sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: armata

71 articole
Investigații

Prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș

Prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș. O mică firmă a reușit să-și crească cifra de afaceri de 25 de ori printr-un contract cu Ministerul Apărării. Coincidență: proprietarul firmei este un apropiat al lui Mircea Geoană iar contractul cu Armata NATO a României a fost câștigat după ce Geoană a devenit secretarul general adjunct al Alianței. 2020, an pe avarie pentru Adisam Telecom Adisam Telecom SA a fost înființată în 1993. Dar a fost tot timpul o firmă mică. Citește și: EXCLUSIV Geoană, no comment în legătură cu transferul unui sistem Patriot românesc în Ucraina. Anterior, Geoană spusese că este legitimă discuția despre crearea unei vulnerabilități României printr-un astfel de demers În 2018, de exemplu, avea un profit de aproape 162.000 de lei la venituri de peste zece milioane de lei. În 2019, un pic mai bine: aproape 14 milioane de lei în venituri și un profit de puțin peste 228.000 de lei. În 2020, însă, veniturile au scăzut masiv, la aproape șase milioane de lei, cu un profit de aproape 180.000 de lei. În 2021, firma a dat semne de revigorare: venituri de peste zece milioane de lei și un profit de peste 196.000 de lei. Venituri de 25 de ori mai mari în 2023 2022, cam în aceeași notă: venituri de peste zece milioane de lei, dar un profit de peste 300.000 de lei. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova Anul descătușării, însă, a fost 2023: venituri de peste 126 de milioane de lei și un profit de peste 14 milioane de lei. Practic, veniturile din 2023 au fost mai mari de 25 de ori decât cele din 2020 iar profitul, de aproape 50 de ori mai mare decât cel mai mare profit din ultimii ani. Explicația succesului: contract-gigant cu Armata Cum se explică creșterea uriașă de venituri? Simplu: printr-un contract cu statul. Cu Ministerul Apărării, mai precis. Contract acordat în iunie 2021, în valoare de peste 89 de milioane de lei. Potrivit portalului achizițiilor publice, Armata a achiziționat prin acest contract un "Sistem radio troposferic". La data încheierii contractului, publicația economică Profit observa că la licitație se înscrisese "și gigantul american Raytheon", care pierduse. Prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș Cum se explică succesul extraordinar al Adisam Telecom SA la o licitație strategică cu Armata NATO a României, mai ales în condițiile în care firma nu avusese nici un contract cu MApN până atunci? În lipsa unei explicații clare, poate fi menționată o coincidență cel puțin curioasă. Și anume, prezența lui Mircea Geoană la vârful NATO. Geoană a fost numit secretar general adjunct al Alianței în 2019, cu aproape doi ani înainte ca Adisam Telecom să câștige contractul cu Armata României. Controlul Adisam Telecom SA este exercitat de Dima Șamata, care este și administrator al firmei. Șamata nu este, însă, un afacerist oarecare, ci unul foarte apropiat de Mircea Geoană. Potrivit chiar lui Mircea Geoană, Dima Șamata este "bunul nostru prieten". De altfel, pe pagina de Facebook a lui Dima Șamata sunt fotografii în care afaceristul și Geoană se află împreună la un eveniment în Washington DC. Familia Geoană și Dima Șamata cu fiica, în Washington DC în 2023 (sursa: Facebook/Dima Samata) Asociere cu noul Bogdan Chirieac al Armatei Contractul-gigant câștigat de Adisam Telecom a fost câștigat de firma "bunului prieten" al lui Geoană în asociere cu alte două companii. Potrivit articolului citat din Profit, a fost vorba de "Asocierea formată din Adisam Telecom (lider), Rartel și Starc4sys". Rartel este o subsidiară a Telespazio Italia. Iar Starc4sys este, practic, o firmă de casă a Armatei Române. Potrivit unei investigații a DeFapt.ro, în spatele Starc4sys se află "noul Bogdan Chirieac" al contractelor cu MApN. Acesta se numește George Cristian Ghimfus, un fost locotenent în Armata României care chiar a fost angajat în firma lui Bogdan Chirieac.

Dima Șamata, prietenul lui Geoană, contract MApN uriaș (sursa: Facebook/Dima Samata)
Armata obligatorie, reintrodusă, cer creștin-democrații germani (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Eveniment

Armata obligatorie, reintrodusă, cer creștin-democrații germani

Armata obligatorie, reintrodusă, cer creștin-democrații germani. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi că nu susţine reintroducerea serviciului militar obligatoriu în ţara sa, după modelul suedez. Scholz crede că poate convinge voluntari În cursul unei vizite la Stockholm, el a fost întrebat de presă dacă Germania ar putea rezolva problema insuficienţei personalului militar prin înrolarea obligatorie, ca în Suedia. Citește și: Florin Piersic, doar ultima vedetă privilegiată de sistemul medical: Minculescu a primit ficat plătit de stat, Arșinel și Socaciu – rinichi peste rând, câteva dive – silicoane ilegal la Spitalul de Arși Cancelarul a răspuns că "până la urmă este vorba de modul în care putem convinge suficienţi bărbaţi şi suficiente femei să lucreze în Bundeswehr (forţele armate germane - n. red.) şi să îşi găsească acolo un loc de muncă". Serviciul militar a fost obligatoriu în Germania până în 2011. Scholz a apreciat că "asta nu ar mai merge. Erau mult mai mulţi soldaţi, erau mult mai multe cazărmi, era mult mai multă infrastructură care a trebuit construită. Nimic din toate astea nu mai este necesar astăzi şi nici nu este un plan urmărit de cineva". Armata obligatorie, reintrodusă, cer creștin-democrații germani Efectivele Bundeswehr urmează să crească până în 2031 de la 182.000 la 203.000 de militari, iar ministrul Apărării, Boris Pistorius, analizează posibilităţile. "Se aruncă propuneri", a spus Scholz, "însă nu sunt deloc comparabile cu cea ce am avut în Germania. De aceea este bine să aşteptăm până apare o idee echilibrată". Când s-a renunţat la serviciul militar obligatoriu, în urmă cu 13 ani, la Berlin se aflau la putere creştin-democraţii. Aceştia au votat însă, săptămâna trecută, pentru revenirea treptată asupra măsurii, în caz că vor câştiga alegerile din 2025. După ce a suspendat obligativitatea înrolării în 2010, Suedia a reintrodus această prevedere în 2017. Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că "desigur, fiecare ţară ia propria sa decizie privind modul de recrutare şi desfăşurare a soldaţilor. Cred că noi am găsit un model corespunzător pentru Suedia". În regatul scandinav, nu sunt recrutaţi toţi tinerii de ambele sexe din fiecare generaţie. Fiecare primeşte un chestionar, iar unii sunt invitaţi pentru instrucţie. Ulterior, un grup selecţionat primeşte oferte de angajare în armată.

Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit (sursa: Zuma)
Internațional

Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit

Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit. Fostul comandant-şef al armatei ucrainene Valeri Zalujnîi, fostul foarte popular comandant-şef al armatei ucrainene care a fost înlocuit în februarie, a fost numit oficial joi ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, aliat cheie al Kievului în războiul său împotriva Rusiei, a anunţat preşedinţia ucraineană. Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit Preşedintele Volodimir Zelenski a semnat joi un decret prin care îl numeşte pe Zalujnîi în funcţia de ambasador, potrivit acestui document. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Printr-un alt decret, Zelenski l-a revocat pe generalul Zalujnîi din serviciul militar din cauza "stării sale de sănătate". Valeri Zalujnîi, în vârstă de 50 de ani, a fost numit comandant-şef al armatei ucrainene în iulie 2021 şi a condus rezistenţa în faţa invaziei ruse. Dar, după eşecul contraofensivei ucrainene din vara anului trecut, relaţiile sale cu preşedintele Zelenski s-au degradat, cei doi având viziuni diferite asupra strategiei de urmat în continuare pe front în timp ce trupele ruse au revenit în ofensivă şi câştigă teren, iar armata ucraineană confruntată cu o criză de trupe şi muniţii face greu faţă atacurilor. Articolul care a declanșat ruptura Declanşatorul divergenţelor dintre Zelenski şi Zalujnîi a fost un articol pe care generalul ucrainean l-a publicat în noiembrie anul trecut şi în care a avertizat că războiul cu Rusia a ajuns într-un impas, în stadiul unui conflict de uzură, prin urmare Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor ruseşti şi de noi efective de soldaţi pentru a putea să avanseze. Pe 8 februarie a.c., Zelenski l-a demis pe Zalujnîi din funcţia de comandant-şef al armatei ucrainene, afirmând însă că ar dori ca generalul să rămână în echipa sa. Generalul Oleksandr Sîrski, până atunci comandantul forţelor terestre, a fost numit de Zelenski să preia postul lui Zalujnîi.

Posibilii recruți, slabi fizic și psihic (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Posibilii recruți, slabi fizic și psihic

Posibilii recruți, slabi fizic și psihic. 2.626 de soldați profesioniști au fost angajați de Armata Română în urma primului program de recrutare și selecție desfășurat în acest an. Cel mai mic salariu lunar net pentru un soldat profesionist este de 4.399 lei, iar cel mai mare poate ajunge la 5.765 lei. În această sumă este inclusă și norma de hrană de 1.054 lei. Citește și: Armata obligatorie ar putea salva statele UE, „decimate” de lipsa atât a profesioniștilor, cât și a voluntarilor. Salariile ambelor categorii, mult mai mari decât în România Datele statistice scot la iveală o situație alarmantă în ceea ce privește sănătatea publică. De exemplu, 24% din cei 6.448 candidați înscriși nu au trecut proba fizică. Alți 882 de candidați au fost respinși în urma evaluării psihologice, iar alți 482 nu au trecut de evaluarea medicală. Posibilii recruți, slabi fizic și psihic Statul Major al Apărării, condus de generalul Vlad Gheorghiță, a analizat în ultimele trei luni modul în care s-a desfășurat procesul de recrutare și selecție a soldaților profesioniști în Armata Română din acest an. Campania de recrutare și selecție s-a desfășurat în 41 de județe și municipiul București, după ce au fost scoase la concurs nu mai puțin de 5.093 de locuri. Pentru ocuparea acestor locuri s-au înscris 6.448 de persoane din care 20% au fost femei. Citește și: Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD În urma evaluării fizice au fost respinși 24% din numărul total de candidați. Adică 1.546 de persoane. 18% din cei 4.902 de candidați rămași după proba fizică au picat la evaluarea psihologică. Ceea ce înseamnă nu mai puțin de 882 de candidați. După ce în procesul de selecție au rămas 4.020 de concurenți, a urmat evaluarea medicală. Conform unui comunicat de presă al Ministerului Apărării Naționale, 12% din cei 4.020 de candidați au fost respinși în urma evaluării medicale. Într-un final au fost admise 2.626 de persoane. Probele fizice, abia trecute Analiza efectuată de Statul Major al Apărării arată că cei mai mulți dintre candidați nu au reușit să treacă de evaluarea fizică, prima probă în procesul de recrutare și selecție. "Nivelul de dificultate al probei este considerat ca fiind unul mediu (traseu utilitar-aplicativ, alergare de rezistență 2.000 m). O persoană cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 ani, cu o dezvoltare fizică normală ar trebui să nu întâmpine dificultăți majore pentru trecerea baremelor fizice minime obligatorii ale acestei evaluări", se menționează în comunicatul de presă. Armata, totuși, e optimistă O altă concluzie importantă trasă de specialiștii din Armata Română arată că interesul tinerilor față de instituția apărării naționale indică faptul că obiectivul general de creștere a numărului de militari în Armata României este realizabil. "În acest context, consolidarea proporției corpului soldaților/gradaților profesioniști în structura de personal a instituției apărării naționale rămâne un obiectiv subsidiar, care poate fi îndeplinit prin derularea, în acest an, a unor noi serii de recrutare-selecție ale soldaților profesioniști", conform comunicatului de presă. O nouă campanie de recrutare și selecție a soldaților profesioniști în Armata Română este planificată în luna mai a acestui an. Venituri nete lunare între 4.399 și 5.765 lei Veniturile unui soldat profesionist sunt formate din soldă și normă de hrană. Conform simulărilor făcute de către MApN pentru luna mai a acestui an, cel mai mic venit lunar net al unui soldat profesionist la momentul angajării ar putea fi de 4.399 lei. Din această sumă, solda lunară netă este în valoare de 3.345 lei, iar norma de hrană, de 1.054 lei. Astfel, venitul total este echivalentul a 879,8 euro net lunar. Cel mai mare venit lunar net al unui soldat/gradat profesionist ar putea fi 5.765 lei. Acesta este format din soldă lunară netă în valoare de 4.711 lei și valoarea normei de hrană de 1.054 lei. Ceea ce în înseamnă, an total, 1.153 de euro. Alte beneficii "Nu sunt de neglijat drepturile privind norma de echipare, indemnizațiile de transport, de chirie (cu posibilitatea transformării în plata din rată pentru cumpărarea unei locuințe), de detașare, de misiune, decontare transport concediu de odihnă, decontare contravaloare voucher de vacanță, decontare tratament ambulatoriu și servicii medicale etc., specifice instituțiilor din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională. De asemenea, este în curs de reglementare modul de aplicare a unei majorări a soldei de funcție de până la 30% pentru personalul angajat în unități aflate în proces de menținere și consolidare a capacității operaționale", a transmis Biroul de Presă al MApN.

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE. În Uniune, statele care nu au serviciu militar obligatoriu se confruntă cu un deficit cronic de personal. Armata obligatorie, salvarea multor țări UE Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Citește și: Armata obligatorie: cu cât țările sunt mai bogate, cu atât mai puțin dornici sunt tinerii să se înroleze. Susținătorii extremei, cei mai speriați La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin. Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Dacă, în anii '60, forțele armate belgiene numărau 100.000, în prezent armata are puțin peste 25.000 de militari. Armata se confruntă și cu un val de pensionări. Una dintre povocările guvernului este găsirea a 10.000 de soldați în următorii șase ani. Totuși, potrivit autorităților militare, până în 2025 efectivele armatei ar putea scădea la un nivel istoric: mai puțin de 21.000 de angajați. La finalul anului 2022, Ministerul Apărării a investit în atragerea tinerilor înspre o carieră militară:studiile universitare erau plătite de minister. În plus, cei care optau pentru Academia militară, primeau un salariu de 1.800 de euro pe lună. Condiția pusă: după absolvirea studiilor, trebuia să se înroleze în armată pentru o perioadă de patru ani și jumătate. În ceea ce privește voluntariatul, în luna februarie, Consiliul de Miniștri a aprobat un decret regal care prevede că voluntarii care se înscriu în Serviciul de Utilitate Colectivă din cadrul armatei să beneficieze de o indemnizație de aproximativ 550 de euro net pe lună. La această sumă se adaugă indemnizația de șomaj sau diferite bonusuri. De exemplu, pentru o săptămână de antrenament în Africa, un voluntar va primi un bonus brut de 750 de euro în plus față de salariu. În timpul războiului rece, armata germană avea 500.000 de membri. În prezent, personalul Bundeswehr are 260.000 de oameni: 181.811 militari și 80.812 civili. În 2023, în Germania s-au înrolat 9.942 de persoane. Salariul militar lunar pentru serviciul militar voluntar în gradul cel mai mic este de aproximativ 1.500 de euro. Acesta crește în funcție de rang. De exemplu, un militar voluntar cu grad de caporal primește în jur de 1.900 de euro pe lună. În plus, există îngrijiri medicale gratuite, călătorii gratuite între domiciliu și locul de muncă și, după finalizarea perioadei de antrenament, o indemnizație de 100 euro pe lună de serviciu. Cei care fac serviciul militar voluntar în străinătate primesc o remunerație suplimentară: pentru soldați, bonusul este în jur de 300 de euro pe lună. Franța În 2024, armata Franței număra aproape 200.000 de militari activi, plus 41.000 de rezerviști. În 2023, pentru prima oară în istoria armatei franceze, obiectivele de recrutare au eșuat. Potrivit șefului de stat major al armatei, Pierre Schill, s-a înregistrat o lipsă de peste 2.000 de soldați. Soldele pentru un soldat voluntar încep de la 791 de euro. După un an de serviciu, acesta va câștiga 1.970 de euro brut, cu cazarea oferită gratuit. Un tânăr subofițer va primi un salariu lunar de 2.183 de euro, după un prim an în regiment. Un locotenent debutant va câștiga 2.900 de euro pe lună, după un an în regiment. Salariul de bază pentru un ofițer începe de la 5.017 euro. Militarii beneficiază de numeroase bonusuri. De exemplu, în 2024, un parașutist militar va beneficia de un bonus de competențe specific ("bonus aerian") în valoare lunară de 650 de euro brut. Bulgaria Armata bulgară este afectată de o lipsă gravă de personal. Sunt mii de posturi neocupate. Media acestei lipse, pentru întreaga armată, este de aproximativ 20%. În formațiuni individuale, aceasta depășește 40%. Tinerii invocă lipsa motivației pentru serviciul militar și salariile neatractive. Absolvenții de liceu sunt mai atrași de angajările la supermarket, care oferă un salariu de pornire de aproximativ 900 de euro, plus tichete alimentare. Salariul oferit de Ministerul Apărării pentru a recruta candidați pentru posturi de soldați este de aproximativ 700 de euro. Ungaria În Ungaria, armata a început o campanie majoră de recrutare. În multe orașe au apărut reclame de recrutare pentru militari, birouri unde voluntarii, dar și militarii cu studii pot aplica pentru înrolare ca voluntari. Salariile de bază anunțate de Ministerul Apărării pot ajunge la aproape 2.000 de euro. Salariile pentru recruți pornesc de la 680 de euro pe lună. Pentru subofițeri acestea vor fi de 875 de euro. Ofițerii încep cu un salariu net de 868 de euro. Salariul cel mai mare: 1.890 de euro. La aceste salarii se adaugă diferite beneficii și indemnizații suplimentare. Malta Forțele Armate ale Maltei (AFM) își trimite frecvent trupele în străinătate pentru instrucție din cauza lipsei de facilități interne. Cadeții sunt instruiți în special în Irlanda, la Școala de cadeți din Curragh. Anul trecut, AFM a trimis un singur cadet. Potrivit datelor guvernamentale, recruții voluntari în armată vor primi, pentru pentru o perioadă inițială de pregătire de douăsprezece luni, 19.974 euro pe an. După finalizarea perioadei de pregătire, cadeții vor fi încadrați în gradul de sublocotenent, cu un salariu care pornește de la 24.091 de euro pe an. Salariul anual al unui soldat fără experiență începe de la 23.260 de euro. După 15 ani de experiență, salariul anual poate ajunge la 58.000 de euro. Cehia caută 3.000 de noi recruți Din 2004, Republica Cehă s-a bazat pe o armată pur profesională completată de membri ai rezervelor active. Până la sfârșitul anului 2023, Departamentul Apărării avea aproximativ 27.800 de soldați profesioniști și 4.266 de soldați în rezervă activi. Potrivit Ministerului Apărării, obiectivul este o armată de 30.000 de soldați profesioniști și 10.000 de rezerviști, până în 2030. În Cehia, interesul pentru serviciul militar este în creștere. Începătorii sunt atrași nu doar de noi tehnologii, arme și mijloace modernizate, ci și de indemnizația de recrutare: aproape 10.000 de euro. Bugetul armatei cehe a crescut anul trecut până la 1,52% din PIB. Cel mai mic salariu este cel al unui soldat, care începe de la 639 de euro. Salariul minim pentru un sergent este de 1.485 de euro, iar un maior primește un salariu de bază de 2.300 de euro. Salariile oferite sunt atractive pentru o gamă largă de meserii: astfel, un translator cu grad de ofițer are un salariu de 2.367 de euro pe lună. Militarii, de toate gradele, primesc și indemnizații pentru locuință, care pornesc de la 100 de euro. Croația pregătește obligativitatea serviciului militar În luna martie, ministrul Apărării, Ivan Anušić, a anunțat că se ia în calcul o formă de reintroducere a serviciului militar obligatoriu. În primă fază, acesta va dura trei luni. Pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză pregătirea militară pe baze religioase, încă nu s-a luat o decizie. Tot la începutul anului, Guvernul a anunțat o creștere a salariilor militarilor. Salariile acestora nu mai fuseseră majorate din 2016. Potrivit ministrului, cele mai mici salarii, cele ale soldaților și marinarilor, s-au majorat de la 1.103 euro la 1.515 de euro. Și alte categorii de militari beneficiază de măriri salariale. Astfel un locotenentul de pe uscat și locotenentul de corvetă de pe mare vor primi acum 2.084 de euro, față de 1.562 de euro. Un colonel și un căpitan de fregată vor primi 2.557 de euro brut, în loc 2.113 de euro. Un general colonel în armata terestră și un viceamiral de marină vor avea un salariu în valoare de 4.878 euro, față de 4.410 euro. Salariile pentru general-maior și contraamiral au crescut de la 3.675 de euro la 4.168 de euro. Pentru generali și amirali, salariul a crescut de la 5.053 de euro, la 5.115 euro. Luxemburg Armata din Luxemburg are în componență 1.195 de persoane, militari și civili. 12% din personal este reprezentat de femei. Salariul de pornire, pentru un soldat, începe de la 1.600 de euro net. Bugetul Ministerului Apărării din Luxemburg a fost în 2023, de 383 de milioane de euro. Salariul de bază al unui ofițer începe de la 2.100 de euro pe lună și poate ajunge la 6.245 de euro pe lună. Salariile mari ale armatei luxemburgheze atrag mai mulți voluntari din Belgia. Olanda La începutul acestui an, aproximativ 200.000 de olandezi au primit o scrisoare din partea armatei olandeze. Au fost invitați la un stagiu de pregătire militară. Deși obligativitatea acestei pregătiri nu mai există, guvernul olandez poate să o reintroducă, în cazul unui război iminent. Pentru un stagiu militar de 12 luni (cinci zile pe săptămână), armata plătește între 2.300 și 2.500 de euro. În armata olandeză, salariile încep de la 1.700 de euro pe lună, cel mai mic salariu pentru un soldat. Generalul care conduce armata olandeză are 12.300 de euro pe lună. În armata olandeză există 15 salarii de top, care depășesc 100.000 de euro pe an. Printre acestea se numără cel de comandant al Forțelor Aeriene (148.224 de euro), cel de comandant al Forțelor Terestre (148.224 de euro), cel al ofițerilor serviciului naval (123.146 de euro), cel al piloților (123.146 de euro), cel al ofițerilor de poliție militară (123.146 de euro). Spania Armata spaniolă se confruntă cu mai multe probleme. Una dintre acestea este deficitul de muniție. Ca urmare a investiției reduse, depozitele au rămas practic goale. Armamentul este învechit, multe arme depășindu-și de mult durata de funcționare. Sute de sisteme de toate tipurile, de la vehicule blindate la nave și avioane, sunt complet inoperabile. O altă problemă care se acutizează: deficitul de personal. Forțele armate spaniole și-au pierdut 10% din trupele lor în 13 ani: de la 130.039 de soldați în 2010, la doar 116.961 în 2023. Ceea ce contravine Legii Carierei Militare, care stabilește un interval cuprins între 130.000 și 140.000 de militari profesioniști. Lipsa de piloți, marinari, personal specializat și chiar infanteriști a dus Forțele Armate într-o situație critică, fiind necesar cel puțin 20.000 de militari suplimentari pentru a atenua această situație. În plus, salariile mici au contribuit la lipsa personalului veteran. La sfârșitul angajamentului, mulți militari aleg să lucreze în privat, unde pot primi cu până la 1.000 de euro în plus pe lună. În 2024, armata Spaniei a făcut un apel la recruți voluntari. Armata promovează cariera de militar: cel mai mic salariu pornește de 1.016 euro, însă se poate ajunge, cu indemnizații și bonusuri, la la 59.387 de euro pe an. Irlanda, cadeți de 39 de ani Forțele armate ale Irlandei sunt afectate de un deficit mare de personal. Scăderea numărului personalului poate fi observată de la an la an: în 2015, armata avea 9.350 de militari, anul următor numărul a scăzut la 9.183, iar în 2017, la 9.172. În 2019, erau la 9.050 de militari activi. Declinul s-a accelerat: în 2020, 8.738, în 2021, 8.622, în anul următor și în 2023, 8.498 În 2022, Forțele marinei au recrutat doar 28 de oameni. În 2024, cifrele indică un număr de 7.650 de militari activi. Recent, guvernul a decis creșterea salariilor și indemnizațiilor pentru militari și introducerea asistenței medicale gratuite pentru întreg personalul militar. De asemenea, s-a luat în calcul creșterea vârstei de recrutare. Noile limite, care intră în vigoare pe 29 martie, permit creșterea vârstei de recrutare a militarilor din prima linie de la 26 la 39 de ani, cu pensionarea obligatorie crescută cu câțiva ani, până la 62 de ani. La sfârșitul anului trecut, din cauza lipsei de personal, armata irlandeză a întrerupt o tradiție de peste un deceniu. Italia În prezent sunt puțin peste 165 de mii de militari care servesc în Forțele Armate: dintre aceștia, doar 21.598 sunt ofițeri. Armata încearcă să recruteze voluntari, cu un salariu lunar de aproximativ 1.170 de euro și o creștere de 50 de euro pe lună dacă aleg să servească în departamentele Alpine. După doi ani de serviciu, există o nouă creștere salarială (1.290 euro, al 13-lea salariu și compensație pentru ore suplimentare). În plus, există posibilitatea de a trece automat în rolurile de soldat permanent în serviciul Forţelor Armate. Alte beneficii oferite voluntarilor: locuri rezervate pentru accesul la Academia Militară, 20% din posturile poliției municipale și provinciale, și 50% din posturile anunțate pentru plasarea personalului nemanagerial al Ministerului Apărării în funcții civile.La începutul anului 2024, Ministerul Apărării a anunțat că are în vedere readucerea rezerviștilor în rândurile armatei. Aceștia ar urma o perioadă de pregătire menită să crească capacitățile operaționale ale armatei. Portugalia Remunerația personalului militar voluntar este echivalentă cu nivelurile de remunerare ale posturilor corespunzătoare de Stat Major Permanent, inclusiv indemnizații, diferențe, suplimente și subvenții. Salariul de pornire în armata Portugaliei începe de la 821 de euro pe lună, pentru un voluntar. Cei care urmează să se înroleze ca soldați în armată vor primi un salariu de bază de 1.321 de euro. Un sublocotenent va primit un salariu de bază de 1.889 de euro, un locotenent, 2.079 de euro și un căpitan, 2.593 de euro. La aceste sume se adaugă diferite indemnizații și sporuri de vechime și periculozitate. Polonia Armata poloneză a crescut de la 95.000 de militari (în 2015) la 215.000 în 2024. Ministrul Apărării Naționale, Mariusz Błaszczak, și-a stabilit un obiectiv ambițios: o armată de 300.000 de oameni. Tot la începutul acestui an, guvernul a anunțat majorări salariale în armată, de aproximativ 20%. În 2023, salariul minim lunar pentru un soldat era de 1.162 de euro. Un subofițer primește un salariu de bază de 1.407 euro. Salariul unui ofițer începe de la 1.500 de euro. Pentru locotenent colonel și colonel, salariile depășesc 2.000 de euro. Salariile de bază ale generalilor depășesc cu puțin pragul de 3.000 de euro. La salariile de bază se adaugă diferite indemnizații, precum cea de război: 30% din salariul de bază. Potrivit noilor reglementări, în caz de mobilizare, salariul unui soldat va fi de peste 1.800 de euro, al unui colonel, aproape 4.000 de euro, iar al unui general, peste 6.000 de euro. Politica guvernului polonez în ceea ce privește recruții este că aceștia trebuie încurajați prin condiții mai bune de serviciu și perspective profesionale și financiare. Voluntarii militari vor primi 1.164 de euro pe lună. Suma e scutită de impozite. În 2022, peste 11 mii de oamenii au primit instruire de bază în cadrul programului de voluntariat. În 2023, până la 25.000 de persoane au fost instruite. Slovacia: salariu de la 1.707 euro Forțele Armate ale Republicii Slovace au desfășurat în 2023 o campanie amplă de recrutare. Armata Slovacă oferă noilor recruți salarii care încep de la 1.700 de euro pe lună. Solicitanții vor primi și o indemnizație de recrutare de aproape 3.000 de euro Pentru un pilot, indemnizația de activare este de 11.235 euro. În domeniul sănătății militare, salariul de pornire pentru un paramedic este de 2.200 de euro. Pentru un post de paramedic militar este suficientă diplomă de liceu. Slovenia recrutează liceeni La începutul anului 2023, guvernul sloven a adoptat amendamentele propuse la Legea privind serviciul în armata slovenă. Scopul modificărilor: interesul pentru angajarea în armata slovenă. Aceste amendamente permit tinerilor liceeni să-și continue studiile în timp ce se instruiesc pentru armată. Salariul poate ajunge de la 1.300 la 1.600 de euro net. Dacă recrutul ia parte la misiuni sau operațiuni internaționale, cum ar fi în Kosovo, Letonia sau Slovacia, salariul depășește 3.000 de euro net. Armata a desfășurat, de la începutul anului, mai multe campanii de informare în licee. Tinerii au fost informați că armata oferă diferite locuri de muncă, precum bucătari, mecanici, ingineri și paramedici. Totodată, reprezentanții Apărării au subliniat că armata slovenă este deschisă ambelor sexe, că nu face distincție între profesiile masculine și cele feminine și că oferă multe oportunități de avansare.

Armata obligatorie în România, o catastrofă (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie în România, o catastrofă

Armata obligatorie în România, o catastrofă, spune sociologul Bruno Ștefan, care crede că "reagitarea" subiectului are de-a face cu o competiție UE - SUA. Armata obligatorie în România, o catastrofă "Tinerii au descoperit că armata obligatorie a fost inutilă. Liberalizarea oricărei societăți presupune o demilitarizare și crearea unei armate de profesioniști. Pentru ce să mai ai culcat, sculat, unități militare mari. Citește și: Armata obligatorie, respinsă de parlamentari. „Stagiul militar obligatoriu nu e nici oportun, nici posibil”, spune șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu Pe locul ălora s-au făcut ansambluri rezidențiale, parcuri, magazine. E dificil să mai reconstruiești încă o dată structura militară care a fost până când Băsescu a suspendat armata obligatorie. Era un cost uriaș, iar rezultatele erau infime. Noi eram în topurile militare căzuți pentru că din cauza întreținerii oamenilor în armată cu culcat, sculat, noi nu puteam să achiziționăm echipamente, să avem arme cât de cât performante. Și atunci noi am trecut printr-o criză a armatei catastrofale.", a spus Ștefan într-o discuție cu DeFapt.ro. "E o problemă între Europa și SUA" "Noi nu puteam să ne apărăm în fața nimănui cu faptul că aveam nu știu câte sute de mii de soldați de trupă fără armament profesionist. S-a apelat la soluția care era firească și care a dominat o lume întreagă, cea a armatei de profesioniști. Din păcate, numai profesioniști nu sunt nici ăia. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Acum se reagită subiectul ăsta doar pentru că e o problemă între Europa și SUA. Subiectul are un alt substrat, cred eu. Substratul este că e o presiune a Franței și a Germaniei de a avea o armată unică europeană. Adică să facem aici în Europa, adică în Franța și Germania, armele și să nu le mai luăm de la americani. Să nu mai întreținem industria de armament americană și să avem industria franco-germană de armament.", și-a detaliat sociologul concepția. "Noi oricum plătim" "Subiectul ăsta are un substrat geopolitic, nu are o necesitate economică pentru noi. Noi oricum plătim, trebuie să ne gândim cui dăm banii. Pentru că noi nu avem posibilitatea să construim arme, fabrici de armament. Nu avem tehnologie. Nouă nu ne rămâne să facem ceva pe partea de producție. În perioada asta de tensiuni, cresc înarmările și rămânem cu niște armament care se uzează. Care iese cel puțin din uzul moral, că apar altele noi. Noi suntem în această logică belicoasă în care trebuie să ne apărăm.", a încheiat Bruno Ștefan.

Armata obligatorie, plătită în statele UE (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie, plătită în statele UE

Armata obligatorie, plătită în statele UE. Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Armata obligatorie, plătită în statele UE Rusia a fost, de altfel, motivul pentru care mai multe țări ale Uniunii au păstrat sau au reintrodus serviciul militar. Cel mai recent, în 2023, Letonia a apelat la armata obligatorie. Citește și: Armata obligatorie, respinsă de parlamentari. „Stagiul militar obligatoriu nu e nici oportun, nici posibil”, spune șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin.Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Polonia, cea mai mare armată din UE Din punct de vedere al efectivelor militare, Polonia are cea mai mare armată din Uniunea Europeană, cu 202.100 de militari activi (dintr-o populație de puțin sub 37 de milioane de locuitori). Pe locul doi este Franța: 200.000 de militari activi (dintr-o populație de peste 68 de milioane de locuitori), la care se adaugă 41.000 de rezerviști. Germania, cu o populație de peste 84 de milioane de locuitori, are 181.600 de militari activi și 33.000 de rezerviști. În majoritatea țărilor UE, armata are mai puțin de 50.000 de militari activi Armatele europene au un număr scăzut de ofițeri, în comparație cu alte puteri geopolitice. Unul dintre motive: cheltuieli militare reduse. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Mai multe state membre ale Uniunii au o armată cuprinsă între 25.000 și 45.000 de soldați activi. Este cazul Țărilor de Jos (41.380), Bulgaria (37.000), Cehia (28.000) și Belgia (25.000). Țările cu cel mai mic număr de personal în armată sunt: Letonia (17.250), Cipru (12.000), Estonia (7.700) și Malta (1.700 de militari activi). România, a 47-a armată în lume (din 145 de state) conform clasamentului Global Firepower, are 81.300 de militari activi și 55.000 de rezerviști. Austria, armată obligatorie de 69 de ani În Austria, conscripția este obligatorie pentru bărbați din 1955. La cerere antrenamentul militar poate fi transformat în serviciu civic. În ultimii ani, aproximativ 45% dintre recruții eligibili au decis să facă serviciu în folosul comunității. De la 1 ianuarie a.c., conscrișii primesc un salariu de bază de 585 de euro pe lună. Salariile din armată, în perioada de formare, indiferent de cariera aleasă, subofițer sau ofițer, pornesc de la 1.365 euro net pe lună și sunt scutite de impozitul pe venit. Beneficiile suplimentare includ: mâncare și cazare gratuite, transport gratuit, și sporuri de sprijin pentru familie. Potențialii ofițeri de carieră primesc lunar din a 13-a lună de pregătire 2.910 euro brut (plus bonusuri de sărbători și Crăciun). Doar 100 euro/lună pentru înrolați în Cipru În 2016, Cipru a redus perioada serviciului militar obligatoriu de la doi, la un an. După împlinirea vârstei de 18 ani, ciprioții nu pot părăsi țara dacă serviciul militar obligatoriu nu a fost îndeplinit sau dacă nu există învoire specială, dată de Armată. Obligativitatea serviciului militar vizează și femeile. După terminarea liceului, tinerele trebuie să se prezinte la unitățile militare, o dată pe săptămână, timp de un an. Aici primesc cursuri de asistență medicală. După îndeplinirea serviciului militar, bărbații trebuie să se prezinte la unitățile militare de patru-cinci ori pe an, câte două zile, pentru antrenamente. Pentru perioada de serviciu obligatoriu, conscrișii primesc 100 de euro pe lună. Salariile ofițerilor în Armata cipriotă pornesc de la 12.620 de euro pe an. Pentru un ofițer al forțelor armate cu peste 20 de ani, salariul mediu de bază începe de la 29.320 de euro. Danemarca introduce armata obligatorie și pentru femei Salariul unui conscris danez este de 1.138 de euro pe lună. La acesta, se adaugă o sumă de 33 de euro pe zi, pentru masă. În plus, conscrișii primesc cazare și transport gratuit. În Danemarca, deși conscripția este obligatorie, doar 10% își efectuează efectiv serviciul militar în fiecare an. Restul aleg serviciul civil. Anul trecut, motivând egalitatea între sexe, guvernul danez a inițiat un proiect de lege, care prevede serviciul militar și pentru femei. De asemenea, noua lege vizează creșterea perioadei serviciului militar de la aproximativ patru la 11 luni.Se prevede ca aceasta să intre în vigoare în 2026. Estonienii se înrolează voluntar masiv Estonia, cu o populație mai mică de 1,4 milioane de locuitori, are nevoie de o armată de 60.000 de oameni. În prezent, armata estonă include în jur de 4.000 de militari de carieră, 3.500 de recruți și o Armată de Rezervă și Teritorială. Totalul forțelor armate care pot fi activate în caz de criză: 43.000 de persoane. În Estonia, serviciul militar este obligatoriu și durează între opt și 11 luni. Un conscris primește o indemnizație lunară din ziua sosirii la locul serviciului militar și până la încheierea serviciului militar. Indemnizația se plătește în funcție de serviciul ales pentru antrenament. Pentru un soldat, aceasta e de 115 euro pe lună. Pentru un caporal, 140 de euro pe lună, pentru un sergent, 200 de euro pe lună. Indemnizațiile cresc din a noua lună de serviciu militar: pentru soldați și caporali, aceasta este de 170 de euro pe lună. Dacă înrolații au copii, pot solicita o indemnizație lunară de 900 de euro per copil. Din 2022, tinerii care termină liceul pot opta să facă serviciul militar obligatoriu cu colegii. Înscrierile voluntare în armată au crescut de la an la an. Dacă, în 2018, 29% dintre militari erau voluntari, în 2022 numărul acestora a crescut la 63%. Salariile în armata estonă variază de la 1.900 de euro pe lună (pentru soldații nou intrați), până la 4.600 de euro, pentru personalul militar cu până la 20 de ani de experiență. Deținuții finlandezi, mai bine plătiți decât soldații În Finlanda, conscrișii nu primesc un salariu, ci doar o diurnă. Pe perioada serviciului militar obligatoriu, primesc cazare, hrană și îngrijire medicală, precum și îmbrăcăminte. În timp ce recruții care servesc timp de jumătate de an primesc o diurnă de 5,40 euro, deținuții din închisori pot câștiga 6,22 sau chiar 8,95 euro pe zi. Salariile medii anuale ale ofițerilor din armata finlandeză variază între 20.760 și 66.960 de euro. Amnesty International critică Grecia În Grecia, serviciul militar obligatoriu poate dura de la nouă luni la un an și este obligatoriu doar pentru bărbați. Deși justificată de existența unor amenințări teritoriale din cauza tensiunilor dintre Turcia și Cipru, conscripția e din ce în ce mai criticată de populație. Presa elenă aseamănă Grecia cu state totalitariste, precum Rusia sau Coreea de Nord. În fiecare an, zeci de mii de tineri greci încearcă să scape conscripție. Deși a fost înființat un serviciu alternativ pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză serviciul militar s-au confruntat cu urmărirea penală și închisoarea, precum se întâmplă în Turcia. Fapt pentru care țara a fost puternic criticată de Amnesty International. Conscrișii nu obțin nimic din serviciul militar. Nu sunt remunerați, nu primesc specializări și nici o educație. Salariile în armata greacă au fost majorate de la 1 ianuarie 2024. Loterie (la propriu) în Letonai Letonia a restabilit serviciul militar obligatoriu în 2023, cu intrare în vigoare din 2024. Conscrișii care se prezintă în mod voluntar vor fi plătiți cu 600 de euro pe lună. În ianuarie, un număr de 500 de conscriși s-au prezentat în mod voluntar. Dintre aceștia, 150 nu au fost eligibili, după examenul medical. Drept urmare, Ministerul Apărării a organizat o loterie, transmisă în direct, în care alți 150 de tineri, născuți în 2004, au fost selectați în mod aleatoriu. Aceștia vor primi lunar, jumătate din suma pe care o primesc voluntarii, adică 300 de euro. Lipsă de personal militar în Suedia După ce a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2010, armata suedeză a întâmpinat mari dificultăți în recrutarea soldaților pe bază de voluntariat. În 2015, din 4.000 de înrolări așteptate, doar 1.347 de persoane s-au prezentat. În fața amenințărilor Rusiei în Marea Baltică, Suedia a ales să reintroducă serviciul militar din 2017. Conscrișii nu primesc salariul, ci doar o indemnizația zilnică de 12 euro pe zi. În prezent, armata suedeză se confruntă cu o mare lipsă de personal militar activ, în special din cauza salariilor mici. În 2023, o mare parte a piloților de luptă ai forțelor aeriene a părăsit Forțele Armate. Salariile acestora erau cu aproximativ 1.700 de euro mai mici decât salariile piloților civili. Pentru a umple golul, au fost reangajați piloți pensionari. Aceștia și-au păstrat pensia de serviciu și au primit un salariu mai mare decât salariul final pe care îl avuseseră în calitate de angajați. Lituania, serviciu militar obligatoriu reintrodus Lituania a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2015 pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani. Un conscris primește salariul minim lunar și o alocație pentru masă de 5 euro pe zi. Salariul anual mediu al unui ofițer în armata lituaniană pornește de la 35.500 de euro. Un ofițer de armată cu 15 până la 20 de ani de experiență poate câștiga, în medie, 46.160 de euro pe an.

Armata obligatorie, respinsă majoritar de parlamentari (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie, respinsă majoritar de parlamentari

Armata obligatorie, respinsă majoritar de parlamentari: președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu, susține că varianta susținută la unison este cea a stagiului militar voluntar. Armata obligatorie, respinsă majoritar de parlamentari "Membrii Comisiei de Apărare, la unison, sunt de acord cu introducerea stagiului militar voluntar. Adică, pentru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, care doresc să facă un stagiu. Perioada se va hotărâ în etapele următoare. Poate să fie de două luni, de trei luni. O pregătire militară de bază. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Plus că am putea să venim cu niște stimulente pe care să le acordăm persoanei care desfășoară această pregătire militară, în sistem militar voluntar de pregătire de bază. Sistemul militar obligatoriu nu l-am luat în considerare. Nu considerăm că este oportun și nici posibil în momentul de față. Sunt mai multe discuții legate de stimulente, nu aș vrea să le discutăm deocamdată.", a arătat Leoreanu într-un dialog cu DeFapt.ro. Stagiul voluntar, indiferent de sex "Stagiul voluntar prevede tineri între 18 și 35 de ani, și bărbați și femei. Indiferent de sex! Păi, nu am luptat cu toții ca să avem drepturi egale? Există fonduri pentru sistemul militar voluntar. Există pentru că deja avem, să zicem, un gol creat de cei care au plecat. Citește și: Armata obligatorie trebuie să suplinească lipsa resurselor României, care nu-și permite o armată profesionistă mare, spune generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO De aici ne gândim și la alte sisteme de reinserție, din cei care au făcut deja un serviciu militar voluntar și ar putea fi angajați permanent. Există deja discuții, premise în lucru astfel încât să completeze rezerva militară a ministerului. Poate fi patru luni, trei luni, atunci proiectul va fi și amendat. Proiectul poate prevede pregătirea anuală sau ori de câte ori ești chemat pentru a-ți revizui pregătirea. Sunt componente care vor suferi discuții, analize și probabil și amendări.", a adăugat deputatul. Stagiul militar obligatoriu, "greu de realizat" Întrebat dacă sigur nu se va reintroduce stagiul militar obligatoriu, deputatul Laurențiu Dan Leoreanu a declarat că „nu este în momentul de față pe masă nici o astfel de propunere în acest sens. Și eu cred că e și greu de realizat în momentul de față acest lucru. Dar stagiul militar voluntar pe bază de opțiune cred că este fezabil. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Este necesară, vedem, suntem într-o perioadă și într-o zonă de impredictibilitate a evoluției a tot ceea ce înseamnă acțiune în sud – estul Europei. În Ucraina vedem acțiuni de la o zi la alta sau de la o lună la alta, devin tot mai impredictibile și atunci trebuie să avem în atenție. Este o vorbă la noi la români: omul gospodar își face vara sanie și iarna, car. Așa și aici. Eu sunt de principiu că armata trebuie să fie pregătită și din punct de vedere tehnic, tactic, și din punct de vedere al resursei pentru un eventual conflict. Iar clasa politică trebuie să facă totul ca acel conflict să nu se întâmple. Adică să lupte ca țara să fie într-o zonă de pace și liniște. Dar pentru acest lucru era o vorbă a unui înțelept războinic asiatic care spunea că .", și-a etalat pseudo-erudiția șeful Comisiei de Apărare. "Un război este un război" De ce resping tinerii din România stagiul militar obligatoriu? "Motivele pot fi personale, de ordin general, există și această temere. Probabil din școală, din familie, trebuia aplecat pe patriotism, pe decizia de a iubi și apăra țara. Lucrurile astea au devenit mai mult niște șabloane, au devenit niște stereotipuri decât sentimente și trăiri intense. Cred că trebuie lucrat și aici. O națiune se clădește și pe modul în care este educată, civilizată, dezvoltată. Un război este un război. Un război aduce o temere destul de mare și evident există și un recul din acest punct de vedere. Dar vedem că în toată Europa există o pregătire în acest sens."

Armata obligatorie nu poate fi evitată (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie nu poate fi evitată

Armata obligatorie nu poate fi evitată, crede Iulian Fota, profesor la Academia de Informații a SRI și secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe până de curând. Războiul, foarte probabil "În primul rând, în acest context geopolitic foarte periculos, Borell a avut o declarație foarte relevantă din punctul ăsta de vedere, asta ar trebui să facem și noi în România. Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Citește și: Armata obligatorie trebuie să suplinească lipsa resurselor României, care nu-și permite o armată profesionistă mare, spune generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO Pregătirea pentru război trebuie să includă mai multe decizii, iar una dintre ele este cea legată de modul în care vom aborda războiul care, mai devreme sau mai târziu, o să vină peste noi. Sunt mai multe soluții puse pe masă în momentul acesta. Unele proaste, aia cu patru luni nu e o soluție serioasă. Acolo nu o să se întâmple nimic. Nu poți să faci, să obții un militar rezonabil în patru luni. E prea mic termenul.", a spus Fota într-un dialog cu DeFapt.ro. Armata obligatorie nu poate fi evitată "Eu, personal, nu m-aș mai încurca cu jumătăți de măsură. Aș merge pe variante mai lungi de timp ca măcar dacă tot aduc oamenii în armată să îi pregătesc suficient de bine încât după aia să poți conta pe ei ca militari. Nu ca niște cetățeni care au o armă în mână. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Personal, cred că varianta obligativității nu trebuie exclusă pentru că până la urmă astea sunt vremurile. Fiecare dintre noi, conform Constituției, avem datoria să ne apărăm patria. Deci, nu văd de ce încă mergem cu jumătăți de măsură și încercăm să nu ne angajăm într-o discuție care e foarte serioasă și care oricum trebuie făcută mai devreme sau mai târziu. E vorba de conștiința omului. E vorba de responsabilitatea lui față de propria țară, e vorba de conștientizarea vremurilor. Deci, încă o dată, a fost o diferență de atitudine, de aia lumea nord europeană și protestantă este mai bogată decât asta sud europeană.". "Este mult mai scump să nu îți aperi țara" "Nu văd care sunt dificultățile financiare și logistice să facem așa ceva. Astea nu sunt lucruri care se realizează peste noapte. Sunt lucruri care se realizează pe un plan în timp, treptat, cu măsuri foarte bine explicate. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Problema este în felul următor, pentru că trebuie să mergem la esență: este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi, este mult mai scump să nu îți aperi țara. Asta înseamnă pierderea libertății, înseamnă riscarea integrității teritoriale, îngrădirea suveranității, poate chiar dispariția noastră ca țară. Vezi cazul Poloniei, care a dispărut de pe hartă de două ori. Polonia nu întâmplător abordează astăzi mult, mult, mult mai serios decât România problema apărării sale. Pentru că polonezii știu din propria istorie ce înseamnă ca dintr-o dată să nu mai exiști ca țară pe hartă. Deci, e mult mai scump decât să nu îți aperi țara, decât să ți-o aperi.". Democrația și libertatea trebuie apărate "De la 2,5%, 3%, 4%, cât o fi bugetul Apărării, cât o fi nevoie să fie bugetul Apărării, până la atitudini inclusiv individuale, pentru că totuși avem o problemă de conștiință, chiar dacă noi fugim de ea. Avem o țară, ne lăudăm că suntem români, ne batem cu pumnul în piept, dar în momentul cel mai dificil... Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Lumea trebuie să înțeleagă un lucru important, cu două fațete: democrația, ca și libertatea, le ai dacă le aperi. Dacă nu le aperi și nu te lupți pentru ele, nu o să ai nici democrație, nici libertate pentru tine, ca țară, ca popor. Libertatea și democrația, dacă le vrei, trebuie să le aperi. Asta înseamnă inclusiv prin confruntare mlitară, dacă cineva te agresează. Nu vrea nimeni să plece la război și românii sunt iubitori de pace. Ce faci dacă vine altul cu parul peste tine?". "Nu este o decizie a Armatei" "Asta nu este o decizie a Armatei. Este o decizie politică! Faptul că lumea pune chestiunea asta în seama Armatei (într-un fel aici, este și vina Armatei, pentru că comunicarea strategică e proastă pe subiectul ăsta)... Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Plecatul la război este o decizie politică, nu Armata hotărăște plecarea la război. Pregătirea pentru război este o decizie politică! Încorporare, voluntariat pe patru luni, pe șase luni, toate astea nu se pot face fără lege. Înseamnă că sunt decizii politice. Apărarea unei țări nu e treaba Armatei. Treaba Armatei este să respecte ordinele și să facă tot ce poate când le primește. Dar deciziile de organizare, de plecare la război, de pregătire pentru război, sunt decizii politice. Deci, astea trebuie să fie deciziile PNL-ului, ale PSD-ului, ale USR-ului și cine o mai fi prin Parlament. Apărarea țării este înainte de orice obligația partidelor politice și a politicienilor, care pot fi deputați, simpli deputați, sau pot fi președintele, premierul unei țări. Nu Armata trebuie să stabilească cine petrece timp în încorporări, durată de timp, și așa mai departe. Armata dă un sfat. Explică avantajele diferitelor variante, dar decizia în final este a politicului. Politicul te cheamă la Armată și te încorporează dacă nevoile țării cer așa ceva.". "Rusia este o amenințare pentru toată Europa" "Rusia este o amenințare pentru toată Europa și după o perioadă de, cum să spun, superficialitate, și dezlânare, chiar incompetență a tuturor statelor europene și occidentale... aici au și americanii, la fel ca și noi, partea lor de vină: au înțeles într-un sfârșit că nu putem evita scenariile proaste, nu mai putem ignora posibilitatea ca Rusia să folosească forța militară împotriva noastră. Regula de bază în securitatea națională e să speri în ce e mai bine, dar să te pregătești pentru ce e mai rău, toată Europa a decis că e momentul pentru că așa e rațional, așa e prudent, să se pregătească pentru război. Sau ăia care sunt deștepți care au început deja să o facă, că sunt mai avansați decât noi. Noi, ăștialalți, care sperăm că dracu' nu-i atât de negru... asta e o formă de incompetență și superficialitate, încă o mai tărăgănăm. Suntem la doi ani de la război și noi de abia acuma ne punem problema ca să facem niște lucruri fără să știm exact cum le facem. Mai trec încă doi ani de război până ne hotărâm noi ce și cum.".

Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor

Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor. Aceasta este poziția pe care o susține generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO și fost deținător de funcții înalte în Statul Major General al Armatei Române. Serviciul militar obligatoriu, doar suspendat "Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat. O suspendare înseamnă o întrerupere pe o anumită perioadă - nedeterminată, în cazul nostru. Deci, în mod normal, este firesc să ne gândim că această suspendare poate fi întreruptă, poate fi anulată. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Activitatea serviciului militar obligatoriu ar putea fi, în limbaj juridic, pusă din nou pe rol. Pe de altă parte, în afară de aspectele legislative, avem aspectele de capabilitate și capacitate militară. Aceste aspecte se gândesc, se calculează sau se au în vedere prin prisma amenințărilor la care trebuie să se facă față. Acestor amenințări trebuie să li se opună măsuri care să le facă față.", a spus generalul Mîndrescu într-o discuție cu DeFapt.ro. "Avem o amenințare și avem o nevoie" "Acele măsuri implică niște efecte, efecte care sunt generate de structuri care au oameni, resurse. Oamenii fiind principala resursă, da? Dacă e să privim obiectiv e vorba de oameni, bani, pregătire și alte chestiuni care formează o capabilitate. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” O măsură implică atingerea unui efect care este generat de o structură care are oameni și alte tipuri de resurse. Deci, avem o amenințare și avem o nevoie. Și ne uităm atunci, după ce vedem amenințarea, fără să fim speriați, în mod obiectiv, care este nivelul acelei amenințări la un anumit moment. Și care ar fi perspectiva acelei amenințări.", a continuat generalul. "Apărarea necesită un efort național" "Vedem toate aceste chestiuni și ne uităm pe urmă în curtea proprie. Și ne zicem, putem noi să facem față, avem cu să facem față, putem genera acele măsuri pe care le vedem necesare și obligatorii pentru asigurarea apărării naționale? Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Atenție, când spunem , subliniez, nu spunem doar apărare armată. Și când spunem apărarea armată, nu spunem doar armata care se regăsește la un moment dat în uniformă. Vorbim de efortul național pentru că apărarea necesită un efort național. Și ne uităm și vedem. Care e valoarea amenințării care credem noi că ne va fi opusă în timp și spațiu? În anul 1, în anul 2, în anul 3, în anul 4. Ne uităm la ce avem și luăm o decizie. Și spunem: armata sau forțele militare profesioniste pe care le avem în acest moment și pe care le vom avea în dezvoltare având în vedere perspectiva.", a explicat Mîndrescu. Armată obligatorie la standarde din 2024 "Când spun nu mă refer doar la oameni și la ce pot face acei oameni în câmpul operațional. Putem spune că ce avem acum și ce vom avea în viitor vor rezolva problemele operaționale și rămânem la serviciul militar profesionist și cu rezerva care este la dispoziție? Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Sau spunem: nu putem să asigurăm capabilitatea militară necesară, nu avem de unde și este evident necesar să instaurăm serviciul militar național pentru a asigura capabilitatea militară națională? Eu când spun mă refer la anul 2024. Foarte mulți care l-au făcut odată își aduc aminte și de lucruri frumoase, și de lucruri mai puțin frumoase, exagerări, bullying și alte chestii care au mai fost. Nu vorbim de așa ceva. Aș vorbi, aș construi și aș oferi spre studiu un cadru de serviciu militar național la nivelul anului 2024, dacă se consideră că trebuie luat în vedere un asemenea cadru care să arate că ceea se urmărește a fi este competența militară care trebuie formată în condițiile anului 2024 cu respectarea drepturilor. Asigurarea unor condiții decente de instruire și de viață. Ar face un asemenea serviciu chiar atractiv.", a detaliat generalul în rezervă pentru DeFapt.ro. Modelul suedez "Dacă mă uită la alte țări, de exemplu Suedia, au reintrodus serviciul militar național, dar selectiv. Adică toată lumea este avută în vedere. Și apoi, din cei care sunt opozabili pentru a fi direct recrutați, pentru serviciul militar național se selectează în funcție de nevoile pe care armata le are la un moment dat. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Un articol sublinia că numărul suedezilor, și femei și bărbați, care vor să facă acest serviciu militar național este mult mai mare decât numărul locurilor disponibile pe care le are armata suedeză. Există cetățeni care vor să se pregătească fiind conștienți că numai competența militară și existența unei capabilități militare suficiente face ca, paradoxal, probabilitatea unui război să scadă.", a exemplificat fostul comandant NATO. Voluntariat versus contract "Stagiul militar pe bază de voluntariat îl avem într-un fel și acum. Numai că voluntariatul presupune existența unui contract pe termen scurt. Se vorbea de patru luni de zile, nu știu de unde l-au scos ei. S-a făcut un calcul, ce pot realiza în patru luni de zile, care e nivelul de instruire la care pot ajunge astfel încât cele patru luni de zile să fie cu adevărat fructificate și să conducă tipul de instruire la realizarea obiectivelor de instruire și de educație. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Voluntariatul pentru mine înseamnă acest serviciu militar pe care îl fac tinerii într-o anumită perioadă de timp, dar în cele patru luni de zile. Nu mai mult de atât. Militarii pe bază de contract semnează un contract care are o întindere mai mare și poate fi prelungit, resemnat, până la pensie. Serviciul militar pe bază de voluntariat nu presupune o asemenea continuitate și asemenea întindere în ceea ce privește perioada de timp.", a adăugat Mîndrescu. NATO are articolul 5, dar are și articolul 2 "Facem parte din NATO și această apartenență asigură deficitul de capabilitate militară pe care o avem. De asemenea nu trebuie să ne gândim, cum facem în momentul acesta, că vine cineva, o organizație, și ne oferă toate nevoile noastre de securitate fără ca noi să mișcăm un deget. Înainte de articolul 5, din cele 14 care formează Tratatul din 1949, avem articolul 2, care vorbește de faptul că trebuie să te aperi prima oară tu și apoi vor veni toți ceilalți, prietenii, aliații. Dar tu ai datoria de a-ți asigura o capabilitate militară necesară pentru a te apăra. În această zonă geografică, România are un vecin care încă o dată demonstrează că nu se împiedică de semnăturile, de clauzele generale care vizează asigurarea păcii, chiar și de semnăturile pe care le-a dat în anumite tratate, care atacă un alt vecin în văzul lumii fără nici un fel de jenă, care bombardează și face ceea ce face.", a atras atenția fostul oficial MApN. Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor "Având în vedere tot acest complex de împrejurări, România nu are o altă soluție decât, într-adevăr, asigurarea efortului pentru crearea acestei capabilități militare. Noi nu ne putem permite să avem o armată de profesioniști de sute de mii de oameni. Nu avem o asemenea capabilitate financiară, nu suntem un popor atât de mare. Avem alte nevoi care trebuiesc rezolvate, o țară care trebuie să trăiască, populația care trebuie asigurată din toate punctele de vedere. Este evident că nu putem cheltui îndeajuns de mult încât să creștem o capabilitate suficientă pentru a face pericolului și amenințărilor. Cred că serviciul militar național ar fi o măsură pozitivă care ar constitui și ar contribui la creșterea capabilităților de apărare națională. Cu mențiunea că acest serviciu militar trebuie creionat în condițiile secolului 21.", a declarat generalul (r). "De ce românii nu mai vor să participe la efortul militar?" "De ce românii nu mai vor să participe la efortul militar? Este o chestiune asupra căreia trebuie să ne aplicăm foarte, foarte atent ca societate. Eu țin minte că părinții mei, profesorii mei, comunitatea din acele momente când eram tânăr - nimeni nu își punea problema că nu ar participa la efortul militar dacă ar fi sunat goarna. Nu exista o asemenea abordare. Dacă mă uit în istorie, la o privire superficială, țara asta, locuitorii au participat atunci când a fost supusă atacurilor. Cum și de ce am ajuns la situația de acum? O analiză sociologică arăta că 38% din bărbații României ar fi declarat că ei sunt gata să participe la efortul de război. 38% este o cifră extrem de mică, în opinia mea. Dacă asta ar fi realitatea, atunci ar fi necesare măsuri urgente pentru remedierea unei asemenea situații. Eu văd în acest 38% că ai unele rezerve și nivelul iubirii de țară nu este cel care a existat.", a constatat ex-comandatul din structurile NATO. Apărare pe salariul minim pe economie "Este extrem de important să ne întrebăm cum trebuie să arate armata asta în detaliu. Cum ar trebui să arate fizic, moral, intelectual soldatul cu gradul de soldat? Și spui, eu vreau ca soldatul profesionist, pentru ideea este că un militar profesionist trebuie să fie mai pregătit decât un militar care vine pe baza unui voluntariat de patru luni, să fie de patru ori mai pregătit. Apoi te duci pe piața muncii și spui că avem nevoie de asemenea soldați. Pentru un asemenea om, voi ce oferiți? Salariul minim pe economie! Asta e o mare problemă, haideți să privim obiectiv această problemă. Când cineva are asemenea calități, vrea ca serviciile lui să fie răsplătite. Tu în plus îi ceri să renunțe la o serie de libertăți. Să spună de fiecare dată când pleacă din cazarmă, să fie mereu la dispoziție 24 de ore din 24 de ore, să nu se bucure de anumite drepturi. Opreliști legale la care un militar achiesează prin jurământul militar. Și toate aceste aspecte tu vrei să i le impui, i le ceri și ce dai în schimb? Nu merge pentru că nu merge. Așa este viața. Asta la nivelul soldatului și la modul în care trebuie să gândim profilul acestuia.", a încheiat Mîndrescu.

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Eugen Bădălan (în dreapta) (sursa: mapn.ro)
Eveniment

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian - stagiu de trei luni, plus pregătire anuală până în 30 de ani, spune fostul șef al Armatei, generalul în rezervă Eugen Bădălan. "Eu aș opta pentru serviciul militar obligatoriu" Într-o discuție cu DeFapt.ro, generalul Bădălan, fost comandant al Statului Major General (SMG), a explicat de ce sistemul actual de serviciu militar voluntar nu este eficient pentru a apăra România. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” "Din câte știu eu, anunțul șefului Apărării a fost că au în intenție să facă serviciu militar voluntar, inclusiv cu rezervă voluntară. Am auzit și eu câțiva politicieni vorbind de serviciul militar obligatoriu. Dar, deocamdată, poziția oficială a Ministerului Apărării nu o știm în legătură cu asta. Citește și: De ce l-a luat Simion pe Neamțu în AUR: E campanie electorală, nu pot mânca singur atâta rahat Poziția președintelui nu o știm, poziția celor doi președinți de la Camera Deputaților și Senat, dar și a primului ministru, nu le știm. Eu aș opta pentru serviciul militar obligatoriu. Nu cum a fost, ci într-un sistem, să zicem, după modelul elvețian. Sistemul elvețian prevede că toți care au obligații militare sunt încorporați fac o perioadă scurtă de instruire, după care merg la domiciliu cu echipamentul și armamentul individual. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi În următorii zece ani, fac o convocare de pregătire de o lună de zile. În felul acest au și armata pregătită și rezerva.", a contextualizat fostul șef al SMG. "Nu problema banilor se pune" "Nu am stat să fac un calcul al costurilor pentru că astfel de chestiuni nu se fac la început. Când vrei să ai ceva nu începi cu gândul la costuri. Dacă facem învățământul după câți bani ne permitem să dăm în învățământ, înseamnă că o să condamnăm România la lipsă de educație. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Dacă facem sănătatea după câți bani am putea noi, chipurile, să dăm la sănătate, înseamnă să condamnăm populația României la boală continuă. Același lucru putem să îl spunem despre apărare. Nu problema banilor se pune. Ci problema adoptării unui sistem pe care după aceea îl suportăm conform costurilor. La armata pe baza de voluntariat a făcut cineva calculul costurilor? Păi, atunci despre ce vorbim?", s-a întrebat retoric generalul. "Armata de voluntari este o armată de mercenari" "Eroarea s-a făcut atunci când s-a optat pentru armate de voluntari. Pentru că armata de voluntari este o armată de mercenari care stopează legătura dintre cetățenii statului respectiv și propria armată. Armata de mercenari nu mai are sentimentul că își servește țara și cetățenii acelei țări. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Nu! El se duce acolo, optează pentru o profesie care îi aduce niște bani mai mulți sau mai puțini. E o altă formă de forță de muncă, nu de apărat țara. Foarte mulți tineri din ziua de azi nu își doresc să facă armata pentru că așa i-am educat noi. Să nu mai vrea să facă armată. Articolul 52 din Constituție spune că cetățenii României au dreptul și obligația de a-și apăra țara. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Dacă ei sunt obligați să își apere țara, statul nu este obligat să îi pregătească pentru a o putea apăra? Păi? Despre asta vorbim. Dacă cetățeanul român este obligat să își apere țara, statul român este obligat să îi asigure pregătirea.", a conchis Bădălan. Armata obligatorie, necesară pe model elvețian "Conform legislației în vigoare, în caz de mobilizare și război, în România se revine la serviciul militar obligatoriu. Așa prevede legea actuală. Adică, aștept să se declanșeze războiul, iar după aia îl iau în armată dar nu pot să îl trimit pe front. Întâi trebuie să îl pregătesc. Ca să îl pregătesc îmi trebuie măcar cinci-șase luni. Dar în timpul ăsta războiul se termină. Trebuie măcar să aibă capacitatea să se autoprotejeze, dacă nu poate proteja pe alții. În opinia mea, modelul elvețian este foarte nimerit. Ar merge foarte bine pentru România. Îi încorporezi pe toți care au obligații militare, îi pregătești trei luni de zile. Ulterior, în fiecare an, îi chemi după ce stabilești o perioadă de timp de pregătire. Astfel încât, cam până la vârsta de 30 de ani, să îi am în permanență pregătiți. Și cu asta am rezolvat problema. Dacă se adoptă acest sistem, după ce s-a adoptat fac calculele costurilor. Nu fac calculele înainte și zic că e prea scump. Așa că las țara fără apărare pentru că e prea scump.", a încheiat fostul șef al Armatei.

Armata obligatorie în România, măsură urgentă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armata obligatorie în România, măsură urgentă

Armata obligatorie în România, măsură urgentă. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport. Armata obligatorie în România, măsură urgentă "Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Citește și: Gabriela Firea și-a găsit stilul, în sfârșit: leită Caytlin Jenner, nu știi care-i mai naturală Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport", a spus preşedintele, în cadrul evenimentului "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional. România, în NATO de 20 de ani Iohannis a menţionat că România, împreună cu aliaţii NATO, va continua să ofere "sprijin politic şi practic multidimensional" Kievului. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal"O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloţi de F-16, la centrul pe care îl găzduim la Feteşti. Ne vom coordona în cadrul Uniunii Europene, pentru a sprijini parcursul european al Kievului şi al Chişinăului şi vom pleda pentru acordarea de asistenţă substanţială Ucrainei, pe toate palierele. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar De asemenea, România rămâne un ferm susţinător al legăturii transatlantice şi colaborării intensificate dintre NATO şi UE, în spiritul sinergiei eforturilor şi complementarităţii, reciproc benefice", a precizat Iohannis. La evenimentul "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", organizat de Ministerul Apărării Naţionale, au mai participat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, personalităţi politice şi militare din ţară şi din state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Armata obligatorie ar ajuta România acum, lasă MApN să se înțeleagă (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie ar ajuta România acum

Armata obligatorie ar ajuta România acum să se protejeze mai bine împotriva amenințărilor actuale, sugerează Ministerul Apărării Naționale. Armata obligatorie ar ajuta România acum Noul proiect de lege al apărării naționale, propus de Ministerul Apărării Naționale, arată că legea prin care serviciul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace a avut un impact mare asupra Armatei. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Potrivit Expunerii de motive a proiectului de lege, "în perioada 1994-2022, au fost adoptate o serie de acte normative care cuprind reglementări cu impact asupra structurii sistemului național de apărare, a organizării și funcționării forțelor armate la pace, precum: Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (...)". Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Expunerea de motive pomenește și alte legi "cu impact" asupra funcționării Armatei "pe timp de pace". MApN: O nouă lege, necesară Cum se poate traduce, deci, această frază din Expunerea de motive pe care se fundamentează noul proiect de lege al apărării naționale? Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar În primul rând, trebuie spus că MApN cere, pentru a contracara acest "impact", "adoptarea prezentului proiect de act normativ", care "este necesară". Ce spune noul proiect în privința serviciului militar? Există o singură mențiune care are legătură cu acest aspect, în articolul 28, la litera D. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Unde se spune că Ministerul Apărării "organizează, cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare". Armată obligatorie pe timp de pace Așadar, dacă MApN spune, pe de o parte, că suspendarea serviciului militar obligatoriu a afectat Armata și că, pe de altă parte, vrea să organizeze, "cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare", concluzia nu poate fi decât că se pregătește o revenire la stagiul militar obligatoriu pe timp de pace. Atenție, însă: legea 395/2005, care suspendă serviciul militar obligatoriu pe timp de pace, prevede foarte clar că altfel stau lucrurile în cazul unui conflict armat. Astfel, potrivit articolului 3 din legea 395/2005, "Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii.". Așadar, Ministerul Apărării are nevoie de mai mulț personal militar pe timp de pace, pentru a-l pregăti pentru război, mobilizare, asediu.

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea. În acest moment, Ministerul Apărării se chinuie să angajeze peste 5.000 de soldați și gradați profesioniști (SGP). Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea La sfârșitul lunii februarie a acestui an, MApN a anunțat că "Perioada de înscriere a candidaților pentru posturile de soldați și gradați profesioniști din cadrul activităților derulate, în această perioadă, de Ministerul Apărării Naționale, se prelungește până la data de 8 martie 2024". Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Potrivit aceleiași surse, "Pentru această serie au fost introduse în Planul de recrutare 5093 de locuri, în 41 de județe din ţară și în Municipiul București". Era un semn evident că Armata nu reușește să stimuleze civilii să intre în sistemul militar. Hemoragie de oameni din sistem Mai mult, sute de angajați militari renunță lunar la posturi. Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Salarii de mizerie Explicația pare să fie una foarte simplă: nivelul extrem de scăzut al salariilor. Potrivit chiar Ministerului Apărării, nivelul de salarizare net pentru soldații și gradații profesioniști se situează între 2.439 și 4.126 lei. Așadar, un proaspăt angajat în Armată nu ia în mână nici măcar 2.500 de lei, deci sub 500 de euro. Iar banii nu se înmulțesc nici după mulți ani în serviciu. Un comentariu postat la un articol despre anunțul de recrutare este foarte elocvent: "eu nici acum nu ajung la 4000 de lei doar foarte rar în 2 luni din an,după 18 ani de vechime in sistem". Un alt comentariu la același articol arăta că suma maximă este de neatins: "sunt foarte curios cine a luat 4000 de lei salariu , fara norma de hrana si alte bonusuri , dintre sgp-ii din armata romana !!!".

Armata obligatorie în România - soldați puțini (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie în România - soldați puțini

Armata obligatorie în România - soldați puțini. Aproape 13.000 de angajați au plecat din Ministerul Apărării de la începutul lui 2022 până în prezent, potrivit Europa liberă. Armata obligatorie în România - soldați puțini Instituția are un deficit de angajați de zeci de procente, deși, susțin surse din sistem, cel puțin în 2023, angajările au fost mai numeroase decât plecările. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar În acest moment, în care Occidentul vorbește despre Rusia ca fiind o amenințare, inclusiv împotriva statelor NATO, Ministerul Apărării Naționale (MApN) consideră că cifra plecărilor din Armată trebuie să rămână confidențială. Europa Liberă a pus cap la cap date oficiale privind ieșirile din sistem transmise de MApN redacției în primăvara anului 2023 și declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, din interviul acordat publicației pe 1 februarie a.c. Pensionări anticipate Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Germania se gândește la armată obligatorie Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră