miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

angajare

23 articole
Eveniment

Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE

REGES-ONLINE a devenit, din 2026, registrul electronic în care sunt păstrate informațiile oficiale despre contractele individuale de muncă din România. Pentru salariat, însă, schimbarea nu înseamnă doar trecerea de la vechiul Revisal la o platformă nouă. Una dintre cele mai importante noutăți este posibilitatea de a intra direct în propriul cont, de a vedea angajatorii înregistrați pe CNP-ul său, de a solicita extrase și chiar de a semnala angajatorului dacă descoperă date incorecte. Verificarea poate fi importantă mai ales pentru salariații care au schimbat mai multe locuri de muncă, au avut contracte suspendate, au lucrat cu normă parțială sau au descoperit, de-a lungul timpului, diferențe între documentele primite și situația comunicată autorităților. Ce este REGES-ONLINE REGES-ONLINE este Registrul General de Evidență a Salariaților, administrat de Inspecția Muncii. Citește și: Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii Actualul sistem a fost reglementat prin HG nr. 295/2025 și a înlocuit sistemul bazat pe Revisal. Perioada de tranziție a fost prelungită până la 31 decembrie 2025, vechiul cadru stabilit prin HG nr. 905/2017 fiind abrogat de la sfârșitul anului. Diferența importantă este că REGES-ONLINE funcționează ca o platformă accesibilă online, nu doar ca un instrument prin care angajatorii transmit date către inspectoratele de muncă. Angajatorii sunt în continuare cei care au obligația de a completa și transmite informațiile privind contractele de muncă. Salariatul nu își introduce singur salariul, funcția sau durata contractului și nici nu poate modifica direct aceste informații. El capătă însă acces la ceea ce a fost declarat despre el. De ce este important pentru salariat Până la apariția actualei platforme, majoritatea angajaților nu verificau periodic informațiile existente în registrul general de evidență a salariaților. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor De multe ori, eventualele probleme erau descoperite abia când salariatul avea nevoie de documente pentru dovedirea vechimii, când solicita un credit, când schimba locul de muncă sau când apărea un conflict cu angajatorul. În REGES-ONLINE, după autentificare, salariatul poate vedea lista angajatorilor înregistrați pentru CNP-ul său. Pentru fiecare sunt afișate informații de identificare și există inclusiv opțiunile „Solicită extras” și, atunci când angajatorul este activ în platformă, „Notifică”. Este, practic, un motiv bun pentru ca orice salariat să își verifice periodic situația. O informație greșită nu trebuie ignorată doar pentru că salariul este primit lunar și raportul de muncă pare să funcționeze normal. O eroare privind funcția, norma, salariul, data începerii sau încetării contractului ori o suspendare poate deveni relevantă ulterior, când trebuie dovedită situația profesională. Cum intră angajatul în REGES-ONLINE Aplicația destinată salariaților se accesează prin portalul REGES-ONLINE, din secțiunea „Registru pentru salariați” sau prin meniul „Conectare – Aplicație Salariat”. Potrivit ghidului oficial al Inspecției Muncii, autentificarea poate fi realizată prin ROeID sau, pentru conturile activate corespunzător, cu e-mail și parolă. Portalul indică și autentificarea prin eIDAS pentru utilizatorii eligibili din alte state ale Uniunii Europene. Persoanele care nu au cont trebuie să parcurgă procesul de înregistrare și validare a identității. Activarea poate fi realizată, între altele, cu semnătură electronică calificată sau la ghișeu. Contul este legat de CNP, iar Inspecția Muncii avertizează utilizatorii să nu ofere altor persoane datele de autentificare. Ce poate vedea angajatul despre propriul contract După autentificare, salariatul poate vedea angajatorii care figurează în REGES pentru CNP-ul său și poate solicita extrase privind propriul istoric profesional. Informațiile înregistrate în REGES sunt mult mai importante decât simpla existență a contractului. HG nr. 295/2025 prevede transmiterea unor date precum cele referitoare la contract, ocupație, durata și timpul de muncă, precum și salariul de bază lunar brut, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv. În extrase pot apărea, în funcție de documentul solicitat și istoricul persoanei, informații privind contractul și evoluția sa, inclusiv suspendări sau alte evenimente înregistrate. Asta înseamnă că angajatul poate compara datele oficiale cu documentele pe care le are acasă: contractul individual de muncă, actele adiționale, deciziile de suspendare sau încetare și documentele salariale. Ce trebuie verificat cu atenție După obținerea extrasului, salariatul ar trebui să verifice în primul rând dacă angajatorul și contractul sunt cele corecte și dacă informațiile coincid cu documentele pe care le-a semnat. Merită urmărite în special: - Data începerii activității: Dacă salariatul a început munca într-o anumită zi, data din registru trebuie confruntată cu cea din contract. - Funcția sau ocupația: O eroare privind funcția sau codul COR poate deveni relevantă inclusiv pentru dovedirea experienței într-o anumită specialitate. - Durata contractului: Trebuie verificat dacă este vorba despre un contract pe perioadă determinată sau nedeterminată. - Norma și timpul de muncă: Un angajat care lucrează cu normă întreagă nu ar trebui să figureze, de exemplu, cu un contract part-time dacă aceasta nu este situația reală și contractuală. - Salariul înregistrat: HG nr. 295/2025 include între informațiile transmise în registru salariul de bază lunar brut, precum și indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri relevante. - Suspendările contractului: Dacă apare o suspendare pe care salariatul nu o recunoaște sau dacă perioada nu coincide cu documentele sale, informația trebuie verificată. - Încetarea contractului: Un fost salariat ar trebui să verifice dacă data și situația încetării contractului corespund actelor primite. Important este ca REGES să fie comparat cu documentele de muncă, nu cu amintirile angajatului. Ce extrase poate obține salariatul Aplicația permite solicitarea unui extras din registrul individual, referitor la situația salariatului în cadrul unei anumite societăți, dar și a unui extras centralizator, care reunește informațiile existente în registru pentru perioadele disponibile la nivel național. Documentele pot fi generate în formate precum PDF, XLSX sau CSV. La solicitarea extrasului individual există inclusiv posibilitatea de a opta pentru un document în care salariul să nu fie afișat. Cererile și documentele generate pot fi urmărite în secțiunea „Status solicitări și sesizări”. Inspecția Muncii precizează că extrasele sunt documente oficiale emise de instituție și pot fi descărcate sau tipărite. Totodată, extrasele semnate electronic pot fi utilizate pentru dovedirea activității profesionale. Așadar, merită ca salariatul să descarce și să păstreze periodic un astfel de document, mai ales după schimbarea locului de muncă sau după modificări importante ale contractului. Ce face salariatul dacă descoperă o greșeală Una dintre cele mai utile funcții ale REGES-ONLINE este butonul „Notifică”. Dacă angajatul constată că informațiile din registru nu sunt corecte, poate trimite prin platformă o solicitare de corectare către angajator. Funcția poate fi utilizată atunci când angajatorul respectiv este activ în REGES-ONLINE. Există însă o distincție importantă: salariatul poate semnala eroarea, dar nu o poate corecta singur. În REGES-ONLINE, corecțiile sunt realizate de utilizatorii care au dreptul de raportare pentru angajator. Ghidul oficial explică faptul că o „corecție” reprezintă remedierea unei erori materiale din datele deja înregistrate – de exemplu, o funcție introdusă greșit, o dată incorectă sau o eroare privind numărul contractului. Prin urmare, angajatul ar trebui să păstreze și documentul care dovedește informația corectă. De exemplu, dacă în REGES apare un salariu de bază diferit, este util contractul sau actul adițional. Dacă este greșită funcția, trebuie verificat contractul ori actul prin care aceasta a fost modificată. Dacă problema privește suspendarea, trebuie păstrată decizia sau documentul care justifică perioada respectivă. Corecție sau modificare: nu sunt același lucru REGES face diferența între corectarea unei informații introduse greșit și modificarea efectivă a raportului de muncă. Dacă, de exemplu, contractul prevedea de la început o anumită funcție, dar aceasta a fost introdusă greșit în registru, vorbim despre o corecție. Dacă salariatul a fost însă promovat ulterior și funcția s-a schimbat în mod real, nu mai este vorba despre repararea unei greșeli, ci despre înregistrarea unei modificări a raportului de muncă. Ghidul REGES precizează explicit că o corecție nu schimbă în sine relația de muncă, ci remediază date introduse eronat. Distincția este importantă inclusiv pentru salariat: simplul fapt că o informație este schimbată în registru nu poate înlocui documentele și procedurile pe care legislația muncii le cere atunci când condițiile contractului se modifică efectiv. Dacă angajatorul nu corectează datele Primul pas practic este ca salariatul să folosească funcția „Notifică” din REGES-ONLINE, dacă aceasta este disponibilă pentru angajatorul respectiv, și să solicite corectarea informației. Este prudent ca solicitarea să fie însoțită sau urmată și de o comunicare care poate fi dovedită – de exemplu, o cerere scrisă sau un e-mail – mai ales dacă eroarea privește o informație importantă. Angajatul ar trebui să păstreze: extrasul REGES în care apare eroarea; contractul individual de muncă; actele adiționale; deciziile de suspendare sau încetare, după caz; fluturașii de salariu ori alte documente relevante; solicitarea de corectare și răspunsul angajatorului. Dacă angajatorul refuză corectarea sau situația nu este clarificată, salariatul poate sesiza inspectoratul teritorial de muncă competent, prezentând documentele care arată diferența dintre situația reală și datele raportate. Pentru probleme strict tehnice de acces sau funcționare a platformei, REGES-ONLINE pune la dispoziția salariaților și o secțiune de suport tehnic. O eroare în REGES nu trebuie confundată cu modificarea contractului Există și o precauție importantă. REGES-ONLINE este registrul oficial în care angajatorul transmite informațiile prevăzute de lege, însă apariția unei informații greșite acolo nu transformă automat acea informație într-o modificare valabilă a contractului individual de muncă. Dacă, de exemplu, salariatul are un contract și un act adițional care prevăd un anumit salariu, iar în registru a fost introdusă din eroare altă valoare, problema trebuie corectată în evidență. Nu înseamnă că simpla tastare a unei alte sume în REGES a modificat prin ea însăși drepturile contractuale ale salariatului. Tocmai de aceea documentele semnate trebuie păstrate chiar dacă există acum un registru electronic accesibil online. Verificarea REGES chiar dacă nu există un conflict cu angajatorul Cel mai bun moment pentru descoperirea unei erori nu este atunci când relația de muncă s-a terminat sau când salariatul trebuie să demonstreze urgent o anumită situație. Este mult mai simplu ca neconcordanța să fie corectată în timp ce contractul este activ, angajatorul funcționează, documentele sunt disponibile, iar persoanele care au gestionat dosarul de personal pot clarifica situația. De aceea, verificarea REGES nu ar trebui privită doar ca o măsură pentru angajații care au probleme cu firma. Poate deveni o formă elementară de protecție profesională. Practic, fiecare salariat ar trebui să facă trei lucruri: să intre în REGES-ONLINE, să solicite un extras și să compare informațiile din acesta cu propriul contract și cu actele adiționale. Dacă toate datele coincid, documentul poate fi păstrat în arhiva personală. Dacă apare o diferență, este mult mai bine ca aceasta să fie clarificată imediat decât peste câțiva ani, când angajatorul poate nici să nu mai existe.

Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE
Spitalul Județean Timișoara a sesizat procurorii în legătură cu suspiciunile de șpagă la angajare. Un asistent medical declara că i s-au cerut 15.000 de euro
Eveniment

Spitalul Județean Timișoara a sesizat procurorii în legătură cu suspiciunile de șpagă la angajare. Un asistent medical declara că i s-au cerut 15.000 de euro

Spitalul Județean Timișoara a anunțat că, după apariția transcrierii unei discuții în care un asistent medical afirma că i s-au cerut 15.000 de euro pentru a fi angajat, a sesizat „organele competente”. „Conducerea spitalului a aflat din mass-media despre existența înregistrării difuzate public. Având în vedere gravitatea afirmațiilor conținute în aceasta, spitalul va sesiza organele competente pentru verificarea completă a aspectelor semnalate”, se arată într-un comunicat al spitalului. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal SJU Timișoara precizează că „existența unei conversații nu echivalează cu dovedirea faptelor relatate în cadrul acesteia, stabilirea situației de fapt revenind instituțiilor abilitate”. „Spitalul va sesiza organele competente pentru verificarea completă” Un asistent medical relata, într-o discuție publicată pe pagina de Facebook a medicului Ciprian Maxim, că i s-au cerut 15.000 de euro pentru a fi angajat la Spitalul Județean Timișoara. Medicul Ciprian Maxim, care a mai publicat informații despre corupția din sistemul medical, nu a precizat cine sunt persoanele care discută. „Și atunci mi-o cerut 15.000 de euro. O zis că dacă tu vrei să te angajezi pe secția asta, ascultă-mă ce-ți spun. Trebuie să dai 15.000 de euro și spun la cine și care e încrengătura și de ce se cer așa de mulți bani, că practic nu ne rămân nouă toți banii ăștia. Și i-am zis că eu nu-ți dau niciun 15.000 de euro morții mă-tii”, ar fi spus asistentul medical.  În comunicatul difuzat luni seara, SJU Timișoara mai arată: „Cu privire la arhivă și digitalizarea spitalului Imaginile prezentate în spațiul public cu documente medicale sunt imagini anterioare și nu reflectă situația actuală. Situația respectivă a fost remediată, iar documentele au fost recuperate, curățate și gestionate ulterior conform prevederilor aplicabile păstrării și arhivării documentelor medicale”. „Fotografia în care apare un produs medicamentos cu termen de valabilitate depășit este o imagine anterioară, distinctă de imaginile recente cu spațiile securizate la nivelul Secției Clinice de Neurochirurgie. În data de 7 august 2026, conducerea spitalului a dispus securizarea unor spații și declanșarea unei verificări interne. Inventarierea și verificarea documentară sunt în desfășurare, motiv pentru care spitalul nu va formula concluzii privind existența, cantitatea, proveniența sau circuitul unor eventuale produse cu termen de valabilitate depășit înainte de finalizarea acestora. Până la acest moment nu există date care să ateste administrarea către pacienți a unor medicamente cu termenul de valabilitate depășit”.  „SCJU „Pius Brînzeu” Timișoara nu minimalizează nicio situație reală și va verifica toate aspectele care pot privi siguranța pacientului, respectarea circuitelor medicale sau conduita personalului. În egală măsură, considerăm necesar ca situații produse în perioade diferite, imagini care nu reflectă starea actuală și procese distincte – precum digitalizarea și arhivarea – să nu fie asociate într-o manieră care poate crea o percepție eronată asupra situației reale din spital.   Conducerea unității va dispune măsurile necesare ori de câte ori verificările vor identifica deficiențe și va pune la dispoziția instituțiilor competente toate documentele solicitate”, se mai arată în comunicatul acestui spital. 

15.000 de euro, șpaga pentru angajarea unui asistent medical la SJU Timișoara - discuție înregistrată și prezentată de medicul Ciprian Maxim
Eveniment

15.000 de euro, șpaga pentru angajarea unui asistent medical la SJU Timișoara - discuție înregistrată și prezentată de medicul Ciprian Maxim

Un asistent medical relatează, într-o discuție publicată pe pagina de Facebook a medicului Ciprian Maxim, că i s-au cerut 15.000 de euro pentru a fi angajat la Spitalul Județean Timișoara. Medicul Ciprian Maxim, care a mai publicat informații despre corupția din sistemul medical, nu precizează cine sunt persoanele care discută. Citește și: Cine este favorit la funcția de premier pentru pariorii de pe Polymarket și pentru Crin Antonescu „Am făcut acest gest pentru că, la un moment dat, tăcerea devine complicitate. Și pentru că într-un sistem medical în care se fac premiere naționale și în care medici formați în străinătate încearcă să ridice standardul, nu putem pretinde că nu auzim când se discută despre «taxa de intrare» pe o secție (...) Instituțiile care au atribuții în acest domeniu – DNA, Ministerul Sănătății, conducerea spitalului – știu acum că acest text există public. Pot să-l ignore. Pot să-l verifice. Pot să-l trateze ca pe o simplă postare de Facebook”, a precizat, într-o altă postare, medicul Ciprian Maxim.  „Dacă nu dai tu nu o să intri pe județean niciodată, pentru că nu se intră pe județean fără bani” Ce se arată în discuția publicată de Maxim: „- Ți-o cerut ție Pătru pentru angajare? 15.000 de euro? - Da, da. - OK.   - În casă la mine, la masă la mine de față cu maică-mea. Pot să o aduc martor în p*** mea, dacă nu mă crede nimeni (...) În 2023, următorul an o fost septembrie-octombrie-noiembrie, când Cosmin o stat la mine în casă, da? Când l-o dat afară pe Tuci. Și atunci mi-o cerut 15.000 de euro. O zis că dacă tu vrei să te angajezi pe secția asta, ascultă-mă ce-ți spun. Trebuie să dai 15.000 de euro și spun la cine și care e încrengătura și de ce se cer așa de mulți bani, că practic nu ne rămân nouă toți banii ăștia. Și i-am zis că eu nu-ți dau niciun 15.000 de euro morții mă-tii. Tu n-ai bani de țigări, tu stai la mine în casă pe mâncarea mea și pe vorba aia tu vrei 15.000 de euro de la mine? I-am zis că-l scuip. Și eu aveam deja un an lucrat pe secție, vorba vine, nu? Și i-am zis că eu nu-ți dau. O zis că dacă nu dai tu nu o să intri pe județean niciodată, pentru că nu se intră pe județean fără bani. Și nu i-am dat. De ce să-i dau? Îți dai seama. Asta o fost chestia cu banii. Na, dacă vrei să-ți faci așa o idee.   - Cătălina, nu tu mi-ai zis că Cosmin i-o cerut și la fata aia tânără ce era voluntară?   - Da, la Andreea, la Zaharia. Numai că aia acuma s-o dat de partea lor. Nu știu dacă ea mai e pe secție, că pe mine m-au dat voluntară de pe secție afară, dar ea o rămas voluntară pe secție (...) Și în momentul în care pe mine m-au dat afară, în perioada aia de o lună de zile, cât s-or chinuit ei să-mi desfacă mie contractul de voluntariat, fata lucra cu el și la nivel de zvonuri pe secție era că Cosmin, asta e noua sursă de venit a lu' Cosmin, că fata dă bani, că fata vrea pe secție neapărat și că ar fi trăit cu ea. Dar fata era puțin măritată. Eu nu știu dacă e adevărat (...)”   Cât costă operația?    În discuție se arată cum se cereau banii de la pacienții disperați că nu stiu câți bani să de șpagă:    „Da, 300 de euro o dat atuncea fata aia care am fost eu la salon la ea, că ea, ea m-o întrebat pe mine că vrea să dea. Era dansatoare sau nu știu ce era fata, nu era asigurată și voia să dea bani. Și eu i-am zis că nu trebuie să dai bani, că ești în spital de stat și nu i-o fost să-mi dea bani. Și i-am zis: «Du-te, fată!» Deci și atuncea mă zicea: «Păi de ce tu nu iei și colegul tău o luat?» (...)   Când venea unul nou, erau buluc peste el cât scoate din buzunar. Hai să fim serioase. În fine. Cred că și de aia nu le-o plăcut de mine în mod expres, că eu nu voiam să iau. În fine. Și aia m-a întrebat că o să fie operată, că are emoții, că are stres. Na, am încercat s-o liniștesc și m-a întrebat fata cât se dă pentru o operație de hernie de disc.   Țin minte până crăp. Și eu am spus: „Băi fată, nu dai nimic, ba că știu că se dă, că nu știu ce, că nu știu cum.” Și zic: „Uite, dacă tu vrei, eu mă duc să întreb, dar zic eu nu cred că se plătesc astea”, zic. Și am zis la Pătru la fumat, era la fumat în spate și i-am zis: „Băi, uite, fata aia era pacienta noastră în salon, era la mijloc internată, nu mai știu dracu care salon șasesute, nu știu, șapte, opt. În față era și zic: „Uite, e cu hernia de disc, e la domnul doctor Pleș, vrea să dea bani, dar nu știe cât.” Și el a zis: „Păi ce are? Hernie de disc ușoară. A, trei-patrusute de euro.” L-am pus să-mi scrie pe un bilețel și eu m-am dus și i-am dat biletul la fată. Atât am făcut eu. Și aia a doua zi a fost operată și la trei zile parcă o plecat”.    Asistenta disperată fără șpăgi de 4-500 lei/zi   „Păi Mariana avea tariful ei, nu? Că toată lumea vorbea că și-a făcut o casă nu știu unde dracu, la Dumbrăvița și că dintr-un căcat de salariu de asistentă n-aveai cum. Că ea dacă o zis în gura mare, n-am auzit-o eu, o zis astea în oficiu, că ea dacă nu face patru-cinci sute de lei pe zi, la ea e zi pierdută. Nu. Păi ce-și lua? De unde să știu? Eu am fost în policlinică? Cum, cum impunea ea să primească banii ăștia?   Că făcea programări mai repede, că vorba ta, elibera concedii medicale pe alte perioade care nu trebuiau, că nu știu despre ce era vorba, dar se zvonea că lua bani”, se arată în transcrierea de pe Facebook.    „Dacă eu la Ministerul Sănătății am ajuns și am semnalat o problemă și eu în două zile am fost dată afară de pe secție.   No, tu îți dai seama cam dacă deschizi gura ce se întâmplă?”, se mai arată în discuția publicată de medicul Ciprian Maxim. 

Generația Z și piața IT: de ce nu găsesc angajatorii tineri bine pregătiți în România
Eveniment

Generația Z și piața IT: de ce nu găsesc angajatorii tineri bine pregătiți în România

Generația Z din România se percepe drept una dintre cele mai adaptate generații la era digitală. Crescuți într-un ecosistem dominat de tehnologie, tinerii au dezvoltat o relație organică cu mediul online, iar această familiaritate se traduce, adesea, într-o încredere ridicată în propriile abilități. Totuși, datele statistice și realitatea pieței muncii conturează o imagine diferită: una în care încrederea depășește competența, iar percepția nu se aliniază cu cerințele reale ale economiei digitale. IT-ul, ideal profesional și iluzie colectivă Sectorul IT rămâne, de departe, cel mai atractiv pentru tinerii români. Citește și: Neînfricata Șoșoacă se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” cerută de procurori Conform studiului „Student în România. Tânăr în România”, aproape 87,7% dintre respondenți au o părere bună sau foarte bună despre companiile din acest domeniu. Această atracție este dublată de o autoevaluare optimistă: aproape un sfert dintre tineri afirmă că dețin competențe de programator. În rândul studenților, procentul este și mai ridicat. În realitate, însă, datele europene arată că mai puțin de 7% dintre tinerii cu studii postliceale au competențe IT recunoscute de specialiști. Mai mult, România se află sub media Uniunii Europene în ceea ce privește ponderea angajaților din IT, cu doar 3,8% din totalul forței de muncă, față de media europeană de 5%. Piața muncii: nu lipsa tinerilor, ci lipsa competenței Discursul angajatorilor din IT s-a schimbat vizibil în ultimii ani. Dacă în trecut piața absorbea rapid absolvenți sau persoane cu pregătire minimală, astăzi criteriile s-au înăsprit. Un studiu ANIS arată că 31% dintre companii au redus rolurile de juniori și se concentrează pe competențe avansate și specializate. În același timp, tot mai multe analize din industrie indică faptul că „epoca juniorilor” s-a încheiat, iar angajatorii caută specialiști deja formați, cu experiență practică și abilități solide. Această schimbare scoate la iveală un paradox: nu există o criză de candidați, ci o criză de competență reală. România digitală: infrastructură de top, competențe la coadă România este unul dintre liderii europeni în ceea ce privește internetul de mare viteză și acoperirea cu fibră optică. Cu toate acestea, conform Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI), doar 27,73% din populație are competențe digitale de bază. În rândul tinerilor, procentul ajunge la 47,19%, dar rămâne mult sub media europeană, de aproximativ 70%. Această discrepanță arată că accesul la tehnologie nu este suficient pentru dezvoltarea unor abilități reale. Autoevaluare vs. realitate: diferența de 25 de procente Una dintre cele mai relevante concluzii ale datelor analizate este diferența majoră dintre percepție și realitate. Aproximativ 74,33% dintre tineri se consideră avansați din punct de vedere digital. În același timp, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la competențele digitale de bază. Această diferență de peste 25 de puncte procentuale sugerează o eroare sistematică de autoevaluare. Explicația este relativ simplă: tinerii își raportează competențele la generațiile mai în vârstă și confundă utilizarea frecventă a tehnologiei cu o înțelegere profundă a acesteia. Generația conectată: consum intens, competență limitată Pentru Generația Z, internetul este un mediu natural. Aproape 95% dintre tineri folosesc zilnic rețelele de socializare, iar la nivel european, procentul ajunge la 97%. Însă această expunere nu este dublată de educație digitală. Potrivit OMS, România se află pe primul loc la nivel mondial în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților. Deși majoritatea tinerilor consideră că pot identifica ușor fraudele online sau știrile false, realitatea contrazice această percepție: numărul fraudelor informatice a crescut semnificativ, iar atacurile de tip malware au explodat. Potrivit unui raport al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) numărul fraudelor informatice raportate a crescut cu 40,2% față de anul precedent, în timp ce atacurile de tip malware au explodat, înregistrând o creștere de 286,8%. Iluzia controlului într-un mediu riscant Comportamentele financiare digitale oferă un alt indiciu al acestei discrepanțe. Tinerii adoptă rapid aplicațiile de e-banking și semnătura digitală, însă o parte semnificativă se implică în activități riscante, precum investițiile speculative sau jocurile de noroc online. Acest tip de comportament reflectă o încredere crescută în propriile abilități, dar și o subestimare a riscurilor reale. O generație între familiaritate și competență În esență, datele conturează portretul unei generații care confundă familiaritatea cu competența. Utilizarea zilnică a tehnologiei creează impresia unei stăpâniri reale, însă piața muncii și indicatorii europeni arată contrariul. Pentru Generația Z din România, provocarea nu mai este accesul la tehnologie, ci transformarea utilizării acesteia într-o competență reală, relevantă economic.

Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu, fiindcă funcția presupune un „raport juridic special de încredere”
Justiție

Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu, fiindcă funcția presupune un „raport juridic special de încredere”

Ministrul Florian Bodog (PSD), care a ocupat portofoliul Sănătății între ianuarie 2017 și ianuarie 2018, a fost, azi, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu, fiindcă funcția presupune un „raport juridic special de încredere”, a explicat Curtea, într-un comunicat.  Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 Boddog a fost acuzat de procurorii DNA că a angajat o consilieră personală și a făcut demersurile pentru ca aceasta să fie plătită timp de un an, fără ca ea să se fi prezentat la serviciu sau să presteze munca pentru care era plătită. Procurorii au susținut  că, deși Bodog știa acest lucru, ar fi semnat hârtii care să ateste în mod nereal că femeia a fost la muncă. Consiliera lui Bodog a primit salarii totale de aproape 78.000 de lei (aproape 17.000 de euro), sumă care este considerată prejudiciu adus Ministerului Sănătății. Ministrul Bodog, achitat la ICCJ: poți să-ți angajezi consilieră personală și să nu vină la serviciu Însă, azi, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că „nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției”. „Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate. Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional”, se arată în comunicatul ICCJ. Sentința este definitivă.  Procurorii DNA au arătat: „În calitate de ministru al Sănătății, inculpatul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte. Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară (...) În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice”.   

Comunicarea salariului în anunțurile de angajare a devenit obligatorie și în România
Eveniment

Comunicarea salariului în anunțurile de angajare a devenit obligatorie și în România

Transparența salarială devine obligatorie în România din 2026, iar angajatorii vor trebui să afișeze salariul sau intervalul salarial direct în anunțurile de angajare. Transparența salarială, obligatorie în anunțuri Deși piața muncii din Iași începe anul cu sute de joburi disponibile, niciunul dintre cele 133 de posturi publicate recent nu menționează salariul oferit. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Noile reguli europene urmăresc reducerea diferențelor de remunerare și creșterea echității în procesul de recrutare. Schimbarea obligă firmele să își adapteze practicile și marchează o transformare majoră a modului în care sunt publicate ofertele de muncă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Directorul de la Apele Române care a angajat o chelneriță, un nou proces pentru contracte pe pile
Eveniment

Directorul de la Apele Române care a angajat o chelneriță, un nou proces pentru contracte pe pile

Binefăcătorul chelneriței (Apele Române), nou proces: Petru Avram este acuzat că a favorizat și alți angajați. Binefăcătorul chelneriței (Apele Române), nou proces Petru Avram, fostul șef al Apelor Române Iași, se va confrunta cu primul termen de judecată într-un nou dosar penal, după ce Curtea de Apel a respins contestația acestuia. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Instanța a menținut decizia Tribunalului privind începerea judecății în dosarul în care Avram este acuzat de numiri ilegale la conducerea a două structuri subordonate. Cum hotărârea este definitivă, se așteaptă stabilirea primului termen de judecată, cel mai probabil în luna septembrie, după vacanța judecătorească. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

"Doar" 100.000 de bugetari sunt pile de partid, susține Blocul Național Sindical
Eveniment

"Doar" 100.000 de bugetari sunt pile de partid, susține Blocul Național Sindical

100.000 de angajați pe criterii politice. Președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, a respins marți, la Ploiești, declarațiile candidatului la prezidențiale George Simion, potrivit căruia România ar trebui să concedieze 500.000 de bugetari. Liderul sindical a catalogat această cifră drept „absolut hazardată”, adăugând că doar 100.000 de bugetari sunt angajați pe criterii politice 100.000 de angajați pe criterii politice Dumitru Costin a subliniat că, din evaluările sale, numărul real al angajaților din sectorul public angajați pe criterii politice nu depășește 100.000 de persoane, indiferent de culoarea politică a celor care i-au susținut. Citește și: Ponta face o propunere de preluare a PSD, dar fără el ca președinte. Grindeanu, desființat „Cred că în întregul sector public din România sunt cel mult 100.000 de pile politice.” Analize de diagnostic, nu tăieri arbitrare Liderul BNS a explicat că o eventuală reducere a aparatului bugetar trebuie să fie bazată pe analize de diagnostic la nivelul fiecărui ordonator de credite. El atrage atenția asupra dezechilibrelor majore din sistemul public: „Nu poți tăia după ureche. Este nevoie de o analiză serioasă pentru fiecare instituție în parte.” Educația, sănătatea și ordinea publică, în deficit cronic Costin a evidențiat că educația, sănătatea publică și sectorul de apărare și ordine publică se confruntă cu deficite cronice de personal și nu pot suporta reduceri: Educația are un deficit accentuat de cadre Sănătatea publică suferă de lipsa specialiștilor Ordinea publică și apărarea sunt subdimensionate în contextul actual Peste 1,3 milioane de ore suplimentare în sistemul penitenciar Un exemplu concret oferit de liderul sindical este situația din sistemul penitenciar, unde volumul de muncă depășește limitele normale. În acest an, s-au înregistrat peste 1,3 milioane de ore suplimentare, ceea ce indică o subdimensionare cronică a personalului. Premieră sindicală în administrația locală din Ploiești Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate cu ocazia recunoașterii reprezentativității Federației PUBLISIND la nivelul grupului de unități din cadrul Primăriei Municipiului Ploiești și instituțiilor publice subordonate. Este pentru prima dată când o federație sindicală obține această recunoaștere în administrația locală din oraș.

SUA nu vor abandona flancul estic al NATO, susține interimarul Bolojan
Internațional

SUA nu vor abandona flancul estic al NATO, susține interimarul Bolojan

SUA rămân angajate pe flancul estic. Președintele interimar Ilie Bolojan a transmis, într-o conferință de presă organizată marți la Palatul Cotroceni, că nu există niciun indiciu oficial privind o posibilă retragere a Statelor Unite de pe flancul estic al NATO. SUA rămân angajate pe flancul estic Bolojan a precizat că a discutat cu ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, cerându-i acestuia să comunice o poziție oficială a Ministerului Apărării Naționale pentru a clarifica situația. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR „Nu există nicio discuţie şi nicio informaţie oficială care să confirme ceea ce spuneţi”, a declarat Bolojan, răspunzând unei întrebări pe acest subiect. Angajamentul SUA față de NATO rămâne ferm Totodată, liderul interimar a subliniat că, în cadrul ultimei reuniuni a miniștrilor de Externe, secretarul de stat american Marco Rubio a reafirmat angajamentul ferm al Statelor Unite față de proiectele derulate în cadrul NATO. „A fost reafirmat angajamentul SUA de a continua toate proiectele care sunt pe NATO şi, deci, nu există nicio chestiune care să arate că SUA ar fi luat o decizie legată de o dezangajare pe flancul de Est”, a subliniat Bolojan.

Ce șpagă uriașă se dă pentru a angaja un acar, la CFR. Salariul brut al unui acar: 5.800 de lei, plus 5-6 sporuri
Eveniment

Ce șpagă uriașă se dă pentru a angaja un acar, la CFR. Salariul brut al unui acar: 5.800 de lei, plus 5-6 sporuri

Ce șpagă uriașă se dă pentru a angaja un acar, la CFR: 11.500 de lei a primit un şef Divizie Trafic în cadrul CFR S.A. pentru a aranjaun concurs de angajare. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Potrivit informațiilor de pe site-ul CFR, un acar are salariu de bază circa 5.800 de lei, dar poate beneficia de: spor pentru condiții vătămătoare, spor pentru condiții periculoase, spor de noapte, spor pentru ore suplimentare, spor pentru muncă în zilele de repaus săptămânal și spor pentru muncă în zilele de sărbătoare legală. Șpagă uriașă pentru a angaja un acar DNA a cerut, ieri, arestarea preventivă a lui Şoldan Georghe, şef Divizie Trafic în cadrul CFR S.A. – Sucursala Regională CF Constanța, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată şi care a fost reţinut pentru 24 de ore. „Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat, ca stare de fapt prezumtivă, că în perioada mai-septembrie 2024, adică la datele de 24 mai 2024, 20 iunie 2024, 06 august 2024 şi 11 septembrie 2024, în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de organizarea unui concurs pentru ocuparea unui post de acar la Sucursala Regională CF Constanța, inculpatul ar fi primit de la o martoră denunţătoare suma totală de 11.500 de lei, cu scopul de a-i facilita câştigarea concursului de angajare, prin remiterea întrebărilor şi răspunsurilor de la testul scris”, a arătat parchetul anticorupție, citat de Replica Online.

Condiție de angajare ca șef la Apele Române: cunoștințe de Internet Explorer, browser-ul la care Microsoft a renunțat în 2022
Eveniment

Condiție de angajare ca șef la Apele Române: cunoștințe de Internet Explorer, browser-ul la care Microsoft a renunțat în 2022

Apele Române vor defunctul Internet Explorer. Instituția organizează concursuri pentru mai multe funcții de directori, între care și cel al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Prut-Bârlad, care are sediul în Iași. Apele Române vor defunctul Internet Explorer În procedură de selecție intră și șefia ABA Siret, care este condusă de la Bacău. Alte două concursuri, pentru conducerea Administrațiilor Mureș și Banat, s-au finalizat deja. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute Concluzia: a fost admis singurul candidat înscris la fiecare, fără să le fie precizate numele în anunțurile rezultatelor. Potrivit anunțului de concurs, pe lângă cunoașterea unor programe precum cele din pachetul Microsoft Office, candidații trebuie să se priceapă să lucreze în Internet Explorer, program la care compania Microsoft a renunțat în iunie 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu, recent angajat la instituția la care lucrează tăticul său
Eveniment

Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu, recent angajat la instituția la care lucrează tăticul său

Ce salariu are fiul procurorului Daniel Horodniceanu, recent angajat la instituția la care lucrează tăticul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM): circa 6.500 de lei pe lună, în medie, în 2023. Citește și: Încă o idee a lui Boloș, strecurată într-o ordonanță de urgență: nu-ți poți vinde casa sau terenul dacă ai fie și un leu datorie la stat Ce salariu are fiul procurorului Horodniceanu Potrivit declarației de avere depusă de Andrei Horodniceanu în calitate de „asistent al judecătorului de la Curtea de Apel Iași”, în anul fiscal 2023 el a avut un salariu net, anual, de 41.889 de lei de la CSM plus încă 3.307 lei de la Curtea de Apel Iași, unde a fost „asistent al judecătorului”. Dacă luăm în considerare că el lucrează din data de 2 mai 2023, înseamnă că el a câștiga circa 6.500 lei/lună, net. Horodniceanu Junior nu are absolut nici un fel de alte bunuri, casă, mașină, terenuri sau conturi în bancă, dar familia sa deține o avere fabuloasă. În ianuarie 2024, când presa a scris despre această angajare dubioasă, Tribunalul Iași refuza să spună ce salariu are Horodniceanu Junior: „În privința întrebării dumnevoastră cu privire la salariul net al domnului Andrei Horodniceanu, nu vă putem oferi un răspuns, având în vedere că această informație este confidențială și excede dispozițiilor Legii 544/2001”, se arăta într-un răspuns către site-ul Dezvăluirea.ro. Fiul celebrului procuror Horodniceanu a fost angajat la Tribunalul Iași, pe un post de expert jurist, printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte, scria site-ul Dezvăluirea. La concurs au fost 31 de candidați, Andrei Horodniceanu s-a clasat pe locul V la proba scrisă, însă și-a surclasat competitorii pentru postul de expert jurist la Tribunalul Iași la proba orală.

Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei
Eveniment

Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea. În acest moment, Ministerul Apărării se chinuie să angajeze peste 5.000 de soldați și gradați profesioniști (SGP). Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea La sfârșitul lunii februarie a acestui an, MApN a anunțat că "Perioada de înscriere a candidaților pentru posturile de soldați și gradați profesioniști din cadrul activităților derulate, în această perioadă, de Ministerul Apărării Naționale, se prelungește până la data de 8 martie 2024". Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Potrivit aceleiași surse, "Pentru această serie au fost introduse în Planul de recrutare 5093 de locuri, în 41 de județe din ţară și în Municipiul București". Era un semn evident că Armata nu reușește să stimuleze civilii să intre în sistemul militar. Hemoragie de oameni din sistem Mai mult, sute de angajați militari renunță lunar la posturi. Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Salarii de mizerie Explicația pare să fie una foarte simplă: nivelul extrem de scăzut al salariilor. Potrivit chiar Ministerului Apărării, nivelul de salarizare net pentru soldații și gradații profesioniști se situează între 2.439 și 4.126 lei. Așadar, un proaspăt angajat în Armată nu ia în mână nici măcar 2.500 de lei, deci sub 500 de euro. Iar banii nu se înmulțesc nici după mulți ani în serviciu. Un comentariu postat la un articol despre anunțul de recrutare este foarte elocvent: "eu nici acum nu ajung la 4000 de lei doar foarte rar în 2 luni din an,după 18 ani de vechime in sistem". Un alt comentariu la același articol arăta că suma maximă este de neatins: "sunt foarte curios cine a luat 4000 de lei salariu , fara norma de hrana si alte bonusuri , dintre sgp-ii din armata romana !!!".

O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani - document DNA
Eveniment

O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani - document DNA

O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani, arată referatul în care DNA cere arestarea managerului acestui spital, Monica Adăscăliței. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Potrivit acestui document, publicat de site-ul stiripesurse.ro, șpaga pentru angajarea într-un post de asistentă a fost de 10.000 de lei. Întrucât angajările erau blocate, în 2023, prin ordonanță de urgență, problema s-a rezilvat printr-un contract de prestări servicii. Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, medicul Monica Adăscăliţei, care a fost reţinută, marţea trecută, într-un dosar de corupţie instrumentat de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), va rămâne în arest la domiciliu, potrivit unei decizii luate, luni, de Curtea de Apel Suceava. O familie s-a mobilizat pentru șpagă la angajare la spitalul județean „Femeia s-a consultat cu nașa ei despre șansele de a se angaja ca asistent medical la Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani, având în vedere că în cursul anului 2023, a fost emisă o ordonanță de urgența a Guvernului prin care s-au blocat angajările la spitale, pentru o perioadă. Nașa fetei i-a spus că o să se intereseze și o să revină cu un răspuns. Ulterior, nașa i-a spus acesteia să-și depună documentele pentru înregistrarea unui PFA, la ANAF Botoșani, având ca obiect prestări servicii de asistent medical generalist, spunându-i că deține informații că vor fi făcute angajări la Spitalul Județean Botoșani în baza unor contracte de prestări servicii. Nașa fetei i-a spus acesteia, în același context că a aflat despre acele informații de la managera SJU Botoșani, pe care a invocat că o cunoștea, rezultând din discuțiile purtate cu nana ei, că era prietenă cu Adăscăliței. De asemenea i-a spus fetei interesate că persoana care o va putea ajuta să încheie un contract de prestări servicii la Spitalul Județean Botoșani era managerul Adăscăliței, cu care a asigurat-o că a vorbit despre ea. Martora Tudosă Diana-Ștefania i-a povestit prietenului său, despre discuțiile avute cu nașa lor și despre suma de bani cerută de aceasta în scopul facilitării încheierii unui contract de prestări serviciu cu Spitalul Județean Botoșani, deoarece ea nu dispunea de acea sumă de bani și trebuia să o ajute cineva să facă rost de bani. Prietenul ei i-a spus că nu avea încotro și trebuia să facă rost de cei 2.000 de euro, obținând de la el, suma de 7.000 de lei, bani pe care îi avea în casă, strânși din salariu, iar diferența de 3.000 de lei, până la suma de 10.000 lei, echivalentul a 2.000 de euro, fiind împrumutată de la sora sa, care locuiește împreună cu mama ei, în Curtești și care avea banii strânși tot din salariu, lucrând ca bucătar. Sora sa știa scopul pentru care i-a dat cu împrumut cei 3.000 de lei, pentru că martora i-a povestit că avea nevoie de bani, nașa lor, pentru a-i da mai departe, ca să-i faciliteze încheierea contractului de prestări servicii cu spitalul (...) Fata nu mai ținea minte exact la audieri data exactă când i-a dat suma de 10.000 de lei, nașei sale, dar știe sigur că acest lucru s-a întâmplat în luna octombrie 2023, înainte de încheierea contractului de prestări servicii, din 1 noiembrie 2023. Ulterior fata a depus dosarul acolo unde a fost indicat de către Adăscăliței, acesta a fost admis iar ea și-a început activitatea în cadrul SJU Botoșani”, se arată în referatul DNA, citat de stiripesurse.ro.

Ce șpagă se dădea la Spitalul Județean Botoșani pentru angajarea unui electrician sau a unui „muncitor necalificat supraveghere bolnavi psihici periculoși”
Eveniment

Ce șpagă se dădea la Spitalul Județean Botoșani pentru angajarea unui electrician sau a unui „muncitor necalificat supraveghere bolnavi psihici periculoși”

Ce șpagă se dădea la Spitalul Județean Botoșani pentru angajarea unui electrician sau a unui „muncitor necalificat supraveghere bolnavi psihici periculoși”: sumele încasate pentru trucarea concursurilor variau între 500 de lei și 10.000 de lei. Citește și: ANALIZĂ Fermierii, care cer noi și noi pomeni de la stat, obțin profituri declarate uriașe. Rata profiturilor cultivatorilor de cereale, peste IT și cu 250% peste media națională Ieri, DNA a extins un dosar deschis în decembrie 2023 și a pus sub control judiciar încă trei angajați ai Spitalului Județean de Urgență (SJU) Botoșani - cel în care o tânără mămică a murit după ore de chinuri, așteptând în zadar un medic. Spitalul este oficial în subordinea Consiliului Județean, dominat de PSD și condus de Doina Federovici. Ce șpagă se dădea la Spitalul Județean Botoșani pentru angajarea unui electrician „În perioada 2020-2022, inculpații Titiliuc Mirela, Surugiu Anca și Anichei Claudiu, ar fi deținut diferite calități în cadrul comisiilor de examinare înființate la nivelul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani pentru ocuparea unor posturi de electrician, muncitor necalificat supraveghere bolnavi psihici periculoși, asistent medical debutant pe durată determinată și infirmier. În acel context, inculpații Surugiu Anca și Anichei Claudiu ar fi furnizat unor candidați subiectele stabilite de comisie, ce urmau să fie date la probele de concurs, în scopul facilitării promovării acestora, prin obținerea unei note minime, respectiv nota 7,00. În aceleași împrejurări, inculpatele Titiliuc Mirela și Surugiu Anca ar fi pretins și primit, direct sau prin intermediari, de la alți candidați bunuri și sume de bani cuprinse între 500 lei și 10.000 lei”, a explicat DNA. În decembrie 2023, 11 persoane au fost reținute de procurorii DNA în dosarul privind presupuse fraudări ale concursurilor pentru ocuparea unor posturi în acest spital în perioada 2018-2023. Conform DNA, în perioada 2018-2023, cei implicați ar fi solicitat și primit sume substanțiale de bani, bijuterii, și alte avantaje pentru favorizarea unor candidați în cadrul concursurilor pentru posturi la spital. Citește și: EXCLUSIV Noua șefă a CNAS a ascuns 17 sponsorizări pe care le-a primit de la mari companii de medicamente. În șapte ani, Valeria Herdea a primit 70 de sponsorizări Concursurile fraudate erau pentru slujbe de îngrijitoare, brancardieri, asistenți medicali, dar și de medici sau chiar posturi de conducere.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră