sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: antibiotice

10 articole
Eveniment

Spitalele România, mic procent dispensere dezinfectarea mâinilor

Spitalele din România au cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor, dar declară cea mai mică rată de infecții nosocomiale, arată un ultim raport al Comisiei Europene intitulat „Sănătatea la o privire de ansamblu: Europa 2024 STAREA SĂNĂTĂȚII ÎN CICLUL UE”. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Pe de altă parte, analizele au arătat că în România se înregistrează cel mai mare procent de infecții care nu pot fi tratate cu antibiotice obișnuite. Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Ce se arată în raportul Comisiei Europene: „Rezistența antimicrobiană (RAM) rămâne o amenințare publică majoră, infecțiile rezistente la antibiotice care apar în UE provocând aproximativ 35 000 de decese în fiecare an și costuri directe estimate la 6,6 miliarde EUR. În 2022-23, 32 % din izolatele bacteriene testate erau rezistente la antibioticele-cheie, o rată care a depășit 50 % în România, Grecia, Cipru și Bulgaria” „Consumul de opioide (adică heroină și alte droguri) este responsabil pentru majoritatea deceselor prin supradoză de droguri (raportat în 74% din supradozele fatale), adesea în combinație cu alte substanțe. Principalul opioid utilizat în Europa este în continuare heroina, dar există preocupări în mai multe țări cu privire la utilizarea altor opioide sintetice (cum ar fi buprenorfina, metadona, fentanilul și tramadolul). În 2023, noi opioide sintetice au fost detectate de sistemul de avertizare rapidă al UE privind noile substanțe psihoactive în cel puțin 16 state membre ale UE, Norvegia și Turcia. Consumul de noi substanțe psihoactive în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani variază de la 0,1 % în Norvegia la 5,1 % în România” România raportează cele mai puține infecții intraspitalicești (a healthcare-associated infection - HAI): „În medie, 7,1 % dintre pacienții din UE au dobândit o HAI în timpul șederii lor în spital în 2022-23. Ratele observate au fost cele mai scăzute în Letonia, România și Bulgaria (mai puțin de 4% din pacienți) și cele mai ridicate în Cipru și Grecia (peste 12% din pacienți), deși există intervale de încredere largi în jurul ratei din Cipru”. „În medie, 55,6% din paturile de spital din UE aveau la punctul de îngrijire dispensere pentru mâini pe bază de alcool, permițând accesul ușor la echipamentul sanitar. Aceasta a variat de la sub 10% în România și Bulgaria la peste 90% în Spania, Ungaria, Luxemburg și Portugalia. În general, disponibilitatea ridicată a dispenserelor a fost asociată cu o prevalență mai scăzută infecțiilor rezistente la antimicrobiene la nivel național, deși și utilizarea efectivă a dozatoarelor este importantă. De exemplu, deși Ungaria a raportat o disponibilitate de 100 % a dozatoarelor la punctul de îngrijire, aceasta s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce privește consumul de spălături manuale pe bază de alcool, indicând o utilizare suboptimală a dozatoarelor”. Procent uriaș de persoane neasigurate În sfârșit, raportul mai arată că România este singura țară din UE în care cel puțin 10% din populație nu are asigurare obligatorie de sănătate. „Principalele grupuri de persoane neasigurate sunt românii care locuiesc în străinătate, dar sunt încă considerați rezidenți; șomerii pe termen lung; cei care au ales să nu plătească primele de asigurare de sănătate; și persoanele care nu au o carte de identitate valabilă, care este o condiție prealabilă pentru înregistrarea în sistemul de asigurări de sănătate. Această ultimă problemă afectează în special populația romă și migranții fără documente. În general, persoanele care nu sunt asigurate au totuși acces gratuit la anumite servicii, cum ar fi îngrijirea în serviciile de urgență sau îngrijirea în timpul sarcinii, dar trebuie să acopere toate celelalte costuri din buzunar”, arată raportul Comisiei Europene.

Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Foto: Cluj24.ro
Rezistența la antibiotice crește pericolul mortalității (sursa: BBC)
Eveniment

Rezistența la antibiotice crește pericolul mortalității

Rezistența la antibiotice crește pericolul mortalității. Peste 39 de milioane de persoane din lumea întreagă ar putea muri în mod direct din cauza infecţiilor rezistente la antibiotice în următorii 25 de ani, potrivit unui studiu publicat marţi în revista The Lancet, ai cărui autori consideră însă că este în continuare posibil ca acest scenariu catastrofal să fie evitat. Rezistența la antibiotice crește pericolul mortalității Recunoscută deja ca o provocare majoră pentru sănătate, rezistenţa la antibiotice - atunci când bacteriile sau alţi agenţi patogeni suferă modificări care îi împiedică să răspundă la tratamentele antimicrobiene - este de aşteptat să se agraveze în perioada următoare, afirmă cercetătorii de la Global Research on Antimicrobial Resistance Project. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Pentru prima dată, acest studiu a evaluat impactul rezistenţei la antibiotice în timp şi a încercat să estimeze evoluţia acesteia. Din 1990 până în 2021, peste 1 milion de persoane pe an la nivel mondial au murit în mod direct din cauza rezistenţei la antibiotice, potrivit autorilor studiului. Aceştia au examinat 22 de agenţi patogeni, 84 de combinaţii de patogeni şi tratamente, 11 sindroame infecţioase la persoane de toate vârstele din 204 ţări şi teritorii, prin intermediul unor date colectate de la peste 520 de milioane de oameni. În aceste trei decenii analizate, decesele copiilor mai mici de cinci ani cauzate în mod direct de rezistenţa la antibiotice au scăzut cu peste 50%, iar prevenirea şi controlul infecţiilor s-au ameliorat la bebeluşi şi la copiii cu vârste mici. Infecţiile sunt mai puţin frecvente la aceşti copii, dar au devenit mai dificil de tratat atunci când apar. Decesele în rândul adulților În paralel, decesele în rândul adulţilor cu vârste de peste 70 de ani au crescut cu peste 80% în această perioadă, ca urmare a îmbătrânirii rapide a populaţiei şi a vulnerabilităţii mai mari a persoanelor vârstnice în faţa infecţiilor. În ceea ce priveşte agenţii patogeni, decesele cauzate de Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) au crescut cel mai mult la nivel mondial. Pentru bacilii Gram-negativi, rezistenţa la carbapeneme a progresat cel mai mult. Iar în deceniile următoare, decesele cauzate de rezistenţa la antibiotice vor creşte şi mai mult. Numărul victimelor, în creștere Numărul victimelor directe ar putea atinge 1,91 milioane pe an la nivel mondial până în 2050, o creştere cu peste 67% în comparaţie cu 2021, potrivit modelărilor computerizate realizate de cercetători. Până la jumătatea acestui secol, rezistenţa la antibiotice va avea un rol important pentru 8,22 milioane de decese în fiecare an, reprezentând o creştere cu 74,5% în comparaţie cu 2021. În total, între 2025 şi 2050, rezistenţa la antibiotice ar putea cauza în mod direct peste 39 de milioane de decese la nivel mondial şi ar putea fi asociată cu 169 de milioane de decese, au estimat oamenii de ştiinţă. Însă scenarii mai puţin pesimiste sunt şi ele posibile. O îmbunătăţire a tratamentelor pentru infecţii şi a accesului la antibiotice ar putea astfel evita 92 de milioane de decese la nivel mondial între anii 2025 şi 2050, mai ales în Asia de Sud şi în Africa Subsahariană, potrivit autorilor studiului.

Antibiotice fără rețetă, o bombă medicală (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății - România)
Eveniment

Antibiotice fără rețetă, o bombă medicală

Antibiotice fără rețetă, o bombă medicală. Medicii din Iaşi reacţionează după decizia recentă a Ministerului Sănătăţii referitoare la aceste medicamente. Antibiotice fără rețetă, o bombă medicală Este vorba de ordinul MS care permite achiziţionarea de antibiotice din farmacii, pentru un tratament de cel mult 48 de ore, "în cazuri de urgenţă". Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Prof. dr. Doina Azoicăi, medic epidemiolog, profesor al UMF Iaşi şi fost preşedinte al Societăţii Române de Epidemiologie, s-a declarat consternată. Azoicăi spune că decizia Ministerului Sănătăţii este de neînţeles din punct de vedere logic, practic sau ştiinţific. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Încă un medic desființează ordinul lui Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Încă un medic desființează ordinul lui Rafila

Încă un medic desființează ordinul lui Rafila care liberaliza consumul de antibiotice: „Una dintre cele mai mari erori”, a afirmat Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi. Și Colegiul Farmaciștilor a desființat ordinul lui Rafila, care ar permite oricui să-și cumpere antibiotice: modificări superficiale, „o enormitate”, se arăta, la 23 ianuarie, într-un comunicat al președintei Colegiului Farmaciștilor, Simona Negreș. Citește și: Firea își asumă toate proiectele lui Nicușor Dan: autobuze, tramvaie și troleibuze noi, modernizarea rețelei de termoficare și stația de epurare Glina 2 Acum, Roșu arată că România este „una din puținele țări în care pacienții prezintă infecții multidrog rezistente din cauza abuzului de antibiotice”. Încă un medic desființează ordinul lui Rafila „Una dintre cele mai mari erori în ceea ce se cheamă în lume medicină bazată pe dovezi este: antimicrobial stewardship-ul (contracararea efectelor și faptul cel mai îngrijorător, mulți-drog rezistență cu rezultatul septicemiei, așa cum era cunoscută până acum, în momentul de față: sepsis) este eliberarea de antibiotice către populație fără consult de specialitate (și doar pentru 3 zile)... Voi detalia: farmacistii nu au competență de a elibera antibiotice fără rețeta prescrisă de un medic; Un tratament cu antibiotice se desfășoară cel puțin 5 zile, dacă, laboratorul de analize medicale nu îți eliberează o antibiograma, astfel încât, să poți să realizezi, dacă germenul (factorul etiologic) îți permite «dezescaladarea»: administrarea unui antibiotic cu spectru mai restrâns decât cel inițial. Antibioticele nu se administrează la întâmplare!!! Au permeabilitatea lor: unele ajung în zone ale organismului unde nu există oxigen sau pătrund barieră feto-placentară, afectând ireversibil fătul, barieră hemato-encefalica, ajutând la vindecare! Antibioticele nu se administrează, în cazul unei viroze (ele combat doar bacteriile); sigur există frecvent suprainfectia bacteriană în cazul unei viroze și se administrează și antibiotic (DAR DOAR când: examenul clinic, analizele de laborator și radiologice o impun și sunt RECOMANDATE de medic). Suntem una din puținele țări în care pacienții prezintă infecții multidrog rezistente din cauza abuzului de antibiotice!!!!”, a afirmat Roșu.

Colegiul Farmaciștilor face praf ordinul lui Rafila Foto: Ministerul Sănătății
Politică

Colegiul Farmaciștilor face praf ordinul lui Rafila

Colegiul Farmaciștilor face praf ordinul lui Rafila, care ar permite oricui să-și cumpere antibiotice: modificări superficiale, „o enormitate”, se arată într-un comunicat al președintei Colegiului Farmaciștilor, Simona Negreș. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat marți la Digi24 că decretul în care era prevăzut termenul de 72 de ore în care românii pot cumpăra antibiotice fără rețetă a fost greșit și că eroarea a fost corectată. „Doar în situații de urgență se pot elibera anumite antibiotice care acoperă doza pentru 48 de ore, fără prescripție, în baza unei declarații pe propria răspundere. Antibioticele pentru copii (siropuri, forme pediatrice în soluție) se vor elibera de către farmacie în ambalajul cel mai mic disponibil, care să poată acoperi doza necesară de urgență. Pentru limitarea eliberării antibioticelor fără rețetă, Ministerul Sănătății a redus termenul pentru situațiile de urgență de la 72 la 48 de ore”, a spus Rafila Colegiul Farmaciștilor face praf ordinul lui Rafila „Din postura de profesor de farmacologie, de această dată, mă întreb cine este specialistul din cadrul ministerului care a introdus în lista de antiinfecţioase de uz sistemic cloramfenicolul (ultima treaptă de terapie, datorită riscului de aplazie medulară) şi clindamicina (cu risc de diaree dată de Clostridium)? Ce profesionişti ai acestei specializări au fost consultaţi? Pentru persoanele care cunosc această arie de practică, o astfel de măsură este fără doar şi poate percepută drept o enormitate. Şi pentru că nu era suficient de mare confuzia din ordinul recent publicat, au apărut în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 58/23.I./2024 modificările aduse ordinului anterior!”, a arătat Negreș, citată de news.ro. Modificările anunțate de Rafila, și mai proaste „Autorităţile au revenit cu modificări de «esenţă», «doza de urgenţă la 48 de ore», ceea ce nu limitează deloc rezistenţa microorganismelor, ba dimpotrivă o creşte, în special în zonele rurale. Totodată, în noua formă, ministerul a renunţat la anexa care prevedea prescrierea pe un anumit tip de reţetă a antibioticelor de către medici! Pentru farmacişti surpriza modificărilor periculos de superficial abordate de către minister este foarte îngrijorătoare, dar şi mai gravă apare afirmaţia ministrului potrivit căruia: «Educarea profesioniştilor trebuie să fie dublată de educarea publicului şi nu în ultimul rând, de educarea celor care eliberează antibiotice în farmacii». Pe seama acestor abordări, vă rog să îmi îngăduiţi opinia că acest ordin referitor la eliberarea antibioticelor din farmacii nu doar că nu va stopa rezistenţa la antimicrobiene, dar ar trebui retras integral şi rediscutat după o consultare cu toţi profesioniştii din domeniul sănătăţii!”, a mai declarat Simona Negreş. Ea a mai arătat că „Ordinul introduce în rândul farmaciştilor o confuzie adiţională, respectiv, dacă se referă la antiinfecţioasele de uz sistemic şi în ce măsură preparatele de uz topic cu kanamicină şi trobamicină, în asociere cu cloramfenicol (în special cele oftalmice) sunt incluse în reglementarea de eliberare a antiinfecţioaselor”.

Românii iau antibioticele ca bomboanele Foto: Facebook Antibiotice Iași
Eveniment

Românii iau antibioticele ca bomboanele

Românii iau antibioticele ca bomboanele: 4,2 milioane au primit antibiotice pe rețete compensate în 2022, dar sunt mulți alții care nu figurează în aceste statistici. Datele au fost prezentate de președintele CNAS, Adrian Baciu. Citește și: Transgaz își cumpără 80 de telefoane iPhone, ultima generație. Mega-achiziție, fără licitație electronică, de aproape 1,5 milioane de lei pentru 735 de telefoane Acesta a arătat că numeroși copii sunt tratați cu antibiotice în sezonul rece, pentru că familiile doresc să scape cât mai repede de răceli și viroze. Românii iau antibioticele ca bomboanele „Aveți idee care este consumul de antibiotice pe rețete decontate și prescrise pentru asigurați? Câți asigurați au beneficiat, în 2022, de o rețetă pentru antibiotic? 4,2 milioane de români. Dacă ne raportăm la 16 milioane de asigurați, asta înseamnă un sfert, astea sunt compensate. Suplimentar, mai există și cele pe rețete pe rețetă simplă. Să dau un exemplu simplu. Dacă mergi la stomatolog, ai o intervenție, se prescrie un antibiotic pentru 5/7 zile. Acestea nu sunt cuprinse în statisticile de la CNAS. Cam asta este amploarea fenomenului: unul din patru români, în 2022, a beneficiat de un antibiotic decontat. Să mai ținem cont și de faptul că nu toate antibioticele existente în România sunt rambursate. Motiv pentru care datele sunt, cu atât mai mari și cu atât este mai serioasă problema despre care discutăm astăzi”, a spus Andrei Baciu în cadrul dezbaterii ”Prevenirea și combaterea rezistenței la antimicrobiene. Cum tratăm corect virozele și răcelile de sezon”. El a arătat că „prescrierea se face, în principal, pentru infecții al tractului respirator care se suprapun cu sezonul rece”. Citește și: Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru! Judecătorii de la Înalta Curte au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri „Vorbim de copii, care ajung, tocmai din dorința de a depăși cât mai repede un moment acut sau subacut infecțios. Acestea sunt datele și situația este pe cât se poate de reală”, a afirmat președintele CNAS.

Încă un spital-cimitir, la Huși Foto: Vremea Nouă
Eveniment

Încă un spital-cimitir, la Huși

Încă un spital-cimitir: la spitalul municipal Huși, doi pacienți ar fi murit pentru că nu li s-a asigurat tratamentul adecvat. Cei doi aveau nevoie de un tratament cu antibiotice de vârf, dar ele nu existau în spital și, într-o primă etapă, medicii ar fi cerut familiilor să le cumpere. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Spitalul este subordonat primăriei Huși. Manager este un consilier județean PSD, Bogdan Popa, celebru după ce, recent, s-a bătut, într-un bar, cu un consilier local, tot de la PSD. Încă un spital-cimitir, la Huși Un medic le-a transmis colegilor, pe un grup în care își împărtășesc unii altora problemele, un mesaj în care arată cum au murit cei doi pacienți, unul de 66 ani și altul de 53 ani, din cauză că au lipsit medicamentele salvatoare. „C. s. șoc septic cu disfuncție multiplă de organ, 66 ani, sepsis cu punct de plecare pulmonar, ajuns în ATI cu TGO 13MII LDH 10.MII, albe mari, lipaza mare, creatinina 4!! Tensiune 74/35mmhg!! Printr-o minune și nu doar (imipenem linezolid dublu suport, etc) a depășit perioada. Constanțele s-au îmbunătățit, dar s-a terminat… antibioticul! A trecut pe ampicilină cipro mnz.. Insuficient pentru sepsisul lui, pentru care trebuia 21 de zile de imipenem cu linezolid.. Aseară a murit! Dumnezeu să îl ierte, iar celor care știu că până pe data de 2 (2 mai, n.r.) nu se dau comenzi sau care nu semnează sau treaba lor să le dea același Dumnezeu înțelepciunea de a nu sta răstigniți pe niște scaune și îmi pare nespus de rău că pe acest grup nu este și directorul economic, să vadă ce cimitir are!!”, a scris acest medic, potrivit Vremea Nouă. „Metoclopramid nu mai este” Același medic scrie: „În ATI este și o doamnă extraordinară, al cărei fiu este medic în Germania, tot cu o radiografie groaznică, despre care medicul curant îi zicea “doamna, din păcate, a venit în perioada fără antibiotice” și i-am pus Ampicilina și Cipro .. Are saturație 84% …. Dacă aș trece sub tăcere, ar însemna să fiu complice și nu vreau!! Sunt, prin natura meseriei mele, salvator, dar se pare ca sunt salvator cu mâinile goale. P.S.: în CPU a venit o persoană de 53 de ani, în comă, intoxicație polimedicamentoasă memotal b-uri, etc. S-au căutat prin tot spitalul.. Dr. Sandu are o lehuză cu vărsături incoercibile de 4 zile, ultimul Osetron de 4 mg s-a luat din cpu și nici Metoclopramid nu mai este!!! Si multe altele… Vasluiul nu ne primește cazurile, așa că trebuie să avem cu ce le rezolva aici!!”. Foto: Vremea Nouă Urmare a crizei de medicamente, în martie, tot la acest spital, fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scria tot Vremea Nouă din Vaslui. Citește și: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie: o fiolă de calmant împărțită între doi pacienți ieșiți din operație! Medicii operează fără analize preliminare, fiindcă nu sunt bani

3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi Foto: Facebook Ministerul Sănătății
Eveniment

3% populația României folosește antibiotice fiecare zi

Circa 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi, se arată în nota de fundamentare a unei hotărâri de guvern privind înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene. În notă se arată că fenomenul infecțiilor intraspitalicești este puternic subraportat și nu este ținut sub control. Citește și: Primele demiteri la spitalul unde mai mulți pacienți și-au pierdut vederea, după infecții nosocomiale 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi „Perioada actuală poate fi caracterizată prin: Nivel ridicat al consumului de antibiotice (între primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană; ceva mai mult de 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi)”, se arată în nota de fundamentare. În plus, antibioticele sunt utilizate frecvent în mod nejustificat. „Sunt utilizate în exces antibiotice de rezervă – cu spectru ultralarg”, arată documentul Executivului. În notă se apreciază că România este pe primele locuri în Europa la germeni importanți în infecții asociate asistenței medicale și comunitare: MRSA, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli. „Problemele majore existente sunt: subraportarea majoră, măsuri insuficiente de control al acestor infecții (afirmație care poate fi susținută prin evoluția emergentă și endemicizarea infecțiilor cu Clostridium difficile în spitalele din România)”, arată documentul. Înă singura propunere concretă din viitoarea hotărâre de guvern este modificarea componenței Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene (CNLRA). România raportează în prezent 1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale, în timp ce media la nivel european este de 7%, a declarat, la 25 octombrie, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. „Zilnic în România sunt în medie, conform estimării, probabil, în jur de cinci decese. Aceasta este situaţia”, a spus demnitarul. „Avem cea mai proastă situaţie din punct de vedere al bacteriilor multirezistente care produc infecţii invazive, pentru că se folosesc cele mai multe antibiotice. (…) În ceea ce priveşte consumul de antibiotice, suntem pe locul întâi în Uniunea Europeană”, a mai precizat Rafila.

Amazon, mai mulți angajați decât Antibiotice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Amazon, mai mulți angajați decât Antibiotice

Amazon, mai mulți angajați decât Antibiotice. Pandemia nu a îngenuncheat economia ieşeană. Amazon, mai mulți angajați decât Antibiotice Cu o singură excepţie – HoReCa – , în toate celelalte domenii de activitate companiile din Iaşi au depăşit în 2021 cifra de afaceri din 2019, adică dinainte de declanşarea crizei de Covid 19. Cea mai mare creştere, de peste 25%, s-a înregistrat la nivelul firmelor locale de IT&C, iar creşterea medie a fost de 15% la nivelul judeţului Iaşi. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale Concluziile aparţin Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, care a realizat topul celor mai performante firme locale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pacienți cu covid, tratați cu antibiotice, acuză generalul Florentina Ioniță Foto: Facebook SMC
Eveniment

Pacienți cu covid, tratați cu antibiotice

Unii pacienți cu covid au murit pentru că au fost tratați cu antibiotice, a arătat generalul Florentina Ioniţă Radu, comandantul Spitalului Militar Central (SMC). Ea a vorbit marţi, într-o conferinţă de presă online, despre acest fenomen îngrijorător înregistrat în pandemie: foarte mulţi pacienţi au ajuns la spital cu clostridium, infecţie care a putut fi foarte greu gestionată de medici. Această situaţie, a explicat medicul, a apărut în ultimii doi ani pentru că boala COVID nu a fost tratată ca o infecţie virală. Practic, sunt medici care au administrat o paletă de antibiotice în boala COVID. Ca urmare a acestui proces, un număr impresionant de pacienţi, aşa cum susţine medicul, au ajuns la spital cu infecţia clostridium şi au existat şi decese din această cauză. Pacienți cu covid, tratați cu antibiotice „Este momentul în care să ne dăm seama că antibioticele reprezintă de fapt, că pot reprezenta un pericol, că pot deveni o armă în mâna unor oameni neinstruiţi să spun aşa, unor soldaţi neinstruiţi ca să fiu din zona noastră militară, cred că trebuie să ne preocupe foarte tare. Sunt foarte mulţi colegi prezenţi aici în conferinţă care ştiu ce a însemnat numai în ultimii doi ani de pandemie faptul că a fost tratat covidul ca o infecţie, nu ştiu, nu virală. Paleta de antibiotice care a fost administrată în această perioadă a determinat ca un număr foarte mare, chiar impresionant aş putea spune de pacienţi să se prezinte la spital cu infecţii de clostridium, pe care le-am putut gestiona foarte greu. Deci s-a ajuns să avem decese din cauza clostridiumului, ceea ce nu este normal să se întâmple în această perioadă. Antibioticul în mâna unor persoane neavizate pe de o parte, sau unor medici care nu sunt instruiţi suficient cred că ar trebui să ne preocupe foarte tare. Uneori antibioticul este considerat ca un colac de salvare, se spunea puţin mai devreme, că „dacă a plecat de la tine fără antibiotic înseamnă că nu eşti un medic bun”, a afirmat medicul militar, citat de news.ro. Șoferul cumpăra antibiotice fără rețetă Consumul de antibiotice în România a fost paralel cu creşterea numărului farmaciilor în România, a arătat Florentina Ioniţă. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, dat afară de la șefia Ministerului Sporturilor după dezvăluirile Defapt.ro ”Consumul de antibiotice în România cred că a fost paralel cu apariţia unui număr din ce în ce mai mare al farmaciilor în România. Mi s-a întâmplat ca eu să nu pot să cumpăr un antibiotic dar şoferul meu să-l cumpere fără reţetă. Cred că aici trebui să lucrăm foarte mult, pentru că degeaba elaborăm ghiduri şi concepte, o mână de oameni pun tot sufletul şi cunoştinţele lor în a elabora nişte precepte dacă acestea nu sunt implementate până în străfundul societăţii. Mi s-a întâmplat ca eu să nu pot să cumpăr un antibiotic, dar şoferul meu să-l cumpere fără reţetă. Cred că aici trebui să lucrăm foarte mult, pentru că degeaba elaborăm ghiduri şi concepte, o mână de oameni pun tot sufletul şi cunoştinţele lor în a elabora nişte precepte dacă acestea nu sunt implementate până în străfundul societăţii”, a argumentat medicul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră