sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Banca Mondiala

7 articole
Economie

IFC (BM) investește în obligațiuni Raiffeisen

IFC (BM) investește în obligațiuni Raiffeisen. Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), parte a Grupului Băncii Mondiale, a anunţat marţi că a investit 50,8 milioane euro într-o emisiune de obligaţiuni a Raiffeisen Bank S.A. (RBRO), aceasta fiind prima emisiune internaţională de obligaţiuni sustenabile, denominate în euro, a băncii, informează un comunicat de presă al instituţiei financiare internaţionale. IFC (BM) investește în obligațiuni Raiffeisen Fondurile obţinute din această emisiune de obligaţiuni vor fi folosite pentru a finanţa proiecte în domeniul climei, inclusiv prin acordarea de împrumuturi şi linii de credit în condiţii preferenţiale pentru proiecte ecologice, de eficienţă energetică şi de energie din surse regenerabile şi finanţarea proiectelor agricole sustenabile şi de transport curat, dar şi a anumitor activităţi sociale, cum ar fi cele din domeniile sănătate, educaţie, infrastructură primară, locuinţe accesibile şi generarea de locuri de muncă. Citește și: Câteva zeci din cele mai înalte turbine eoliene din lume, de aproape 200 de metri, vor fi instalate în România "Ne bucură încrederea acordată de către investitorii instituţionali străini şi locali, prin participarea la emisiunea noastră inaugurală de euroobligaţiuni. Interesul arătat de către piaţa de capital confirmă, încă o dată, că modelul nostru de banking este unul responsabil, caracterizat de o situaţie financiară solidă şi o preocupare permanentă de a încorpora perspectiva tuturor actorilor relevanţi", a declarat Alina Rus, director financiar al RBRO. Condiții MREL Se aşteaptă ca emisiunea de obligaţiuni să îndeplinească Cerinţele minime de fonduri proprii şi de pasive eligibile (MREL) impuse în temeiul Directivei privind redresarea şi rezoluţia bancară a Uniunii Europene. Această cerinţă de reglementare urmăreşte să asigure că băncile au capacitate de a absorbi pierderile şi că salvarea instituţiilor financiare nu este finanţată de contribuabili. "În anii următori, economia României are potenţialul de a continua să asigure convergenţa către nivelul de trai din UE, eliminând, în acelaşi timp, şi restul inegalităţilor sociale şi teritoriale. Dar acest lucru va necesita un mai bun acces la finanţare. Prin acest parteneriat, IFC îşi propune să continue să promoveze un sector bancar şi o piaţă locală de capital reziliente, cu un angajament solid faţă de sustenabilitate şi incluziune", a declarat Ary Naym, director IFC pentru Europa Centrală şi de Sud. IFC și RBRO, relație de lungă durată Finanţarea are la bază relaţia de lungă durată cu RBRO şi grupul bancar Raiffeisen. Proiectele anterioare au inclus investiţii multiple în emisiunile de obligaţiuni ale băncii, iar fondurile astfel atrase au fost folosite pentru a finanţa proiecte ecologice şi sociale în România. IFC - organizaţie membră a Grupului Banca Mondială - este cea mai mare instituţie globală de dezvoltare axată pe sprijinirea sectorului privat din pieţele emergente. IFC este prezentă în peste 100 de ţări şi îşi utilizează capitalul, expertiza şi reţeaua pentru a crea pieţe şi oportunităţi în ţările în curs de dezvoltare. În exerciţiul financiar 2023, IFC a alocat o sumă record de 43,7 miliarde de dolari companiilor private şi instituţiilor financiare din ţările în curs de dezvoltare. Raiffeisen Bank activează pe piaţa bancară din Romania deservind aproximativ 2,2 milioane de clienţi, persoane fizice şi juridice. Banca are peste 4.900 de angajaţi în 285 de sucursale, 1.126 de bancomate şi maşini multifuncţionale (ATM şi MFF) şi peste 28.900 de POS-uri.

IFC (BM) investește în obligațiuni Raiffeisen (sursa: Facebook/IFC - International Finance Corporation)
Banca Mondială desființează reforma pensiilor speciale (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Banca Mondială desființează proiectul pensiilor speciale

Banca Mondială desființează, într-un raport făcut public azi, proiectul pensiilor speciale, care a trecut de Senat și se află acum la Camera Deputaților. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Chestionat în legătură cu criticile Băncii Mondiale, premierul Ciucă a spus: „Studiul este în analiză la Ministerul Muncii şi am convenit în coaliţie ca, în momentul în care se va finaliza, vom avea concluziile de la Ministerul Muncii să poată să fie prezentate şi să luăm o decizie în coaliţie”. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat: „Astăzi a venit raportul de la Banca Mondială, abia aştept să-l citesc şi eu”. Banca Mondială desființează proiectul pensiilor speciale Raportul Băncii Mondiale analizează, punctual, prevederile din proiectul legii pensiilor speciale și arată că ele fie nu au impact, fie acesta este nesemnificativ. De exemplu, măsura adoptată de Senatul României de impozitare progresivă cu până la 15% a pensiilor speciale va avea efecte neglijabile de reducere a cheltuielilor. „Pentru pensiile de serviciu (de exemplu, ale magistraților), se așteaptă ca această măsură în sine să aibă un efect neglijabil asupra cheltuielilor brute. Pe o bază netă, reducerea va fi de 0,003% din PIB în 2028 și de 0,012% din PIB până în 2070, deoarece nu există o componentă de pensie din fondul de asigurări sociale care să compenseze impozitul. Pentru magistrați, se preconizează că această măsură va crește ușor cheltuielile brute din cauza mecanismului de funcționare a plafonului. Cheltuielile brute maxime în 2042 vor crește de la 0,082% din PIB la 0,086% din PIB, iar până în 2070 vor crește de la 0,067% din PIB la 0,07% din PIB. Cu toate acestea, aceste creșteri vor fi recuperate sub formă de impozite, cu un efect net neglijabil”, arată Banca Mondială. Pensiile militarilor, practic neatinse În cazul pensiilor militarilor, există modificări nesemnificative. Cheltuiala cu pensiile lor de aproape 0,7% din PIB va rămâne aproape neschimbată: „Această măsură în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime de la 0,789% din PIB în 2028 la 0,784% din PIB în 2028, iar până în 2070 cheltuielile ar trebui să se reducă cu aproximativ 0,013% din PIB (de la 0,622% la 0,609% din PIB)”. Cu privire la interzicerea cumulului mai multor pensii speciale, Banca Mondială spune că nu dispune de date pentru a estima impactul acestei măsuri, dar că este de așteptat ca această măsură să ducă la creșterea echității. Citește și: În plină dezbatere despre abrogarea pensiilor speciale, deputații au votat o lege prin care și personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. Ciolacu a votat „pentru” Miercuri, în plină dezbatere despre abrogarea pensiilor speciale, deputații au votat o lege prin care și personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. În prezent, au pensie de serviciu doar judecătorii de la CCR, care o pot cumula cu salariul. Așa-zisa „pensie de serviciu” acordată magistraților asistenți de la CCR va fi în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Nota de fundamentare a proiectului nu precizează impactul acestor noi pensii speciale.

Şocurile climatice ar putea lăsa trei milioane de brazilieni în sărăcie extremă (Banca Mondială) Foto: Prefectura Rio de Janeiro
Mediu

Şocurile climatice lăsa milioane de brazilieni în sărăcie

Şocurile climatice ar putea lăsa trei milioane de brazilieni în sărăcie extremă, arată un studiu al Băncii Mondiale, care cere Braziliei să-şi accelereze investiţiile în surse de energie regenerabile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Populaţia cea mai săracă din ţara sud-americană ar fi afectată de dezastre naturale, mai ales inundaţii şi secete, care conduc la o creştere a preţurilor la alimente şi o productivitate redusă a muncii, se arată în raport. Şocurile climatice ar lăsa milioane de brazilieni în sărăcie Brazilia se află pe o poziţie puternică pentru a produce mai multă energie din surse regenerabile, în condiţiile în care aproape jumătate din aprovizionarea sa cu energie, inclusiv peste 80% din electricitate, provine deja din surse regenerabile, în comparaţie cu media la nivel mondial, între 15% şi 27%, se mai arată în raport. "Pentru a profita din plin de potenţialul său, Brazilia ar avea nevoie de investiţii nete de 0,5% din PIB-ul său în fiecare an până în 2050", a declarat Johannes Zutt, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Brazilia, precizând că şocurile climatice ar putea lăsa între 800.000 şi 3 milioane de brazilieni în sărăcie extremă până la sfârşitul deceniului. Într-un raport publicat în noiembrie anul trecut, Banca Mondială a declarat că "schimbările climatice reprezintă o ameninţare majoră pentru obiectivele de dezvoltare pe termen lung, în special reducerea sărăciei". Raportul despre Brazilia menţionează un studiu realizat de Banca Interamericană de Dezvoltare (BID), care sugerează că Brazilia ar putea ajunge în curând la un punct de cotitură dincolo de care bazinul Amazonului nu ar mai avea suficiente precipitaţii pentru a susţine ecosistemele şi pentru a asigura alimentarea cu apă şi stocarea carbonului. Efectele schimbărilor climatice sunt deja resimţite în Brazilia prin modificări ale tiparelor de temperatură şi precipitaţii, potrivit raportului, adăugând că evenimentele meteorologice extreme din Brazilia provoacă în medie pierderi de 2,6 miliarde de dolari anual. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL Alunecările de teren şi inundaţiile majore cauzate de ploile abundente au devenit mai frecvente în Brazilia în ultimii ani, subliniind o lipsă de planificare urbană în cartierele sărace în mare parte din ţară, unde favelele sunt deseori construite pe dealuri predispuse la alunecări de teren.

Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari

După zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari americani, bani strânși când lucra la Banca Mondială, arată o comparație între declarațiile ei de avere. Astfel, în 2012, când a intrat în politică, fiind desemnată ministru al Educației, ea avea două conturi bancare în dolari și unul în lei, pe care deținea în total peste 164.000 de dolari. Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari O investigație Rise Project din 2016 arată că, în primii trei ani de politică, conturile ei s-au redus substanțial: pe 30 iulie 2015 mai deținea doar aproximativ 89.000 de dolari. În ultima declarație de avere, depusă în martie 2023, ea mai avea 600 de dolari. La o bancă din Chișinău ea mai deține 13.000 de lei, adică aproximativ 6.500 de euro. În 2022, ea a avut un salariu lunar de circa 21.500 lei moldovenești, adică puțin sub 1.100 de euro pe lună. În 2020, șeful statului moldovenesc avea un salariu de circa 18.900 de lei moldovenești pe lună. Diurna pentru deplasări peste hotare a fost de 61.900 lei moldovenești, adică circa 3.100 de euro. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Sandu are același apartament de 74,5 m2, pe care îl deținea din 2003 și o mașină Toyota RAV 4, cumpărată în 2012.

Reforma pensiilor speciale, eșalonată pe zece ani spune Daniel Baciu, președintele Casei de Pensii
Politică

Reforma pensiilor speciale, eșalonată pe zece ani

Reforma din domeniul pensiilor speciale se va face până la sfârşitul acestui an, urmând să fie eșalonată pe o perioadă de zece ani, a anunţat preşedintele Casei de Pensii, la Antena 3. Proiectul de lege care să reformez sistemul pensiilor speciale este unul din jaloanele din PNRR. Reforma pensiilor speciale, eșalonată pe zece ani "E vorba de şase legi care guvernează aceste pensii speciale. Eșalonarea va fi pe o perioadă de 10 ani, încă nu s-a stabilit acest lucru, dar până la sfârșitul acestui an trebuie într-adevăr să reușim să facem această reformă și în rândul acestor pensii speciale. Este un jalon în PNRR, jalonul 215, astfel încât până la 31 decembrie trebuie să reușim să facem reformă și aici.Dar acest lucru se va face, astfel încât să fie acest lucru să nu fie o transformare așa directă și abruptă, și va se va face pe o eșalonare de 10 ani", a declarat președintele Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu. În ultima perioadă a fost un val de pensionări în rândul procurorilor, pentru că se vrea schimbarea legii, și anume creșterea vârstei de pensionare, după cum a propus Banca Mondială, explică Antena 3. Citește și: Ziariștii care luau bani de la gruparea Dragnea, potrivit DNA: DcNews, site-ul lui Chirieac, și Radu Tudor. Modaratorul A3 îi făcea liderului PSD revista presei (G4Media) Pe de altă parte, Banca Mondială consideră că pensia specială nu trebuie să depășească salariul și că etapizat ar trebui să ajungă la 65% din salariu. Banca Mondială recomandă creșterea treptată, la 65 de ani, a vârstei de pensionare pentru beneficiarii de pensii speciale. În plus, judecătorii și procurorii ar urma să poată ieși la pensie doar după 30 de ani de experiență ca magistrați.

Costuri enorme de reconstrucție după război (sursa: globalcapital.com)
Internațional

Costuri enorme de reconstrucție după război

Costuri enorme de reconstrucție după război. Pagubele fizice aduse clădirilor și infrastructurii Ucrainei de invazia Rusiei au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de dolari și vor crește și mai mult pe măsură ce războiul continuă, a declarat joi președintele Băncii Mondiale, David Malpass. Malpass a declarat în cadrul unei conferințe a Băncii Mondiale privind nevoile de asistență financiară ale Ucrainei că estimarea timpurie a costurilor "restrânse" ale pagubelor nu include costurile economice în creștere ale războiului pentru Ucraina. Costuri enorme de reconstrucție după război "Desigur, războiul este încă în desfășurare, așa că aceste costuri sunt în creștere", a spus Malpass. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs virtual la conferință, a subliniat costuri mult mai mari și nevoi de finanțare. El le-a spus participanților că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei în țara sa, potrivit Reuters. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală "Și vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru a reconstrui toate acestea mai târziu", a spus Zelenski. El a declarat că comunitatea globală trebuie să excludă imediat Rusia din instituțiile financiare internaționale, inclusiv Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și altele, și a spus că toate țările "trebuie să fie pregătite imediat să rupă toate relațiile cu Rusia". La conferința organizată în marja reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale au participat oficiali din domeniul finanțelor din mai multe țări, inclusiv secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, care a declarat anterior că Statele Unite își vor dubla angajamentul de ajutor direct nemilitar la 1 miliard de dolari. Zelenski cere ajutor Occidentului Zelenski a mai spus că a cerut țărilor care au impus sancțiuni și înghețarea activelor rusești să folosească acești bani pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei după război și pentru a plăti pentru pierderile suferite de alte țări. La o conferință de presă, Yellen a spus că Rusia ar trebui să suporte o parte din costurile de reconstrucție ale Ucrainei. "Este clar că costurile de reconstrucție, în cele din urmă, în Ucraina vor fi enorme", a spus Yellen. Așteptarea "ca Rusia, într-un fel sau altul, să ajute la furnizarea unei părți din ceea ce este necesar pentru ca Ucraina să construiască este un lucru pe care cred că ar trebui să îl urmărim"." Dar ea a avertizat că utilizarea rezervelor confiscate ale băncii centrale rusești în Statele Unite pentru a reconstrui Ucraina ar fi un "pas semnificativ" care ar necesita discuții și un acord cu partenerii internaționali. "Este unul la care ar trebui să vă gândiți cu atenție la consecințele acestuia", a spus Yellen. "Nu aș vrea să fac acest lucru cu ușurință". Premierul ucrainean Denys Shmyhal, care a participat personal la conferință, a declarat că PIB-ul Ucrainei ar putea scădea cu 30% până la 50%, pierderile directe și indirecte totalizând 560 de miliarde de dolari până în prezent. Acest total este de peste trei ori mai mare decât dimensiunea economiei Ucrainei, de 155,5 miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor Băncii Mondiale. "Dacă nu oprim acest război împreună, pierderile vor crește dramatic", a declarat Shmyhal, adăugând că Ucraina va avea nevoie de un plan de reconstrucție similar Planului Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a ajutat la reconstrucția unei Europe devastate de război.

Ucraina este, de asemenea, și un foarte mare producător de cereale. De aceea, un alt efect imediat al războiului a fost creșterea bruscă a prețurilor la grâu și porumb - Foto: Rawpixel
Eveniment

Banca Mondială are previziuni sumbre Banca Mondială are previziuni sumbre. "Creștere uriașă" a prețurilor la alimente din cauza "catastrofei umanitare" din Ucraina

Banca Mondială are previziuni sumbre. Președintele instituției avertizează că lumea se confruntă cu o „catastrofă umană” din cauza unei crize alimentare apărute în urma invaziei Ucrainei de către Rusia. În plus, ar putea exista o creştere „uriaşă” de 37% a preţurilor la alimente, care i-ar afecta cel mai mult pe cei foarte săraci. David Malpass (foto), președintele Băncii Mondiale a spus într-un interviu acordat postului britanic BBC, că aprecierile record ale preţurilor alimentelor împing sute de milioane de oameni în sărăcie şi reprezintă o provocare politică pentru guverne, care nu pot face nimic în privinţa asta. „Este o catastrofă umană, adică nutriția scade. Dar apoi devine și o provocare politică pentru guvernele care nu pot face nimic în privința asta. Nu au provocat-o (catastrofa – n.r.) și văd prețurile crescând”, a spus el. Banca Mondială are previziuni sumbre: creștere de 37% a prețurilor la alimente Banca Mondială spune că anul acesta s-ar putea înregistra o creștere „uriașă” de 37% a prețurilor la alimente, iar efectele cele mai mari vor fi resimțite, în primul rând, de către cei săraci care „vor mânca mai puțin și vor avea mai puțini bani pentru alte cheltuieli importante, cum ar fi școala. De aceea această criză este nedreaptă. Îi lovește cel mai tare pe cei mai săraci. Așa a fost valabil și în cazul pandemiei de Covid", a explicat Malpass. Președintele Băncii Mondiale (BM) spună că așteptatele creșteri ale prețurilor sunt ample și profunde și „afectează alimentele de toate felurile de la uleiuri și până la cerealele”. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state David Malpass spune că este suficientă hrană pentru a hrăni pe toată lumea, stocurile globale fiind la niveluri istorice, însă va trebui să existe un proces de partajare sau de vânzare pentru a duce hrana acolo unde este nevoie. Președintele BM spune însă că subvenționarea producției sau plafonarea prețurilor la produsele agricole nu va fi o soluție eficientă. În schimb, el susține că accentul ar trebui să se pună pe creșterea livrărilor de îngrășăminte și alimente în întreaga lume, și pe asistență direcționată către tările sărace. Economiile emergente vor avea mari probleme dacă nu li se restructurează datoriile David Malpass avertizează că, de fapt, trecem printr-o „criză în cadrul unei alte crize”, care decurge de o incapacitate a țărilor în curs de dezvoltare de a-și achita datoriile din cauza pandemiei, care vine pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie. „Aceasta este o perspectivă foarte reală. Se întâmplă în unele țări, nu știm cât de departe va ajunge. Până la 60% dintre cele mai sărace țări în acest moment sunt fie în dificultate, fie cu risc mare de îndatorare”, a explicat el. „Trebuie să ne îngrijoreze o criză a datoriilor. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să acționăm din pentru a reduce povara pentru țările care au datorii nesustenabile. Cu cât se amână mai mult asta, cu atât va fi mai rău”, a adăugat David Malpass. Recunoașterea de către președintele Băncii Mondiale ca existenței unei probleme reale a datoriilor țărilor în curs de dezvoltare este foarte foarte importantă. Combinația dintre datorii masive din cauza pandemiei cu rate ale dobânzilor în creștere și prețuri în creștere este cu una cu adevărat toxică pentru orice economie. Principalii creditori nu prea vor să se așeze la masă pentru a discuta restructurarea datoriilor La reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale țările bogate au încercat să dea asigurări clare economiilor emergente că nu vor trebui să se îngrijoreze cu privire la împrumuturi existente și că vor putea angaja cheltuieli să ducă la oprirea pandemiei. Acum, însă, economiile emergente se întreabă dacă aceste datorii record vor fi anulate. Deja, la nivel global se fac încercări pentru organizarea un așa numit „jubileu al datoriilor din pandemie” la care să fie prezenți principalii creditori. Însă, până acum, este doar tăcere din partea creditorilor din țările bogate. În plus, bancherii cărora li se datorează aceste sume nu sunt doar din Occident. Chinei, de exemplu, i se datorează la fel de mulți bani ca tuturor creditorilor occidentali la un loc (așa numitul Grup de la Paris). Cum va răspunde China la solicitările de clemență privind rambursarea împrumuturilor? David Malpass spune că „are reguli diferite, cum ar fi clauzele de confidențialitate în contracte care fac foarte dificilă restructurarea acestor datorii” Războiul din Ucraina a provocat șocuri pe piețele de cereale Și nu numai Banca Mondială are previziuni sumbre. La începutul acestei luni, Organizația Națiunilor Unite a declarat că războiul din Ucraina a dus la un „salt uriaș” al prețurilor la alimente, acestea atingând valori-record în luna martie. Războiul a întrerupt, de exemplu, livrările de ulei de floarea soarelui din Ucraina, care este cel mai mare exportator al acestui produs la nivel global. Ucraina este, de asemenea, și un foarte mare producător de cereale. De aceea, un alt efect imediat al războiului a fost creșterea bruscă a prețurilor la grâu și porumb. ONU a spus că „războiul din regiunea Mării Negre a răspândit efectiv șocuri pe piețele pentru cereale de bază și uleiuri vegetale”. Indicele ONU al prețurilor la alimente, care urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare din lume - măsoară prețurile medii la cereale, ulei vegetal, lactate, carne și zahăr. Potrivit acestui indice, prețurile la alimente la nivel global sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 60 de ani, după ce au înregistrat o creștere cu aproape 13% în luna martie, după un alt record în februarie. Potrivit indicelui ONU, prețurile mărfurilor alimentare erau deja la cele mai ridicate valori din ultimii 10 ani, chiar înainte de războiul în Ucraina, în special din cauza problemelor legate de recolta globală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră