marți 01 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: avertisment

17 articole
Economie

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului. La conferința „Concurența în sectoare cheie – 2024”, organizată de Consiliul Concurenței, șeful Camerei de Comerți a susținut că statul are cheltuieli prea mari. Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a avertizat miercuri asupra necesității reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat „Statul trebuie să-și scadă cheltuielile de funcționare, altfel mă îngrozesc pentru ce ne așteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină și decontul la un moment dat”, a declarat Daraban, subliniind urgența adoptării unor măsuri financiare sustenabile. "Părerea mea este că pentru aducerea mai multor investitori străini în România care să creeze acele bunuri de larg consum spre satisfacţia consumatorului, trebuie să avem un cadru fiscal predictibil. Şi de ce nu, o nouă fiscalitate atractivă, pentru că nu mai avem alt atuu în mână ca ţară pentru atragerea investiţiilor străine. Noi nu suntem în cazul Ungariei care a avut un alt gen de retrocedare a proprietăţii. Guvernul şi autorităţile locale din Ungaria îşi permit să ofere un teren în zone strategice, căi ferate, autostrăzi unor investitori străini, precum cazul BMW la Debrecen. Noi, din păcate, trebuie să apelăm la latifundari şi nu înţelegem că investitorul în producţie blochează banii în tehnologie, nu ca retailerul care îşi permite să cumpere pământ. Ce ar mai putea rămâne pentru atragerea de investiţii ? O fiscalitate redusă şi predictibilă pe termen lung. Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment dat. Poate şi organismele financiare internaţionale au fost oarecum complice cu ce s-a întâmplat pe piaţa internă. N-au pus presiune pe noi, au zis să nu se bage, să nu afecteze procesul electoral, dar cred că va veni decontul", a spus Daraban, la conferinţa "Concurenţa în sectoare cheie". Necesitatea reducerilor cheltuielilor Președintele CCIR a subliniat necesitatea reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului pentru a menține atractivitatea României în fața investitorilor. Potrivit acestuia, un stat eficient din punct de vedere financiar este crucial pentru a stimula noi investiții și pentru a susține o economie competitivă. "Lupta noastră este ca statul să-şi scadă cheltuielile de funcţionare, altfel nu văd ieşirea la liman şi nu văd cum va mai putea atrage investiţii. Efectiv cred că aici este următorul challenge: să punem presiune pe guvernanţi întâi să-şi rezolve problemele dânşilor, problemele funcţionale, ca să se ajungă la un buget confortabil, ca să putem să ieşim pe piaţă, să atragem investiţii de care avem nevoie atât de mult", a explicat oficialul. Cifra de afaceri a companiilor, în scădere Potrivit președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), cifra de afaceri a companiilor active în România a scăzut ușor în anul fiscal 2023, ajungând la 490 de miliarde de euro, iar profitul brut s-a redus la 51 de miliarde de euro. Aceste date reflectă o ușoară diminuare a performanței economice în comparație cu anii anteriori. "Uitându-ne la datele de anul acesta pentru anul fiscal 2023, vedem un recul deocamdată destul de mic. A scăzut cifra de afaceri a companiilor de la 494 la 490 de miliarde de euro şi profitul brut de la 54,6 miliarde de euro la 51 miliarde de euro. Vorbim despre cei 866.601 care au depus bilanţul la 1 august (...) Noi încercăm întotdeauna să luăm ţinta de pe spatele mediului de business şi să le găsim guvernanţilor alte ţinte, dacă se poate, pentru a-şi rezolva problemele de deficit bugetar. Cred că s-a ajuns la un palier în care nu se mai pot face minuni. Lucrurile sunt într-o dinamică. Până la urmă, mediul de business este un organism viu care se adaptează factorilor externi şi se vede inclusiv numărul de întreprinderi mari şi foarte mari, care a scăzut de la 2.030 la 1.952. O altă chestiune care ne preocupă este celebrul deficit al balanţei comerciale, care anul trecut a fost 28,7 miliarde de euro, dar se pare că anul acesta a revenit la prefixul trei, adică peste 30 de miliarde de euro. Aici am încercat să facem un apel la mediul de business din România să se adapteze nevoilor şi cerinţelor consumatorului român. Am spus întotdeauna că nu există sondaj de opinie mai eficient în rândul consumatorului ca cifra de la import. Şi cred că cifra de la import, de 122 de miliarde de euro de anul trecut, ar trebui oarecum desfăcută în componente şi să fie mai pe înţelesul tuturor", a susţinut Daraban.

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Avertisment privind sistemul de curenţi oceanici (sursa: Facebook/Woods Hole Oceanographic Institution)
Mediu

Avertisment privind sistemul de curenţi oceanici

Avertisment privind sistemul de curenţi oceanici. O echipă de oameni de ştiinţă avertizează asupra prăbuşirii accelerate a Sistemului de Circulaţie Atlantic-Meridional (AMOC), cu consecinţe "catastrofale" pentru ţările nordice, care riscă să fie scufundate în frig pe măsură ce restul planetei se încălzeşte. Acest sistem complex de curenţi, esenţial pentru reglarea temperaturii între tropice şi emisfera nordică, include Curentul Golfului. Avertisment privind sistemul de curenţi oceanici Într-o scrisoare deschisă adresată liderilor Consiliului Nordic, aproximativ patruzeci de cercetători subliniază că efectele colapsului AMOC ar putea fi resimţite la nivel mondial. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Pe lângă răcirea majoră în ţările nordice, colapsul ar duce la schimbări drastice ale fenomenelor meteo, inclusiv fenomene extreme fără precedent în regiunea Atlanticului subpolar. Risc subestimat de către GIEC în raportul ONU În cel de-al şaselea raport de evaluare al GIEC, publicat în 2023, se menţionează un "nivel moderat de încredere" că AMOC nu se va prăbuşi înainte de 2100. Totuşi, semnatarii scrisorii afirmă că cercetările recente sugerează că riscul ar putea fi mai mare decât estimările iniţiale, cu o posibilă depăşire a acestui punct critic în următoarele decenii. Consecinţe economice şi ecologice severe O astfel de prăbuşire ar putea afecta agricultura din nord-vestul Europei şi ar genera o modificare a centurilor de precipitaţii tropicale. Totodată, ar reduce capacitatea oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon, accelerând astfel acumularea acestuia în atmosferă şi ducând la creşterea nivelului mărilor. Summitul Consiliului Nordic de la Reykjavik Liderii Consiliului Nordic, care include ţările Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia şi teritorii din regiune, se reunesc în aceste zile la Reykjavik. La summit va participa şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar problema schimbărilor climatice şi colapsul AMOC sunt în prim-planul discuţiilor.

Șeful armatei israeliene, avertisment pentru inamici (sursa: lorientlejour.com)
Internațional

Șeful armatei israeliene, avertisment pentru inamici

Șeful armatei israeliene, avertisment pentru inamici. Israelul poate "ajunge la oricine" îi ameninţă cetăţenii, a declarat şeful Statului Major israelian, Herzi Halevi, într-o conferinţă de presă susţinută la baza aeriană din Tel Nofet, indicând că operaţiunea împotriva Hezbollahului libanez a fost un "mesaj" adresat inamicilor oriunde s-ar afla aceştia. Șeful armatei israeliene, avertisment pentru inamici "Această operaţiune împotriva lanţului de comandă al Hezbollah este un mesaj clar pentru Hezbollah, dar este şi un mesaj pentru Orientul Mijlociu şi dincolo de acesta: vom ajunge la oricine ameninţă cetăţenii statului Israel", a afirmat generalul Halevi. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează "Preţul plătit de Hezbollah este din ce în ce mai ridicat", a spus el, adăugând că recentele acţiuni ale armatei israeliene i-au determinat pe membrii grupării şiite să se îndepărteze de frontieră. Înaltul comandant a mai afirmat că armata israeliană şi-a sporit considerabil loviturile în ultimele săptămâni şi că acestea vor continua să se intensifice atât cât va fi necesar. "Avem multe capacităţi pe care încă nu le-am desfăşurat şi suntem foarte bine pregătiţi deopotrivă pentru atac şi apărare. Suntem pregătiţi pentru viitoarele etape şi le vom planifica eficient pentru zilele următoare", a spus el. Capacitățile armatei israeliene Herzi Halevi a declarat că armata israeliană a distrus mii de rachete şi a ucis zeci de comandanţi ai Hezbollah. "Nu trece o zi fără ca agenţii săi să fie ucişi, iar capacităţile sale să fie reduse. În zilele următoare vor exista alte lovituri. Îi vom readuce pe locuitorii din nord la casele lor în deplină securitate şi dacă Hezbollah nu înţelege totuşi va primi lovitură după lovitură până când va pricepe", a avertizat el. Halevi s-a referit de asemenea la lovitura israeliană de vineri asupra unei ţinte de la periferia sudică a Beirutului, subliniind că responsabilii Hezbollah ucişi erau "răspunzători de moartea a numeroşi civili israelieni şi planificau modul în care să-şi desfăşoare viitorul atac". "Este posibil ca ceea ce discutau în cursul reuniunii de vineri după-amiază să fie cum să se infiltreze în Israel, să asasineze civili şi să răpească soldaţi", a opinat el. Atacul israelian a ucis peste 50 de persoane,potrivit unui bilanţ încă provizoriu, între care şi copii, potrivit portalului L'Orient-Le Jour.

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin. Preşedintele rus a spus joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia". NATO, război cu Rusia, avertizează Putin "Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. Un transcript al declarației a fost publicat și pe site-ul Kremlinului Ucraine cere cu insistență permisiunea Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi "întârzierea" în dezbaterile pe această problemă. SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare. Secretarul de stat american Antony Blinken a promis totuşi miercuri la Kiev examinarea de "urgenţă" a cererilor militare ale Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer urmează să abordeze această problemă la întâlnirea lor anunţată pentru vineri.

Israel, avertisment dur pentru Iran, Hezbollah (sursa: Facebook/Yoav Gallant)
Internațional

Israel, avertisment dur pentru Iran, Hezbollah

Israel, avertisment dur pentru Iran, Hezbollah. Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a avertizat duminică Iranul şi miliţia libaneză Hezbollah să evite represaliile împotriva Israelului. Israel, avertisment dur pentru Iran, Hezbollah "Oricine ne face rău într-un mod care nu s-a mai întâmplat până acum va fi probabil lovit într-un mod care nu s-a mai întâmplat până acum", a spus Gallant, argumentând că Israelul luptă pentru existenţa sa într-un mediu ostil. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Israelul se pregăteşte pentru un atac după uciderea a doi oponenţi israelieni de frunte în ultimele săptămâni: un comandant al Hezbollah şi liderul politic al grupului militant palestinian Hamas, Ismail Haniyeh. "Sper că se gândesc la acest lucru şi nu ajung într-un punct în care ne forţează să facem daune semnificative şi să creştem probabilitatea izbucnirii unui război pe alte fronturi", a spus Gallant. "Nu vrem asta, dar trebuie să fim pregătiţi", a adăugat acesta.

Dosarul „2 Mai”: judecătoarea - rea-credință, neglijență (sursa: Facebook/Popoviciu Ioana Ancuta)
Eveniment

Dosarul „2 Mai”: judecătoarea - rea-credință, neglijență

Dosarul „2 Mai”: judecătoarea - rea-credință, neglijență. Ioana Ancuța Popoviciu, magistratul care judecă la Mangalia dosarul șoferului drogat Vlad Pascu, are abateri disciplinare grave la activ. Dosarul „2 Mai”: judecătoarea - rea-credință, neglijență În mai 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a sancționat-o cu avertisment pe Popoviciu pentru "săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. s) teza a II a raportat la art. 272 alin. (2) dinacelași act normativ (legea 303/2022 - n.r.)". Citește și: Judecătoarea care a întrebat dacă se află în sală un tânăr ucis de șoferul drogat de la 2 Mai ar putea fi incompatibilă cu dosarul Art. 271 lit. s se referă la "exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență". Art. 272 alin. (2) spune că "Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual". Mesteca gumă în sală Pe 22 februarie, la Judecătoria Mangalia a fost primul termen al procesului în dosarul în care Vlad Pascu este judecat, şedinţa fiind amânată pentru data de 14 martie, în condiţiile în care, potrivit avocatului Adrian Cuculis care reprezintă familia unei tinere moarte în accidentul rutier, unul dintre avocaţii lui Pascu s-a retras din dosar, iar cel de-al doilea a anunţat că nu poate participa la termenul din 22 februarie pentru că este la o acţiune de protest alături de colegi din Baroul Bucureşti. După terminarea şedinţei, tatăl unuia dintre tinerii morţi în accident a afirmat că judecătorul a întrebat dacă băiatul său este în sală. „Mi-a spus dacă băiatul meu este în sală. Nu am văzut în viaţa mea aşa judecător. Îi voia buletinul”, a relatat acesta. De asemenea, un alt părinte a declarat că judecătorul părea că a venit nepregătit la şedinţa de judecată şi mesteca gumă. Cercetată de Inspecția Judiciară Ulterior, pe 23 februarie, Inspecţia Judiciară a anunţat că s-a sesizat din oficiu şi face verificări privind comportamentul judecătorului care soluţionează dosarul în care este cercetat penal Vlad Pascu. „Sesizarea din oficiu vizează respectarea obligaţiei de studiere a dosarelor anterior şedinţei de judecată (inclusiv din perspectiva prezenţei în instituţie a judecătorului anterior acestei date), maniera de gestionare a dosarelor şi şedinţelor de judecată, comportamentul judecătorului în şedinţele de judecată, în principal cu referire la şedinţa de judecată din ziua de joi, precum şi existenţa unor eventuale situaţii de incompatibilitate în legătură cu dosarul menţionat”, se arată în comunicatul Inspecţiei Judiciare.

Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi (sursa: people.com)
Internațional

Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi

Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi. Autorităţile de la Moscova i-au avertizat vineri pe locuitorii capitalei ruse împotriva oricăror demonstraţii "neautorizate" după anunţul morţii principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, în timp ce Kremlinul a numit "absolut inacceptabile" acuzaţiile şi criticile occidentale la adresa Moscovei. Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi "Organizarea sau desfăşurarea de adunări neautorizate, apelurile şi participarea la astfel de evenimente constitutie o infracţiune administrativă", a avertizat Procuratura Generală din Moscova, spunând că "avertizează împotriva oricărei încălcări a legii". Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici În Rusia, orice critică publică a puterii este pasibilă de închisoare. Cu toate acestea, în mai multe oraşe din ţară, ruşii au stat la coadă pentru a depune flori la monumentele victimelor represiunii politice din URSS, în semn de omagiu pentru Aleksei Navalnîi. Flori la locul uciderii lui Nemțov Pe podul Bolşoi Moskvoreţki, la câţiva paşi de Kremlin, la Moscova, oamenii au depus flori chiar în locul în care politicianul de opoziţie Boris Nemţov a fost ucis în 2015. Un portret al celor doi bărbaţi zâmbitori a împodobit coroanele de flori. Mai departe în centrul Moscovei, oamenii s-au aliniat pentru a depune trandafiri pe Piatra Solovetski, un monument al victimelor represiunii politice situat chiar lângă Lubianka, sediul notoriu al KGB-ului sovietic şi apoi al FSB-ului rus. "Dragi cetăţeni, vă rugăm să vă dispersaţi", a strigat un ofiţer de poliţie într-un megafon, potrivit unui video distribuit pe reţelele de socializare. Flori depuse pe ninsoare, în întuneric Cel puţin un tânăr a fost arestat de poliţie după ce a afişat o pancartă pe care scria "Ucigaşi", conform unor înregistrări video. În oraşul Kazan, conform altor înregistrări video distribuite pe reţelele sociale, aproximativ 20 de persoane s-au adunat şi au depus flori, pe ninsoare şi pe întuneric, în jurul unui portret al lui Aleksei Navalnîi. La Novosibirsk, în Siberia, forţele de securitate au închis complet perimetrul din jurul unui monument dedicat victimelor represiunii politice. Kremlinul se preface scandalizat de criticile occidentale În paralel, Kremlinul a transmis vineri că acuzaţiile şi criticile occidentale la adresa Moscovei după moartea a lui Navalnîi sunt "absolut inacceptabile", precizând în acelaşi timp că nu cunoaşte deocamdată cauza morţii. Liderii occidentali au reacţionat virulent după anunţul privind moartea lui Navalnîi şi îl consideră responsabil pe preşedintele rus Vladimir Putin. "Nu există informaţii cu privire la cauza morţii şi totuşi astfel de declaraţii se succed (...) Considerăm că astfel de declaraţii sunt absolut inacceptabile", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, citat de agenţiile de presă ruse. Navalnîi, mort la 47 de ani Activistul în vârstă de 47 de ani a decedat vineri într-o colonie penitenciară îndepărtată în zona arctică, unde ispăşea o pedeapsă pentru "extremism", în condiţii foarte dificile. Cauza morţii sale încă nu este cunoscută, fiind aşteptată expertiza medico-legală. Medicii ruşi ar fi încercat timp de 30 de minute să-l resusciteze, a precizat un spital local. Navalnîi participase joi prin legătură video la două audieri în faţa instanţei şi nu a reclamat nimic legat de starea sa de sănătate, a relatat agenţia RIA Novosti. Totuşi, la diversele audieri în procesele sale la care a participat în ultimele luni, Navalnîi părea slăbit şi îmbătrânit. El avea numeroase probleme de sănătate din cauza unei greve a foamei şi a unei otrăviri căreia în 2020 i-a supravieţuit miraculos. Opozantul cerea proteste împotriva lui Putin Activistul rus a denunţat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziţia împotriva preşedintelui Vladimir Putin. Navalnîi, despre care Kremlinul spune că lucra pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească în august 2020 cu substanţa chimică Noviciok. Transferat la un spital în Germania după acea otrăvire, opozantul rus a revenit la Moscova în ianuarie 2021, cu toate că era conştient că risca să fie arestat. Deşi aflat în detenţie de atunci, el transmitea cu regularitate mesaje pe social media, adesea ironice la adresa lui Putin şi administraţiei carcerale şi în care de obicei critica puterea rusă. Într-unul din mesajele sale recente, Navalnîi a chemat la proteste masive împotriva preşedintelui Putin în perioada alegerilor prezidenţiale din luna martie, scrutin la care liderul de la Kremlin nu are emoţii.

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO. Parlamentul turc va ratifica aderarea Suediei la NATO "cât mai curând posibil", dar nu înainte de luna octombrie, cel mai devreme, a afirmat miercuri preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO "Este vacanţa parlamentară de două luni şi sunt numeroase acorduri internaţionale de examinat, numeroase propuneri legislative care trebuie discutate în ordinea importanţei", a explicat Erdoğan în marja summitului NATO de la Vilnius, în răspuns la întrebarea unui jurnalist referitor la o ratificare în octombrie. "Când parlamentul îşi va începe sesiunea, cred că preşedintele său va fi de acord să dea prioritate acestui acord înaintea altora", a menţionat şeful statului turc, care luni a pus capăt celor 14 luni de blocare a aderării Suediei la NATO, renunţând la veto-ul său în acest sens. Citește și: Zelenski califică drept „un succes” summit-ul NATO de la Vilnius, deși Ucraina nu a primit o invitație de aderare El a avertizat însă Stockholmul în privinţa unor noi gesturi ofensatoare la adresa Coranului. "Ne aşteptăm ca Suedia să nu mai tolereze atacurile la adresa Coranului, care jignesc peste două miliarde de musulmani de pe plan mondial", a spus Erdoğan.

Putin, ultimul avertisment: Precedentul nuclear, american (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, ultimul avertisment: Precedentul nuclear, american

Putin, ultimul avertisment: Precedentul nuclear, american. Rusia a declarat vineri patru provincii ucrainene (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) ca fiind parte a teritoriului său, a anunţat într-un discurs preşedintele rus Vladimir Putin, care a semnat împreună cu liderii acelor provincii "tratatele" de alipire a lor la Federaţia Rusă şi a cerut Ucrainei "să înceteze imediat ostilităţile" şi să revină la masa tratativelor, relatează AFP, Reuters şi EFE. "Ne vom apăra teritoriul prin toate mijloacele" "Ne vom apăra teritoriul prin toate mijloacele", a promis liderul de la Kremlin, acuzând Occidentul că duce un "război hibrid" împotriva Rusiei. "Îndemnăm regimul de la Kiev să înceteze imediat atacurile, toate ostilităţile şi să revină la masa negocierilor", a cerut Putin în discursul susţinut în faţa membrilor guvernului, ai parlamentului şi altor reprezentanţi ai statului rus. Citește și: Ucrainenii îi strică lui Putin bucuria anexărilor ilegale: orașul strategic Liman este încercuit și ar putea ceda în fața forțelor Kievului El a subliniat că Rusia este pregătită să reia negocierile cu Ucraina, dar nu va discuta cu Kievul despre teritoriile de acum anexate, pretinzând că autorităţile ucrainene "trebuie să respecte libera exprimare a voinţei populare" a locuitorilor celor patru provincii, o referire la aşa-zisele referendumuri prin care Rusia doreşte să-şi atribuie o bază legală a anexării lor, fără a ţine cont de dreptul internaţional. Totuşi, Putin a asigurat că Rusia nu urmăreşte restabilirea Uniunii Sovietice. "URSS a dispărut, trecutul nu mai poate fi adus înapoi. Şi Rusia nu are nevoie de asta în ziua de azi, nu aspirăm la acest lucru", a promis Putin. Occidentul, colonia, resursele În schimb, el a acuzat Occidentul că doreşte să facă din Rusia o "colonie", după ce "în 1991, Occidentul a sperat că Rusia nu va reuşi să depăşească acest impact (al dispariţiei URSS - n.r.) şi că ar fi urmat să se dezintegreze singură". "Occidentul este gata de orice pentru a prezerva sistemul neocolonial care îi permite să paraziteze şi, în realitate, să jefuiască lumea întreagă. Ei vor să ne vadă ca pe o colonie", a remarcat Putin, care crede că "colapsul hegemoniei occidentale" a devenit ireversibil. Occidentul "nu poate trăi liniştit văzând că în lume există o ţară atât de mare şi de extinsă, cu toate aceste teritorii, bogăţii naturale, resurse, şi un popor care nu ştie să trăiască şi nu va trăi niciodată sub ordine străine", a continuat el în discursul axat pe critici la adresa Occidentului, despre care a mai spus că urmăreşte să distrugă statele care nu sunt dispuse să-şi cedeze suveranitatea şi care nu sunt conduse de lideri dispuşi să fie "vasalii" puterilor occidentale. "Operaţii de schimbare de sex copiilor" "De aici provine agresivitatea lor împotriva statelor independente, a valorilor tradiţionale şi culturilor autohtone", a observat Putin, după care a adresat membrilor auditoriului său întrebarea dacă doresc "să li se ofere operaţii de schimbare de sex copiilor" lor, o practică despre care a sugerat că a devenit răspândită în Occident. El a acuzat de asemenea puterile "anglo-saxone" că sunt autoarele sabotajului de săptămâna aceasta asupra gazoductelor Nord Stream. "Sancţiunile (împotriva Rusiei - n.r.) nu sunt suficiente pentru anglo-saxoni, au trecut la un sabotaj incredibil", a susţinut liderul de la Kremlin. "Organizând exploziile asupra gazoductelor internaţionale (...), ei au început de fapt să distrugă infrastructura energetică europeană", a acuzat el în continuare. Putin, ultimul avertisment: Precedentul nuclear, american Şi "precedentul" folosirii armelor nucleare aparţine tot Occidentului, a mai remarcat preşedintele rus, amintind de atacurile nucleare americane asupra Japoniei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Putin şi liderii proruşi instalaţi de Moscova în cele patru provincii ucrainene parţial ocupate de trupele ruse după invazia începută pe 24 februarie au semnat vineri după-amiază în cadrul unei ceremonii la Marele Palat al Kremlinului tratatele de alipire a acestora la Federaţia Rusă, în urma aşa-ziselor referendumuri desfăşurate în acele provincii. Trupele ruse controlează aproape integral provinciile Lugansk şi Herson şi circa 60% din Doneţk şi Zaporojie.

Americanii trebuie să părăsească "imediat" Rusia (sursa: voanews.com)
Internațional

Americanii trebuie să părăsească "imediat" Rusia

Americanii trebuie să părăsească "imediat" Rusia. Ambasada Statelor Unite ale Americii la Moscova a cerut cetăţenilor americani să părăsească "imediat" Rusia, potrivit unui comunicat publicat pe pagina de internet a misiunii diplomatice. Americanii trebuie să părăsească "imediat" Rusia "Cetăţenii Statelor Unite nu trebuie să călătorească în Rusia şi cei care locuiesc sau călătoresc (în prezent) în Rusia trebuie să părăsească ţara imediat, dat fiind că există opţiuni limitate pentru călătorii comerciale", se menţionează în nota Ambasadei SUA la Moscova. În comunicat este amintit faptul că, la 21 septembrie, autorităţile ruse au declarat mobilizarea militară parţială pentru a-şi consolida trupele desfăşurate în Ucraina. Citește și: Date oficiale: rușii iau UE cu asalt. În ultima săptămână, 66.000 de cetățeni ruși au intrat în Uniune "Rusia ar putea refuza să recunoască cetăţenia americană în cazul persoanelor cu dublă cetăţenie, (ar putea) să le interzică accesul la asistenţă consulară americană, să le interzică ieşirea din Rusia şi să-i recruteze pe cei care deţin două paşapoarte", se menţionează în comunicatul citat. Misiunea diplomatică americană adaugă totodată că, în prezent, opţiunile de a părăsi Rusia sunt "extrem de limitate" şi cel mai adesea nu sunt disponibile dacă rezervările nu se fac din timp. Asistența americană, foarte limitată "Rutele terestre pentru maşini şi autocare continuă să fie deschise", menţionează ambasada americană la Moscova. De aceea, americanii care decid să părăsească Rusia trebuie să o facă "cât mai repede cu putinţă", adaugă sursa citată. Misiunea diplomatică a SUA avertizează că se confruntă cu "limitări serioase" în a oferi asistenţă cetăţenilor americani şi menţionează totodată că posibilităţile de a părăsi Rusia se pot "diminua şi mai mult" în orice moment. Mobilizarea parţială decretată de Putin a provocat deja exodul unui număr mare de bărbaţi încorporabili care refuză să lupte în Ucraina şi care au decis să fugă din ţara lor în state precum Turcia, Georgia, Armenia, Mongolia, Kazahstan şi Finlanda, aminteşte EFE.

SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare! (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare!

SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare! Guvernul american comunică direct şi în privat cu Moscova de luni de zile pentru a alerta regimul lui Vladimir Putin asupra "gravelor consecinţe" pe care le-ar avea utilizarea armelor nucleare în Ucraina, scrie The Washington Post în ediţia sa de vineri, potrivit EFE. SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare! Consecinţele asupra cărora SUA au avertizat Rusia în cazul în care ar folosi arma nucleară sunt "în mod deliberat neclare" tocmai pentru a spori îngrijorarea Kremlinului cu privire la un ipotetic răspuns american, notează publicaţia, care citează surse guvernamentale de la Washington, sub rezerva anonimatului. Miercuri, preşedintele Vladimir Putin a fluturat "armele viitorului" pentru a avertiza NATO că Rusia dispune de un arsenal nuclear "fără egal" care îi permite să contracareze orice ameninţare occidentală. "Aş dori să amintesc că şi ţara noastră dispune de diferite sisteme ofensive iar, în unele componente, acestea sunt mai moderne decât cele deţinute de ţările NATO", a afirmat Putin miercuri în discursul său televizat către naţiune în care a anunţat mobilizarea "parţială" pentru a trimite noi forţe în Ucraina. Ce face racheta hipersonică? Preşedintele rus, care în urmă cu patru ani a prezentat lumii o nouă armă hipersonică capabilă să eludeze scutul antirachetă al SUA şi să ajungă în orice punct de pe glob, a adăugat că Moscova nu va ezita să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a-şi apăra ţara şi poporul. Citește și: Narațiunea în spatele căreia Putin încearcă să-și ascundă eșecul după invadarea Ucrainei: Rusia luptă cu întregul Occident, care a devenit parte în conflict înarmând forțele Kievului "Aceasta nu este o cacealma", a ţinut să sublinieze Putin, care a plasat în alertă forţele de descurajare nucleară ale Rusiei încă din primele zile ale "operaţiunii militare speciale", aşa cum numeşte Kremlinul invazia sa în Ucraina, declanşată la 24 februarie. Kremlinul a pledat întotdeauna pentru o paritate nucleară cu SUA prin triada sa - submarine atomice, rachete intercontinentale şi aviaţie strategică - dar în ultimii ani se laudă cu un "super-armament" fără analogii în lume.

Biden către Putin: Nu folosi nucleara! (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Biden către Putin: Nu folosi nucleara!

Biden către Putin: Nu folosi nucleara! Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat din nou pe omologul său rus Vladimir Putin împotriva utilizării armelor chimice sau nucleare în Ucraina, într-un moment în care armata ucraineană desfăşoară o importantă contraofensivă în ţară. Biden către Putin: Nu folosi nucleara! "Aceasta ar schimba cursul războiului într-un mod nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial", a avertizat liderul american într-un interviu acordat CBS, din care primele extrase au fost date publicităţii vineri seara. "Nu o faceţi, nu o faceţi, nu o faceţi!", a lansat Joe Biden, adresându-i-se preşedintelui rus Vladimir Putin şi promiţând un răspuns "substanţial" al SUA dacă acest pas va fi făcut. Rusia "ar deveni şi mai mult un paria în lume, mai mult decât a fost ea vreodată", a avertizat el. În decurs de câteva zile, forţele Kievului au preluat iniţiativa într-un război care părea împotmolit pe o linie a frontului, cvasiimobilă de la începutul verii. Putin ba nu se grăbește, ba încheie cât mai repede În pofida acestei situaţii, Vladimir Putin a declarat vineri că ofensiva sa va continua în Ucraina. "Planul nu necesită schimbări. Nu suntem grăbiţi", a afirmat el, după ce îi spusese în aceeaşi zi premierului indian Narendra Modi că va face tot posibilul pentru a termina cât mai repede conflictul din Ucraina, potrivit AFP. Citește și: „Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat”, spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră Putin se exprimase în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (SCO) la Samarkand (în Uzbekistan). Rusia a declanşat în 24 februarie o invazie în Ucraina, în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", de fapt o agresiune brutală împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. După eşuarea planului iniţial de a captura în câteva zile Kievul, forţele ruse s-au retras din zona capitalei ucrainene în martie, focalizându-se pe regiunile Doneţk şi Lugansk (est) şi sudul ţării.

Avertisment din partea lui Xi Jinping (sursa: tass)
Internațional

Avertisment din partea lui Xi Jinping

Avertisment din partea lui Xi Jinping.Liderul chinez Xi Jinping a dat tonul unui summit virtual cu liderii principalelor economii emergente într-un discurs ascuțit miercuri seară, în care a denunțat sancțiunile care "înarmează" economia mondială și a îndemnat la unitate în fața provocărilor financiare. Xi, care a vorbit la un forum de afaceri înaintea summitului virtual de joi cu liderii din blocul economic BRICS, format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, a descris lumea ca fiind într-un moment critic, în timp ce se străduiește să își revină după pandemie, în contextul a ceea ce el a numit noi "provocări de securitate". Avertisment din partea lui Xi Jinping "Tragediile trecutului ne spun că hegemonia, politica de grup și confruntarea între blocuri nu aduc pace sau securitate; ele duc doar la războaie și conflicte", a declarat el. "Criza din Ucraina este un alt semnal de alarmă pentru toți cei din lume. Ea ne reamintește că încrederea oarbă în așa-numita 'poziție de forță' și încercările de a extinde alianțele militare și de a căuta propria securitate în detrimentul altora nu vor face decât să ne aducă într-o dilemă de securitate", a declarat Xi. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Comentariile au părut a fi o referire voalată la Statele Unite și la NATO, pe care Beijingul le-a acuzat în mod repetat că au provocat agresiunea Rusiei în Ucraina. De asemenea, el a țintit sancțiunile occidentale, spunând că astfel de penalizări sunt o "sabie cu două tăișuri" care a înarmat economia globală și va "aduce prejudicii popoarelor lumii". În schimb, țările ar trebui să "îmbrățișeze solidaritatea și coordonarea", a spus el, prezentând totodată noile inițiative de dezvoltare și securitate ale Chinei ca fiind proiecte. Comentariile oferă o perspectivă asupra priorităților Chinei, care găzduiește summitul anual al BRICS - un eveniment virtual la Beijing care este, de asemenea, prima întâlnire a președintelui rus Vladimir Putin într-un forum cu liderii marilor economii globale de la invazia din Ucraina de la începutul acestui an, potrivit CNN. În propriul său discurs video la evenimentul de miercuri, Putin a declarat că Rusia își "redirecționează" fluxurile comerciale către țările BRICS și alți "parteneri internaționali de încredere", potrivit unei transcrieri a Kremlinului.

Avertismentele lui Biden, neluate în serios (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Avertismentele lui Biden, neluate în serios

Avertismentele lui Biden, neluate în serios. Președintele american a afirmat că omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, "nu a vrut să audă" avertismentele americane înainte ca Rusia să-i invadeze ţara, notează AFP. Avertismentele lui Biden, neluate în serios "Mulţi oameni au crezut că exagerez" când am vorbit despre un atac rus asupra Ucrainei înainte de a începe, a declarat preşedintele american în cursul unei recepţii la Los Angeles, destinată strângerii de fonduri pentru Partidul Democrat. "Dar ştiam că avem informaţii în acest sens. (Preşedintele rus Vladimir Putin) urma să treacă graniţa. Nu era nicio îndoială, iar Zelenski nu a vrut să audă asta", a adăugat el în faţa jurnaliştilor. Citește și: Rusia mai poate continua să atace Ucraina încă un an de acum înainte, avertizează Kievul. Războiul s-a transformat într-unul de artilerie iar Putin are de 10-15 ori mai multe rachete Casa Albă a început să avertizeze despre pregătirile pentru o invazie a Ucrainei cu mult înainte ca preşedintele rus să anunţe la 24 februarie o "operaţiune specială" împotriva ţării. Aceste avertismente au suscitat neîncredere şi chiar critici mai mult sau mai puţin voalate din partea unor aliaţi europeni care considerau la acea vreme că Statele Unite sunt prea alarmiste.

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile

NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică "nu a observat nicio schimbare" în strategia nucleară a Moscovei, însă a avertizat că trebuie să ne pregătim pentru "şi mai multe distrugeri masive" comise de Rusia în războiul din Ucraina şi a pledat pentru "intensificarea" livrărilor de arme către Kiev, transmite duminică EFE. NATO avertizează: Rusia va continua distrugerile "Trebuie să ne pregătim pentru ofensiva rusă, pentru o şi mai mare brutalitate, mai multă suferinţă şi chiar o mai mare distrugere masivă a infrastructurii critice şi a zonelor rezidenţiale", a apreciat Stoltenberg într-un interviu publicat duminică de cotidianul belgian Le Soir. Chiar şi aşa, a continuat Stoltenberg, "de la începerea războiului din Ucraina, la 24 februarie, NATO nu a văzut nicio schimbare în strategia nucleară a Rusiei", în pofida ameninţărilor proferate de preşedintele rus Vladimir Putin de a folosi arme de acest tip. Stoltenberg pledează pentru furnizarea de armament Ucrainei "Este de datoria noastră să reducem acest risc. NATO este alianţa cea mai puternică din lume. Iar mesajul nostru este clar: după folosirea armelor nucleare, vor exista doar învinşi în toate taberele", a avertizat fostul premier norvegian, care a atras atenţia că, "din nefericire", acest război "ar putea dura luni sau chiar ani". Citește și: Marcarea sfârșitului celui de-al doilea război mondial trimite Rusia și SUA în plin război rece: șeful Dumei de la Moscova acuză Washingtonul de implicare directă în războiul din Ucraina Pentru "a respinge invazia rusă în mod sustenabil şi de succes", Kievul trebuie "să treacă la arme occidentale moderne", a spus el. "Ucraina are nevoie urgent de armament greu. Occidentul trebuie să-şi intensifice livrările, să facă mai mult şi să se pregătească pentru un angajament pe termen lung. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina se poate apăra. Curajul şi vitejia militarilor ucraineni nu vor fi de ajuns. Este nevoie şi de un sprijin militar susţinut din partea Occidentului", a pledat Stoltenberg. Putin voia mai puțin NATO, a primit mai mult "Putin a început războiul pentru că voia mai puţin NATO la frontierele sale. A obţinut exact contrariul, adică mai mult NATO la frontierele sale, mai multă prezenţă a Alianţei pe flancul estic şi, posibil, doi noi membri (Suedia şi Finlanda) ai NATO", a explicat el, adăugând că, dacă cele două ţări decid în cele din urmă să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, ele "vor putea să se integreze rapid". Stoltenberg se aşteaptă ca la summitul din Madrid al alianţei, de la sfârşitul lunii iunie, liderii ţărilor NATO "să accepte să-şi consolideze capacităţile de apărare şi descurajare", dat fiind că "ne confruntăm cu cea mai mare provocare de securitate a acestei generaţii", nu doar din cauza Rusiei, ci şi din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice şi a implicaţiilor ascensiunii Chinei asupra politicii de securitate. "Aliaţii NATO au fost cândva inamici, dar am reuşit să construim instituţii precum NATO şi Uniunea Europeană pe ruinele celui de-al doilea Război Mondial pentru a evita războiul", a amintit Stoltenberg.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră