sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: autostrăzi

22 articole
Eveniment

Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite

Noile autostrăzi din România au fost construite cu costuri reduse și au o calitate proastă, a explicat Cristian Erbasu, CEO al Constructii Erbasu si presedintele Confederatiei Antreprenorilor si Investitorilor din Romania, potrivit site-ului cineconstruieste.ro. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova De exemplu, în Occident, autostrăzile sunt ridicate fata de nivelul terenului cu cel puțin 1,5-2 metri, astfel incat toata infrastructura sa fie deasupra apei din sol. În România, autostrăzile sunt aproape de nivelul solului sau „chair sub acesta”, pentru a reduce costurile.  Drumul Expres Brăila – Galați se tasează sub propria greutate înainte de a fi deschis „La noi, de dragul ieftinirii autostrăzii, am schimbat curba roșie și am coborât-o și de foarte multe ori ne trezim cu autostrăzile la nivelul locului. Deci, toată infrastructura se află sub apă, sub circulația apei. Acea infrastructura va avea probleme majore mult mai repede“, a explicat Erbasu. Decizia de a cobori cota de fundare a fost luată pentru a nu epuiza resursele de piatra și balast, în contextul în care România construiește simultan sute de kilometri de autostrada într-un interval scurt de timp. În aceste condiții, autostrăzile vor avea probleme majore în circa 25 de ani, față de 40-50 de ani în Occident. „Pe Drumul Expres Brăila – Galați, șoseaua se tasează sub propria greutate înainte de a fi deschisă circulației, deși solul s-a dovedit mult mai moale decât anticipase studiul de fezabilitate.  Pe Autostrada Sebeș – Turda, surpările și alunecările de teren au dus la închideri repetate și reparații costisitoare după inaugurare. Pe A7 Pietroasele – Buzău, asfaltul necesită înlocuire la cinci luni de la deschidere”, arată cineconstruiește.ro. Într-adevăr, deși lucrările sunt finalizate în proporție de 95% pe drumul expres Brăila-Galați, șoseaua a început să să se taseze sub propria greutate, deși pe ea nu a circulat încă niciun autovehicul, scria Observator News. România are în construcţie 830 de km  de  autostradă şi drum expres iar  până la final  de an circa 230-250 km ar putea să fie livraţi, a spus, în martie, Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Recent au fost semnate o serie de contracte și pentru șoselele care vor fi finanțate prin programul SAFE.  Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat joi că a semnat cu constructorul român UMB contractul pentru tronsonul 1 Târgu Neamț – Târgu Frumos, finanțat prin programul SAFE de apărare, de pe segmentul Moțca – Iași – Ungheni al Autostrăzii Unirii A8. Contractul pentru tronsonul 1 are o valoare de 4,87 miliarde lei (fără TVA).

Drumul expres Braila-Galați: probleme uriașe înainte de deschidere Foto: captură video
Fost șef al DNA arată cum a patronat Iohannis distrugerea luptei anticorupție, în regimul PSD-PNL Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fost șef al DNA arată cum a patronat Iohannis distrugerea luptei anticorupție, în regimul PSD-PNL: „Politicienii au nevoie de liniște!”

Un fost șef al DNA, Crin Bologa, arată cum a patronat Klaus Iohannis distrugerea luptei anticorupție, în regimul PSD-PNL: „Politicienii au nevoie de liniște!”, i-a spus fostul șef al statului, când acesta s-a dus în audiență și s-a plâns de situația din Justiție.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Bologa a fost șef al DNA din februarie 2020 în februarie 2023, când nu a mai fost propus pentru un al doilea mandat. El a vorbit în cadrul dezbaterii ”Justiția, încrederea în stat și securitatea națională”, ce a avut loc la Facultatea de Studii Europene UBB Cluj. Fost șef al DNA arată cum a patronat Iohannis distrugerea luptei anticorupție, în regimul PSD-PNL Fostul șef al DNA a pornit de la constatarea că legile Justiției au fost modificate în mod opac, în afara dezbaterii publice, în centre de reflecție, în realitate consultări ilegale, în cercuri închise, la care au participat magistrați, oameni politici și oameni de afaceri. „În Comisia juridică aveam impresia că i-am convins pe cei de acolo. Când era de votat, toți primeau un mesaj pe telefon, în comisia juridică a Parlamentului și se vota cu totul altceva. De asta fac trimitere la acele centre de reflecție. N-am avut încotro și am cerut o întrevedere cu președintele României. Am fost la Cotroceni, i-am explicat ce se întâmplă și mi-a s-a spus că oamenii politici au nevoie de liniște. Indiferent ce se întâmplă oamenii.. Vă spun doar ce poate fi dovedit. Am avut mai multe întâlniri, nu pot să vă povestesc. Dar unde am probe, pot să vă și spun. Sigur că am fost dezamăgit și lucrurile au cotinuat și legile au fost adoptate. De asemenea, instituții ale statului cu atribuții în apărarea democrației și ordinii constituționale, prin pârghiile avute la dispoziție, au susținut numirea în funcții importante a unor personaje incompetente și șantajabile. Și aici e vorba nu numai de sistemul de Justiție, e vorba de statul de drept, de toate instituțiile din România”, a relatat Bologa potrivit clujust.ro.  El l-a acuzat dur și direct pe Iohannis: „Ce a favorizat acest regres al statului de drept și al independenței Justiției din România? Un fost președinte al statului pasiv și captiv al grupurilor de interese…”.  Potrivit unei transcrieri a declarațiilor lui Bologa realizate de spotmedia.ro, fostul șef al procurorilor anticorupție a explicat că dezvoltarea rețelei de autostrăzi este și o sursă de șpăgi, iar actualul sistem de prescripție favorizează exact corupția din acest sector.  „Gândiți-vă la un contract de construcții pentru autostradă, care în România poate dura între 5, 10 ani. Sunt pretinși banii la începerea contractului și tot primește bani pe parcurs. Procurorul îl prinde printr-un flagrant peste 5 ani, 6 ani, 7 ani. Prescripția se calculează de la pretinderea inițială și nu are nicio importanță fapta de primire a banilor, dovedită prin flagrant...”, a explicat Bologa.     

Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

În lipsa autostrăzilor A7 și A8, estul României rămâne mult în urma vestului la investiții străine

Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini. Estul României rămâne semnificativ în urma vestului la atragerea de investiții străine, din cauza lipsei autostrăzilor A7 și A8. Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini Deși Iașul s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu în domeniile IT și universitar, datele BNR arată că soldul investițiilor străine directe este de aproape patru ori mai mic decât în Cluj. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Experiența vestului arată că infrastructura rutieră solidă stimulează direct intrările de capital și dezvoltarea economică regională. Odată finalizate autostrăzile A7 și A8, Moldova ar putea cunoaște un adevărat boom economic, iar Iașul ar putea depăși pragul de 2–3 miliarde de euro în investiții străine, apropiindu-se de marile centre economice ale țării. Continuarea, în Ziarul de Iași

„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Foto: Facebook
Eveniment

Asociația Pro Infrastructură: „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”

„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”, anunță, pe Facebook, Asociația Pro Infrastructură. Asociația susține că, dintre cei care au de încasat bani de la stat, companiile lui Umbrărescu beneficiază de achitarea rapidă a facturilor.  Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Potrivit acestei postări, ministerul Transporturilor ar avea nevoie de 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară.  „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi. În lumina constrângerilor bugetare prezente, liderii politici își pasează responsabilitatea față de șantierele de autostrăzi. Deciziile finale pare-se că vor fi luate tot pompieristic și netransparent, «în coaliție».   În degringolada creată, constructorii se repliază. Cap de listă, Umbrărescu. Nu e prima dată când face asta. În iulie 2022, amenința cu rezilierea unor contracte fiindcă autoritățile nu dădeau ordonanța necesară actualizării prețurilor care au explodat din cauza pandemiei și războiului de la graniță. Atunci noi i-am luat prompt apărarea, pe bună dreptate. Și nu doar lui Umbrărescu, ci tuturor antreprenorilor. Era o chestiune obiectivă care nerezolvată ar fi dus la catastrofa rezilierii multor contracte de miliarde de euro atât pe rutier, cât și pe feroviar.   Însă acum situația e diferită. Statul tocmai a plătit vreo 300 milioane lei către companiile din grupul UMB. Momentan, sunt emise facturi de încă 1,1 miliarde lei în total, cea mai "veche" fiind din 1 august.   Într-adevăr, UMB este cel mai expus antreprenor general, în special pe A7 unde a tras foarte tare, pe cele 10 loturi dintre Buzău și Pașcani acumulând o diferență medie între progresul fizic și cel financiar de 21%. Totuși, nu este cu mult mai mare decât media uzuală, 14-15%, de pe alte șantiere de autostrăzi și drumuri expres.   Statul nu a avut în 2025 plăți restante față de Umbrărescu. Ba mai mult, facturile s-au achitat, în medie, la 2-3 săptămâni de la emitere, mult mai devreme de termenul contractual de plată, 60 de zile. Lucru valabil și pentru ceilalți constructori.   Deși până în prezent plățile au mers ceas, mecanismul se poate gripa instantaneu dacă Transporturile nu primesc 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară de luna viitoare. Banii s-au terminat și în 2024, tot în septembrie. Atunci ex-ministrul Grindeanu a făcut rost de niște mărunțiș. Dar acum nu mai avem alegeri, iar bugetul e țăndări.   Buba și mai mare este că nu vorbim doar de cashflow, pe termen (foarte) scurt. Așa cum v-am avertizat public din 2023, România a contractat mult prea multe proiecte rutiere majore, fapt recunoscut inclusiv de Comisia Europeană. Vedeți comunicatul nostru din 29 iunie, în comentarii deontologii acuzându-ne pe noi că suntem anti-infrastructură.   Realitatea e dură: trebuie făcută o listă de priorități. Cele 5,5 miliarde de euro alocate pe domeniul rutier în Programul Transport se vor consuma prin 2027-2028 fiindcă pe ele se bat proiecte de vreo 25 de miliarde euro, dacă adunăm contractele de finanțare semnate, cererile depuse și loturile care au fost scoase recent din PNRR. Nu socotim alte tronsoane aflate în pregătire sau licitație.   Mai nou, ni se vinde năluca noului program militar SAFE. Dar aici România propune finanțarea A7 Pașcani-Suceava și A8 Pașcani-Iași-Ungheni, secțiuni care nu intră în cele 25 de miliarde de euro calculate de noi în paragraful anterior.   Solicităm guvernanților o dezbatere serioasă, cu argumente tehnice, în care să fie consultați toți actorii relevanți, inclusiv noi. Respingem categoric maimuțăreala cu amenințările cu ieșirea de la guvernare din cauza autostrăzilor și informațiile cu țârâita livrate presei «pe surse» care vorbesc despre «înfrânări» și «prioritizări» făcute din pixul politic, fără transparență”, scrie această asociație.   

Primarul Buzăului, Constantin Toma (PSD), îl desființează pe Grindeanu pentru licitațiile incorecte din PNRR Foto: Facebook
Politică

Primarul Buzăului, membru PSD, îl desființează pe Grindeanu pentru licitațiile incorecte din PNRR

Primarul Buzăului, Constantin Toma, membru PSD, îl desființează pe Grindeanu pentru licitațiile incorecte din PNRR: „Toată lumea îl lăuda sau se autolăuda domnul Sorin Grindeanu, fără să ne spună și faptul că nu a ținut licitația corect”, a afirmat edilul, la RFI. Citește și: Un primar din Dolj se roagă de localnici să-și facă domiciliul în comună, ca să nu fie desființată Toma a arătat că aceste autostrăzi sunt o oportunitate pentru Buzău, însă scoaterea acestor autostrăzi de la finanțarea PNRR ridică semne de întrebare.  Primarul Buzăului îl desființează pe Grindeanu pentru licitațiile incorecte din PNRR „E un dezastru. Vreau să vă spun că nu trec două săptămâni să nu vină un investitor important, o parte dintre ei au și cumpărat terenuri sau cei existenți încearcă să-și dezvolte afacerile aici, la Buzău, pentru că pe lângă București, pe lângă Ploiești, s-au ocupat toate terenurile viabile pentru a ține industrie și iată, Buzăul e în pole position, datorită autostrăzii și acest lucru este minunat”, a arătat Toma.  „Sigur, nu este bine. Licitația se pare că s-a ținut prost acolo. Toată lumea îl lăuda sau se autolăuda domnul Sorin Grindeanu, fără să ne spună și faptul că nu a ținut licitația corect și avem o situație foarte proastă pe finanțarea autostrăzilor, în continuare”, a explicat primarul.  Acum câteva zile, chiar și ministerul Transporturilor recunoștea că unele segmente de autostradă au fost scoase din finanțarea PNRR. „În privinţa proiectelor care au fost excluse parţial sau total din PNRR, MTI subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită astfel că România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiţi până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuţie. Printre acestea se numără: Autostrada Buzău – Focşani (A7) – finalizată şi deschisă circulaţiei; Lotul 1 al Autostrăzii Ploieşti – Buzău (A7) – finalizat şi dat în circulaţie; Secţiunile Leghin – Moşca şi Târgu Mureş – Miercurea Nirajului (A8); Secţiunea Nădăşelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania); Loturile 1, 3 şi 4 din tronsonul CF Arad – Timişoara – Caransebeş. Toate aceste proiecte vor fi continuate şi duse la bun sfârşit prin Programul Transport 2021-2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană”, a susțunut ministerul, condus de ministrul PSD Ciprian Șerban.   

Autostrăzile lui Grindeanu, cu astfaltul ciuruit la scurt timp de la inaugurare Foto: Facebook
Eveniment

Autostrăzile lui Grindeanu, cu astfaltul ciuruit la scurt timp de la inaugurare. Podul de la Brăila, vălurit după o lună de la reasfaltare

Autostrăzile lui Grindeanu sunt cu astfaltul ciuruit la scurt timp de la inaugurare, iar podul de la Brăila este vălurit după o lună de la reasfaltare, arată mai mulți utilizatori ai rețelelor sociale. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Autostrăzile lui Grindeanu, cu astfaltul ciuruit la scurt timp de la inaugurare „Irinel Scrioșteanu, ce avem noi aici? AO vine de la Autostrada O calitate?   Mai este în garanție? Că poate o dăm înapoi și luăm alta mai bună, mai pă calitate”, scrie, pe Facebook, pagina „România fără gropi”, care prezintă și o filmare a acestei autostrăzi.   Irinel Scrioșteanu este secretar de stat, desemnat de PNL, în ministerul Transporturilor.    Însă această postare a generat un val de comentarii critice la adresa autostrăzilor recent inaugurate, mesajele fiind postate persoane care păreau a fi transportatori profesioniști.   „A1 Pitești-Curtea de Argeș, abia deschisă, e deja și ea plină de petice și hopuri, ca să sări frumos cu mașina”, arată Dragoș Gheordunescu, fapt confirmat de mai mulți comentatori.   „Loturile 1 dar la mai ales 2 de pe A0 Sud sunt chiar…interesante. Gropile pe de A1 spre Pitești par glumă față de ce se întâmplă aici….”, afirmă Mircea Scărlătescu.   „Stai să vezi A1. Km întregi nemarcați, denivelări de la greutatea tirurilor, gropi. Nu știu cum poate numi bucata aia de drum AUTOSTRADĂ”, scrie Dragoș Logoja.    „Așa e tot segmentul A0 pe ambele sensuri de mers începând de la A2 până la Bragadiru și deja e la a treia rundă de reparații în 8 luni de zile !   Aici se vede mafia din sistem și furtul de bani din bugetele alocate acestor drumuri!   Calitatea finală la care a fost construită A0 este de 25% din standardul de calitate 100% pentru că banii furați s-au împărțit între Premier, Ministrul Transporturilor, șeful CNAIR și Bosii de la conducerea Partidelor aflate la guvernare !   Dacă vă întrebați de unde au politicienii atâția bani de construiesc la greu blocuri și ansambluri imobiliare ,de au mașini , bijuterii , obiecte de artă și vacante de sute de milioane de euro ei bine din Banii furați din visteria țării!”, se plânge Buică Emil.   În plus, la 13 iulie, pagina de Facebook Drum Expres Focșani-Brăila-Constanța a publicat o filmare a podului de la Brăila și a scris: „Podul Suspendat de la Brăila, distrus după 1 lună de la reasfaltare!!”   Mai mulți utilizatori i-au reproșat că filmarea este „veche”, dar acesta a prezentat și alte filmări în care se poate constata că asfaltul este vălurit. 

Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru Foto: Facebook
Politică

Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru

Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, lideri din eșalonul doi al PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru: un deputat social-democrat sugerează că, de fapt, demnitarul susținut de PNL a scos autostrăzile din finanțarea PNRR. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Ca să acopere dezastrul Grindeanu-PNRR, PSD îl atacă brutal pe ministrul Pîslaru „Ieri, același ministru anunța că pierdem miliarde de euro, din cauza întârzierilor și a nerespectării procedurilor. Deci, ce să mai credem? În același timp, el vorbește despre reducerea fondurilor pentru autostrăzi, scoase din PNRR, și mutarea lor pe alte programe europene, de parcă autostrăzile nu ar fi o prioritate pentru noi. În loc să lupte pentru interesul țării, el pare mai interesat să justifice eșecurile și să arunce vina pe birocrație, în timp ce proiectele rămân în impas”, a scris, pe Facebook, Bogdan Cojocaru.    „Este clar: acest ministru nu reprezintă interesele românilor, ci doar pe ale unor grupuri de interese”, a concluzionat Cojocaru.    La atacul împotriva lui Pîslaru s-a alăturat și fostul ministru Marius Budăi, dat afară după scandalul azilelor groazei: „Domnul ministru Pîslaru a vorbit ca în bancurile cu Radio Erevan. În realitate nu se pierde nimic, ci câștigăm în plus”.    Ieri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europeen, Dragoș Pîslaru a spus că mai multe autostrăzi deja finalizate pierd finanțarea prin PNRR pentru că „anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”. „Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat demnitarul. 

Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile, arată ministrul Pîslaru

Autostrăzile din Moldova pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Sorin Grindeanu au manevrat, în perioada în care acesta era ministru al Transporturilor, licitațiile, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Acesta nu a precizat clar ce segmente de autostradă pierd această finanțare, ci s-a referit doar la autostrăzile A7, a Moldovei, și A8, a Unirii.  Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Autostrada A7 era finanțată integral prin PNRR. Autostrăzile pierd finanțarea PNRR fiindcă oamenii lui Grindeanu au manevrat licitațiile „Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat demnitarul.  El a  explicat și șmecheria făcută de autoritățile române care a determinat UE să taie finanțarea: „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”.  Și metroul din Cluj a pierdut finanțarea europeană datorită faptului că nu a publicat toate informațiile în Jurnalul Oficial al UE. Comisia Europeană a reclamat faptul că valoarea actualizată a investiției - aprobată de Guvern în octombrie 2022 și care a făcut posibilă relansarea licitației organizate de Primăria Cluj-Napoca - nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE. Pîslaru a arătat că aceste fapte, legate de pierderea finanțării pentru segmente din A7 și A8, au fost menținute în secret. „În anumite cazuri au fost depuse chiar contestații. În momentul în care am preluat mandatul, nici măcar la nivel tehnic nu mai exista punere în discuție a acestor situații, se discută din august 2024, ele au fost mai mult sau mai puțin recunoscute public, rolul meu este doar să constat că au existat aceste comunicări din partea română pentru a convinge că lucrurile poate totuși au altă interpretare, dar concluziile din partea Comisiei și fără argumente adiționale din partea autorităților române pe care le-am găsit la preluarea mandatului sunt că aceste proiecte nu pot fi considerate că îndeplinesc toate condițiile regulamentelor europene”, a declarat Pîslaru.  Încă din octombrie 2024, un comunicat al Comisiei Europene arăta clar că jumătate din eșecurile care au blocat plata tranșei III din PNRR, în răspunderea directă a ministrului Grindeanu. Pintre altele, ministerul condus atunci de Grindeanu a ratat numirea transparentă a unor conduceri profesioniste la C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex și C.F.R. Călători.

Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB Foto: Facebook
Eveniment

Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB, pentru că Guvernul nu plătește. Transporturile: „Pauză programată”

Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB: pagina de Facebook Drum Expres Focșani-Brăila- Constanța a scris că compania controlată de Dorinel Umbrărescu opreșește lucrările pe A3 (autostrada Transilvania) și A8 (Ungheni-Târgu Mureș). Citește și: Biserica Ortodoxă Română își declară neutralitatea în alegerile prezidențiale. Bisericile maghiare au cerut contracararea extremismului Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB În plus, „ca element de noutate, a scăzut ritmul și pe A7 lotul 3 Ploiești-Buzău, al turcilor de la Nurol-Makyol”. Ulterior, pagina de Facebook a scris că „Guvernul României a reușit totuși să se împrumute, doar că la niște costuri destul de mari. Deci, există totuși posibilitatea (foarte mică, de altfel), ca șantierele mai sus menționate, să nu se oprească”.  CNAIR a dezmințit informațiile susținând că ar fi vorba de o „pauză programată de o săptămână” pentru muncitorii de la UMB. Pe de altă parte, CNAIR scrie, fără să ofere detalii, că „este normal că toți constructorii să fie preocupați de asigurarea fluxurilor financiare care le permit continuarea activității în viitor, iar aceste fluxuri sunt asigurate atât din fonduri europene cât și din bugetul de stat”.  „Drum Expres Focșani-Brăila-Constanța” susține că „nu s-au plătit facturile pe lucrările executate și  predate către #CNAIR” și „nu s-au plătit diurnele  către șoferi”. Această pagină de Facebook prezintă discuțiile de pe un grup al celor care lucrează pentru UMB. În unul din aceste grupuri se arată că restanțele la plată sunt, în unele cazuri, din toamna anului 2024. Însă CNAIR intensifică controalele și ridică obiecții la lucrările efectuate pentru a justifica amânarea plăților, iar constructorii să nu ceară penalități.

Un polițist din Timiș, fieful lui Grindeanu, specialist în transporturi, căi ferate și autostrăzi Foto: debanat.ro
Politică

Un polițist din Timiș, fieful lui Grindeanu, a devenit specialist în transporturi, căi ferate și autostrăzi și încasează sume impresionante

Un polițist din Timiș, fieful lui Grindeanu, Ion Damian, a devenit specialist în transporturi, căi ferate și autostrăzi și încasează sume impresionante de la stat. Acesta și-a luat licența la controversata Academie de Poliție și a fost ofițer de poliție din 2001 în 2012. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Un polițist din Timiș, fieful lui Grindeanu, specialist în transporturi, căi ferate și autostrăzi Din acel an, Ion Damian a început să fie plasat în diferite funcții publice cu care nu pare să fi avut vreo legătură: a fost director în ANAF, inclusiv la controversata direcție de executări silite „cazuri speciale”, din 2015 în 2021 (cu o întrerupere). Aceasta este direcția care ar fi trebuit să recupereze, printre altele, banii furați în mari dosare de corupție. Presa a scris în repetate rânduri despre eșecul acestei direcții, cazul cel mai cunoscut fiind al lui Dan Voiculescu.  din 2022 este secretar general adjunct la ministerul Transporturilor în 2016 a făcut parte din adunarea generală a acționarilor la mina Băița - nu este clar ce  îl făcea competent în 2018 a fost în CA-ul regiei de administrare a domeniului public din județul Argeș din 2022, Grindeanu l-a plasat în CA-urile CFR și CNAIR, companiile care administrează rețeaua de căi ferate, repectiv se ocupă de construcția de autostrăzi. El este chiar președinte al CA-ului CNAIR.  Ion damian a încasat, în 2023, net: 113.000 lei de la ministerul Transporturilor, 92.000 lei de la CNAIR și 87.000 de lei de la CFR. În 2025, indemnizația membrilor CA-ului CNAIR se va dubla, față de 2023, arată un proiect de buget al acestei companii. 

Valoarea fondurile europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro Foto: Asociația Pro Infrastructura
Economie

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro, anunță Boloș

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro, anunță ministrul Marcel Boloș pe Facebook.  „Cine este interesat de banii UE? România este bogată, eu nu am nevoie de banii lor. Poporul român îl are pe Dumnezeu. Deci nu ne interesează. Independența unei țări vine din capacitatea de a se finanța singură”, a spus recent Călin Georgescu într-o discuție cu Natalia Morari, o fostă candidată la alegerile din Republica Moldova. Valoarea fondurile europene a trecut de 100 miliarde euro Datele publice, de pe site-ul ministerului de Finanțe, arată că România a contribuit lșa bugetul UE - până la final de ianuarie 2025 - cu puțin sub 33 de miliarde de euro, deci beneficiul net este de circa 67 de miliarde de euro. „𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞, 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟏𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐨𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞, 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐛𝐫𝐮𝐭𝐚̆ (...) Cifra spune foarte multe, valoarea investițiilor realizate este aproximativ egală cu valoarea PIB-ului la momentul aderării. Dacă suntem inconștienți, blamăm blocul european, dar faptul că ne aflăm în cel mai bun moment al dezvoltării țării noastre este un lucru care se datorează apartenenței la comunitatea europeană și NATO. Ce au adus banii aceștia concret: În infrastructură, aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii. Peste 2 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare. Peste 100.000 de companii au primit granturi pentru dezvoltare. Mii de școli și spitale au fost renovate, dotate sau extinse. S-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi”, a scris Boloș pe Facebook. 

Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile cer din Fondul de rezervă Foto: Realitatea.net
Economie

Pentru că banii din PNRR nu mai vin, Transporturile scot un miliard de lei din Fondul de rezervă, pentru plata constructorilor care fac autostrăzi

Pentru că banii din PNRR nu mai vin, Transporturile scot un miliard de lei din Fondul de rezervă, pentru plata constructorilor care lucrează la autostrăzi. De altfel, încă din 2022, fostul ministru al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, avertizase că există acest risc: dacă PNRR se blochează, firmele care lucrează la proiecte ce ar trebui finanțate din acest program vor trebui plătite din buget. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Guvernul Ciolacu a depus a treia cerere de plată prin PNRR la 18 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. Mai mult, oficialii Executivului au estimat că va fi aprobată plata unei sume mult mai mici decât cea solicitată, de circa două miliarde de euro. Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot din Fondul de rezervă „Menționam că alocarea aferentă titlului 61 «Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR» Componenta 4 Transport sustenabil a fost consumată până la această dată în proporție de 93% existând în același timp și facturi neplătite aferente unor lucrări deja executate în valoare de 1.050.000 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere 1,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă, pentru mai multe companii din subordine, inclusiv CNAIR. Și CFR se află într-o situație asemănătoare cu compania de drumuri: a înregistrat facturi „fără alocație bugetară” în valoare totală de 101.907 mii lei pentru plata unor proiecte finanțate din fonduri europene. Aceste facturi, pentru lucrările la proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria”, sunt scadente în octombrie. Și acești bani ar trebui scoși din Fondul de rezervă al Guvernului. Mai rău, CFR SA are nevoie de 100 de milioane de lei pentru plata salariilor sau a curentului electric. Nu este clar de ce ministerul Transporturilor nu a cerut acești bani la rectificarea bugetară, care a fost efectuată acum zece zile prin ordonanță de urgență.

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă

Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi finanțate prin PNRR. În consecință, Ministerul Transporturilor apelează la Fondul de rezervă al Guvernului pentru a plăti facturile restante către constructori. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu România a depus a treia cerere de plată pentru fonduri PNRR în decembrie 2023, dar până acum Comisia Europeană nu a aprobat-o. Informația apare în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere din fondul de rezervă 573 de milioane de lei, adică aproape 115 milioane de euro. Guvernul, fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR „Antreprenorii, cu care beneficiarii Planului National de Redresare si Rezilienta au încheiat contractele de executie au realizat lucrările, au facturat lucrările respective însă fonduri disponibile pentru plata lor in bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii nu mai există în acest moment. Menționăm că este absolut necesară plata facturilor respective atât pentru a stinge datoriile către antreprenori, cât și pentru ca banii plătiți să poată fi solicitați către Comisia Europeană (...) În vederea finalizării si închiderii unor secțiuni din rețeaua rutier este necesara asigurarea resurselor financiare necesare plaților curente pentru urmatoarele proiecte: Autostrada Buzau- Focșani, Autostrada Ploiesti Buzau, Autostrada Focsani Bacau, Autostrada Buzau Pascani, oarecum si Autostrada Transilvania Sectiune Nadaselu Poarta Salajului De asemenea mai sunt si alte proiecte pentru care se solicita finantare suplimentara avand in vedere ca au un grad mediu de executie si au deja facturi si certficate intermediare de plata emise: Autostrada A8 Targu Mures Targu Neamt, Autostrada Lugoj Deva Sectiunea Marginea Holdea, Sporirea sigurentei rutiere pe timp de noapte prin semnalizarea sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumine ce utilizeaza energie verde, Proiectare si amenajere intersectie cu sens giratoriu in zona drumului national DN 39 precum si Elaborarea SF si PAC pentru realizare obiectiv de investitii amenajare pasaj pietonal subteran DN 2 in localitatea Nicolae Balcescu judetul Bacau”, se arată în nota de fundamentare a ministerului Transporturilor. Citește și: Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă

“Clasa politică a furat până a crăpat“, scrie Eugen Rădulescu
Eveniment

Fost director în BNR, furios după ce a străbătut 130 de kilometri, spre Valea Prahovei, în cinci ore: “Clasa politică a furat până a crăpat“

Fost director în BNR, furios după ce a străbătut 130 de kilometri, spre Valea Prahovei, în cinci ore: “Clasa politică a furat până a crăpat“, a scris Eugen Rădulescu, pe Facebook. În 2023, când era încă director la BNR, el a criticat dur sistemul pensiilor speciale: “Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%“. Acum, Eugen Rădulescu arată, printre altele, că un astfel de sistem de pensii speciale nu mai există pe lume. Citește și: J.K. Rowling, intervenție dură după ce, la Jocurile Olimpice, o boxeriță s-a retras, plângând, din confruntarea cu un “bărbat”, după cum îl definește scriitoarea “Clasa politică a furat până a crăpat“ “Drumul de la București până pe Valea Prahovei ar trebui parcurs în ceva mai mult de o oră. Ieri l-am făcut în 5 ore!!! Eu și alte mii de vehicule, în care oamenii și-au tocat nervi, au ars aiurea tone de benzină, au irosit timp și bani. Eu am blestemat întreaga clasă politică a României, care a înhățat puterea după ce sute de tineri s-au jertfit în decembrie 1989. Clasa politică a rezolvat câteva lucruri : 1. A furat până a crăpat. Cei mai mulți dintre ei foști (foști ?) securiști sau nomenclaturiști, care au făcut averi colosale, jefuind fără rușine țara. 2. S-au asigurat că nimeni nu are să le tulbure îmbuibarea, construind un sistem de legi și un aparat « de drept » care, ce să vezi, constată că se tot prescriu faptele criminale ale jefuitorilor banului public. 3. Au inventat un sistem de pensii cum nu mai există nicăieri pe fața pământului, ca să se poată bucura de cât au jefuit cât mai mulți ani, cel puțin 30 de ani fiecare, în care să încaseze și pensii de 20-30-50 de ori mai mari decât pensia medie. După atâta efort, evident că nu au mai avut timp și resurse pentru prostii precum o infrastructură care să nu transforme în calvar orice deplasare prin țară. Idioții pot să stea, bine mersi, pe drumuri cu o bandă pe sens sau în trenuri care merg cu viteză medie de 30 km/oră. Vom avea, posibil, o autostradă care să treacă peste Carpați, dar probabil doar atunci când vom sărbători 100 de ani de la căderea lui Ceaușescu. Deocamdată, avem alte treburi. Am ajuns de la 0 la peste 50% din PIB datorie publică, iar guvernanții ne explică ce bine va fi dacă reducem deficitul de la 8% din PIB în 2024 la 3% din PIB prin 2030-3040. Că între timp mai sunt câțiva stăpânitori care încă nu au pensii speciale, o mai fi ceva de furat din banii Uniunii Europene, care poate să se facă că nu observă, cât timp e război în Ucraina. Până atunci, datoria publică poate ajunge și la 100% din PIB. Ghinion, cum ar spune un cunoscut personaj. Iar această datorie publică nu a servit la NIMIC. 130 km pe șosea în 5 ore ! Atât s-a putut“, a scris Rădulescu.

România are 18 km de drum național de pământ  Foto: Facebook
Eveniment

Realizările lui Grindeanu: România are 18 km de drum național de pământ și 111 km de drum național pietruit. În 2018, erau 13 km de drum pietruit. Lungimea căilor ferate, în scădere

Realizările lui Sorin Grindeanu, ministrul PSD al Transporturilor: potrivit datelor Institutului Național de Statistică, România are 18 km de drum național de pământ și 111 km de drum național pietruit. Datele erau valabile la finalul anului 2023. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro În 2018, erau doar 13 km de drum pietruit și 149 km de drum pietruit clasificate drept șosea națională. România are 18 km de drum național de pământ Potrivit INS, în 2018, România avea 16.818 km de drum național modernizat. În 2023, lungimea acestora ajunsese la 16.917, adică sub 100 de kilometri modernizați. Doar 48 de noi kilometri de autostradă au fost dați în folosință până la sfârşitul anului 2023, arată datele INS, citate de Digi 24. Finalizarea unei bucăți din Centura Capitalei A0, a trimis România peste borna de 1.000 de kilometri de autostradă, săptămâna trecută. „Am terminat 2023 cu 88 de kilometri făcuți. Am spus că la finele lui 2024, deci pe 2023-2024 vom avea cel puțin 250 de kilometri de autostradă completați. Se va realiza această țintă”, mințea Grindeanu, la Digi 24, la 13 ianuarie 2024. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 27,5% din lungimea drumurilor modernizate şi 39,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Datele INS arată că lungimea căilor ferate este în scădere: în 2019 erau în exploatare 10.759 km, iar în 2023 doar 10.611 km. În 2023, lungimea „căilor principale” era de 5.961 km. În 2019, „lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4029 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră