sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: autostrăzi

11 articole
Economie

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot Fondul de rezervă

Pentru că banii din PNRR nu mai vin, Transporturile scot un miliard de lei din Fondul de rezervă, pentru plata constructorilor care lucrează la autostrăzi. De altfel, încă din 2022, fostul ministru al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, avertizase că există acest risc: dacă PNRR se blochează, firmele care lucrează la proiecte ce ar trebui finanțate din acest program vor trebui plătite din buget. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Guvernul Ciolacu a depus a treia cerere de plată prin PNRR la 18 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. Mai mult, oficialii Executivului au estimat că va fi aprobată plata unei sume mult mai mici decât cea solicitată, de circa două miliarde de euro. Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot din Fondul de rezervă „Menționam că alocarea aferentă titlului 61 «Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR» Componenta 4 Transport sustenabil a fost consumată până la această dată în proporție de 93% existând în același timp și facturi neplătite aferente unor lucrări deja executate în valoare de 1.050.000 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere 1,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă, pentru mai multe companii din subordine, inclusiv CNAIR. Și CFR se află într-o situație asemănătoare cu compania de drumuri: a înregistrat facturi „fără alocație bugetară” în valoare totală de 101.907 mii lei pentru plata unor proiecte finanțate din fonduri europene. Aceste facturi, pentru lucrările la proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria”, sunt scadente în octombrie. Și acești bani ar trebui scoși din Fondul de rezervă al Guvernului. Mai rău, CFR SA are nevoie de 100 de milioane de lei pentru plata salariilor sau a curentului electric. Nu este clar de ce ministerul Transporturilor nu a cerut acești bani la rectificarea bugetară, care a fost efectuată acum zece zile prin ordonanță de urgență.

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile cer din Fondul de rezervă Foto: Realitatea.net
Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul, fără bani plata companiilor construiesc autostrăzi PNRR

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi finanțate prin PNRR. În consecință, Ministerul Transporturilor apelează la Fondul de rezervă al Guvernului pentru a plăti facturile restante către constructori. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu România a depus a treia cerere de plată pentru fonduri PNRR în decembrie 2023, dar până acum Comisia Europeană nu a aprobat-o. Informația apare în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere din fondul de rezervă 573 de milioane de lei, adică aproape 115 milioane de euro. Guvernul, fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR „Antreprenorii, cu care beneficiarii Planului National de Redresare si Rezilienta au încheiat contractele de executie au realizat lucrările, au facturat lucrările respective însă fonduri disponibile pentru plata lor in bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii nu mai există în acest moment. Menționăm că este absolut necesară plata facturilor respective atât pentru a stinge datoriile către antreprenori, cât și pentru ca banii plătiți să poată fi solicitați către Comisia Europeană (...) În vederea finalizării si închiderii unor secțiuni din rețeaua rutier este necesara asigurarea resurselor financiare necesare plaților curente pentru urmatoarele proiecte: Autostrada Buzau- Focșani, Autostrada Ploiesti Buzau, Autostrada Focsani Bacau, Autostrada Buzau Pascani, oarecum si Autostrada Transilvania Sectiune Nadaselu Poarta Salajului De asemenea mai sunt si alte proiecte pentru care se solicita finantare suplimentara avand in vedere ca au un grad mediu de executie si au deja facturi si certficate intermediare de plata emise: Autostrada A8 Targu Mures Targu Neamt, Autostrada Lugoj Deva Sectiunea Marginea Holdea, Sporirea sigurentei rutiere pe timp de noapte prin semnalizarea sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumine ce utilizeaza energie verde, Proiectare si amenajere intersectie cu sens giratoriu in zona drumului national DN 39 precum si Elaborarea SF si PAC pentru realizare obiectiv de investitii amenajare pasaj pietonal subteran DN 2 in localitatea Nicolae Balcescu judetul Bacau”, se arată în nota de fundamentare a ministerului Transporturilor. Citește și: Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă

“Clasa politică a furat până a crăpat“, scrie Eugen Rădulescu
Eveniment

“Clasa politică a furat până a crăpat“

Fost director în BNR, furios după ce a străbătut 130 de kilometri, spre Valea Prahovei, în cinci ore: “Clasa politică a furat până a crăpat“, a scris Eugen Rădulescu, pe Facebook. În 2023, când era încă director la BNR, el a criticat dur sistemul pensiilor speciale: “Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%“. Acum, Eugen Rădulescu arată, printre altele, că un astfel de sistem de pensii speciale nu mai există pe lume. Citește și: J.K. Rowling, intervenție dură după ce, la Jocurile Olimpice, o boxeriță s-a retras, plângând, din confruntarea cu un “bărbat”, după cum îl definește scriitoarea “Clasa politică a furat până a crăpat“ “Drumul de la București până pe Valea Prahovei ar trebui parcurs în ceva mai mult de o oră. Ieri l-am făcut în 5 ore!!! Eu și alte mii de vehicule, în care oamenii și-au tocat nervi, au ars aiurea tone de benzină, au irosit timp și bani. Eu am blestemat întreaga clasă politică a României, care a înhățat puterea după ce sute de tineri s-au jertfit în decembrie 1989. Clasa politică a rezolvat câteva lucruri : 1. A furat până a crăpat. Cei mai mulți dintre ei foști (foști ?) securiști sau nomenclaturiști, care au făcut averi colosale, jefuind fără rușine țara. 2. S-au asigurat că nimeni nu are să le tulbure îmbuibarea, construind un sistem de legi și un aparat « de drept » care, ce să vezi, constată că se tot prescriu faptele criminale ale jefuitorilor banului public. 3. Au inventat un sistem de pensii cum nu mai există nicăieri pe fața pământului, ca să se poată bucura de cât au jefuit cât mai mulți ani, cel puțin 30 de ani fiecare, în care să încaseze și pensii de 20-30-50 de ori mai mari decât pensia medie. După atâta efort, evident că nu au mai avut timp și resurse pentru prostii precum o infrastructură care să nu transforme în calvar orice deplasare prin țară. Idioții pot să stea, bine mersi, pe drumuri cu o bandă pe sens sau în trenuri care merg cu viteză medie de 30 km/oră. Vom avea, posibil, o autostradă care să treacă peste Carpați, dar probabil doar atunci când vom sărbători 100 de ani de la căderea lui Ceaușescu. Deocamdată, avem alte treburi. Am ajuns de la 0 la peste 50% din PIB datorie publică, iar guvernanții ne explică ce bine va fi dacă reducem deficitul de la 8% din PIB în 2024 la 3% din PIB prin 2030-3040. Că între timp mai sunt câțiva stăpânitori care încă nu au pensii speciale, o mai fi ceva de furat din banii Uniunii Europene, care poate să se facă că nu observă, cât timp e război în Ucraina. Până atunci, datoria publică poate ajunge și la 100% din PIB. Ghinion, cum ar spune un cunoscut personaj. Iar această datorie publică nu a servit la NIMIC. 130 km pe șosea în 5 ore ! Atât s-a putut“, a scris Rădulescu.

România are 18 km de drum național de pământ  Foto: Facebook
Eveniment

România are 18 km de drum național de pământ

Realizările lui Sorin Grindeanu, ministrul PSD al Transporturilor: potrivit datelor Institutului Național de Statistică, România are 18 km de drum național de pământ și 111 km de drum național pietruit. Datele erau valabile la finalul anului 2023. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro În 2018, erau doar 13 km de drum pietruit și 149 km de drum pietruit clasificate drept șosea națională. România are 18 km de drum național de pământ Potrivit INS, în 2018, România avea 16.818 km de drum național modernizat. În 2023, lungimea acestora ajunsese la 16.917, adică sub 100 de kilometri modernizați. Doar 48 de noi kilometri de autostradă au fost dați în folosință până la sfârşitul anului 2023, arată datele INS, citate de Digi 24. Finalizarea unei bucăți din Centura Capitalei A0, a trimis România peste borna de 1.000 de kilometri de autostradă, săptămâna trecută. „Am terminat 2023 cu 88 de kilometri făcuți. Am spus că la finele lui 2024, deci pe 2023-2024 vom avea cel puțin 250 de kilometri de autostradă completați. Se va realiza această țintă”, mințea Grindeanu, la Digi 24, la 13 ianuarie 2024. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 27,5% din lungimea drumurilor modernizate şi 39,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Datele INS arată că lungimea căilor ferate este în scădere: în 2019 erau în exploatare 10.759 km, iar în 2023 doar 10.611 km. În 2023, lungimea „căilor principale” era de 5.961 km. În 2019, „lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4029 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare”.

Scenariul de vis: în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă
Economie

Scenariul de vis: 2024 deschidă aproape 200 km de autostradă

Scenariul „de vis” este ca în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă și drum expres, arată o analiză a Asociației Pro Infrastructura. Însă asociația scrie că „realistă” ar fi deschiderea între 140 și 55 de kilometri de autostradă și de drum expres. Citește și: Caz șocant: femeie trimisă la spital cu o gripă severă are acum fracturi la umeri și nu-și poate mișca brațele, după ce a fost plimbată între unitățile medicale Scenariul de vis: în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă „În acest an avem foarte multe variabile și este greu de prezis cu exactitate ce se va întâmpla, dar vom încerca. REALIST vorbind, ne vom bucura de 55 km (doar loturile sigure, DEx16 Oradea, A0 Sud 1, A7 Focșani și muzeele A0) în scenariul PESIMIST și până la 140 km (adăugăm A0 Sud 3, A1 Pitești-Curtea de Argeș, DEx4 Tureni și DEx12 Colonești-A1) în cel FOARTE OPTIMIST. Ar fi un record. 176 sau chiar spre 200 kilometri, este scenariul DE VIS cu toate planetele aliniate și bani la buget (nu există suficienți), stat serios (ce glumă bună) și constructori foarte harnici (prea puțini)”, arată Pro Infrastructura, într-o postare pe Facebook. Harta Pro Infrastructura Șantiere care se vor deschide în 2024 Asociația face un sumar al șantierelor care ar urma să se deschidă în 2024: „Mult-așteptatele” A1 Sibiu-Pitești Secțiunile 2 (Mapa-Cengiz) și 3 (WeBuild) și veriga-lipsă Margina-Holdea (UMB), "la urși" A8 Leghin-Moțca (UMB) și A13 Arpașu-Sâmbăta (Makyol) Lângă Buzău, pe ultimul sector din A7 Ploiești-Pașcani, Nurol ar trebui să intre direct în execuție Pe A0 Nord chinezii (CCECC) vor porni între Afumați și Pantelimon Posibil ca Pizzarotti să dea drumul la ceva utilaje pe Bâcu-Corbeanca. Erbașu ar putea începe pe A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș. „În total, în scenariul cel mai optimist, în 2024 avem START șantiere pe aproape 196 km DOAR DACĂ autoritățile găsesc niște mărunțiș de avans și rezolvă birocrația, iar antreprenorii găsesc credite la bancă și chef de muncă”, apreciază asociația. Șanse mari de finalizare Ce șantiere s-ar putea finaliza: Primele două deschideri vor fi în februarie-martie cu Strabag pe DEx16 între Autostrada A3 și Centura Oradea, respectiv cu Alsim Alarko pe A0 Sud între DN5 și DN4. Aceiași turci sunt în ofsaid rău și trebuie să dea în trafic și DN4-A2 în mai-iunie, cu mult peste ce spune contractul, octombrie 2023. În vară am putea vedea și scoaterea de la categoria muzee și punerea în exploatare a secțiunii A3-DN2 de pe A0 Nord dacă oficialii CNAIR împreună cu chinezii (CCECC) se învrednicesc să facă o soluție de conectare A0-DN2 la Afumați. Din cele 4 tronsoane ale A7 scadente în 2024, doar celebra cocoașă de la Focșani e sigură. UMB are deadline în august, noi sperăm să fie gata în octombrie: sunt la 27% pe Mândrești-Focșani Nord (cocoașa) și la 25% pe Buzău-Vadu Pașii unde tot în august trebuie să termine. Șanse 50-50 de finalizare Potrivit asociației, sunt mai multe șantiere care au doar șanse 50% să se termine în 2024: Marea știre rutieră a lui 2024 TREBUIE să fie conectarea A1 de A2 prin A0 Sud, doar dacă-și face treaba Aktor între DN6 și A1. Are termen aprilie 2024 și, evident, nu-l va respecta: abia a ajuns la 60% stadiu fizic. WeBuild poate rupe gura târgului în 2024 pe A1 Pitești-Curtea de Argeș și să fure trofeul celor de la Strabag: inaugurarea cu 9 luni înainte de termen (septembrie 2025) Șanse 50/50 au și cei de la Dimex să termine la limită, în decembrie, puțin înainte de termen, mini-ciotul de nici 5 km de la Tureni, dar cu maxi-impact în trafic Probelemele lui Umbrărescu „Marea necunoscută la capitolul 50/50 este UMB. Trebuie să se decidă unde să se concentreze ca să poată inaugura obiective din A7, DEx12 și DEx6”, susține asociația, care a mai avertizat că firma lui Umbrărescu a preluat pre amulte contracte. Pe A7 Vadu Pașii-Râmnicu Sărat cât și pe Râmnic-Mândrești au ajuns la aproximativ 26% și, cu mari eforturi, pot fi gata în decembrie unele segmente cu soluții de descărcare temporară în DJ-urile locale, fie între nodurile proiectate. Greu de crezut că UMB ar putea deschide mai mult de 25 din cei aproape 67 kilometri dintre Vadu Pașii (Buzău Nord) și Mândrești (Focșani Sud), cu neglijarea altor șantiere din portofoliu. În funcție de ce se va decide pe A7, se poate rezolva și ecuația pe DEx12 Colonești-A1 unde UMB a ajuns la 42% și poate finaliza la sfârșitul anului măcar parțial până la Albota DACĂ se concentrează aici în dauna altor șantiere. DEx6 Galați-Brăila a fost promis total iresponsabil de Grindeanu pentru 2023 (!) deși termenul este decembrie 2024 și, la fel ca pe DEx12, poate fi extins lejer în 2025. Chiar dacă vorbim de forța celor de la UMB, va fi teribil de dificil să finalizeze în 12 luni ce a mai rămas din structura-mamut cu hobanat peste Siret și viaducte complicate peste căile ferate din zonă. Centurile orașelor, uitate Unde crede Pro Infrastructură că sunt șanse foarte mici de deschidere: Pe A7 Ploiești-Mizil contractul celor de la Pizzarotti cere luna septembrie, însă abia au atins 40% și va fi extrem de dificil să pună în teren ~55% în 12 luni. Șanse „pur teoretice”: Pe A7 Mizil-Buzău, Coni și Trace au deadline în octombrie dar abia au trecut de 35%. „Cruciale sunt și centurile rutiere pe care autoritățile le ignoră. Să fie băgate în seamă în apropierea alegerilor locale? Târgu Jiu și Bârlad erau promise din 2022, apoi '23, o fi '24 cu noroc? Și la Sfântu Gheorghe este fezabilă deschiderea în acest an. Iar Zalău la Sfântu’ Așteaptă. Timișoara Sud, Craiova Sud și niște obiective pe DNCB? Mai vedem în 2025”, mai arată asociația.

Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc Foto: Facebook
Economie

Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc

Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură. De altfel, această asociație a avertizat acum peste un an că firmele omului de afaceri din Bacău, apropiat de PSD și lăudat atât de premierul Ciolacu, cât și de președintele AUR, George Simion, au primit prea multe lucrări și nu vor avea resurse umane să le termine la timp. Citește și: Cine este necunoscutul medic de la unul din cele mai jalnice spitale din România care câștigă, lunar, 11.000 de euro de la stat. Cum a explodat salariul său, în doar doi ani Însă UMB, compania controlată de Dorinel Umbrărescu, are în lucru 80% din autostrăzile finanțate prin PNRR, iar ratarea termenelor de finalizare riscă să ducă la pierderea acestor bani europeni. Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc „UMB este întins ca marmelada pe prea multe felii de pâine, 10 la număr doar pe #AutostradaA7. Așa că a intrat în "Clubul 2% pe lună" alături de repetenții clasei, fapt evidențiat fără echivoc chiar de cifrele oficiale date de CNAIR, confirmând cele mai rele temeri ale noastre din 2022. Pe cele 5 loturi ale A7 de la nord de Focșani, între Domnești și Pașcani, adică pe 137,7 km (54%) din totalul de 255,7 km contractați de UMB dintre Buzău și Pașcani, avansul fizic oficial raportat de CNAIR în noiembrie este cuprins între 1% (unu %) și 3% (trei %). Adică aproape nimic, la 6-7 luni de la emiterea ordinelor de începere lucrări în mai 2023. Iar termenul de execuție este de 30 luni la fiecare. Ați spune că se concentrează pe restul de 46% unde stau mai bine. Nu, nu stau. Focșani-Domnești este la 15% după 7-8 luni de la emiterea ordinului de începere (OIL), deci 2% pe lună, tot 30 luni execuție. Loturile 2 și 3 din Buzău-Focșani sunt la 23%, respectiv 25% după 9-10 luni de la OIL, adică 2,5% lunar. Aici este chiar mai sever contractul: 26 de luni execuție directă! Același ritm jalnic avem și pe loturile 1 și 4 din Buzău-Focșani care sunt la 23%, respectiv 27% după 11-12 luni de la OIL, deci vreo 2,2% avans fizic lunar, în medie. Acestea două sunt singurele tronsoane din cele 10 ale UMB de pe A7 care au termen de finalizare în 2024, mai precis în august. În condițiile date, imposibil de respectat. Dacă aceste cifre de "progres" fizic erau făcute de orice alt antreprenor, îi vedeam la televizor pe ministrul Grindeanu și pe șeful CNAIR Pistol fluturând amenințător rezilierea contractelor. Dar statul este doar pentru unii mumă, pentru ceilalți e ciumă. Este fix predicția noastră devenită realitate. UMB nu și-a putut dubla capacitatea peste noapte: pe 54% din A7 nu face mai nimic, iar pe restul de 46% gâfâie. Ba chiar putem spune că am fost optimiști fiindcă și alte șantiere suferă! Pe A3 Nădășelu-Zimbor-Poarta Sălajului nu mai au mobilizarea din trecut. Și mai ales Tronsonul 4 DEx12 Craiova-Pitești este foarte întârziat. Într-adevăr, UMB încearcă să închidă cât mai repede din șantiere, vezi A0 Nord lotul 2 și DEx12 Slatina-Colonești, dar forța considerabilă a UMB este clar împrăștiată pe mult prea multe fronturi. Să ne înțelegem: UMB este, de departe, cel mai puternic și mai muncitor antreprenor din infrastructura rutieră din țara noastră. Dar ar fi bine să recunoască spășit că, din ambiția stupidă de a face TOATĂ autostrada care-i trece prin fața sediului, s-a întins peste dublul capacității reale. UMB are în tolbă 80% din autostrăzile finanțate prin PNRR, adică 341 km din totalul de aproape 430 km din program pe A8, A7, A3 și A1. Și riscă să iasă din termenele contractuale, să pună România în poziția ratării țintelor (și banilor) din PNRR, să-și păteze reputația greu construită în toți anii ăștia și, cel mai grav, să treacă peste limitele roșii auto-impuse și să-și omoare, la propriu, muncitorii”, a scris, azi, pe Facebook, Asociația Pro Infrastructura. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare La 26 noiembrie, Ziarul de Cluj publica o filmare în care arăta că, pe Autostrada Transilvania, se lucra la viaducte, deși temperaturile erau la limita înghețului.

Compania de stat inutilă care căpușează CNAIR, dar salariul mediu va fi mai mare decât cel al președintelui Românie Foto: Inquam/ Digi 24
Eveniment

Salariul mediu, mai mare decât președintelui României

Compania de stat inutilă care căpușează CNAIR, dar salariul mediu va fi mai mare decât cel al președintelui României: Compania Națională de Investitii Rutiere, înființată în iulie, dar unde salariul mediu va fi mai mare deât cel al președintelui României. În 2023, compania va avea circa 100 de angajați, deși nu a făcut nimic decât că se străduie să devină „operațională” până în 2026. Anul viitor vor fi 270, iar în 2025 - 357. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă La conducerea CNIR, ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, l-a numit director interimar pe consilierul său Cătălin Urtoi. Salariul mediu, mai mare decât cel al președintelui României Potrivit proiectului de aprobare a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naționale de Investitii Rutiere, în 2023, salariul mediu la această companie a fost de doar 12.426 de lei, dar din 2024 va exploda, ajungând la 23.973 de lei în 2024 și la 25.451 de lei în 2025 - adică peste salariul brut al președintelui României, de 24.960 lei. „Cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete în valoare de 1.571,31 mii lei”, arată ministerul Transporturilor - referindu-se doar la perioada din iulie 2023 până la final de an. În 2025, cheltuielile cu salariile vor reprezenta circa 60% din cheltuielile totale ale CNIR. Compania obține acum venituri reprezentând „un procent de maximum 15% din valoarea rezultată din diferenţa dintre veniturile din tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România înregistrate de C.N.A.I.R. în luna precedentă, lunar, în conformitate cu datele rezultate din conturile de clasa 7, grupa 70 «Cifra de afaceri netă», din balanţa de verificare, şi cheltuielile cu comisioanele aferente distribuitorilor de roviniete, la această diferenţă adăugându-se TVA”. Citește și: Averea uriașă a necunoscutului pesedist Mocioalcă, bugetar de o viață, dar cu vilă cât un palat, trimis de PSD la Curtea de Conturi. Om de afaceri povestește cum cerea Mocioalcă șpagă CNIR ar urma să preia proiectele de investiții ale CNAIR, dar pentru asta va fi nevoie de trei ani. „Pentru perioada 2022-2026, se parcurg etapele procesului de operaționalizare”, explică ministerul Transporturilor, pe site.

Grindeanu mai înființează un cuib de sinecuri Foto: Facebook
Eveniment

Grindeanu mai înființează un cuib de sinecuri

În plină discuție despre economiile statului, Grindeanu mai înființează un cuib de sinecuri pentru PSD: Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), unde, recent, ministrul PSD al Transporturilor l-a numit director interimar pe consilierul său Cătălin Urtoi. Deocamdată, nu se știe câți oameni vor lucra la noua companie și ce salarii vor avea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Grindeanu mai înființează un cuib de sinecuri Înființarea CNIR este însă jalon în PNRR. „Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (C.N.A.I.R.) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (C.N.I.R.)” avea termen în trimestrul II din 2021. Teoretic, CNIR se va ocupa de „management de proiect pentru investiții rutiere”. Pe lângă Urtoi, Grindeanu i-a plasat în consiliul de administrație pe: Bogdan Pașcu, fost parlamentar din partea fostului Partid Conservator condus de Dan Voiculescu și a ocupat în 2006 și funcția de vicepremier în cabinetul condus de Călin Popescu – Tăriceanu. Bogdan Pascu a lucrat și la Antena 1 și Grivco, firme controlate de Dan Voiculescu. În 2019, el a fost numit de premierul Viorica Dăncilă drept șef al Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizarea proiectelor de investiţii în infrastructură, înființat de premierul de la acel moment cu rolul unui adevărat minister ”paralel” al Transporturilor. Marius Bota, fost secretar de stat și deputat PSD Șeful CNIR, Cătălin Urtoi, a fost vicepreședinte al Asociației „Împreună pentru A8”, dar a fost exclus, fiind acuzat că face propagandă pentru PSD. Citește și: Lucian Heiuș, șeful ANAF: media de vârstă în instituție este 56 de ani. „Facem analiză de risc cu programe de acum 15 ani”

Autostrăzile din Moldova, blocate într-un consilier (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Autostrăzile din Moldova, blocate într-un consilier

Autostrăzile din Moldova, blocate într-un consilier. Asociaţiile care militează pentru construcţia de autostrăzi sunt pe punctul de a-i retrage sprijinul reprezentantului pe care l-au propulsat în Guvern. Autostrăzile din Moldova, blocate într-un consilier Cătălin Urtoi, consilier personal al ministrului Transporturilor (Sorin Grindeanu, PSD), a fost „mustrat public” pentru apropierea lui faţă de social-democraţi. Urtoi s-ar fi depărtat de asociaţii şi nu şi-ar fi respectat înţelegerile de înainte de numirea în funcţie, respectiv în ianuarie 2022. Citește și: BREAKING Americanii trebuie să părăsească „imediat” Rusia, cere chiar ambasada SUA de la Moscova, există riscul să nu mai poată ieși Dacă asociaţiile sunt gata să-l lase pe Urtoi pe cont propriu, PSD este pregătit să-l susţină în continuare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Proiectele autostrăzilor din Moldova mai mult blocate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Proiectele autostrăzilor din Moldova, mai mult blocate

Proiectele autostrăzilor din Moldova, mai mult blocate. Toate proiectele de autostradă din Moldova sunt întârziate, constată Adrian Covăsnianu, fostul secretar de stat al Iaşului la Ministerul Transporturilor până anul trecut. Proiectele autostrăzilor din Moldova, mai mult blocate Astfel, în ciuda finanţării generoase (3,6 miliarde de euro prin PNRR), a celor patru coridoare europene stabilite pe aici şi a prezenţei investiţiilor în Planul Investiţional 2020-2030, întârzierile pe fiecare tronson sau segment de drum este de până la 8 luni pe A7, respectiv 6 luni pe Autostrada Unirii. Nici drumul expres Tişiţa-Albiţa nu stă mai bine: 8 luni de când studiu de fezabilitate este suspendat. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale "Întârzierile sunt de la minim 3 luni (A7 Bacău-Paşcani) până la situaţia catastrofală de pe drumurile expres Tişiţa-Albiţa şi Suceava-Siret unde întârzierile contorizează 8 luni de zile", încadrează Covăsnianu limitele abaterilor de la termenele stabilite. Continuarea, în Ziarul de Iași.

NATO, în Moldova doar cu trenul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

NATO, în Moldova doar cu trenul

NATO, în Moldova doar cu trenul. Generalul (r) Vasile Roman, fostul şef al Brigăzii 15 mecanizate "Podu Înalt", a explicat, de ce este important ca Moldova să fie legată prin intermediul autostrăzilor de celelalte provincii româneşti, din punctul de vedere al militarului, pentru apărarea ţării. NATO, în Moldova doar cu trenul "Moldova are nevoie de autostrăzi nu pentru a facilita, cum spunea cineva «trecerea ruşilor foarte rapid peste Carpaţi», asta este o inepţie. Noi avem nevoie de autostrăzi să fim conectaţi la toate zonele geografice ale României, ca să poată veni forţele NATO şi să intre în dispozitiv. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Adică mie îmi este greu să văd o brigadă care vine din Germania, să spunem vreo cinci mii de oameni cu tehnică de luptă. Speranţa mea este să funcţioneze calea ferată şi să debarcăm la Paşcani sau să debarcăm la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră