sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: asistenta sociala

5 articole
Eveniment

Președintele Colegiului Medicilor confirmă ce spunea Băsescu

Președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, confirmă ceea ce spunea fostul președinte Traian Băsescu acum 13 ani: „Aceste spitale sunt instituții de ajutor social pentru angajați, ca să spunem direct și destul de dur, pentru că ele nu mai au bani să satisfacă actul medical”. Citește și: Doar 3% din bugetul spitalului Târgu Cărbunești se cheltuie pe medicamente. Salariile angajaților înghit circa 85%. În SUA, spitalele alocă în medie 50% din buget pentru salarii În 2010, Băsescu afirma că sute de spitale din România trebuie închise pentru căm de fapt, sunt instituții sociale. Președintele Colegiului Medicilor confirmă ce spunea Băsescu „Ministerul Sănătății trebuie să închidă 200 de spitale mici, fără dotare, în care omul nu are nicio șansa aproape. I se dă doar primul ajutor oricum, acum și este trimis la București cu o salvare. Începe acest proces de închidere a spitalelor i de transformare a lor, ca prima soluție, în azile pentru bătrâni și în creșe, în funcție de nevoile sociale ale zonei”, afirma Băsescu în decembrie 2010. Acum, într-o declarație pentru Digi 24, președintele Colegiului Medicilor afirmă că circa 30% din spitalele de stat transformate în alte forme de asistență medicală. „Daca tu ai peste 90% cheltuieli pentru personal, atunci menirea ta care este? Să susții angajații sau să tratezi pacienții? În această situație se află cam 30% din spitalele României, un procent foarte mare. Trebuie să facem ceva. Nu merg pe ideea desființării, exclus. Trebuie cumva aceste spitale reconvertite, convertite în alte tipuri de unități sanitare policlinică, ambulatoriul de specialitate, centrul de permanență. Deci orice comunitate peste 3000 de oameni are nevoie de o astfel de unitate sanitară, unde să fie de gardă permanent cineva”, a arătat Coriu. Guvernul Boc a decis, în 2011, închiderea a 67 de spitale, dar guvernarea Ponta s-a lăudat că le va redeschide. Însă, în 2015, din 61 de spitale închise efectiv, Ponta a redeschis doar unul.

Președintele Colegiului Medicilor confirmă ce spunea Băsescu Foto: ISU
Obscura asistentă medicală care gestionează asistența socială Foto: Facebook
Politică

Obscura asistentă medicală care gestionează asistența socială

Obscura asistentă medicală care gestionează zecile de miliarde pentru asistența socială: Gabriela Opriș a absolvit o misterioasă facultate la 43 de ani și a fost promovată în 2019 la conducerea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), agenție care are ca scop administrarea și gestionarea prestațiilor sociale acordate de la bugetul de stat într-un sistem unitar de plată. Citește și: Atacul cibernetic asupra Parlamentului, când s-a furat buletinul lui Ciolacu: rețea neautorizată AUR, principalul suspect. „Dacă aveți fir cu Kremlinul, nu în clădirea Parlamentului” Ultimele date disponibile pe site-ul ANPIS arată că, în anul fiscal 2023, agenția avea în plan cheltuirea a 28 de miliarde de lei. Director general a fost, până la scandalul azilelor din Voluntari, Cristina Elena Anton, licențiată în comunicare, dar cu puternice legături în PSD. Obscura asistentă medicală care gestionează asistența socială Biografia postată de Gabriela Opriș pe site-ul ANPIS este plină de necunoscute. Ea s-a născut în iulie 1963 și nu precizează ce liceu a absolvit. Gabriela Opriș Foto: Ziarul Financiar Opriș arată că, din 1981, câd avea 18 ani, până în 2006, a lucrat la spitalul județean Satu Mare, unde a fost asistentă, asistent medical șef și director de îngrijiri. În 2006 a absolvit misterioasa „Academie Comercială” din Satu Mare, Faculatatea de „Management Financiar Bancar”, fiind licenţiată în „Management” la Faculatatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Petrol-Gaze Ploieşti. În 2015, când soțul ei, pensionar special al ministerului de Interne, era în UNPR, ea a ajuns manager interimar la serviciul de ambulanță Satu Mare. În 2018, Opriș este promovată la București, unde ocupă funcția de „director cabinet Secretar de Stat la Ministerul Muncii si Justitiei Sociale”. În ianuarie 2019, când ministru al Muncii era Marius Budăi, iar premier Viorica Dăncilă, ea a ocupat funcția de director general adjunct la ANPIS, acum ea fiind director plin. Bugatara Gabriela Opriș și soțul ei, pensionar special, sunt deținătorii unei averi impresionante: ei au trei vile, din care una în București, de 295 mp, circa 5.000 mp în intravilan în județul Satu Mare, circa 4,5 hectare de teren agricol tot în Satu Mare și două mașini. În declarația de avere nu apar conturi bancare peste 5.000 euro. Gabriela Opriș câștiga, de la stat, circa 11.500 de lei pe lună, iar soțul avea, în anul fiscal 2022, o pensie speicală de aproximativ 12.500 lei/lună.

Pensiile speciale, 10% din cheltuielile cu asistența socială Foto: Facebook
Politică

Pensiile speciale, 10% cheltuielile cu asistența socială

Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. a explicat, azi, un secretar de stat din ministerul de Finanțe. Acesta a arătat că, în total, aceste pensii - inclusiv cele considerate a fi „militare” - vor consuma 12,4 miliarde de lei. Proiectul privind pensiile speciale a primit o amânare de două săptămâni în comisia de buget din Senat, marţi. Pensiile speciale, 10% din cheltuielile cu asistența socială „Impactul actual, anul acesta, partea suportată din bugetul de stat pentru pensiile speciale este de circa 1,4 miliarde, în bugetul ministerului Muncii iar pensiile militare, care se acordă unui număr mult mai mare de beneficiari, se plătesc din bugetul ministerului de Interne, Apărării, SRI, şi însumează 11,1 miliarde lei. Ele reprezintă, dacă e să facem o comparaţie, cam 10% din cheltuielile cu asistenţa socială din bugetul asigurărilor sociale de stat, care anul acesta este de 110 miliarde lei”, a declarat secretarul de stat Daniela Pescariu, citată de news.ro. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor a mai afirmat, în cadrul dezbaterii din comisia de buget din Senat, că toate măsurile din această lege a pensiilor speciale vor conduce la diminuarea pensiilor. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, la 25 iaunuarie, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor ‘Stabilitate financiară. Lucrări selectate’ şi ‘Financial stability. Selected works’, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani’. Puteți citi și: Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale, iar România trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR Comisia Europeană a afirmat, prin reprezentanța din România, că pensiile militare sunt speciale, iar țara noastră trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR.

Zero sume absorbite din PNRR și scădere a investițiilor Foto: Facebook Adrian Caciu
Eveniment

Zero sume absorbite PNRR scădere investițiilor

Execuția bugetară după primele patru luni din 2022 arată zero sume absorbite din PNRR și o scădere puternică a investițiilor, față de perioada similară din 2021, deși în acea perioadă erau în vigoare restricțiile impuse de covid. În schimb, au explodat cheltuielile cu dobânzile și cele cu asistența socială. Nici la cheltuielile de personal nu există o reducere, dimpotrivă, acestea au crescut cu circa 235 de milioane de euro, față de primele patru luni din 2021. Zero sume absorbite din PNRR și scădere a investițiilor Sinteza execuției bugetare arată zero cheltuieli atât la „Proiecte cu finantare din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR”, cât și la „Proiecte cu finantare din sumele aferente omponentei de imprumut a PNRR”. „Eu am spus că nu am cheltuit bani din prefinanţare, iar motivul l-am menţionat: nu am avut operaţionalizate acele structuri organizatorice necesare implementării PNRR”, arăta, acum câteva zile, ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș. Cu toate acestea, ministerul său tocmai și-a majorat schema de personal cu circa 600 de funcționari și trei secretari de stat. Funcționarii vor avea salarii între 13.500 de lei și 17.800 de lei, brut. Execuția bugetară arată că, după primele patru luni, cheltuielile de personal au ajuns la 38,44 mld lei, în creștere cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,9% din PIB. Cheltuielile de capital, investițiile, au scăzut cu 13,2%. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 60,40 mld lei, în creștere cu 19,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. După patru luni ele au ajuns să reprezinte 4,5% din PIB. În perioada similară din 2021 ele însemnau doar 4,3% din PIB. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Plata dobânzilor a ajuns, după patru luni, la 9,44 miliarde de lei, o creștere de aproape 50% față de anul trecut. Ele reprezintă deja 0,7% din PIB. Nota privind execuția dă vina pe situația din Ucraina pentru această creștere de cheltuieli.

Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor la energie Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Eveniment

Cum jupuit statul consumatorii creșterea prețurilor

Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor la energie: în primul trimestru, aceste creșteri au generat venituri suplimentare la buget de miliarde de lei. Datele apar în nota privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2022. Nota arată creșteri masive de cheltuieli pentru plata dobânzilor. Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor Nu mai puțin de 3,7 miliarde de lei au venit de pe urma impozitelor din energie și gaze. „Evoluția încasărilor atât față de programul trimestrial cât și față de încasările din perioada similară a anului precedent s-a datorat încasărilor înregistrate la bugetul de stat care au înregistrat o creștere semnificativă de 3,7 miliarde lei, față de anul precedent, pe seama impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+2,3 miliarde lei) și a unui nou impozit aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+1,4 miliarde lei). Ținta trimestrială stabilită pentru această categorie de venituri este depășită cu 3,2 miliarde lei, pe seama încasărilor semnificative înregistrate la impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale cu 1,8 miliarde lei peste programul trimestrial stabilit și la impozitul aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică (venit nou introdus prin Legea nr.259/2021 ce nu a fost inclus în programul de venituri aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021)”, se arată în raportul privind execția bugetară. De altfel, rubrica „alte impozite și taxe pe bunuri și servicii” consemnează un grad de realizare de 304,4%, adică s-a încasat de trei ori mai mult decât se estimase. Raportul mai arată că 77% din creșterile de încasări la TVA provin din producția de energie, gaze și aer condiționat, precum și din vânzările de autoturisme. Cheltuielile cu dobânzile, creștere de 61,4% În schimb, cheltuielile cu asistența socială au crescut comparativ cu trimestrul I 2021 cu 20,9%. Au explodat și cheltuielile cu dobânzile. „ Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi s-au majorat cu 61,4%(+2,19 miliarde lei) ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, se arată în documentul ministerului de Finanțe. Însă datele mai arată un element interesant: ministerul Energiei nu a cheltuit toate sumele programate pentru subvenții. Documentul ministerului de Finanțe nu explică de ce s-au cheltuit doar 41,7% din subvențiile programate: „Nerealizarea plăților programate s-a datorat în principal evoluției cheltuielilor cu subvențiile la bugetul de stat unde gradul de efectuare a fost de 47,1%, în principal ca urmare a neefectuării plăților programate la Ministerul Energiei”. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră