vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: autostrăzi

20 articole
Eveniment

În lipsa autostrăzilor A7 și A8, estul României rămâne mult în urma vestului la investiții străine

Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini. Estul României rămâne semnificativ în urma vestului la atragerea de investiții străine, din cauza lipsei autostrăzilor A7 și A8. Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini Deși Iașul s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu în domeniile IT și universitar, datele BNR arată că soldul investițiilor străine directe este de aproape patru ori mai mic decât în Cluj. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Experiența vestului arată că infrastructura rutieră solidă stimulează direct intrările de capital și dezvoltarea economică regională. Odată finalizate autostrăzile A7 și A8, Moldova ar putea cunoaște un adevărat boom economic, iar Iașul ar putea depăși pragul de 2–3 miliarde de euro în investiții străine, apropiindu-se de marile centre economice ale țării. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini (sursa: ziaruldeiasi.ro)
„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Foto: Facebook
Eveniment

Asociația Pro Infrastructură: „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”

„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”, anunță, pe Facebook, Asociația Pro Infrastructură. Asociația susține că, dintre cei care au de încasat bani de la stat, companiile lui Umbrărescu beneficiază de achitarea rapidă a facturilor.  Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Potrivit acestei postări, ministerul Transporturilor ar avea nevoie de 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară.  „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi. În lumina constrângerilor bugetare prezente, liderii politici își pasează responsabilitatea față de șantierele de autostrăzi. Deciziile finale pare-se că vor fi luate tot pompieristic și netransparent, «în coaliție».   În degringolada creată, constructorii se repliază. Cap de listă, Umbrărescu. Nu e prima dată când face asta. În iulie 2022, amenința cu rezilierea unor contracte fiindcă autoritățile nu dădeau ordonanța necesară actualizării prețurilor care au explodat din cauza pandemiei și războiului de la graniță. Atunci noi i-am luat prompt apărarea, pe bună dreptate. Și nu doar lui Umbrărescu, ci tuturor antreprenorilor. Era o chestiune obiectivă care nerezolvată ar fi dus la catastrofa rezilierii multor contracte de miliarde de euro atât pe rutier, cât și pe feroviar.   Însă acum situația e diferită. Statul tocmai a plătit vreo 300 milioane lei către companiile din grupul UMB. Momentan, sunt emise facturi de încă 1,1 miliarde lei în total, cea mai "veche" fiind din 1 august.   Într-adevăr, UMB este cel mai expus antreprenor general, în special pe A7 unde a tras foarte tare, pe cele 10 loturi dintre Buzău și Pașcani acumulând o diferență medie între progresul fizic și cel financiar de 21%. Totuși, nu este cu mult mai mare decât media uzuală, 14-15%, de pe alte șantiere de autostrăzi și drumuri expres.   Statul nu a avut în 2025 plăți restante față de Umbrărescu. Ba mai mult, facturile s-au achitat, în medie, la 2-3 săptămâni de la emitere, mult mai devreme de termenul contractual de plată, 60 de zile. Lucru valabil și pentru ceilalți constructori.   Deși până în prezent plățile au mers ceas, mecanismul se poate gripa instantaneu dacă Transporturile nu primesc 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară de luna viitoare. Banii s-au terminat și în 2024, tot în septembrie. Atunci ex-ministrul Grindeanu a făcut rost de niște mărunțiș. Dar acum nu mai avem alegeri, iar bugetul e țăndări.   Buba și mai mare este că nu vorbim doar de cashflow, pe termen (foarte) scurt. Așa cum v-am avertizat public din 2023, România a contractat mult prea multe proiecte rutiere majore, fapt recunoscut inclusiv de Comisia Europeană. Vedeți comunicatul nostru din 29 iunie, în comentarii deontologii acuzându-ne pe noi că suntem anti-infrastructură.   Realitatea e dură: trebuie făcută o listă de priorități. Cele 5,5 miliarde de euro alocate pe domeniul rutier în Programul Transport se vor consuma prin 2027-2028 fiindcă pe ele se bat proiecte de vreo 25 de miliarde euro, dacă adunăm contractele de finanțare semnate, cererile depuse și loturile care au fost scoase recent din PNRR. Nu socotim alte tronsoane aflate în pregătire sau licitație.   Mai nou, ni se vinde năluca noului program militar SAFE. Dar aici România propune finanțarea A7 Pașcani-Suceava și A8 Pașcani-Iași-Ungheni, secțiuni care nu intră în cele 25 de miliarde de euro calculate de noi în paragraful anterior.   Solicităm guvernanților o dezbatere serioasă, cu argumente tehnice, în care să fie consultați toți actorii relevanți, inclusiv noi. Respingem categoric maimuțăreala cu amenințările cu ieșirea de la guvernare din cauza autostrăzilor și informațiile cu țârâita livrate presei «pe surse» care vorbesc despre «înfrânări» și «prioritizări» făcute din pixul politic, fără transparență”, scrie această asociație.   

Primarul Buzăului, Constantin Toma (PSD), îl desființează pe Grindeanu pentru licitațiile incorecte din PNRR Foto: Facebook
Politică

Primarul Buzăului, membru PSD, îl desființează pe Grindeanu pentru licitațiile incorecte din PNRR

Primarul Buzăului, Constantin Toma, membru PSD, îl desființează pe Grindeanu pentru licitațiile incorecte din PNRR: „Toată lumea îl lăuda sau se autolăuda domnul Sorin Grindeanu, fără să ne spună și faptul că nu a ținut licitația corect”, a afirmat edilul, la RFI. Citește și: Un primar din Dolj se roagă de localnici să-și facă domiciliul în comună, ca să nu fie desființată Toma a arătat că aceste autostrăzi sunt o oportunitate pentru Buzău, însă scoaterea acestor autostrăzi de la finanțarea PNRR ridică semne de întrebare.  Primarul Buzăului îl desființează pe Grindeanu pentru licitațiile incorecte din PNRR „E un dezastru. Vreau să vă spun că nu trec două săptămâni să nu vină un investitor important, o parte dintre ei au și cumpărat terenuri sau cei existenți încearcă să-și dezvolte afacerile aici, la Buzău, pentru că pe lângă București, pe lângă Ploiești, s-au ocupat toate terenurile viabile pentru a ține industrie și iată, Buzăul e în pole position, datorită autostrăzii și acest lucru este minunat”, a arătat Toma.  „Sigur, nu este bine. Licitația se pare că s-a ținut prost acolo. Toată lumea îl lăuda sau se autolăuda domnul Sorin Grindeanu, fără să ne spună și faptul că nu a ținut licitația corect și avem o situație foarte proastă pe finanțarea autostrăzilor, în continuare”, a explicat primarul.  Acum câteva zile, chiar și ministerul Transporturilor recunoștea că unele segmente de autostradă au fost scoase din finanțarea PNRR. „În privinţa proiectelor care au fost excluse parţial sau total din PNRR, MTI subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită astfel că România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiţi până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuţie. Printre acestea se numără: Autostrada Buzău – Focşani (A7) – finalizată şi deschisă circulaţiei; Lotul 1 al Autostrăzii Ploieşti – Buzău (A7) – finalizat şi dat în circulaţie; Secţiunile Leghin – Moşca şi Târgu Mureş – Miercurea Nirajului (A8); Secţiunea Nădăşelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania); Loturile 1, 3 şi 4 din tronsonul CF Arad – Timişoara – Caransebeş. Toate aceste proiecte vor fi continuate şi duse la bun sfârşit prin Programul Transport 2021-2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană”, a susțunut ministerul, condus de ministrul PSD Ciprian Șerban.   

Autostrăzile lui Grindeanu, cu astfaltul ciuruit la scurt timp de la inaugurare Foto: Facebook
Eveniment

Autostrăzile lui Grindeanu, cu astfaltul ciuruit la scurt timp de la inaugurare

Autostrăzile lui Grindeanu sunt cu astfaltul ciuruit la scurt timp de la inaugurare, iar podul de la Brăila este vălurit după o lună de la reasfaltare, arată mai mulți utilizatori ai rețelelor sociale. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Autostrăzile lui Grindeanu, cu astfaltul ciuruit la scurt timp de la inaugurare „Irinel Scrioșteanu, ce avem noi aici? AO vine de la Autostrada O calitate?   Mai este în garanție? Că poate o dăm înapoi și luăm alta mai bună, mai pă calitate”, scrie, pe Facebook, pagina „România fără gropi”, care prezintă și o filmare a acestei autostrăzi.   Irinel Scrioșteanu este secretar de stat, desemnat de PNL, în ministerul Transporturilor.    Însă această postare a generat un val de comentarii critice la adresa autostrăzilor recent inaugurate, mesajele fiind postate persoane care păreau a fi transportatori profesioniști.   „A1 Pitești-Curtea de Argeș, abia deschisă, e deja și ea plină de petice și hopuri, ca să sări frumos cu mașina”, arată Dragoș Gheordunescu, fapt confirmat de mai mulți comentatori.   „Loturile 1 dar la mai ales 2 de pe A0 Sud sunt chiar…interesante. Gropile pe de A1 spre Pitești par glumă față de ce se întâmplă aici….”, afirmă Mircea Scărlătescu.   „Stai să vezi A1. Km întregi nemarcați, denivelări de la greutatea tirurilor, gropi. Nu știu cum poate numi bucata aia de drum AUTOSTRADĂ”, scrie Dragoș Logoja.    „Așa e tot segmentul A0 pe ambele sensuri de mers începând de la A2 până la Bragadiru și deja e la a treia rundă de reparații în 8 luni de zile !   Aici se vede mafia din sistem și furtul de bani din bugetele alocate acestor drumuri!   Calitatea finală la care a fost construită A0 este de 25% din standardul de calitate 100% pentru că banii furați s-au împărțit între Premier, Ministrul Transporturilor, șeful CNAIR și Bosii de la conducerea Partidelor aflate la guvernare !   Dacă vă întrebați de unde au politicienii atâția bani de construiesc la greu blocuri și ansambluri imobiliare ,de au mașini , bijuterii , obiecte de artă și vacante de sute de milioane de euro ei bine din Banii furați din visteria țării!”, se plânge Buică Emil.   În plus, la 13 iulie, pagina de Facebook Drum Expres Focșani-Brăila-Constanța a publicat o filmare a podului de la Brăila și a scris: „Podul Suspendat de la Brăila, distrus după 1 lună de la reasfaltare!!”   Mai mulți utilizatori i-au reproșat că filmarea este „veche”, dar acesta a prezentat și alte filmări în care se poate constata că asfaltul este vălurit. 

Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru Foto: Facebook
Politică

Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru

Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, lideri din eșalonul doi al PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru: un deputat social-democrat sugerează că, de fapt, demnitarul susținut de PNL a scos autostrăzile din finanțarea PNRR. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru „Ieri, același ministru anunța că pierdem miliarde de euro, din cauza întârzierilor și a nerespectării procedurilor. Deci, ce să mai credem? În același timp, el vorbește despre reducerea fondurilor pentru autostrăzi, scoase din PNRR, și mutarea lor pe alte programe europene, de parcă autostrăzile nu ar fi o prioritate pentru noi. În loc să lupte pentru interesul țării, el pare mai interesat să justifice eșecurile și să arunce vina pe birocrație, în timp ce proiectele rămân în impas”, a scris, pe Facebook, Bogdan Cojocaru.    „Este clar: acest ministru nu reprezintă interesele românilor, ci doar pe ale unor grupuri de interese”, a concluzionat Cojocaru.    La atacul împotriva lui Pîslaru s-a alăturat și fostul ministru Marius Budăi, dat afară după scandalul azilelor groazei: „Domnul ministru Pîslaru a vorbit ca în bancurile cu Radio Erevan. În realitate nu se pierde nimic, ci câștigăm în plus”.    Ieri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europeen, Dragoș Pîslaru a spus că mai multe autostrăzi deja finalizate pierd finanțarea prin PNRR pentru că „anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”. „Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat demnitarul. 

Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile

Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Sorin Grindeanu au manevrat, în perioada în care acesta era ministru al Transporturilor, licitațiile, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Acesta nu a precizat clar ce segmente de autostradă pierd această finanțare, ci s-a referit doar la autostrăzile A7, a Moldovei, și A8, a Unirii.  Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Autostrada A7 era finanțată integral prin PNRR. Autostrăzile pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile „Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat demnitarul.  El a  explicat și șmecheria făcută de autoritățile române care a determinat UE să taie finanțarea: „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”.  Și metroul din Cluj a pierdut finanțarea europeană datorită faptului că nu a publicat toate informațiile în Jurnalul Oficial al UE. Comisia Europeană a reclamat faptul că valoarea actualizată a investiției - aprobată de Guvern în octombrie 2022 și care a făcut posibilă relansarea licitației organizate de Primăria Cluj-Napoca - nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE. Pîslaru a arătat că aceste fapte, legate de pierderea finanțării pentru segmente din A7 și A8, au fost menținute în secret. „În anumite cazuri au fost depuse chiar contestații. În momentul în care am preluat mandatul, nici măcar la nivel tehnic nu mai exista punere în discuție a acestor situații, se discută din august 2024, ele au fost mai mult sau mai puțin recunoscute public, rolul meu este doar să constat că au existat aceste comunicări din partea română pentru a convinge că lucrurile poate totuși au altă interpretare, dar concluziile din partea Comisiei și fără argumente adiționale din partea autorităților române pe care le-am găsit la preluarea mandatului sunt că aceste proiecte nu pot fi considerate că îndeplinesc toate condițiile regulamentelor europene”, a declarat Pîslaru.  Încă din octombrie 2024, un comunicat al Comisiei Europene arăta clar că jumătate din eșecurile care au blocat plata tranșei III din PNRR, în răspunderea directă a ministrului Grindeanu. Pintre altele, ministerul condus atunci de Grindeanu a ratat numirea transparentă a unor conduceri profesioniste la C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex și C.F.R. Călători.

Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB Foto: Facebook
Eveniment

Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB

Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB: pagina de Facebook Drum Expres Focșani-Brăila- Constanța a scris că compania controlată de Dorinel Umbrărescu opreșește lucrările pe A3 (autostrada Transilvania) și A8 (Ungheni-Târgu Mureș). Citește și: Biserica Ortodoxă Română își declară neutralitatea în alegerile prezidențiale. Bisericile maghiare au cerut contracararea extremismului Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB În plus, „ca element de noutate, a scăzut ritmul și pe A7 lotul 3 Ploiești-Buzău, al turcilor de la Nurol-Makyol”. Ulterior, pagina de Facebook a scris că „Guvernul României a reușit totuși să se împrumute, doar că la niște costuri destul de mari. Deci, există totuși posibilitatea (foarte mică, de altfel), ca șantierele mai sus menționate, să nu se oprească”.  CNAIR a dezmințit informațiile susținând că ar fi vorba de o „pauză programată de o săptămână” pentru muncitorii de la UMB. Pe de altă parte, CNAIR scrie, fără să ofere detalii, că „este normal că toți constructorii să fie preocupați de asigurarea fluxurilor financiare care le permit continuarea activității în viitor, iar aceste fluxuri sunt asigurate atât din fonduri europene cât și din bugetul de stat”.  „Drum Expres Focșani-Brăila-Constanța” susține că „nu s-au plătit facturile pe lucrările executate și  predate către #CNAIR” și „nu s-au plătit diurnele  către șoferi”. Această pagină de Facebook prezintă discuțiile de pe un grup al celor care lucrează pentru UMB. În unul din aceste grupuri se arată că restanțele la plată sunt, în unele cazuri, din toamna anului 2024. Însă CNAIR intensifică controalele și ridică obiecții la lucrările efectuate pentru a justifica amânarea plăților, iar constructorii să nu ceară penalități.

Un polițist din Timiș, fieful lui Grindeanu, specialist în transporturi, căi ferate și autostrăzi Foto: debanat.ro
Politică

Un polițist din Timiș, fieful lui Grindeanu, specialist în transporturi, căi ferate și autostrăzi

Un polițist din Timiș, fieful lui Grindeanu, Ion Damian, a devenit specialist în transporturi, căi ferate și autostrăzi și încasează sume impresionante de la stat. Acesta și-a luat licența la controversata Academie de Poliție și a fost ofițer de poliție din 2001 în 2012. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Un polițist din Timiș, fieful lui Grindeanu, specialist în transporturi, căi ferate și autostrăzi Din acel an, Ion Damian a început să fie plasat în diferite funcții publice cu care nu pare să fi avut vreo legătură: a fost director în ANAF, inclusiv la controversata direcție de executări silite „cazuri speciale”, din 2015 în 2021 (cu o întrerupere). Aceasta este direcția care ar fi trebuit să recupereze, printre altele, banii furați în mari dosare de corupție. Presa a scris în repetate rânduri despre eșecul acestei direcții, cazul cel mai cunoscut fiind al lui Dan Voiculescu.  din 2022 este secretar general adjunct la ministerul Transporturilor în 2016 a făcut parte din adunarea generală a acționarilor la mina Băița - nu este clar ce  îl făcea competent în 2018 a fost în CA-ul regiei de administrare a domeniului public din județul Argeș din 2022, Grindeanu l-a plasat în CA-urile CFR și CNAIR, companiile care administrează rețeaua de căi ferate, repectiv se ocupă de construcția de autostrăzi. El este chiar președinte al CA-ului CNAIR.  Ion damian a încasat, în 2023, net: 113.000 lei de la ministerul Transporturilor, 92.000 lei de la CNAIR și 87.000 de lei de la CFR. În 2025, indemnizația membrilor CA-ului CNAIR se va dubla, față de 2023, arată un proiect de buget al acestei companii. 

Valoarea fondurile europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro Foto: Asociația Pro Infrastructura
Economie

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro, anunță ministrul Marcel Boloș pe Facebook.  „Cine este interesat de banii UE? România este bogată, eu nu am nevoie de banii lor. Poporul român îl are pe Dumnezeu. Deci nu ne interesează. Independența unei țări vine din capacitatea de a se finanța singură”, a spus recent Călin Georgescu într-o discuție cu Natalia Morari, o fostă candidată la alegerile din Republica Moldova. Valoarea fondurile europene a trecut de 100 miliarde euro Datele publice, de pe site-ul ministerului de Finanțe, arată că România a contribuit lșa bugetul UE - până la final de ianuarie 2025 - cu puțin sub 33 de miliarde de euro, deci beneficiul net este de circa 67 de miliarde de euro. „𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞, 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟏𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐨𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞, 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐛𝐫𝐮𝐭𝐚̆ (...) Cifra spune foarte multe, valoarea investițiilor realizate este aproximativ egală cu valoarea PIB-ului la momentul aderării. Dacă suntem inconștienți, blamăm blocul european, dar faptul că ne aflăm în cel mai bun moment al dezvoltării țării noastre este un lucru care se datorează apartenenței la comunitatea europeană și NATO. Ce au adus banii aceștia concret: În infrastructură, aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii. Peste 2 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare. Peste 100.000 de companii au primit granturi pentru dezvoltare. Mii de școli și spitale au fost renovate, dotate sau extinse. S-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi”, a scris Boloș pe Facebook. 

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile cer din Fondul de rezervă Foto: Realitatea.net
Economie

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot Fondul de rezervă

Pentru că banii din PNRR nu mai vin, Transporturile scot un miliard de lei din Fondul de rezervă, pentru plata constructorilor care lucrează la autostrăzi. De altfel, încă din 2022, fostul ministru al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, avertizase că există acest risc: dacă PNRR se blochează, firmele care lucrează la proiecte ce ar trebui finanțate din acest program vor trebui plătite din buget. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Guvernul Ciolacu a depus a treia cerere de plată prin PNRR la 18 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. Mai mult, oficialii Executivului au estimat că va fi aprobată plata unei sume mult mai mici decât cea solicitată, de circa două miliarde de euro. Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot din Fondul de rezervă „Menționam că alocarea aferentă titlului 61 «Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR» Componenta 4 Transport sustenabil a fost consumată până la această dată în proporție de 93% existând în același timp și facturi neplătite aferente unor lucrări deja executate în valoare de 1.050.000 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere 1,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă, pentru mai multe companii din subordine, inclusiv CNAIR. Și CFR se află într-o situație asemănătoare cu compania de drumuri: a înregistrat facturi „fără alocație bugetară” în valoare totală de 101.907 mii lei pentru plata unor proiecte finanțate din fonduri europene. Aceste facturi, pentru lucrările la proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria”, sunt scadente în octombrie. Și acești bani ar trebui scoși din Fondul de rezervă al Guvernului. Mai rău, CFR SA are nevoie de 100 de milioane de lei pentru plata salariilor sau a curentului electric. Nu este clar de ce ministerul Transporturilor nu a cerut acești bani la rectificarea bugetară, care a fost efectuată acum zece zile prin ordonanță de urgență.

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul, fără bani plata companiilor construiesc autostrăzi PNRR

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi finanțate prin PNRR. În consecință, Ministerul Transporturilor apelează la Fondul de rezervă al Guvernului pentru a plăti facturile restante către constructori. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu România a depus a treia cerere de plată pentru fonduri PNRR în decembrie 2023, dar până acum Comisia Europeană nu a aprobat-o. Informația apare în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere din fondul de rezervă 573 de milioane de lei, adică aproape 115 milioane de euro. Guvernul, fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR „Antreprenorii, cu care beneficiarii Planului National de Redresare si Rezilienta au încheiat contractele de executie au realizat lucrările, au facturat lucrările respective însă fonduri disponibile pentru plata lor in bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii nu mai există în acest moment. Menționăm că este absolut necesară plata facturilor respective atât pentru a stinge datoriile către antreprenori, cât și pentru ca banii plătiți să poată fi solicitați către Comisia Europeană (...) În vederea finalizării si închiderii unor secțiuni din rețeaua rutier este necesara asigurarea resurselor financiare necesare plaților curente pentru urmatoarele proiecte: Autostrada Buzau- Focșani, Autostrada Ploiesti Buzau, Autostrada Focsani Bacau, Autostrada Buzau Pascani, oarecum si Autostrada Transilvania Sectiune Nadaselu Poarta Salajului De asemenea mai sunt si alte proiecte pentru care se solicita finantare suplimentara avand in vedere ca au un grad mediu de executie si au deja facturi si certficate intermediare de plata emise: Autostrada A8 Targu Mures Targu Neamt, Autostrada Lugoj Deva Sectiunea Marginea Holdea, Sporirea sigurentei rutiere pe timp de noapte prin semnalizarea sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumine ce utilizeaza energie verde, Proiectare si amenajere intersectie cu sens giratoriu in zona drumului national DN 39 precum si Elaborarea SF si PAC pentru realizare obiectiv de investitii amenajare pasaj pietonal subteran DN 2 in localitatea Nicolae Balcescu judetul Bacau”, se arată în nota de fundamentare a ministerului Transporturilor. Citește și: Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă

“Clasa politică a furat până a crăpat“, scrie Eugen Rădulescu
Eveniment

“Clasa politică a furat până a crăpat“

Fost director în BNR, furios după ce a străbătut 130 de kilometri, spre Valea Prahovei, în cinci ore: “Clasa politică a furat până a crăpat“, a scris Eugen Rădulescu, pe Facebook. În 2023, când era încă director la BNR, el a criticat dur sistemul pensiilor speciale: “Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%“. Acum, Eugen Rădulescu arată, printre altele, că un astfel de sistem de pensii speciale nu mai există pe lume. Citește și: J.K. Rowling, intervenție dură după ce, la Jocurile Olimpice, o boxeriță s-a retras, plângând, din confruntarea cu un “bărbat”, după cum îl definește scriitoarea “Clasa politică a furat până a crăpat“ “Drumul de la București până pe Valea Prahovei ar trebui parcurs în ceva mai mult de o oră. Ieri l-am făcut în 5 ore!!! Eu și alte mii de vehicule, în care oamenii și-au tocat nervi, au ars aiurea tone de benzină, au irosit timp și bani. Eu am blestemat întreaga clasă politică a României, care a înhățat puterea după ce sute de tineri s-au jertfit în decembrie 1989. Clasa politică a rezolvat câteva lucruri : 1. A furat până a crăpat. Cei mai mulți dintre ei foști (foști ?) securiști sau nomenclaturiști, care au făcut averi colosale, jefuind fără rușine țara. 2. S-au asigurat că nimeni nu are să le tulbure îmbuibarea, construind un sistem de legi și un aparat « de drept » care, ce să vezi, constată că se tot prescriu faptele criminale ale jefuitorilor banului public. 3. Au inventat un sistem de pensii cum nu mai există nicăieri pe fața pământului, ca să se poată bucura de cât au jefuit cât mai mulți ani, cel puțin 30 de ani fiecare, în care să încaseze și pensii de 20-30-50 de ori mai mari decât pensia medie. După atâta efort, evident că nu au mai avut timp și resurse pentru prostii precum o infrastructură care să nu transforme în calvar orice deplasare prin țară. Idioții pot să stea, bine mersi, pe drumuri cu o bandă pe sens sau în trenuri care merg cu viteză medie de 30 km/oră. Vom avea, posibil, o autostradă care să treacă peste Carpați, dar probabil doar atunci când vom sărbători 100 de ani de la căderea lui Ceaușescu. Deocamdată, avem alte treburi. Am ajuns de la 0 la peste 50% din PIB datorie publică, iar guvernanții ne explică ce bine va fi dacă reducem deficitul de la 8% din PIB în 2024 la 3% din PIB prin 2030-3040. Că între timp mai sunt câțiva stăpânitori care încă nu au pensii speciale, o mai fi ceva de furat din banii Uniunii Europene, care poate să se facă că nu observă, cât timp e război în Ucraina. Până atunci, datoria publică poate ajunge și la 100% din PIB. Ghinion, cum ar spune un cunoscut personaj. Iar această datorie publică nu a servit la NIMIC. 130 km pe șosea în 5 ore ! Atât s-a putut“, a scris Rădulescu.

România are 18 km de drum național de pământ Foto: Facebook
Eveniment

România are 18 km de drum național de pământ

Realizările lui Sorin Grindeanu, ministrul PSD al Transporturilor: potrivit datelor Institutului Național de Statistică, România are 18 km de drum național de pământ și 111 km de drum național pietruit. Datele erau valabile la finalul anului 2023. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro În 2018, erau doar 13 km de drum pietruit și 149 km de drum pietruit clasificate drept șosea națională. România are 18 km de drum național de pământ Potrivit INS, în 2018, România avea 16.818 km de drum național modernizat. În 2023, lungimea acestora ajunsese la 16.917, adică sub 100 de kilometri modernizați. Doar 48 de noi kilometri de autostradă au fost dați în folosință până la sfârşitul anului 2023, arată datele INS, citate de Digi 24. Finalizarea unei bucăți din Centura Capitalei A0, a trimis România peste borna de 1.000 de kilometri de autostradă, săptămâna trecută. „Am terminat 2023 cu 88 de kilometri făcuți. Am spus că la finele lui 2024, deci pe 2023-2024 vom avea cel puțin 250 de kilometri de autostradă completați. Se va realiza această țintă”, mințea Grindeanu, la Digi 24, la 13 ianuarie 2024. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 27,5% din lungimea drumurilor modernizate şi 39,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Datele INS arată că lungimea căilor ferate este în scădere: în 2019 erau în exploatare 10.759 km, iar în 2023 doar 10.611 km. În 2023, lungimea „căilor principale” era de 5.961 km. În 2019, „lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4029 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare”.

Scenariul de vis: în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă
Economie

Scenariul de vis: 2024 deschidă aproape 200 km de autostradă

Scenariul „de vis” este ca în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă și drum expres, arată o analiză a Asociației Pro Infrastructura. Însă asociația scrie că „realistă” ar fi deschiderea între 140 și 55 de kilometri de autostradă și de drum expres. Citește și: Caz șocant: femeie trimisă la spital cu o gripă severă are acum fracturi la umeri și nu-și poate mișca brațele, după ce a fost plimbată între unitățile medicale Scenariul de vis: în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă „În acest an avem foarte multe variabile și este greu de prezis cu exactitate ce se va întâmpla, dar vom încerca. REALIST vorbind, ne vom bucura de 55 km (doar loturile sigure, DEx16 Oradea, A0 Sud 1, A7 Focșani și muzeele A0) în scenariul PESIMIST și până la 140 km (adăugăm A0 Sud 3, A1 Pitești-Curtea de Argeș, DEx4 Tureni și DEx12 Colonești-A1) în cel FOARTE OPTIMIST. Ar fi un record. 176 sau chiar spre 200 kilometri, este scenariul DE VIS cu toate planetele aliniate și bani la buget (nu există suficienți), stat serios (ce glumă bună) și constructori foarte harnici (prea puțini)”, arată Pro Infrastructura, într-o postare pe Facebook. Harta Pro Infrastructura Șantiere care se vor deschide în 2024 Asociația face un sumar al șantierelor care ar urma să se deschidă în 2024: „Mult-așteptatele” A1 Sibiu-Pitești Secțiunile 2 (Mapa-Cengiz) și 3 (WeBuild) și veriga-lipsă Margina-Holdea (UMB), "la urși" A8 Leghin-Moțca (UMB) și A13 Arpașu-Sâmbăta (Makyol) Lângă Buzău, pe ultimul sector din A7 Ploiești-Pașcani, Nurol ar trebui să intre direct în execuție Pe A0 Nord chinezii (CCECC) vor porni între Afumați și Pantelimon Posibil ca Pizzarotti să dea drumul la ceva utilaje pe Bâcu-Corbeanca. Erbașu ar putea începe pe A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș. „În total, în scenariul cel mai optimist, în 2024 avem START șantiere pe aproape 196 km DOAR DACĂ autoritățile găsesc niște mărunțiș de avans și rezolvă birocrația, iar antreprenorii găsesc credite la bancă și chef de muncă”, apreciază asociația. Șanse mari de finalizare Ce șantiere s-ar putea finaliza: Primele două deschideri vor fi în februarie-martie cu Strabag pe DEx16 între Autostrada A3 și Centura Oradea, respectiv cu Alsim Alarko pe A0 Sud între DN5 și DN4. Aceiași turci sunt în ofsaid rău și trebuie să dea în trafic și DN4-A2 în mai-iunie, cu mult peste ce spune contractul, octombrie 2023. În vară am putea vedea și scoaterea de la categoria muzee și punerea în exploatare a secțiunii A3-DN2 de pe A0 Nord dacă oficialii CNAIR împreună cu chinezii (CCECC) se învrednicesc să facă o soluție de conectare A0-DN2 la Afumați. Din cele 4 tronsoane ale A7 scadente în 2024, doar celebra cocoașă de la Focșani e sigură. UMB are deadline în august, noi sperăm să fie gata în octombrie: sunt la 27% pe Mândrești-Focșani Nord (cocoașa) și la 25% pe Buzău-Vadu Pașii unde tot în august trebuie să termine. Șanse 50-50 de finalizare Potrivit asociației, sunt mai multe șantiere care au doar șanse 50% să se termine în 2024: Marea știre rutieră a lui 2024 TREBUIE să fie conectarea A1 de A2 prin A0 Sud, doar dacă-și face treaba Aktor între DN6 și A1. Are termen aprilie 2024 și, evident, nu-l va respecta: abia a ajuns la 60% stadiu fizic. WeBuild poate rupe gura târgului în 2024 pe A1 Pitești-Curtea de Argeș și să fure trofeul celor de la Strabag: inaugurarea cu 9 luni înainte de termen (septembrie 2025) Șanse 50/50 au și cei de la Dimex să termine la limită, în decembrie, puțin înainte de termen, mini-ciotul de nici 5 km de la Tureni, dar cu maxi-impact în trafic Probelemele lui Umbrărescu „Marea necunoscută la capitolul 50/50 este UMB. Trebuie să se decidă unde să se concentreze ca să poată inaugura obiective din A7, DEx12 și DEx6”, susține asociația, care a mai avertizat că firma lui Umbrărescu a preluat pre amulte contracte. Pe A7 Vadu Pașii-Râmnicu Sărat cât și pe Râmnic-Mândrești au ajuns la aproximativ 26% și, cu mari eforturi, pot fi gata în decembrie unele segmente cu soluții de descărcare temporară în DJ-urile locale, fie între nodurile proiectate. Greu de crezut că UMB ar putea deschide mai mult de 25 din cei aproape 67 kilometri dintre Vadu Pașii (Buzău Nord) și Mândrești (Focșani Sud), cu neglijarea altor șantiere din portofoliu. În funcție de ce se va decide pe A7, se poate rezolva și ecuația pe DEx12 Colonești-A1 unde UMB a ajuns la 42% și poate finaliza la sfârșitul anului măcar parțial până la Albota DACĂ se concentrează aici în dauna altor șantiere. DEx6 Galați-Brăila a fost promis total iresponsabil de Grindeanu pentru 2023 (!) deși termenul este decembrie 2024 și, la fel ca pe DEx12, poate fi extins lejer în 2025. Chiar dacă vorbim de forța celor de la UMB, va fi teribil de dificil să finalizeze în 12 luni ce a mai rămas din structura-mamut cu hobanat peste Siret și viaducte complicate peste căile ferate din zonă. Centurile orașelor, uitate Unde crede Pro Infrastructură că sunt șanse foarte mici de deschidere: Pe A7 Ploiești-Mizil contractul celor de la Pizzarotti cere luna septembrie, însă abia au atins 40% și va fi extrem de dificil să pună în teren ~55% în 12 luni. Șanse „pur teoretice”: Pe A7 Mizil-Buzău, Coni și Trace au deadline în octombrie dar abia au trecut de 35%. „Cruciale sunt și centurile rutiere pe care autoritățile le ignoră. Să fie băgate în seamă în apropierea alegerilor locale? Târgu Jiu și Bârlad erau promise din 2022, apoi '23, o fi '24 cu noroc? Și la Sfântu Gheorghe este fezabilă deschiderea în acest an. Iar Zalău la Sfântu’ Așteaptă. Timișoara Sud, Craiova Sud și niște obiective pe DNCB? Mai vedem în 2025”, mai arată asociația.

Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc Foto: Facebook
Economie

Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc

Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură. De altfel, această asociație a avertizat acum peste un an că firmele omului de afaceri din Bacău, apropiat de PSD și lăudat atât de premierul Ciolacu, cât și de președintele AUR, George Simion, au primit prea multe lucrări și nu vor avea resurse umane să le termine la timp. Citește și: Cine este necunoscutul medic de la unul din cele mai jalnice spitale din România care câștigă, lunar, 11.000 de euro de la stat. Cum a explodat salariul său, în doar doi ani Însă UMB, compania controlată de Dorinel Umbrărescu, are în lucru 80% din autostrăzile finanțate prin PNRR, iar ratarea termenelor de finalizare riscă să ducă la pierderea acestor bani europeni. Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc „UMB este întins ca marmelada pe prea multe felii de pâine, 10 la număr doar pe #AutostradaA7. Așa că a intrat în "Clubul 2% pe lună" alături de repetenții clasei, fapt evidențiat fără echivoc chiar de cifrele oficiale date de CNAIR, confirmând cele mai rele temeri ale noastre din 2022. Pe cele 5 loturi ale A7 de la nord de Focșani, între Domnești și Pașcani, adică pe 137,7 km (54%) din totalul de 255,7 km contractați de UMB dintre Buzău și Pașcani, avansul fizic oficial raportat de CNAIR în noiembrie este cuprins între 1% (unu %) și 3% (trei %). Adică aproape nimic, la 6-7 luni de la emiterea ordinelor de începere lucrări în mai 2023. Iar termenul de execuție este de 30 luni la fiecare. Ați spune că se concentrează pe restul de 46% unde stau mai bine. Nu, nu stau. Focșani-Domnești este la 15% după 7-8 luni de la emiterea ordinului de începere (OIL), deci 2% pe lună, tot 30 luni execuție. Loturile 2 și 3 din Buzău-Focșani sunt la 23%, respectiv 25% după 9-10 luni de la OIL, adică 2,5% lunar. Aici este chiar mai sever contractul: 26 de luni execuție directă! Același ritm jalnic avem și pe loturile 1 și 4 din Buzău-Focșani care sunt la 23%, respectiv 27% după 11-12 luni de la OIL, deci vreo 2,2% avans fizic lunar, în medie. Acestea două sunt singurele tronsoane din cele 10 ale UMB de pe A7 care au termen de finalizare în 2024, mai precis în august. În condițiile date, imposibil de respectat. Dacă aceste cifre de "progres" fizic erau făcute de orice alt antreprenor, îi vedeam la televizor pe ministrul Grindeanu și pe șeful CNAIR Pistol fluturând amenințător rezilierea contractelor. Dar statul este doar pentru unii mumă, pentru ceilalți e ciumă. Este fix predicția noastră devenită realitate. UMB nu și-a putut dubla capacitatea peste noapte: pe 54% din A7 nu face mai nimic, iar pe restul de 46% gâfâie. Ba chiar putem spune că am fost optimiști fiindcă și alte șantiere suferă! Pe A3 Nădășelu-Zimbor-Poarta Sălajului nu mai au mobilizarea din trecut. Și mai ales Tronsonul 4 DEx12 Craiova-Pitești este foarte întârziat. Într-adevăr, UMB încearcă să închidă cât mai repede din șantiere, vezi A0 Nord lotul 2 și DEx12 Slatina-Colonești, dar forța considerabilă a UMB este clar împrăștiată pe mult prea multe fronturi. Să ne înțelegem: UMB este, de departe, cel mai puternic și mai muncitor antreprenor din infrastructura rutieră din țara noastră. Dar ar fi bine să recunoască spășit că, din ambiția stupidă de a face TOATĂ autostrada care-i trece prin fața sediului, s-a întins peste dublul capacității reale. UMB are în tolbă 80% din autostrăzile finanțate prin PNRR, adică 341 km din totalul de aproape 430 km din program pe A8, A7, A3 și A1. Și riscă să iasă din termenele contractuale, să pună România în poziția ratării țintelor (și banilor) din PNRR, să-și păteze reputația greu construită în toți anii ăștia și, cel mai grav, să treacă peste limitele roșii auto-impuse și să-și omoare, la propriu, muncitorii”, a scris, azi, pe Facebook, Asociația Pro Infrastructura. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare La 26 noiembrie, Ziarul de Cluj publica o filmare în care arăta că, pe Autostrada Transilvania, se lucra la viaducte, deși temperaturile erau la limita înghețului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră