duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: balcani

5 articole
Eveniment

Argumentele „tehnice” ale Austriei

Argumentele „tehnice” ale Austriei care ar susține veto-ul la primirea României în spațiul Schengen au fost prezentate miercuri noaptea într-un comunicat al ministerului austriac de Interne, citat de Der Kurier. Însă datele sunt lipsite de claritate, ele fiind dublate de afirmații politice. Documentul nu spune nimic despre situația din Croația sau Ungaria. Citește și Cum și-a schimbat Austria poziția față de primirea în Schengen: de la zero obiecții la opoziție radicală. Plus: presa din Austria, ușor favorabilă României Argumentele „tehnice” ale Austriei Iată datele, așa cum reies din comunicatul citat de Der Kurier: „Românii se află pe locul patru în topul celor 10 naționalități ale cărăușilor din Austria. În comparație cu Ungaria, România este considerată a fi o graniță destul de ușor de trecut și, prin urmare, este adesea aleasă ca rută din Serbia către Ungaria”. Nu se precizează ce alte naționalități sunt pe primele trei locuri și care este exact numărul cărăușilor români prinși de autoritățile austriece. Bulgaria și România au fost, de asemenea, menționate frecvent în sondajele printre refugiați, ca rute de tranzit. Potrivit acestora, 78% dintre afgani numesc Bulgaria drept prima țară din UE pe care au tranzitat-o, la fel și două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre oamenii din Bangladesh declară că au călătorit prin România. Din nou, lipsesc cifrele brute care să arate câți din cei circa 100.000 de emigranți ilegali ajunși în Austria sunt din Bangladesh. Autoritățile din Austria spun că au verificat datele de pe 400 de telefoane mobile, dar nu oferă detalii despre informațiile acumultae, ci spun doar că ele demonstrează că Bulgaria și România sunt rute de tranzit. „Proporția migranților care intră în Austria prin Grecia din regiunea Balcanilor de Vest este de 20%. Aceștia sunt în principal oameni din Pakistan, Somalia și Bangladesh. 40% provin din Turcia prin Bulgaria, în principal oameni din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt și Somalia. Alți 40 la sută intră în regiunea balcanică cu avionul, fără viză, în special indieni, turci și cetățeni din Bangladesh. Ruta ulterioară prin România este, de asemenea, importantă pentru zborurile care sosesc prin Belgrad. Acestea sunt cu greu înregistrate, dar 61 la sută din toate accesările din baza europeană de amprente Eurodac din țările India, Turcia și Bangladesh au fost înregistrate în România”, mai arată articolul din Der Kurier. Informațiile din articol apar doar în Der Kurier, care nu postează un link către comunicatul Internelor din Austria.

Argumentele „tehnice” ale Austriei Foto: Ministerul de Interne al Austriei
Rusia inundă Europa cu mulți migranți (sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Rusia inundă Europa cu mulți migranți

Rusia inundă Europa cu mulți migranți. Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a atras atenţia sâmbătă asupra războiului hibrid dus de Rusia, care ar putea încerca să divizeze Europa favorizând un aflux de refugiaţi pe teritoriul acesteia, relatează AFP. Rusia inundă Europa cu mulți migranți "Nu este vorba de un război dus doar cu armele. El se poartă de asemenea şi (pe frontul) energiei, iar pentru asta am găsit un răspuns", a declarat Annalena Baerbock la congresul partidului său ecologist care are loc la Bonn, în vestul Germaniei. Însă ea se aşteaptă ca acest război să se poate tot mai mult şi "prin teamă şi diviziune, iar asta trebuie să evităm". Şefa diplomaţiei germane se teme în special de un aflux de refugiaţi proveniţi din alte ţări decât Ucraina, "deoarece aceste război este hibrid şi la el participă şi alte ţări", acuzând Serbia că a contribuit la o înmulţire masivă a migranţilor în Europa. Reactivarea de facto a "rutei Balcanilor" Statele membre ale UE reproşează Serbiei că este o poartă de intrare spre blocul comunitar pentru migranţi din Turcia, India, Tunisia, Cuba şi Burundi, care nu au nevoie de viză pentru a intra în această ţară balcanică. Refuzând o situaţie "în care oamenii sunt folosiţi ca armă", Germania este în contact în special cu Cehia şi Slovacia pentru a găsi soluţii împotriva acestei reactivări de facto a "rutei Balcanilor". Serbia, candidată la UE din 2012, dar apropiată de asemenea de Rusia, se află pe această rută, care porneşte din Grecia şi ajunge până în Ungaria sau Croaţia, trecând prin Macedonia de Nord sau Albania. Sute de mii de sirieni fugiţi din cauza războiului, de afgani sau de irakieni au folosit acest traseu în timpul crizei migraţiei din 2015. Curioasa lipsă a vizelor din Serbia Din 2016 şi o dată cu închiderea frontierelor, numărul trecerilor ilegale a scăzut considerabil, însă în acest an el a reînceput să crească puternic, în parte din cauza unui "regim de absenţă a vizelor" practicat de Serbia, a precizat UE într-un raport pe 2022 privind migraţia. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Germania a primit aproape un milion de refugiaţi în 2015, un aflux masiv care a contribuit la ascensiunea partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). De la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie, Germania a înregistrat deja intrarea pe teritoriul său a peste un milion de refugiaţi, în marea majoritate femei şi copii de naţionalitate ucraineană.

Kirl Petkov: Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru
Eveniment

Corupția și influența Rusiei sunt același lucru

Premierul Bulgariei, Kiril Petkov, a declarat, într-un interviu pentru cotidianul britanic The Times: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument de politică externă a Moscovei în Balcani”. Petkov, care a studiat la Harvard, a fost demis de Parlament, în iunie, dar își menține postul până la formarea unui nou guvern sau organizarea alegerilor. Bulgaria has the potential to be a truly prosperous European nation.The only obstacle holding my country back is the legacy of corruption.Breaking systemic corruption & restoring rule of law is essential to maintain security and standards not only in ??, but the entire EU. https://t.co/8pXwUWEQ6r— Kiril Petkov (@KirilPetkov) July 25, 2022 „Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru” Potrivit The Times, problemele lui Petkov au început în aprilie, când a încheiat un contract de furnizare de gaz din Azerbaidjan, care era de trei ori mai ieftin decât contractul cu Gazprom. Până la acel moment, compania rusă furniza 90% din gazele Bulgariei. Kiril Petkov believes he made powerful enemies in Russia when he ended his nation’s reliance on it for gas supplies https://t.co/dv0CrQYlQg— The Times and The Sunday Times (@thetimes) July 26, 2022 Acordul privind furnizarea de gaze din Azerbaidjan a fost „o schimbare seismică pentru Bulgaria”, scrie The Times. Petkov a susținut, în interviul pentru această publicație, că Moscova a reacționat la înțelegere prin activarea opoziției din parlament, ceea ce a dus la căderea guvernului de la Sofia. O săptămână mai târziu, guvernul bulgar a răspuns expulzând 70 de diplomați ruși. „Sunt destul de sigur că unele dintre cele 70 de persoane pe care le-am trimis înapoi vorbeau în mod activ cu parlamentarii și dădeau jurnaliştilor articole gata de publicare (...) Ambasadorul Rusiei a fost suspectat că joacă un rol activ, ducând politicieni în Grecia în vacanță”, a arătat premierul de la Sofia. Frontiera cu Turcia, tranzit de droguri și migrație ilegală Petkov amintește și de faptul că Bulgaria nu a mai blocat cererea Macedoniei de Nord de primire în UE, în pofida presiunilor rusești. El a spus că Rusia și-a exercitat influența „de ambele părți ale graniței”. Un ministru adjunct din cabinetul Petkov, Ivan Hristanov, fost manager IT și care gestionează acum cel mai mare punct de frontieră cu Turcia, a apreciat că traficul de persoane și de droguri de pe această graniță aduceau mafiei locale câștiguri de un miliard de dolari pe an. Hristanov, care este păzit de gărzi după ce a fost amenințat cu moartea, a apreciat că ceea ce a făcut guvernul său la granița cu Turcia a dus la căderea guvernului. Citește și: EXCLUSIV Rheinmetall a renunțat la planul de a reface fabrica de pulberi și explozivi Făgăraș în parteneriat cu Romarm. România, la mila exportatorilor de pulberi din Rusia, via Serbia „Companiile care controlau trecerea frontierei ar putea totuși să-și recâștige concesiunile, deoarece contestă expulzarea lor în instanțe, iar observatorii se tem că judecătorii prietenoși îi pot ajuta. Petkov l-a acuzat pe procurorul general al Bulgariei că nu investighează parlamentarii corupți, dar a spus că va avea nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari pentru a-l demite. Problema, a susținut el, este că peste o treime dintre parlamentari ar risca să fie investigați sub un nou procuror general”, mai explică The Times.

Scandal la reuniunea ONU (sursa: Facebook/Charles MICHEL)
Internațional

Charles Michel dorește extinderea UE

Charles Michel dorește extinderea UE. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat, joi, la Belgrad, că Uniunea Europeană (UE) doreşte să accelereze integrarea ţărilor din Balcanii de Vest în faţa provocărilor cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, transmite EFE. "Provocările de astăzi necesită noi moduri de gândire şi de lucru, trebuie să grăbim integrarea", a spus Charles Michel presei după o întâlnire cu preşedintele Aleksandar Vucic. Charles Michel dorește extinderea UE Preşedintele Consiliului European a subliniat că UE trebuie să dea un nou impuls pentru a încuraja integrarea europeană şi pentru ca procesul de extindere să fie mai rapid şi mai eficient, cu beneficii imediate pentru ţările aspirante şi "fără a fi nevoie să aşteptăm încheierea negocierilor" de aderare. În acest sens, Charles Michel a anunţat pentru iunie o întâlnire a liderilor UE cu liderii ţărilor din Balcanii de Vest "pentru a vedea cum putem avansa". Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare El a indicat că ideea ar fi organizarea de întâlniri de acest tip de două ori pe an "pentru a construi împreună o platformă eficientă în care să ne putem coordona politic" şi a subliniat că criza provocată de pandemia de COVID-19 "a demonstrat că rapiditatea în coordonare este esenţială" şi că acum criza energetică va avea nevoie de o astfel de abordare, potrivit Agerpres. Michel a mai spus, potrivit Reuters, că noua platformă nu va înlocui aderarea la UE, ci va fi un instrument util pentru UE pentru a discuta provocările comune cu ţările balcanice, cum ar fi criza energetică cauzată de războiul din Ucraina şi sancţiunile împotriva Rusiei, principalul furnizor de gaz al Europei. Preşedintele Consiliului European a mai declarat că Uniunea Europeană va sprijini o aderare mai rapidă a Serbiei şi o va ajuta să îşi diversifice aprovizionarea cu energie. Preşedintele Vucic a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că înaltul oficial european a îndemnat cu fermitate Serbia, singura ţară din Europa care nu a impus sancţiuni Rusiei, să se alăture sancţiunilor europene. Michel şi Vucic au participat, în cadrul unui Parc ştiinţific şi tehnologic din Belgrad, la semnarea unui acord de finanţare comună între UE şi Banca Mondială în valoare de 84,5 milioane de euro în domeniile cercetării şi a start-up-urilor. Belgrad a fost prima oprire a Preşedintelui Consiliului European în turneul pe care îl întreprinde în Balcanii de Vest.

UE caută soluții să scoată Rusia din schema alimentară (sursa: Unsplash)
Internațional

UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară"

UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară". UE intenționează să abordeze problema creșterii prețurilor la grâu și la îngrășăminte și a penuriei preconizate în Balcani, în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu cu ajutorul "diplomației alimentare" pentru a contracara argumentele Rusiei cu privire la impactul invaziei sale în Ucraina, spun diplomații și oficialii UE, potrivit Reuters. Insecuritatea alimentară a provocat "resentimente" în ţările vulnerabile din regiunile menţionate, în timp ce Moscova consideră actuala criză o consecinţă a sancţiunilor occidentale contra Rusiei, a afirmat un diplomat UE. UE caută soluții să scoată Rusia din "schema alimentară" Acest lucru implică o potenţială ameninţare pentru influenţa UE, a adăugat diplomatul. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că sancţiunile impuse de Occident au contribuit la o criză alimentară mondială şi la creşterea preţurilor energiei. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Vecinii UE, în special Egiptul şi Libanul, depind în mare măsură de grâu şi îngrăşăminte exportate de Ucraina şi Rusia. Ei se confruntă cu creşteri masive ale preţurilor după o scădere a importurilor lor de cereale în urma începerii a ceea ce Moscova numeşte ''operaţiune militară specială'' în Ucraina. "Nu ne putem asuma riscul de a pierde regiunea", a spus un alt diplomat european. De asemenea, blocul comunitar doreşte să încurajeze eforturile internaţionale pentru a limita impactul crizei şi împreună cu Programul Alimentar Mondial va anunţa noi iniţiative marţea viitoare. Franţa, cel mai mare producător agricol din UE şi ţara care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, promovează o iniţiativă numită 'FARM', care va include un mecanism global de distribuire a alimentelor pentru ţările mai sărace. De asemenea, Parisul are în vedere încheierea unui acord internaţional privind planul său până la 30 iunie, când se încheie mandatul preşedinţiei franceze a Consiliului UE, a declarat ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian după discuţiile avute marţi de reprezentanţi ai UE şi ai PAM la Roma. Rusia bombardează silozurile de grâu din Ucraina Rusia îngreunează exporturile ucrainene de produse agricole prin bombardarea porturilor şi a silozurilor cu grâu din Ucraina, a afirmat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. De asemenea, Ucraina se confruntă şi cu o criză de combustibili, ceea ce îi împiedică exporturile de cereale. Pentru a uşura situaţia, Uniunea Europeană încearcă să faciliteze exporturile alimentare via Polonia şi sprijină livrarea de combustibili pentru fermierii ucraineni, au explicat diplomaţi europeni. În plus, UE furnizează sprijin financiar celor mai vulnerabile ţări, săptămâna trecută anunţând ajutoare de 225 de milioane de euro pentru Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Aproape jumătate din această sumă va fi direcţionată spre Egipt, în timp ce Liban, Iordania, Tunisia, Maroc şi Autoritatea Palestiniană vor primi fiecare fonduri cuprinse între 15 şi 25 milioane de euro. Alte 300 de milioane de euro drept sprijin pentru agricultură vor fi furnizate ţărilor din Balcanii Occidentali, în cadrul finanţării.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră