miercuri 30 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

argentina

18 articole
Internațional

Ce vrea Javier Milei, președintele libertarian ales în Argentina noaptea trecută: terapie de șoc, desființarea Băncii Naționale și înlocuirea monedei naționale cu dolarul american

Ce vrea Javier Milei, președintele libertarian ales în Argentina noaptea trecută: terapie de șoc, desființarea Băncii Naționale și înlocuirea monedei naționale cu dolarul american. Milei l-a zdrobit pe adversarul său, Sergio Massa, care beneficia de susținerea formidabilei mașini politice a partidului peronist. VIDEO: Milei, fost rocker, sărbătorind victoria: „Liberta! Liberta! Liberta!” Citește și: Năsui: un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Victoria lui Milei a fost sărbătorită în stradă la Buenos Airse, de mii de argentinieni. Javier Milei Foto: Facebook Succesul lui Milei, alături de recenta alegere a unor guverne conservatoare în Paraguay și Ecuador, ar putea marca sfârșitul a ceea ce a fost numit o a doua "maree roz" a guvernelor de stânga din America Latină. La începutul acestui an, aproape toate țările din regiune aveau conduceri de stânga. Ce vrea Milei, președintele libertarian ales în Argentina Ce a propus Javier Milei, spre șocul stângii, care îl definește drept „Trump al Argentinei: desființarea Băncii Naționale dolarizarea economiei, moneda americană urmând să înlocuiască peso-ul argentinian. „Dolarizarea este cel mai bun mijloc disponibil pentru a reduce rapid și permanent inflația la o singură cifră. Introducerea dolarului ca mijloc legal de plată protejează, de asemenea, puterea de cumpărare a cetățenilor, făcând imposibilă devalorizarea monedei locale în raport cu dolarul (...) După cum arată experiența din Panama, Ecuador și El Salvador, țările dolarizate din America Latină beneficiază de rate ale dobânzii mai mici și de perioade de împrumut mai lungi pentru actorii solvabili din sectorul privat. În plus, dolarizarea impune o constrângere bugetară dură asupra clasei politice locale, oferind astfel o frână instituțională asupra cheltuielilor publice care a lipsit cu desăvârșire în Argentina”, explică CATO Institute avantajele propunerii lui Milei. Acum, inflația în Argentina este de circa 140%. va rupe dependența de China comunistă și va îngheța legăturile cu regimurile comuniste din America de Sud a promis că va desființa 10 ministere federale, va privatiza industria de stat și va desființa sistemul public de sănătate în favoarea unor alternative private. reducerea taxelor și impozitelor Noul președinte al Argentinei este și un susținător al liberalizării regimului armelor. Două masterate în economie „Născut la Buenos Aires în 1970, din părinți de origine italiană, Milei și-a propus cândva să urmeze o carieră în fotbal. În adolescență, a fost portar pentru clubul Chacarita Juniors din capitală. De asemenea, a cântat într-o trupă de cover-uri Rolling Stones, ocazie cu care și-a lăsat să crească perciunii distinctivi și grizonați. Dar la 20 de ani a început să fie interesat mai mult de economie, obținând două diplome de masterat și devenind profesor universitar, înainte de a se angaja în sectorul privat. Apoi a preluat mai multe funcții, inclusiv cea de economist la HSBC Argentina”, îl descrie The Times. Citește și: ANALIZĂ Cea mai bună lună pentru Putin de când a atacat Ucraina: Vestul, concentrat pe conflictul din Israel, ofensiva Kievului – blocată, economia Rusiei crește peste cea a Marii Britanii

Ce vrea Javier Milei, președintele libertarian ales în Argentina noaptea trecută: terapie de șoc, desființarea Băncii Naționale și înlocuirea monedei naționale cu dolarul american
Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară
Eveniment

Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: fondul suveran rus amintește că această țară a folosit pe scară largă vaccinul anti-covid Sputnik V. Recent, surse rusești au speculat că una din țările în care Vladimir Putin ar putea fugi, dacă pierde războiul din Ucraina și puterea, este Argentina. Rusia își asumă victoria Argentinei „Majoritatea dozelor de vaccin Sputnik V care au fost exportate au mers în Argentina. Chiar și președintele Argentinei a fost vaccinat cu Sputnik V. Astăzi, naționala a învins Franța la loviturile de departajare și a devenit campioană mondială. O coincidenta? Noi nu credem”, a arătat fondul suveran al Rusiei, care a finanțat dezvoltarea vaccinului, citat de The Times. Argentina a fost una dintre primele țări din lume care a început să-și vaccineze cetățenii cu Sputnik V, dar a fost forțată să apeleze la alte vaccinuri atunci când Rusia nu a putut să ofere suficiente doze pentru a doua doză. „Pariul Argentinei cu vaccinul Sputnik V a lăsat țara într-o „situație foarte critică” din cauza eșecului Rusiei de a-și îndeplini angajamentele de livrare, potrivit unei scrisori oficiale către Moscova. Rusia datorează Argentinei 18,5 milioane de doze din Sputnik V, peste două treimi dintre acestea doze fiind pentru rapel. Doar 12% dintre argentinieni sunt complet vaccinați până acum, parțial din cauza eșecului livrărilor Sputnik pentru rapel. Alți 37% au primit doar o singură doză. Citește și: Putin, cu sănătatea în paragină, se pregătește să fugă în America de Sud – The Times Acest lucru se compară cu ratele de vaccinare, cu doze duble, de peste 60% în Chile și Uruguay, țări vecine care nu au pariat atât de mult pe vaccinul rusesc”, scria The Guardian în iulie 2021.

O lecție din America de Sud pentru Germania: ce a făcut Chile când Argentina i-a tăiat gazul peste noapte
Eveniment

O lecție din America de Sud pentru Germania: ce a făcut Chile când Argentina i-a tăiat gazul peste noapte

O lecție din America de Sud pentru Europa dependentă de gazul rusesc: ce a făcut Chile, în 2007, când Argentina i-a tăiat gazul peste noapte. La acel moment, Chile importa 20% din gazul natural din țara vecină. La începutul anilor 2000, Chile pornise tranziția spre o economie verde folosind gaz din Argentina, înlocuind surse mult mai poluante. În acest scop, au fost construite mai multe conducte de gaz, iar centralele care produceau curent electric cu ajutorul acestei combustibil au înflorit. O lecție din America de Sud În paralel, un guvern populist din Argentina a menținut prețul la gaze mult sub inflație, așa că consumul a explodat. În scurt timp, cererea internă a fost mai mare decât capacitatea de producție. În consecință, guvernul de la Buenos Aires a tăiat livrările spre Chile, 90% din fluxul de gaze fiind întrerupt la mijlocul anului 2007 - deși semne ale acestei probleme apăruseră din 2004, arată un articol publicat pe Project Syndicate. „Chile s-a trezit într-o furtună perfectă. O secetă îi lăsase rezervoarele de apă goale, așa că nu se putea folosi de hidroenergie. Petrolul se tranzacționa la aproximativ 140 de dolari pe baril, așa că arderea motorinei și a altor produse petroliere pentru alimentarea fabricilor și încălzirea caselor era neobișnuit de scumpă. Acesta a fost și primul an al crizei financiare globale, ceea ce a însemnat că exporturile chiliane către America de Nord și Europa urmau să fie în curând lovite”, se arată în articolul publicat de acest site. El a fost scris de Andres Velasco, fost ministru de finanțe în Chile. El este acum decan la Școala de Politici Publice din cadrul London School of Economics. Co-autor este Marcelo Tokman, fost ministru al Energiei în Chile. Soluția: terminale de gaze lichefiate, energie solară și eoliană Ei arată reacția guvernului chilian, în 2007: „Am accelerat construcția unui terminal de gaze naturale lichefiate și am început construirea unei a doua instalații. Capacitatea de stocare nu a putut fi construită peste noapte (prima instalație chiliană nu putea fi finalizată până în 2009). Dar odată ce vaporizatoarele au fost instalate, regazeificarea putea continua în timp ce navele asigurau depozitarea temporară. De asemenea, am accelerat extinderea energiei solare și eoliene. (...) Guvernul a adoptat prima lege din America Latină care reglementează energia regenerabilă și a început să ofere garanții de atenuare a riscurilor noilor furnizori privați, astfel încât proiectele hidro, solare și eoliene mai mici să poată fi puse în funcțiune”. Chile refuză plafonarea prețurilor Cei doi foști demnitari chilieni relatează că au respins tentația populistă de a plafona prețul la energie și explică de ce nu au vrut să recurgă la această măsură. „Încercarea de a reduce consumul menținând în mod artificial prețurile scăzute nu ar fi avut sens. Pentru a compensa impactul prețurilor mai mari la energie asupra bugetelor familiilor, am oferit gospodăriilor sărace transferuri în numerar și subvenții aproximativ egale ca valoare cu cheltuielile lor suplimentare cu energia. Deoarece sectorul public chilian avea o datorie publică foarte scăzută și rezerve masive în dolari, aceste cheltuieli suplimentare nu au implicat nicio dislocare macroeconomică sau financiară”, se arată în articol. În ultima parte a acestui articol, foștii demnitari chilieni arată că Germania se poate desprinde de importurile de gaze din Rusia: „Se poate trăi fără gaze din Rusia, dar nu va fi fără costuri”. „Germania s-ar putea confrunta în mod plauzibil cu costuri similare. Dar acest preț poate merita plătit dacă recompensa este eliberarea Ucrainei de opresiunea rusă și eliberarea Europei de șantajul energetic rus. Există și un alt potențial câștig. Măsurile de urgență din Chile au ajutat la demararea producției solare și eoliene, făcând țara un lider mondial în energia curată, cu 43,5% din puterea sa generată, în 2021, din surse regenerabile. Mai mult, terminalele de gze lichefiată au avut valoare pe termen lung, permițând Chile – o țară care nu produce gaz natural – să exporte gaze în Argentina prin aceleași conducte care au fost folosite cândva pentru a aduce gazul argentinian în Chile”, arată autorii articolului. Citește și: Scene orwelliene în China comunistă: suspecții de coronavirus, fără drept să primească mâncare, spitale închise, filmări cu nașteri pe stradă

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră