sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: arcul de triumf

2 articole
Investigații

Condamnat, dar bun de director CNSAT

Condamnat, dar bun de director CNSAT. Radu Dan Septimiu Popa, actualul director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a delapidat în jur de 220.000 de lei de la Bursa Română de Mărfuri. Într-un alt dosar, Judecătoria Buftea l-a obligat în primă instanță să plătească despăgubiri de aproximativ 186.000 lei către Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, o altă instituție a statului român. Apelul se judecă la Tribunalul Ilfov din 2020, timp în care Radu Popa a beneficiat de zeci de amânări. Citește și: Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024. AUR, al doilea beneficiar al subvenției Numele lui Radu Popa este strâns legat de cel al lui Sorin Oprescu, respectiv de al lui Victor Ponta. Primul l-a înscăunat drept "regele parcurilor" din București, iar cel de-al doilea l-a numit președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu Radu Dan Septimiu Popa, instalat de liberali la conducerea Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost șeful Bursei Române de Mărfuri. Presa centrală relata că, la la sfârșitul anului 2009, Bursa Română de Mărfuri a depus o plângere la parchet împotriva lui Radu Popa pentru infracțiunile de înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Pe scurt, Bursa Română de Mărfuri (BRM) susținea în plângere că, în perioada iunie – august 2008, în calitate de administrator și membru al Consiliului de Administrație, Popa a aprobat plata unor sume de bani pentru niște servicii care nu au fost prestate în beneficiu BRM. Operație estetică pentru iubită pe banii Bursei De exemplu, a aprobat plata unei sume de 14.800 lei pentru plata unei operații estetice la clinica Proestetica. Clinica a restituit banii. De operație ar fi beneficiat Victoria Baboi, iubita lui Popa din acea perioadă. Ulterior, în 2012, Victoria Baboi a recunoscut relația pe care a avut-o cu Radu Popa. "Este adevărat că am avut o relație cu Radu Popa. Știe toată lumea. M-am despărțit definiv de el în 2009", spunea Victora Baboi, citată de Cancan. Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Radu Popa la doi ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare în formă continuată și fals în înscrisuri pentru un prejudiciu de aproximativ 220.000 lei. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 5 îl condamnase pe Popa la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare și o muncă neremunerata în folosul comunității, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul DGASPC Sector 4. Bun pentru Oprescu și Ponta După ce a fost dat afară de la Bursa Română de Mărfuri, Radu Popa a fost recuperat de Sorin Oprescu, primarul Capitalei, care l-a numit la conducerea Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Supranumit "regele parcurilor" din cauza achizițiilor extravagante făcute din bani publici, Radu Popa a intrat în atenția Curții de Conturi. Instituția de control a constatat un prejudiciu de zece milioane lei, echivalentul a două milioane de euro. Curtea de Conturi a cerut și suspendarea lui Popa din funcție, recomandare ignorată de primarul Sorin Oprescu. "Regele parcurilor" fost salvat de premierul Victor Ponta, care l-a numit în funcția de președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Primul CSN din carieră îi cere mulți bani Radu Popa a ajuns apoi la conducerea Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, acolo unde se antrenează loturile olimpice și naționale ale României. În 2017, a fost dat în judecată de Complexul Sportiv din Snagov pentru o pagubă de aproximativ 186.000 lei. În primă instanță, la 10 octombrie 2019, Judecătoria Buftea a decis că Radu Popa trebuie să plătească despăgubirile, plus dobânzi penalizatoare. Popa a făcut apel la Tribunalul Ilfov, unde dosarul este tergiversat de cinci ani: conform portalului instanțelor, în anul 2024 a avut un singur termen de judecată, în 2023, respectiv 2022, câte două termene, iar în 2021, alte patru. Întrebat de către DeFapt.ro despre cele două dosare, Radu Popa nu a vrut să comenteze a reacționat prost. "Măi, omul lui Dumnezeu, de asta îți arde ție acuma? Nu vrei să îmi dai un sms oficial cu ce îți trebuie? Nici nu te cunosc! Nu e, fratele meu, nici o delapidare. Ia-te de mână cu cin' te iei și du-te sănătos pe drumul tău. Nu este nici o delapidare. Nu este nimica! Sănătate! Pa!", a turuit Popa. Condamnat, dar bun de director CNSAT De la Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, Radu Popa a ajuns consilierul personal al ministrului Eduard Novak. Care, la recomandarea liberalului Ionuț Stroe, fostul ministru al Sporturilor, l-a detașat pe funcția de director al Complexului Cultural Sportiv "Sportul Studențesc". De acolo, Popa a fost numit, tot cu ajutorul liberalului Ionuț Stroe, în funcția de director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf". Ultima declarație de avere a lui Radu Popa a fost depusă în iunie 2024. Conform acestui document, Radu Popa deține două apartamente și o vilă (în Voluntari). Unul dintre apartamente, deținut împreună cu soția sa, Nicoleta Claudia Popa, se află în localitatea Regen din Germania. La capitolul venituri, Popa a menționat un salariu de aproximativ 60.000 lei anual, în timp ce soția sa primește două salarii de la Primăria Municipiului București. Unul de aproximativ 142.000 lei, pentru funcția de director al CREART. Al doilea, de 35.000 lei, de la Teatrul "Ion Creangă", acolo unde este angajată pe funcția de consilier juridic. Ea a mai încasat 5.733 lei de la Administrația Fondului Cultural Național. Radu Popa a menționat în declarația de interese că este asociat în firmele Conect Business Park SA, Uncensores Festival SRL, CMC Business Group și Popa & Asociații – Birou de mediatori.

Condamnat, dar bun de director CNSAT (sursa: Facebook/Radu Popa)
La parada militară, Ciolacu a lipsit (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

La parada militară, Ciolacu a lipsit

La parada militară, Ciolacu a lipsit. Duminică, 1 decembrie 2024, mii de oameni s-au adunat în Bucureşti pentru a asista la Parada Militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, marcând 106 ani de la Marea Unire. Prezenți au fost președintele Iohannis și Nicolae Ciucă. La parada militară, Ciolacu a lipsit Startul manifestărilor a fost dat cu trecerea în revistă a Gărzii de Onoare de către preşedintele Klaus Iohannis. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Momentul a fost urmat de intonarea Imnului Naţional, interpretat de muzicile militare reunite ale Garnizoanei Bucureşti, împreună cu baritonul Ştefan-Alexandru Constantin, solist al Ansamblului Artistic "Doina" al Armatei. În timpul intonării Imnului, militari ai Brigăzii 30 Gardă "Mihai Viteazul" au executat 21 de salve cu muniţie de manevră, aducând un omagiu eroilor români. Omagiu Eroilor Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la Arcul de Triumf, iar în memoria eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă, a fost păstrat un moment de reculegere, în care participanţii s-au închinat în semn de respect. Printre oficialii prezenţi la eveniment s-au numărat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, membri ai Guvernului, şefi de instituţii, politicieni, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai cultelor religioase, dar şi veterani ai celor două războaie mondiale. Premierul Ciolacu a fost la Buzău, pentru a vota într-o secție din oraș. Participanții militari Aproape 2.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Vamală Română, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor au fost prezenţi la parada militară, alături de aproximativ 190 de mijloace tehnice şi 45 de aeronave. Pe lângă forţele armate române, la paradă au defilat şi 240 de militari străini din diverse ţări, inclusiv Albania, Belgia, Republica Cehă, Croaţia, Franţa, Germania, Italia, Marele Ducat de Luxemburg, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Spania, Statele Unite ale Americii şi Turcia. Aceștia au fost însoțiți de 21 de mijloace tehnice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră