Această administraţie, ca şi cele patru administraţii anterioare, a emis o revizuire a posturii nucleare şi un ghid privind planificarea utilizării armelor nucleare", a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Savett. "În timp ce textul specific al ghidului este clasificat, existenţa sa nu este în niciun fel secretă. Ghidul emis la începutul acestui an nu este un răspuns la o singură entitate, ţară sau ameninţare", a adăugat el. Arsenalul nuclear al Chinei sperie SUA Asociaţia pentru Controlul Armelor, cu sediul în SUA, a transmis că, potrivit informaţiilor sale, strategia şi postura SUA privind armele nucleare rămân aceleaşi cu cele descrise în Revizuirea posturii nucleare din 2022 a administraţiei şi că nu a existat nicio reorientare de la Rusia către China. Daryl Kimball, director executiv al Asociaţiei pentru Controlul Armelor, a declarat că, în timp ce estimările serviciilor de informaţii americane sugerează că China ar putea creşte dimensiunea arsenalului său nuclear de la 500 la 1.000 de focoase până în 2030, Rusia are în prezent aproximativ 4.000 de focoase nucleare "şi rămâne principalul motor din spatele strategiei nucleare a SUA". Kimball a citat remarci din iunie ale unuia dintre oficialii la care se face referire în articolul New York Times, directorul de la Casa Albă pentru controlul armelor, dezarmare şi neproliferare, Pranay Vaddi. Conform acestor afirmaţii, strategia SUA este de a urmări restricţiile asupra armelor nucleare cu China şi Rusia, dar dacă China îşi continuă traiectoria actuală şi Rusia depăşeşte limitele New START, SUA ar putea fi nevoite să ia în considerare ajustări ale dimensiunii şi alcătuirii forţei sale nucleare, a spus Kimball. "Înţeleg că punctul în care actuala administraţie crede că ar putea dori să ia în considerare astfel de schimbări nu va veni mai devreme de 2030 sau chiar după aceea", a afirmat el.

Milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Biden Foto: Inquam/Eduard Vinatoru
Internațional

Milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Biden

91 de milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Joe Biden din cursa pentru președinția Statelor Unite: ce se întâmplă cu banii strânși pentru candidatura sa și cine va candida pentru Casa Albă din partea acestui partid. Citește și: Biden s-a retras din cursa prezidențială pentru un al doilea mandat. A început cursa pentru nominalizarea unui nou candidat democrat pentru Casa Albă Milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Biden La 20 iunie, dată la care Comitetul „Biden for President” a depus la Comisia Electorală Federală („FEC”) ultimul raport de campanie în care își rezuma finanțele până la sfârșitul lunii mai, acest comitet colectase „cash in hand” 91,5 milioane de dolari, arată Fox News. Legislația federală nu impune comitetelor de campanie să ramburseze banii donatorilor care doresc să le fie returnate contribuțiile. Este în întregime la latitudinea comitetului care-l sprijinea pe Biden să decidă dacă dorește sau nu să dea banii înapoi donatorilor care ar putea dori asta. Banii însă pot fi transferați către Kamala Harris, fiindcă acest comitet s-a înregistrat la FEC ca acționând și pentru Biden, și pentru vicepreședintele său. Însă dacă Partidul Democrat nu o va desemna pe Harris, ci pe altcineva să candideze la președinție, banii nu pot fi transferați. Banii pot fi transferați partidului, dar doar în limita a 32,4 milioane de dolari. Convenția care va desemna candidatul democrat este programată pentru 19 august, la Chicago. Vicepreședintele Kamala Harris se află în fruntea listei de preferați, dar ea a avut propriile probleme după un început de mandat dificil și sondaje slabe, mai proaste decât Biden. Potențiali concurenți pentru Harris Alte variante: Gavin Newsom, guvernatorul Californiei: „Poziția lui Newsom în calitate de lider al unui stat profund albastru ar fi în defavoarea sa în peisajul politic polarizat al Americii, dar el este energic și un orator abil și desăvârșit - calități care i-au lipsit în mod vizibil lui Biden în seara dezbaterii”, apreciază The Times. JB Pritzker, guvernatorul statului Illinois: Moștenitor al rețelei de hoteluri Hyatt, estimată la 3,6 miliarde de dolari, el a legiferat dreptul la avort în Illinois, afirmând că Illinois va deveni un „stat sanctuar” pentru femeile care doresc să beneficieze de tratament pentru avort. Pritzker a legalizat consumul recreațional de marijuana și a șters cazierele judiciare pentru posesie personală. De asemenea, a inițiat interzicerea armelor de asalt și a încărcătoarelor de mare capacitate. Gretchen Whitmer, guvernatorul statului Michigan: după retragerea lui Biden, ea a sugerat însă că nu va candida.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră