duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: arta

5 articole
Investigații

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR. Călin Stegerean, managerul Muzeului Național de Artă al României, și-a adus aminte în 2024 că are de încasat despăgubiri de 85.000 de euro de la Ministerul Culturii după ce fusese revocat din funcție ilegal în anul 2017, atunci când ministerul era condus de pesedistul Lucian Romașcanu. Citește și: Despre falsurile lui Adrian Năstase expuse drept lucrări autentice de Brauner la MNAR se știa chiar de la inaugurarea expoziției, pe 1 decembrie 2023. Conducerea MNAR l-a acoperit pe fostul premier Numele managerului Călin Stegerean a apărut într-o serie de scandaluri care au bulversat cultura românească. La începutul anului, în expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult" au fost expuse mai multe lucrări suspectate a fi falsuri, care proveneau din colecția familiei fostului premier Adrian Năstase. Șapte angajați ai Muzeului Național de Artă al României l-au acuzat pe Stegerean de abuz de putere, de atacuri la persoană, de umiliri, ba chiar și de hărțuire cu tentă sexuală. Director un an, demis de Romașcanu Călin Alexiu Stegerean a câștigat concursul pentru funcția de manager al Muzeului Național de Artă al României (MNAR) în primăvara anului 2016. Funcția a preluat-o în mod practic după ce s-a semnat Contractul de Management nr. 65 din 24 iunie 2016. În urma evaluării anuale pentru jumătatea lui 2016 și a contestației subsecvente, ambele notate cu insuficient, a fost demis din funcția de manager. Decizia a fost luată de ministru Culturii de atunci, pesedistul Lucian Romașcanu. Câștig pe toată linia în instanță Ordinul de ministru prin care a fost demis a fost contestat în instanță. Călin Stegerean a câștigat procesul la Tribunalul București în 2019, apoi la Curtea de Apel București, în aprilie 2021. "Obligă pârâtul (Ministerul Culturii - n.r.) la reluarea procedurii de evaluare a activităţii de management aferentă perioadei 24.06.2016 – 31.12.2016. Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară prin executarea de către acestea a contractului de management nr. 65/2016, precum şi obligarea pârâtului la plata de despăgubiri, reprezentând echivalentul remuneraţiei lunare de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de 04.08.2017 şi până la punerea în executare a prezentei hotărâri", se menționează în decizia instanței. Liberalul Gheorghiu i-a prelungit mandatul Ministerul Culturii, sub conducerea liberalului Bogdan Gheorghiu, a respectat doar parțial decizia instanței. Adică l-a reinstalat în funcția de manager pe Călin Stegerean în data de 22 aprilie 2021, dar fără să îi mai plătească despăgubirile stabilite de instanță. Apoi, ministrul Bogdan Gheorghiu a decis să-i prelungească mandatul de manager până la data de 5 februarie 2025 printr-un act adițional la contractul de management semnat în iunie 2016. Scandalul Brauner și banii managerului MNAR Înțelegerea dintre Călin Stegerean și Ministerul Culturii a ținut până în 29 februarie 2024, la scurt timp după ce a început scandalul legat de falsurile din expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult". Atunci, Stegerean a notificat Ministerul Culturii să îi plătească despăgubirile câștigate în instanță, conform titlului executoriu al sentinței civile nr. 706/25.02.2019. Plata a fost aprobată în martie 2024 de ministrul Raluca Turcan. Aceasa a emis un ordin de ministru prin care a decis să achite sume de 424.591 lei, echivalentul a 85.000 de euro, în trei tranșe egale. Prima tranșă a fost deja plătită. Stegerean invocă sentința civilă DeFapt.ro i-a cerut lui Călin Stegerean părerea în legătură cu prelungirea mandatului prin act adițional până în 2025. Stegerean nu a vrut să răspundă. Întrebat, de asemenea, de ce a solicitat despăgubirile în 2024, deși avea sentința din 2019, managerul MNA a refuzat din nou dialogul. Managerul Călin Stegerean s-a prevalat de decizia instanței și a declarat doar atât: "Toate aspectele la care faceți referire au ca motiv conținutul sentinței civile la care faceți referire, aspectele și consecințele legale incidente".

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR (sursa: Facebook/Calin Stegerean)
Lucrări de artă, dispărute din MAE (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Investigații

Lucrări de artă, dispărute din MAE

Lucrări de artă, dispărute din MAE. Curtea de Conturi a constatat la finalul anului trecut că din patrimoniul Ministerului Afacerilor Externe au dispărut sute de lucrări de artă fără nici o explicație. Alte mii de obiecte de artă (sculpturi, picturi, veselă de argint și obiecte de mobilier) au o valoare de inventar de numai 50 de lei pentru fiecare. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Mai mult, zeci de angajați responsabili cu contabilitatea misiunilor diplomatice nu au nici un fel de studii de specialitate financiar-contabilă. Contabilitatea, făcută manual în MAE Ministrul Luminița Odobescu a fost informată la finalul anului trecut despre neregulile constatate de Curtea de Conturi la Ministerul Afacerilor Externe și instituțiilor subordonate. Principalele nereguli constatate arată că structura centrală a MAE opune rezistență la digitalizarea instituției, în contextul în care situațiile financiare se întocmesc prin introducerea manuală a datelor din balanțele de verificare prin preluarea dintr-un tabel în format XLS. În plus, s-a constatat că sistemul intern managerial nu este dezvoltat și implementat la un nivel care să asigure acuratețea și exhaustivitatea datelor raportate prin situațiile financiare. Fără sistem de semnalare a neregulilor "Nu au fost implementate mecanisme eficiente de control și monitorizare, inclusiv un sistem de semnalare a neregulilor, menit să asigure conducerii informații relevante și în timp util (...). La nivelul ministerului nu există informații centralizate cu privire la controalele desfășurate de entitățile subordonate, fapt care poate avea repercursiuni asupra actului managerial sau asupra bugetului și patrimoniului entității", se menționează în raportul Curții de Conturi. Culmea, MAE nu deține date centralizate cu privire la litigiile în care este parte în procese, inclusiv informații despre procesele finalizate sau aflate pe rolul instanțelor de judecată din străinătate. Contabilitate fără contabili Curtea de Conturi a constatat că există "riscuri potențiale de eroare și fraudă în activitatea financiar – contabilă" din cauza faptului că personalul de la misiunile diplomatice ale României nu dețin studii de specialitate în domeniul în care activează. "Din datele oferite de Departamentul Resurse Umane a rezultat că la nivelul misiunilor diplomatice există 58 de lucrători implicați în activități financiar – contabile, care nu au studii în domeniul financiar-contabil", atrage atenția Curtea de Conturi. Mai mult, nu se exercită controlul financiar preventiv în cazul operațiunilor de scoatere din funcțiune și declasare a bunurilor aflate în patrimoniu. Pentru a face vraiște contabilitatea și a se pierde urma banilor publici, la nivelul MAE a fost identificat un risc de aplicare eronată și neunitară a metodologiilor pentru activitatea financiar-contabilă întrucât "nu sunt procedurate procesele importante, din cauza faptului că s-a instituit practica de a se lucra în baza unor circulare recurente și subsecvente". Obiecte de artă de sub 50 de lei fiecare O altă situație alarmantă și halucinantă descoperită la Ministerul Afacerilor Externe arată că peste 8.800 de bunuri sunt subevaluate la o valoare de inventar mai mică de 50 de lei fiecare. Pe lista acestor bunuri și opere de artă se află sculpturi, tablouri, bibelouri, veselă de argint și obiecte de mobilier. Pe lângă acest aspect, inspectorii de la Curtea de Conturi au identificat mai multe cazuri în care operele de artă nu au fost regăsite la misiunile diplomatice ale României, iar oficialii MAE nu au luat nici o măsură pentru a recupera pagubele sau bunurile dispărute. Lucrări de artă, dispărute din MAE Tot la capitolul lucrări de artă, Curtea de Conturi arată că s-au identificat riscuri care afectează patrimoniul și imaginea MAE. De exemplu, Muzeul Național de Artă Contemporană a împrumutat MAE mai multe opere de artă pentru a fi expuse temporar în misiunile diplomatice ale României. Ministerul Afacerilor Externe nu a mai returnat operele de artă împrumutate, ba mai mult, unele au dispărut fără urmă. Muzeul Național de Artă Contemporană a dat în judecată MAE pentru a-și recupera bunurile, în anul 2020. Judecătorii de la Tribunalul București au admis Muzeului Național de Artă Contemporană să depună o expertiză tehnică judiciară pentru a se stabili valoarea de piață a celor 226 de lucrări de artă dispărute. Valoarea estimată provizoriu a celor 226 de opere de artă, înainte de finalizarea expertizei, se ridică la peste 9,3 milioane lei, echivalentul a aproape două milioane de euro. Bani pe care Ministerului Afacerilor Externe urmează să-i plătească din taxele și impozitele contribuabililor.

Pierdute în artă - pensionare versus "Hidra" (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pierdute în artă - pensionare versus "Hidra"

Pierdute în artă - pensionare versus "Hidra". O lucrare de artă din Iași a fost atacată de câteva pensionare, femei acum acuzate de vandalizare. Pierdute în artă - pensionare versus "Hidra" Evenimentul a adus în discuţie opinii pro şi contra despre ce se poate expune public din arta contemporană în spaţiul public neprotejat sau fără informaţii suplimentare alături, dar şi dispute privitor la cum ne raportăm la o operă de artă. Citește și: Afacerea lui Pablo, alpaca lui Godină, gâfâie: încasări de doar 33.000 de lei pe an și datorii de 69.000 de lei. În 2023, alpaca s-a apucat de turism: a deschis o pensiune în Brașov Iar atacul pensionarelor asupra operei “Hidra” de la Iaşi a dus uşor la dispute legate de concept şi comportament. Totuşi, cum ne poziţionăm faţă de o operă de artă care nu ne place? Cum educăm tinerele generaţii pentru atitudinea faţă de actul şi obiectul artistic? Greşim undeva? Unde? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Start la distracție în Iași (ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Start la distracție în Iași

Start la distracție în Iași. Ieşenii şi vizitatorii Iaşiului au nevoie în următoarele 10 zile de pantofi lejeri şi de dorinţa de a se bucura de muzică, artă, modă şi film. Asta pentru că, aproape oriunde se vor plimba prin oraş, vor putea asista sau participa la evenimentele Romanian Creative Week. Start la distracție în Iași Organizatorii celui mai important eveniment dedicat industriilor creative româneşti, împreună cu cei ai Festivalului Catedral, primul mare festival de muzică şi arte vizuale din ţară lansat după doi ani de pandemie, îşi aşteaptă spectatorii în acest an cu peste 800 de artişti, zeci de concerte, filme, expoziţii, show-uri de modă şi de arte vizuale, conferinţe şi workshop-uri. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare Azi şi mâine, în Grădinile Palas vor urca pe scena festivalului CATEDRAL - cea mai mare scenă construită pentru un festival de muzică din ţară - unii dintre cei mai populari artişti români şi străini ai momentului: Sevdaliza, Milky Chance, Disco Sigaretta, Alexandrina, Moonlight Breakfast, Dimitri’s Bats, Zimbru, CS84, Cassia, Spike şi Robin and the Backstabbers. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Festival de artă și creație la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Festival de artă și creație la Iași

Festival de artă și creație la Iași. Nu mai puţin de 800 de artişti vor veni la Iaşi spre sfârşitul lunii, pe parcursul celor 10 zile de evenimente, printre care zeci de proiecţii de film şi concerte, 12 expoziţii, 40 de show-uri de modă, 7 conferinţe, dezbateri, workshopuri şi tabere de creaţie. Festival de artă și creație la Iași Ieri a avut loc conferinţa de presă dedicată Romanian Creative Week (RCW), ediţia a II-a, o manifestare amplă care va avea loc la Iaşi în perioada 20-30 mai. Conferinţa a avut loc la Palatul Roznovanu, evenimentul fiind de ALTFEL finanţat şi de Primăria Iaşi cu un milion de lei. Bani destinaţi organizării de activităţi, concursuri, intervenţii arhitecturale, evenimente new media, dar şi workshopuri şi diferite show-uri de modă, proiecţii de film, muzică live, tabere de creaţie muzicală sau conferinţe tematice. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Irina Schrotter, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Industriile Creative, iniţiatoare a evenimentului, a declarat că „cel mai important este că am reuşit să construim o platformă care conectează tot ce înseamnă creativitate românească, şi nu numai. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră