vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: amnistie

6 articole
Internațional

Zeci de mii de afgani abandonați de Trump, momiți de guvernul taliban

Talibanii cheamă afganii acasă, oferind amnistie. Guvernul taliban de la Kabul i-a îndemnat pe afganii care își doresc să trăiască în Statele Unite să se întoarcă în Afganistan, în contextul în care administrația Trump a înăsprit condițiile de intrare și ședere în SUA. Talibanii cheamă afganii acasă, oferind amnistie În cadrul unui discurs susținut la Kabul cu ocazia sărbătorii Eid al-Adha, premierul Hassan Akhund a declarat: Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” „Celor care sunt îngrijorați și spun că America și-a închis ușile în fața poporului afgan, vreau să le spun să revină în țara lor, chiar dacă au servit americanii timp de 20 sau 30 de ani.” Acesta a dat asigurări că întoarcerea lor va fi lipsită de repercusiuni: „Întoarceți-vă acasă, nu vă vom face probleme, vă promitem!”, a transmis Akhund, menționând că liderul suprem taliban, emirul Hibatullah Akhundzada, „a oferit amnistie pentru toți”. Îndoieli privind amnistia: ONU semnalează abuzuri Deși talibanii au promis, odată cu revenirea la putere în 2021, că nu vor pedepsi foștii colaboratori ai forțelor occidentale, rapoartele ONU contrazic aceste declarații. Organizația a documentat cazuri de execuții extrajudiciare și dispariții forțate ale celor care au lucrat cu trupele internaționale. Drepturile femeilor, sever restrânse Guvernul islamic radical a impus reguli stricte, interzicând activități culturale și sociale și restrângând sever drepturile femeilor. ONU a calificat politica talibană drept un adevărat „apartheid de gen”. Mii de afgani cer vize în SUA, dar șansele scad În ultimii ani, sute de mii de afgani au solicitat vize pentru a emigra în Statele Unite, în special ca refugiați sau pe baza colaborării cu armata americană. Căderea Kabulului în august 2021 a lăsat în urmă numeroși colaboratori locali, care s-au refugiat în țări vecine precum Pakistanul, în încercarea de a contacta ambasadele occidentale. Donald Trump limitează accesul afganilor în SUA Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a adus noi obstacole pentru afganii care sperau să se stabilească în America. Inițial, administrația a suspendat intrarea refugiaților, iar mai recent a anunțat revocarea statutului de protecție temporară pentru mii de afgani aflați deja în SUA, începând cu 12 iulie. Totodată, noile restricții afectează aproximativ 20 de țări, limitând considerabil posibilitatea afganilor de a emigra. Kabulul, dispus să negocieze repatrierea refugiaților Luna trecută, guvernul taliban a anunțat că este pregătit să poarte discuții cu Washingtonul privind repatrierea afganilor cărora li se va revoca protecția temporară. Deși autoritățile de la Kabul nu sunt recunoscute oficial de nicio țară, mai multe state, precum Rusia, China, Pakistan și Iran, mențin relații diplomatice informale cu regimul taliban. Rusia scoate talibanii de pe lista organizațiilor teroriste Recent, Rusia a retras mișcarea talibană de pe lista sa cu organizații teroriste. În octombrie anul trecut, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a cerut Occidentului să ridice sancțiunile impuse Afganistanului și să își asume responsabilitatea pentru reconstrucția unei țări afectate de decenii de război.

Talibanii cheamă afganii acasă, oferind amnistie (sursa: X/ARG, Office of Chief of Staff)
Guvernul a renunțat să taie bugetarilor sporul de PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Guvernul a renunțat să taie bugetarilor sporul de PNRR

Nerușinare maximă: în ultima clipă, Guvernul a renunțat să le mai taie bugetarilor sporul de PNRR. Articolul privind tăierea acestui spor a fost scos în timpul ședinței de guvern din ordonanța care cumula măsurile privind amnistia fiscală cu cele privind reducerea cheltuielilor. În plus, Guvernul a renunțat să taie dreptul primarilor de a organiza concerte. O prevedere în acest sens era în proiectul de ordonanță, așa cum fusese publicat pe site-ul ministerului de Finanțe. Informațiile au fost oferite de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, dar doar după ce i s-a pus întrebări în acest sens. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Pe de altă parte, ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți și confiscă la Fondul de rezervă banii ministerelor. Iată transcrierea conferinței de presă de după ședința de guvern: Guvernul a renunțat să taie bugetarilor sporul de PNRR „Reporter: Puteți să ne spuneți, vă rog, dacă în ordonanță s-a păstrat și prevederea prin care sporul bugetarilor de 50% este tăiat în perioada concediilor? Marcel Boloş: În timpul ședinței de guvern, fiindcă sunt beneficiari ai acestor stimulente din diferite programe operaționale, sunt din politica de coeziune și sunt din politica agricolă și fiindcă mecanismele sunt diferite, iar la unii stimulentele sunt incluse în salariul de bază s-a luat decizia ca această măsură să fie amânată până la 1 ianuarie, astfel încât în această perioadă de timp să poată să fie gândită corelarea cu indicatorii de performanță a acestor forme de acordare a stimulentelor și să găsim măsuri care țin de utilizarea eficientă a acestor fonduri. Aceasta a fost decizia luată în timpul ședinței de guvern. Reporter: Ca să fie clar: rămân cu sporul în plată până la 1 ianuarie! Marcel Boloş: Da, rămân cu aceste stimulente, cu mențiunea că, începând cu data de 1 ianuarie, aceste stimulente, ulterior să fie legate de indicatori de performanță. Reporter: Referitor la concerte, mai am și eu o precizare vă rog. La concerte, festivaluri organizate din bani publici se vor putea organiza sau a fost scoasă și această prevedere? Marcel Boloş: Evenimentele comunitare, cum sunt denumite ele, nu sunt cuprinse în proiectul de ordonanță de urgență. Reporter: Deci a fost scoasă această prevedere prin care erau interzise. Marcel Boloş: A fost eliminată, da”.

Ciolacu vrea să-l ierte pe Negoiță de datorii de 200 milioane lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Ciolacu vrea să-l ierte pe Negoiță de datorii de 200 milioane lei

Premierul Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său, primarul Sectorului 3 Robert Negoiță, de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat. Dacă Robert Negoiță își va plăti datoria principală către ANAF, el ar urma ca - potrivit ordonanței de urgență privind amnistia fiscală - să beneficieze de scutiri de aproximativ 42 milioane de euro. Citește și: Datoriile lui Robert Negoiță către statul român, mai mari decât costurile spitalului construit de „Dăruiește Viața”. Primarul, datorii imense către primării PSD Ciolacu vrea să-l ierte pe Negoiță de datorii de 200 milioane lei În prezent, potrivit ultimei declarații de avere, din iunie 2024, primarul PSD al Sectorului 3 are datorii la ANAF de puțin sub 269 de milioane de lei. În 2020, în declarația de avere, el a arătat și care este suma principală datorată ANAF și cât sunt dobânzile și penalitățile de întîrziere: „Suma pretins datorată către ANAF este de 250.305.914 lei, fiind compusă din principal în suma de 76.483.447 debit TVA, plus dobânzi și penalități de întârziere în suma de 173.822.467 lei. Între timp, cu penalități și dobânzi, datoria sa la ANAF a crescut cu circa 29 de milioane de lei. În plus, Negoiță are și datorii de câteva milioane de lei către mai multe primării. Ce i-ar oferi ordonanța de urgență privind amnistia fiscală? I-ar șterge lui Negoiță dobânzile și penalitățile de întârziere, plus 25% din datoria de bază. Ce oferă marea amnistie fiscală „Debitorii, persoane fizice, inclusiv cele care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere și care înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mare de 5.000 lei inclusiv, pot beneficia de: a) anularea unui procent de 25 % din obligațiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în situația în care acestea sunt stinse în procent de 75 % până la data depunerii cererii de anulare dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024; b) anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv”. În aceste condiții, lui Robert Negoiță i s-ar șterge dobânzi și penalități de circa 190 de milioane de lei, plus 25% din datoria principală, de 76,8 milioane de lei. Citește și: Marea amnistie: guvernul PSD-PNL șterge datorii de zeci de mii de euro pentru bogătași cu venituri de peste 20 de milioane de lei – Gabriel Biriș În total: circa 209 milioane de lei, adică aproape 42 de milioane de euro.

Guvernul șterge datorii pentru bogătași cu venituri peste 20 milioane lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul șterge datorii bogătași cu venituri peste 20 milioane lei

Marea amnistie promovată de Marcel Ciolacu și Marcel Boloș înseamnă că guvernul PSD-PNL șterge datorii de zeci de mii de euro pentru bogătași cu venituri de peste 20 de milioane de lei, arată avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Și profesorul universitar Bogdan Glăvan are o abordare asemănătoare: „Cetățeni, nu vă mai plătiți impozitele! Guvernul te vrea hoț. Iată, dă amnistie”. Biriș calculează, pe Facebook, că, din datele oferite chiar de guvern în nota de fundamentare la ordonanța de urgență privind amnistia fiscală, că aproape 13.000 de români cu venituri de 20 de milioane de lei vor beneficia de scutiri de plată de circa 104.000 euro. Guvernul șterge datorii pentru bogătași cu venituri peste 20 milioane lei „Scandalos!!! Deși îmi promisesem că nu mai scriu despre «amnistie», am observat o chestiune scandaloasă, pur și simplu nu mă pot abține să nu scriu!Citesc Nota de fundamentare pusă de dl. Prof. Univ. Dr. Bolos pe site-ul MF aseară, știți că îmi plac cifrele ? La pag 3 avem un tabel cu structura impozitelor neachitate, pe vechime și cuantum (fără accesorii). Ultima linie ne spune că un număr de 12.912 români cu datorii mai mari de 200.000 lei au acumulat în total datorii neachitate de 34.966.126.276 lei (aproape 35 miliarde de lei/7 miliarde de euro). Hai să presupunem că toate cele 8,19 mld de lei provenind din horări penale definitive sunt aici. Le scădem: 34,97 - 8,19 = 26,78 mld lei datorii la ANAF neachitate de un pic mai puțin de 13 mii de români. Asta înseamnă că cei 12.912 au în medie o datorie de 2.074.000 lei (peste 2 milioane lei/417.000 euro). ÎN MEDIE! Ca să ai de plată 2 milioane, trebuia să fi declarat venituri de 20 milioane.Pe aceștia dl Prof Univ Dr Bolos vrea să ierte nu numai de accesorii, ci și de 25%, adică vrea să le șteargă cu buretele, în medie 104.000 euro!!! Ca să știm cu se ocupă angelicul nostru Ministru Prof Univ Dr Bolos!!! Încă mai e ministru? Bravo!”, a scris Biriș. Printre cei care ar putea fi în această situație este primarul PSD Robert Negoiță. Profesorul universitar Bogdan Glăvan a comentat, pe X, această ordonanță: „Cetățeni, nu vă mai plătiți impozitele! Guvernul te vrea hoț. Iată, dă amnistie. Datorezi statului diverse taxe neplătite în cuantum mai mare de 5000 de lei? Ți se șterg un sfert din taxe + penalitățile! Datorezi o sumă mai mică de 5000 de lei? Ți se șterge jumătate!”.

DNA anunță că 557 de cauze penale vor fi închise Foto: Facebook DNA
Politică

DNA anunță că 557 de cauze penale vor fi închise

DNA anunță că, urmare a deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescrierea, 557 de cauze penale, cu prejudiciu de 1,2 miliarde euro şi valoare a mitei şi a traficului de influenţă de 150 milioane euro, vor fi închise. DNA anunță că 557 de cauze penale vor fi închise Parchetul anticorpție arată că va solicita sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanţei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene şi jurisprudenţa CJUE, care, printre altele prevăd obligaţia statului român de a cerceta şi sancţiona, într-o manieră efectivă, faptele de corupţie şi fraudarea fondurilor europene. ”Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 şi a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripţia răspunderii penale, Direcţia Naţională anticorupţie (DNA) a întocmit o situaţie estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale. În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menţionate va avea consecinţe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală şi în faţa instanţelor de judecată. În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă se ridică la 150 milioane euro, magistraţii vor fi nevoiţi să constate încetarea proceselor penale şi înlăturarea răspunderii penale pentru infracţiuni de corupţie, asimilate corupţiei şi având ca obiect fraudarea fondurilor europene”, transmite DNA, citat de news.ro. Câte dosare se închid și cu ce prejudicii estimate Situaţia detaliată se prezintă astfel: Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA)- 190 dosare- prejudiciu estimat 648.207.688 euro- valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă 50.997.625 euro Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanţelor) de judecată, în diferite stadii- 367 dosare- prejudiciu estimat 561.230.056 euro- valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă 99.471.962 euro DNA va sesiza CJUE ”În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare şi au întocmit acte de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale, conform Codului penal şi Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) şi în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective). Concret, în considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR şi în conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripţiei numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecţilor şi inculpaţilor (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mişcare a acţiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată, etc)”, precizează DNA. Citește și: Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari de la Moscova, scrie Washington Post. Plus: „Servicul rus de securitate subminează guvernul pro-vestic al Moldovei” Instituţia de asigurări că procurorii DNA vor fi consecvenţi în dosarele în care se va invoca prescripţia răspunderii penale şi vor solicita sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanţei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene şi jurisprudenţa CJUE, care, printre altele prevăd obligaţia statului român de a cerceta şi sancţiona, într-o manieră efectivă, faptele de corupţie şi fraudarea fondurilor europene.

Fostul șef DIICOT Horodniceanu, dosare închise (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fostul șef DIICOT Horodniceanu, dosare închise

Fostul șef DIICOT Horodniceanu, dosare închise. La Iaşi, multe dintre dosarele grele îl au ca autor principal de procurorul DIICOT Daniel Horodniceanu. Fostul șef DIICOT Horodniceanu, dosare închise Acesta a explicat ce crede că se va întâmpla după decizia ÎCCJ. "La Iaşi se va întâmpla ce se va întâmpla şi în toată ţara, probabil că se va dispune încetarea procesului penal într-o multitudine de dosare. Citește și: Cea mai dură înfrângere pentru Putin în prag de iarnă: șantajul gazelor la adresa UE a eșuat, blocul comunitar și-a asigurat rezervele până în primăvară iar prețurile au scăzut Prescripţia răspunderii penale e un soi de amnistie. Are aceleaşi efecte. Cea mai mare parte din dosarele instrumentate de mine vor fi prescrise", a declarat procurorul Horodniceanu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră