marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: amenințări

57 articole
Internațional

Trump își amenință aliații și relaxează o lege veche de peste 100 de ani privind transportul maritim

Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa aliaților SUA, sugerând că Washingtonul ar putea renunța la protejarea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. În paralel, administrația americană a decis să relaxeze temporar o lege veche de peste un secol pentru a reduce presiunile asupra pieței energetice. Trump, mesaj dur către aliați: „Să se descurce singuri” Donald Trump a reacționat la refuzul Germaniei și al altor state de a sprijini militar SUA în regiune, afirmând că țările care depind de Strâmtoarea Hormuz pentru transportul maritim ar putea fi lăsate să gestioneze singure situația. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Declarația a fost publicată pe platforma Truth Social și vine pe fondul tensiunilor crescute generate de conflictul din Iran. Legea Jones, suspendată temporar pentru a stabiliza piața energiei Pentru a contracara creșterea prețurilor la energie, administrația americană a decis suspendarea temporară a Jones Act pentru o perioadă de 60 de zile. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a explicat că măsura va facilita transportul resurselor energetice. „Suspendarea va permite resurselor vitale precum petrolul, gazele naturale, îngrăşămintele şi cărbunele să ajungă liber în porturile americane timp de 60 de zile”, a declarat aceasta. Leavitt a descris decizia drept „un nou pas în eforturile de contracarare a perturbărilor pe termen scurt de pe piaţa petrolieră”, generate de războiul din Iran. Ce este Jones Act și de ce este controversată Jones Act, adoptată în 1920, impune ca transportul de mărfuri între porturile americane să fie realizat exclusiv de nave sub pavilion american. Legea a fost creată pentru a proteja industria maritimă din SUA, însă criticii susțin că aceasta duce la costuri mai mari pentru transport și, implicit, la prețuri mai ridicate pentru consumatori. Numărul limitat de nave disponibile pentru transportul intern de petrol contribuie la creșterea costurilor logistice. Strâmtoarea Hormuz, blocată de conflictul din Iran Războiul din Iran a afectat grav traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, o rută esențială pentru comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate. Deși SUA este în prezent un exportator net de petrol, impactul asupra piețelor globale a dus la creșterea prețurilor combustibililor pe piața americană. Anterior, Karoline Leavitt a declarat că SUA nu depinde direct de această rută pentru aprovizionarea internă, însă a subliniat importanța menținerii deschise a strâmtorii: Washingtonul consideră că Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână funcțională „pentru piaţa globală a petrolului şi pentru a stabiliza preţurile”. Măsuri similare în trecut: precedentul Puerto Rico Nu este pentru prima dată când Donald Trump suspendă temporar Jones Act. În 2017, măsura a fost aplicată pentru a facilita livrarea ajutoarelor în Puerto Rico, după un dezastru natural. Decizia actuală vine însă într-un context geopolitic mult mai tensionat, cu implicații directe asupra piețelor energetice globale.

Trump amenință aliații și suspendă Jones Act (sursa: Facebook/The White House)
Trump amenință infrastructura petrolieră a Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Strategicul hub petrolier iranian de pe insula Kharg va fi distrus dacă Ormuz e blocat (Trump)

Președintele american Donald Trump a avertizat că Statele Unite ar putea ataca infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, principalul hub de export al petrolului iranian, dacă Teheranul nu încetează atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz. Avertismentul vine într-un moment de tensiuni extreme în Orientul Mijlociu, pe fondul unei perturbări majore a aprovizionării globale cu energie. Declarațiile liderului de la Casa Albă au stârnit îngrijorări pe piețele internaționale, deoarece orice escaladare în această zonă strategică ar putea avea consecințe majore asupra prețului petrolului și asupra economiei globale. Ultimatumul lui Donald Trump privind insula Kharg Donald Trump a transmis vineri un mesaj ferm către Iran, sugerând că infrastructura petrolieră de pe insula Kharg ar putea deveni o țintă militară dacă atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz continuă. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat Într-o postare pe rețelele sociale, președintele american a susținut că armata SUA a „distrus complet” mai multe ținte militare de pe insulă, care găzduiește terminalul prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Iranului. Insula Kharg se află la aproximativ 500 de kilometri nord-vest de Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Washingtonul a precizat că infrastructura petrolieră nu a fost vizată în atacurile recente. „Dacă Iranul sau oricine altcineva încearcă să interfereze cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, voi reconsidera imediat această decizie”, a scris Trump. SUA pregătesc escortarea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz Președintele american a declarat, de asemenea, că Marina Statelor Unite va începe în curând să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul energiei la nivel global. Aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu combustibili fosili trece prin această cale navigabilă strategică, iar orice blocaj sau atac ar putea avea efecte dramatice asupra piețelor energetice. Iranul refuză să cedeze presiunii militare Deși conflictul dintre Iran și coaliția americano-israeliană a intrat în a treia săptămână, autoritățile de la Teheran nu au dat semne că ar fi dispuse să capituleze. Liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei, succesorul tatălui său ucis, a declarat că Strâmtoarea Ormuz ar trebui menținută închisă ca instrument de presiune strategică. În același timp, armata iraniană a avertizat că orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului ar putea declanșa lovituri împotriva instalațiilor petroliere ale companiilor care colaborează cu Statele Unite în regiune. Explozii pe insula Kharg în timpul atacurilor americane Agenția semi-oficială iraniană Fars a relatat că peste 15 explozii au fost auzite pe insula Kharg în timpul atacurilor americane. Potrivit surselor citate, au fost lovite sisteme de apărare aeriană, o bază navală și infrastructuri aeroportuare. Autoritățile iraniene susțin însă că instalațiile petroliere nu au fost afectate. Insula Kharg este un punct vital pentru exporturile de petrol ale Iranului și orice lovitură asupra acestei infrastructuri ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței globale. Exporturile de petrol ale Iranului continuă, în ciuda războiului Datele furnizate de TankerTracker.com și Kpler arată că Iranul continuă să exporte petrol într-un ritm de aproximativ 1,1–1,5 milioane de barili pe zi, chiar și după intensificarea conflictului. O mare parte din petrolul transportat prin terminalul Kharg ajunge în China, principalul importator mondial de țiței. Piețele urmăresc cu atenție situația infrastructurii petroliere iraniene, deoarece chiar și întreruperi minore ar putea reduce oferta globală de energie și ar putea genera noi creșteri de preț. Iranul afirmă că a doborât peste 100 de drone Televiziunea de stat iraniană a anunțat că forțele de apărare aeriană ale țării au doborât cinci drone suplimentare, ridicând la 114 numărul total al aparatelor fără pilot americane și israeliene distruse de la începutul conflictului. Escaladarea conflictului destabilizează piețele globale Prețurile petrolului au fluctuat puternic în ultimele zile, pe fondul declarațiilor contradictorii ale lui Donald Trump privind durata războiului și perspectivele conflictului. Confruntarea, începută pe 28 februarie cu bombardamente masive ale SUA și Israelului asupra Iranului, s-a extins rapid într-un conflict regional care influențează piețele energetice și financiare la nivel global. Atacuri și violențe în întreaga regiune Tensiunile s-au extins în mai multe zone ale Orientului Mijlociu. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost lovită sâmbătă de un atac cu rachete, potrivit unor surse din securitatea irakiană. În același timp, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lansat noi lovituri asupra Israelului împreună cu miliția libaneză Hezbollah. În Emiratele Arabe Unite, unele operațiuni de încărcare a petrolului din portul Fujairah au fost suspendate după un atac cu drone și focuri de armă raportate sâmbătă dimineață. Victime în Liban și Iran În sudul Libanului, cel puțin 12 membri ai personalului medical au fost uciși într-un atac israelian asupra unui centru medical din orașul Borj Qalaouiya, potrivit agenției de presă de stat libaneze. În Iran, presa locală a relatat că cel puțin 12 persoane au murit și mai multe au fost rănite în atacuri desfășurate în diferite regiuni ale țării, inclusiv în provinciile centrale și sud-estice.

Trump amenință Spania cu sancțiuni comerciale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Spania cu sancțiuni comerciale pentru lipsa de sprijin în războiul contra Iranului

Președintele american Donald Trump a lansat din nou critici dure la adresa Spaniei, acuzând guvernul de la Madrid că „nu cooperează deloc” în operațiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Liderul de la Casa Albă a calificat atitudinea autorităților spaniole drept „foarte rea” și a reiterat amenințarea de a întrerupe relațiile comerciale cu această țară. Declarațiile vin în contextul în care Spania a refuzat utilizarea unor baze militare pentru operațiunile aeriene americane, obligând avioanele cisternă ale SUA să se mute la alte baze din Europa. Trump acuză Spania de lipsă de cooperare Într-o declarație făcută presei, Donald Trump a afirmat că guvernul spaniol nu oferă sprijin în campania de bombardamente împotriva Iranului. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România „Cred că nu cooperează deloc. Cred că s-au comportat foarte rău, foarte rău. Probabil vom întrerupe comerțul cu Spania”, a declarat președintele american. Trump a criticat direct guvernul condus de premierul spaniol Pedro Sánchez, susținând că acesta nu respectă angajamentele din cadrul NATO. Dispută privind cheltuielile pentru apărare Un alt motiv de tensiune invocat de Donald Trump este refuzul Spaniei de a accepta propunerea sa privind majorarea bugetelor militare ale statelor membre NATO la 5% din PIB. Potrivit liderului american, Madridul ar fi singurul guvern care s-a opus deschis acestei solicitări, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o atitudine necooperantă față de alianță. „Oamenii din Spania sunt fantastici. Dar conducerea lor nu este atât de grozavă”, a afirmat Trump. Spania refuză utilizarea bazelor militare pentru atacurile asupra Iranului Tensiunile s-au amplificat după ce autoritățile spaniole nu au permis folosirea bazelor aeriene Naval Station Rota și Morón Air Base pentru operațiunile aeriene americane îndreptate împotriva Iranului. Ca urmare, armata americană a fost nevoită să își relocheze o parte din infrastructura militară în alte state europene. În special, aproximativ 15 avioane de realimentare aeriană KC-135 au fost mutate din Spania către alte baze din Europa. Aceste aeronave sunt esențiale pentru operațiunile militare, fiind utilizate pentru realimentarea în aer a avioanelor de vânătoare și bombardament implicate în misiuni. Amenințările comerciale ale SUA, greu de aplicat Deși Donald Trump a amenințat cu întreruperea comerțului cu Spania, o astfel de măsură ar fi dificil de pus în aplicare. Spania este stat membru al Uniunea Europeană, iar schimburile comerciale cu Statele Unite se desfășoară în cadrul acordurilor economice stabilite între UE și SUA. În aceste condiții, orice decizie privind restricționarea comerțului ar implica negocieri și mecanisme la nivel european, nu doar o decizie unilaterală a Washingtonului.

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă (sursa: cbc.ca)
Internațional

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă. Iranul va ataca navele care încearcă să tranziteze zona

Comandantul Gărzilor Revoluționare iraniene a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul maritim și a avertizat că Iranul va incendia orice navă care va încerca să traverseze acest punct strategic. Decizia are implicații majore pentru piața energetică globală, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului din statele Golfului. Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru exporturile de petrol din Golf Strâmtoarea Ormuz face legătura între Golful Persic și Golful Oman, fiind un coridor maritim vital pentru exporturile de petrol și gaze naturale lichefiate provenite din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak și Qatar. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Potrivit estimărilor internaționale, un procent semnificativ din petrolul tranzacționat la nivel mondial trece zilnic prin acest punct strategic. Orice blocaj în zonă generează imediat reacții pe piețele energetice și temeri privind securitatea aprovizionării. Deși autoritățile iraniene au negat anterior că ar fi închis oficial strâmtoarea, în contextul atacurilor aeriene lansate sâmbătă împotriva Iranului de către SUA și Israel, în realitate traficul era deja afectat. Mai mulți operatori maritimi au ales să evite zona din cauza riscului crescut de conflict, ceea ce a dus la o închidere de facto a rutei. Iranul susține că a atacat un petrolier cu legături americane În cursul aceleiași zile, Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat că au lovit cu două drone un petrolier aflat în Strâmtoarea Ormuz, despre care susțin că ar avea legături cu Statele Unite. Nava vizată este petrolierul Athe Nova, care navighează sub pavilionul statului Honduras. Până la acest moment, operatorul navei nu a oferit informații clare cu privire la starea vasului sau la eventualele pagube produse.

PSD condiționează bugetul de luarea măsurilor de solidaritate (sursa: Facebook/Mihai Fifor)
Politică

PSD îl amenință pe față pe Bolojan: Fără măsurile de solidaritate propuse de noi, bugetul nu trece

Deputatul PSD Mihai Fifor a declarat luni că bugetul de stat pentru acest an nu poate fi adoptat fără introducerea măsurilor de solidaritate propuse de social-democrați. Potrivit acestuia, aceste măsuri reprezintă „oxigen” pentru zeci de mii de români afectați de reformele economice din ultimele luni. Fifor a criticat modul în care au fost implementate reformele, pe care le descrie ca fiind aplicate „cu barda”, fără analiză și fără rezultate concrete, susținând că presiunea economică asupra populației a crescut semnificativ. Critici la adresa politicilor de austeritate Într-o postare publicată pe Facebook, deputatul PSD a afirmat că, în opinia sa, politicile promovate de premierul Ilie Bolojan au accentuat nemulțumirea socială. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” El a susținut că protestele din stradă sunt rezultatul presiunii economice acumulate și al măsurilor de austeritate percepute de populație ca fiind excesive. Fifor a subliniat că există o ruptură între „România reală”, unde oamenii se confruntă cu creșterea costurilor și scăderea veniturilor, și viziunea decidenților politici. În acest context, el a descris politica austerității drept una aplicată fără echilibru, care riscă să afecteze stabilitatea socială. Nemulțumire socială și riscuri economice Deputatul PSD consideră că politica de reduceri bugetare realizate fără analize aprofundate a contribuit la o stare generalizată de nemulțumire. În opinia sa, echilibrele economice pot fi refăcute, însă nu prin concedieri în lanț sau tăieri brute de venituri. Fifor a argumentat că economia trebuie tratată ca un organism complex, care are nevoie de stabilitate și încredere. El a susținut că, în ultimele luni, majoritatea categoriilor sociale au fost afectate de măsurile guvernamentale și a invocat date oficiale și sondaje care ar indica dificultăți economice și riscuri de recesiune. Totodată, deputatul a avertizat că tensiunile sociale și lipsa de încredere în instituții pot expune România la riscuri economice și politice majore. Avertisment privind o posibilă explozie socială Potrivit lui Mihai Fifor, principalul pericol este ca tensiunile acumulate să conducă la o „explozie socială”, care ar putea anula progresele realizate în reducerea deficitului bugetar și ar amplifica instabilitatea. El a subliniat că menținerea coeziunii sociale este esențială pentru stabilitatea statului și pentru implementarea unor reforme sustenabile. Ce măsuri de solidaritate propune PSD Deputatul social-democrat a precizat că bugetul trebuie să includă explicit măsurile de solidaritate propuse de PSD. Printre acestea se numără sprijinul pentru pensionarii cu venituri mici, protejarea persoanelor vulnerabile, eliminarea unor obligații fiscale considerate injuste — precum CASS pentru mame și veterani — și menținerea finanțării pentru Educație. În concluzie, Mihai Fifor a reiterat că, în lipsa acestor măsuri, adoptarea bugetului ar fi dificilă, insistând că solidaritatea socială este o condiție esențială pentru stabilitate economică și reforme pe termen lung.

Rusia amenință cu măsuri în cazul militarizării Groenlandei (sursa: TASS)
Internațional

Rusia va lua măsuri dacă Groenlanda se militarizează, avertizează Lavrov

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că Rusia va adopta contramăsuri „tehnico-militare” dacă Groenlanda va fi militarizată și vor fi create acolo capacități îndreptate împotriva Moscovei. Declarația a fost făcută miercuri în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, pe fondul discuțiilor tot mai intense privind viitorul strategic al insulei arctice. Lavrov: „Vom lua contramăsuri adecvate” Șeful diplomației ruse a precizat că, în cazul în care Groenlanda – teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei – va deveni o platformă militară ostilă Rusiei, reacția Moscovei nu va întârzia. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Desigur, dacă Groenlanda se militarizează și se creează acolo capacități militare îndreptate împotriva Rusiei, vom lua contramăsuri adecvate, inclusiv de ordin tehnico-militar”, a afirmat Lavrov. Totuși, oficialul rus a subliniat că, în opinia Moscovei, problema statutului Groenlandei „nu privește direct” Rusia, fiind o chestiune ce trebuie rezolvată între Statele Unite, Danemarca și autoritățile locale. Groenlanda, între Danemarca și SUA Lavrov a adăugat că soluționarea situației trebuie să țină cont de voința populației insulei, sugerând că autoritățile de la Copenhaga au tratat dur Groenlanda de-a lungul deceniilor. Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatul Danemarcei, însă poziția sa strategică în Arctica a atras un interes crescut din partea Statelor Unite, mai ales în contextul competiției globale pentru resurse și rute maritime. Rusia: „Arctica trebuie să rămână zonă a păcii” Ministrul rus a reiterat poziția oficială a Moscovei potrivit căreia Arctica ar trebui să rămână o zonă a cooperării și stabilității internaționale. „Arctica trebuie să rămână o zonă a păcii și cooperării”, a insistat Lavrov, în contextul tensiunilor crescânde privind securitatea în regiunea polară. Putin despre anexarea Groenlandei: „Nu este o idee nebunească” În paralel, președintele rus Vladimir Putin a comentat anterior speculațiile privind o posibilă anexare a Groenlandei de către SUA. Acesta a declarat că planurile actualei administrații americane nu reprezintă „o idee nebunească” a președintelui Donald Trump, ci au „rădăcini istorice”. Până în prezent, oficialii ruși s-au abținut să critice direct eventualele intenții ale Washingtonului în privința Groenlandei, iar unele declarații au sugerat chiar că Moscova ar putea privi favorabil o reconfigurare geopolitică ce i-ar consolida propriile interese în Ucraina.

Nicușor Dan, îngrijorat de tensiunile transatlantice (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Tensiuni transatlantice: Nicușor Dan reacționează la amenințările comerciale ale lui Trump

Președintele României, Nicușor Dan, și-a exprimat duminică „profunda îngrijorare” față de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici, în contextul tensiunilor recente generate de amenințările comerciale ale administrației de la Washington. Șeful statului cere reluarea discuțiilor la nivel diplomatic Într-un mesaj transmis public, Nicușor Dan a subliniat necesitatea reluării dialogului între aliați, la nivelurile diplomatice adecvate, pentru a evita deteriorarea relațiilor transatlantice. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE „Sunt profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici cu privire la evoluțiile recente. Trebuie să reluăm discuțiile între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare”, a transmis președintele României. Amenințările lui Donald Trump privind tarifele vamale și Groenlanda Reacția președintelui român vine după ce Donald Trump a amenințat, sâmbătă, mai multe state europene – Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda – cu impunerea unor tarife vamale suplimentare. Potrivit declarațiilor liderului de la Casa Albă, aceste taxe ar urma să fie aplicate până la încheierea „unui acord pentru vânzarea completă și integrală a Groenlandei”. Trump a precizat că suprataxa ar urma să fie de 10% începând cu 1 februarie, cu posibilitatea de a ajunge la 25% de la 1 iunie. Macron cere activarea instrumentului anti-coerciție al UE În acest context, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că se va afla „pe tot parcursul zilei în contact cu omologii săi europeni” și va solicita activarea instrumentului anti-coerciție al Uniunii Europene, în cazul în care amenințările cu tarife vamale vor fi puse în aplicare. Surse din anturajul liderului de la Élysée au precizat că Parisul ia în calcul un răspuns coordonat la nivel european. Giorgia Meloni: amenințările comerciale sunt „o eroare” Și premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reacționat dur la declarațiile lui Donald Trump, calificând drept „o eroare” amenințarea cu tarife vamale suplimentare la adresa statelor europene care se opun intenției Washingtonului de a-și extinde controlul asupra Groenlandei. Lidera de la Roma a declarat că i-a transmis direct președintelui american poziția sa, subliniind riscurile unei escaladări comerciale între aliați.

Proteste în Iran, peste 500 de morți (sursa: X/Anonymous)
Internațional

Regimul nu cedează în Iran, s-ar fi înregistrat peste 500 de morți. Protestele continuă

Tulburările din Iran s-au soldat cu peste 500 de morți, potrivit unei organizații pentru drepturile omului care monitorizează situația din teren. Asociația HRANA, cu sediul în SUA, susține că datele colectate de activiști din Iran și din diaspora indică uciderea a 490 de protestatari și a 48 de membri ai forțelor de securitate. Totodată, organizația anunță că peste 10.600 de persoane au fost arestate în contextul represiunii declanșate de autorități. Iranul amenință cu represalii dacă SUA atacă Iranul a avertizat că va riposta în cazul unui atac militar al Statelor Unite, pe fondul intensificării protestelor interne și al unei reprimări sângeroase din partea autorităților. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Demonstrațiile au continuat sâmbătă seara, în ciuda intervențiilor violente ale forțelor de securitate, iar bilanțul victimelor este în creștere. Proteste în peste 100 de orașe Potrivit unor surse medicale citate de BBC, peste 100 de cadavre au fost aduse în doar două zile la două spitale din Iran, însă numărul real al victimelor la nivel național este considerat mult mai ridicat. Protestele s-au extins în peste 100 de orașe și localități din toate provinciile țării. Imaginile verificate de BBC Persian și BBC Verify arată o escaladare clară a violențelor, cu forțe de securitate trăgând asupra mulțimilor în Teheran, Kermanshah, Bushehr și alte regiuni. Washingtonul amenință, Teheranul avertizează: Israelul, posibilă țintă Statele Unite au amenințat Iranul cu lovituri militare ca reacție la uciderea protestatarilor. În replică, președintele Parlamentului iranian a declarat că, în cazul unui atac american, Israelul, alături de baze militare și centre de transport maritim ale SUA din regiune, vor deveni „ținte legitime”. De la proteste economice la revoltă împotriva regimului religios Inițial declanșate la Teheran din cauza inflației galopante, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare națională care cere sfârșitul conducerii religioase impuse de liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei. Procurorul general al Iranului a declarat că orice participant la proteste va fi considerat „dușman al lui Dumnezeu” – o acuzație care poate atrage pedeapsa cu moartea. La rândul său, Khamenei i-a catalogat pe protestatari drept „vandali” care încearcă să-l mulțumească pe președintele american Donald Trump. Trump: „Iranul privește spre libertate” Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite „sunt gata să ajute”, susținând că Iranul „se uită spre libertate”. Deși nu a oferit detalii, surse citate de CBS afirmă că Trump a fost informat despre opțiuni preliminare privind posibile lovituri militare asupra Iranului. Totuși, Wall Street Journal notează că discuțiile nu indică o amenințare iminentă. Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat sâmbătă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre o eventuală intervenție. Autoritățile iraniene dau vina pe SUA și Israel Președintele iranian Masoud Pezeshkian a acuzat direct Statele Unite și Israelul că ar fi instigat protestele. El a susținut, fără a prezenta dovezi, că „indivizi antrenați”, „teroriști” și grupuri externe ar fi fost implicați în incendieri de moschei și atacuri asupra piețelor din orașe precum Rasht. Reprimare violentă și arestări în masă Șeful poliției iraniene a declarat la televiziunea de stat că nivelul confruntării cu protestatarii a fost „intensificat” și că au fost arestați peste 2.500 de oameni de la începutul protestelor, pe 28 decembrie. El a susținut că o „proporție semnificativă” a victimelor ar fi fost provocată de „indivizi antrenați”, nu de forțele de securitate. Surse din interiorul Iranului afirmă că agenți în civil îi vizează în special pe cei care filmează sau participă singuri la proteste. Imagini șocante din mai multe orașe iraniene Imagini autentificate arată confruntări violente în Mashhad, Ilam și Teheran. În unele clipuri se aud focuri de armă, se văd vehicule incendiate și protestatari adăpostiți în spatele baricadelor improvizate. În capitală, manifestanții au ocupat cartiere precum Gisha, Punak și Heravi, cerând explicit sfârșitul regimului clerical. Internet aproape complet blocat în Iran Autoritățile iraniene au impus o întrerupere severă a internetului, mai drastică decât în timpul protestelor „Femeie, Viață, Libertate” din 2022, potrivit experților. Accesul este limitat aproape exclusiv la o rețea internă, iar singura alternativă posibilă ar fi conexiunile prin satelit Starlink, care însă pot fi urmărite. Reacții internaționale și bilanțul victimelor Amnesty International a anunțat că analizează „rapoarte alarmante” privind utilizarea ilegală a forței letale împotriva protestatarilor. Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că vocile critice la adresa regimului de la Teheran nu ar trebui să fie reduse la tăcere prin violență. Organizațiile pentru drepturile omului estimează între 162 și 192 de protestatari uciși în ultimele două săptămâni. BBC Persian a confirmat identitatea a 26 de victime, inclusiv șase copii. Cele mai ample proteste de la revolta din 2022 Actualele manifestații sunt cele mai extinse de la revolta din 2022, declanșată de moartea în custodie a Mahsei Amini. Atunci, peste 550 de persoane au fost ucise și aproximativ 20.000 arestate, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

Trump reia ideea anexării Groenlandei (sursa: YouTube/Forbes Breaking News)
Internațional

Trump spune că se va ocupa de Groenlanda în cam două luni și a ironizat Danemarca

Președintele american Donald Trump și-a reiterat duminică seara dorința ca Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, să ajungă sub control american. Declarațiile au venit în pofida apelului premierului danez Mette Frederiksen, care a cerut Statelor Unite „să înceteze amenințările” privind anexarea teritoriului arctic. Trump: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” La bordul avionului prezidențial Air Force One, Donald Trump a declarat că Statele Unite „au nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securității naționale” și că Danemarca „nu va putea să se ocupe de ea”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Liderul de la Casa Albă a afirmat că Washingtonul se va ocupa de subiect „în aproximativ două luni”, sugerând reluarea discuțiilor „în 20 de zile”. Ironii la adresa Danemarcei: „Încă o sanie trasă de câini” Trump a ironizat Danemarca, aliat NATO, afirmând că pentru a spori securitatea în Groenlanda „a fost adăugată încă o sanie trasă de câini”. Remarca a fost percepută ca o lipsă de respect față de Copenhaga și a amplificat tensiunile diplomatice. Intervenția din Venezuela reaprinde temerile legate de Groenlanda Intervenția militară americană în Venezuela și interesul declarat al lui Donald Trump pentru resursele energetice venezuelene au readus în atenție suspiciunile legate de intențiile Washingtonului în Arctica. Groenlanda este râvnită pentru resursele sale minerale semnificative, poziția sa strategică în nordul Atlanticului, proximitatea față de rutele maritime arctice și zona Arctică militarizată. Presiuni asupra Danemarcei Trump a presat-o pe Mette Frederiksen să renunțe la opoziție după publicarea unei imagini virale în care Groenlanda apărea în culorile steagului SUA, însoțită de mesajul „SOON”. Întrebat despre legătura dintre operațiunea militară din Venezuela și Groenlanda, Trump a spus că partenerii săi „își vor contura propria opinie”, adăugând însă că Statele Unite „au absolut nevoie de Groenlanda”. Trump invocă amenințarea Rusiei și Chinei în Arctica Președintele american a susținut că Groenlanda este „înconjurată de nave rusești și chinezești”, iar Danemarca nu ar putea face față unei asemenea presiuni. În opinia sa, atât SUA, cât și Uniunea Europeană ar avea interesul ca Groenlanda să fie sub control american pentru securitatea regională. Reacția dură a premierului danez: „Absolut absurd” Premierul Mette Frederiksen a respins ferm ambițiile SUA, afirmând că Groenlanda nu este de vânzare și că, deși Danemarca rămâne un aliat loial NATO, „este absolut absurd” să fie sugerată preluarea controlului asupra teritoriului Ea a cerut Washingtonului să înceteze amenințările la adresa unui aliat istoric. Groenlandezii resping ideea apartenenței la SUA Groenlanda, o insulă arctică de aproximativ 57.000 de locuitori, insistă că își dorește să-și decidă singură viitorul. Un sondaj din ianuarie 2025 arată că 85% dintre groenlandezi se opun integrării în SUA și doar 6% susțin această perspectivă. Vizite controversate și operațiuni de influență americană în Groenlanda În martie 2025, vicepreședintele american JD Vance a provocat tensiuni când a intenționat să viziteze Groenlanda fără invitație oficială, renunțând în cele din urmă la plan. Presa daneză a relatat ulterior că persoane apropiate lui Donald Trump au desfășurat operațiuni de influență pe teritoriul arctic. Donald Trump a readus de mai multe ori în discuție ideea ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei și nu a exclus în declarațiile sale nici utilizarea forței militare.

Vicepreședinta Venezuelei, amenințată de Donald Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune iar că SUA au nevoie de Groenlanda și o amenință pe vicepreședinta Venezuelei

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, „va plăti mai scump ca Maduro” dacă „nu va face ce trebuie”, a declarat președintele american Donald Trump, într-un interviu acordat publicației The Atlantic. Liderul de la Washington a transmis că așteaptă cooperare din partea noilor autorități de la Caracas. Trump: Venezuela este „o țară în faliment” Donald Trump a afirmat că Venezuela se află „în faliment” și a descris situația din țară drept „o catastrofă în toate domeniile”. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic El a subliniat că reconstrucția statului sud-american este necesară și inevitabilă. „Schimbarea de regim este mai bună decât prezentul” În ceea ce privește viitoarea conducere politică a Venezuelei, Trump a declarat că „reconstrucția și schimbarea regimului” reprezintă opțiuni preferabile actualei situații. Potrivit lui, „nu poate fi mai rău” decât ceea ce se întâmplă în prezent în țară. Washingtonul menține presiunea: embargo și condiționări politice Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a afirmat că Statele Unite vor colabora cu oficialii venezueleni doar dacă aceștia „vor lua decizii bune”. El a precizat că Washingtonul își păstrează instrumentele de presiune, inclusiv embargoul petrolier. Mesaje contradictorii despre cooperarea cu Delcy Rodriguez Donald Trump a declarat anterior că Delcy Rodriguez este dispusă să coopereze cu Statele Unite. La scurt timp, aceasta a transmis că Venezuela este pregătită „să se apere”, subliniind că statul își va proteja suveranitatea. Trump reia tema Groenlandei: „Avem nevoie de ea, absolut” În același interviu, președintele american a reiterat interesul SUA pentru Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub administrația Danemarcei. Întrebat dacă operațiunea din Caracas ar putea indica intenții viitoare legate de insulă, Trump a răspuns: „Avem nevoie de Groenlanda, absolut”.

Oameni de afaceri, amenințați de un braconier (sursa: Pexels/NEOSiAM 2024+)
Eveniment

Braconierul groazei: a luat în stăpânire mai multe iazuri private sub amenințarea cu moartea

Trei oameni de afaceri din Iași au solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva unui braconier care pescuia ilegal în iazurile de la Belcești. Oameni de afaceri, amenințați de un braconier Bărbatul, prins în repetate rânduri pe proprietate privată, ar fi devenit agresiv și i-ar fi amenințat pe administratori, spunând că „dacă nu este lăsat în pace, cineva va muri”. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Noii proprietari ai iazurilor au încercat să oprească furturile, lucru care ar fi declanșat reacțiile violente ale braconierului. După un prim ordin de protecție obținut în decembrie 2024, administratorii Acvacom SRL au mers din nou în instanță pentru a cere prelungirea măsurii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților Foto: captură video
Justiție

Plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților

Ce conține plângerea la Parchet împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților și o acuză pe aceasta de „instigare la ostilitate socială”. Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze Potrivit unui document publicat de Gândul, incomplet și fără semnătura de pe plângere, în plângere se suține că, încă din septembrie, CSM a identificat „instigări explicite la violenţă fizică şi sexuală şi fapte de pedofilie îndreptate împotriva membrilor de familie ai unor judecători, precum şi alte reacţii similare provenind de la alte persoane fizice, utilizatori ai reţelelor sociale, inclusiv în urma transmiterii unor mesaje private către magistraţi”.  Potrivit unor surse DeFapt.ro, plângerea ar fi fost semnată de Elena Costache, președintele CSM.  Plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților „În acest context extrem de grav, afirmațiile viceprim-ministrului au exacerbat climatul de ostilitate la adresa magistraţilor, sens în care acestea nu au rămas doar la nivelul generării unor consecințe ipotetice, ci au condus la o nouă serie de manifestări publice de o gravitate greu de imaginat, inclusiv amenințări cu fapte de violență extremă asupra magistraților și familiilor acestora”, susține acest Consiliu.  În plângere, magistrații din CSM susțin că asocierea veniturilor lor cu Caritas a „accentuat” caracterul incitator la ură al declarației viceprim-ministrului.  „Prin discursul la care ne referim, se acreditează ideea că magistrații constituie categoria de persoane care obține în mod privilegiat venituri disproporționate, în condițiile în care s-a ajuns ca orice discuție în spațiul public privind justiția să vizeze în mod invariabil veniturile obținute de judecători și procurori, în prezent acesta fiind caracteristica definitorie preponderentă atribuită acestei categorii de persoane”, mai arată CSM. 

Simion reclamă 90 de amenințări cu moartea (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

George Simion susține că viața îi este în pericol, acuză Poliția de pasivitate, a cerut pază SPP

Președintele AUR, George Simion, a anunțat vineri că a solicitat intervenția Serviciului de Pază și Protecție (SPP) pentru asigurarea protecției personale, a familiei sale și a colegilor din conducerea partidului. Simion susține că „instituțiile de forță din București discriminează opoziția politică din România”. Simion reclamă 90 de amenințări cu moartea Simion a afirmat că, pe 30 octombrie, „fațada sediului central al partidului a fost distrusă de indivizi care s-au semnat ca fiind parte din gruparea Antifa”. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Potrivit acestuia, organizația este „etichetată în SUA ca fiind teroristă” și, deși există imagini video detaliate ale incidentului, poliția nu ar fi identificat încă făptașii. Liderul AUR a declarat că, pe 15 septembrie, a depus plângere penală pentru amenințările primite după asasinarea activistului conservator american Charlie Kirk. „Au fost peste 90 de ameninţări: la multe dintre ele se cunosc persoanele, cu nume şi prenume reale. Nicio audiere nu a avut loc până în prezent”, a afirmat Simion, acuzând un „dublu standard” în raport cu alte cazuri publice. El a adăugat că serviciile secrete „și-au declinat competența”, sugerând că acestea sunt preocupate de „fabricarea de dosare politice împotriva celor care stau prea bine în sondaje”. Poliția Română răspunde acuzațiilor lui George Simion Poliţia Română tratează cu maximă seriozitate orice sesizare privind ameninţări, acte de violenţă sau alte fapte care pot afecta siguranţa persoanelor, a transmis, sâmbătă, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR). IGPR a subliniat, printr-un comunicat oficial, că după plângerea penală depusă de liderul AUR a fost constituit un dosar penal. Ancheta este coordonată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, iar polițiștii derulează verificările procedurale prevăzute de lege pentru a stabili toate circumstanțele și a identifica persoanele responsabile. „Nu tolerăm incitarea la ură sau violență” Reprezentanții Poliției Române au precizat că instituția nu tolerează comportamentele sau exprimările care incită la ură, violență ori promovează ideologii extremiste. „Poliţia Română acţionează în mod echidistant şi imparţial, pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa politică, socială sau de altă natură”, se arată în comunicatul IGPR. Instituția amintește că libertatea de exprimare este garantată de Constituția României, însă „nu poate fi folosită ca pretext pentru încălcarea legii”. Amenințările sunt considerate fapte grave IGPR a subliniat că orice amenințare, indiferent la adresa cui este îndreptată, constituie o faptă gravă sancționată de legea penală. „Poliţia Română îşi desfăşoară activitatea pentru protejarea cetăţenilor şi comunităţii conform prevederilor legale”, mai transmite instituția. Ancheta este în desfășurare IGPR a transmis că ancheta privind plângerile depuse de liderul AUR este în desfășurare și că instituția acționează exclusiv în limitele prevăzute de lege. „Poliția Română tratează cu maximă seriozitate orice amenințare la adresa siguranței persoanelor, fără discriminare politică sau ideologică”, se arată în comunicatul final.  

PSD vrea prețuri plafonate la alimente (sursa: Facebook/Marius Constantin Budăi)
Politică

PSD insistă că vrea prețuri plafonate la alimente de bază și-l amenință iar pe Bolojan

PSD vrea prețuri plafonate la alimente. Deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii, a anunțat că partidul nu va accepta ridicarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. PSD vrea prețuri plafonate la alimente Acesta avertizează că o astfel de măsură ar afecta grav cetățenii cu venituri mici și ar avantaja corporațiile din retail. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Budăi a transmis pe Facebook că va propune în PSD și în Parlament o inițiativă legislativă pentru reintroducerea plafonării, în cazul în care premierul Ilie Bolojan nu va decide prelungirea acesteia. Critici la adresa premierului Bolojan „Încetarea plafonării ar fi o catastrofă pentru cetățenii cu venituri mici, mai ales că inflația este în creștere! În schimb, ar fi un cadou pentru corporațiile din retail”, a scris Budăi. El a acuzat marile lanțuri comerciale că doresc speculă și creșteri speculative ale prețurilor, nu o piață concurențială. Acordul politic și riscul de tensiuni în Coaliție Fostul ministru a subliniat că nu au existat discuții în Coaliție privind încetarea plafonării. Totodată, a reamintit premierului Bolojan că sprijinul pentru guvern se bazează pe un Acord Politic ce prevede luarea deciziilor majore doar prin consens. „Dacă încalcă Acordul, premierul este răspunzător de subminarea Coaliției și a propriului guvern! Nu PSD rupe Coaliția, ci cei care încalcă Acordul”, a transmis Budăi. Poziția Guvernului: plafonarea produce distorsiuni economice Executivul a anunțat sâmbătă că decizia eliminării plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Potrivit Guvernului, ultima prelungire, făcută în urmă cu trei luni, a fost stabilită ca fiind finală, întrucât măsura ar fi provocat distorsiuni economice atât pentru producători, cât și pentru comercianți. Premierul Ilie Bolojan urmează să aibă, săptămâna viitoare, discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că ridicarea plafonării nu va genera creșteri majore de prețuri. Sorin Grindeanu: „Nu PSD renunță la plafonare” Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a reafirmat că partidul nu este de acord cu încetarea plafonării și că această decizie nu a fost discutată în coaliție. „România are nevoie de stimularea investițiilor și de politici publice care să crească economia, nu de austeritate pe seama celor mulți”, a transmis Grindeanu pe Facebook. El a amintit că PSD a lansat recent un Plan economic de relansare, bazat pe investiții, crearea de locuri de muncă și sprijin pentru tineri.

Angajații din primării, amenințați cu concedieri (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Tremură angajații din primării: ori pleacă unii din ei, ori pleacă Bolojan. Cele mai afectate județe

Angajații din primării, amenințați cu concedieri. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că reforma administrației locale va reduce numărul de angajați în 66 de primării din județul Iași, cele mai vizate fiind municipiul Iași și comuna Holboca. Angajații din primării, amenințați cu concedieri În timp ce unele primării vor fi nevoite să taie zeci de posturi, altele ar putea chiar să mai facă angajări, în funcție de organigrama raportată la populație. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Reforma, amânată cu două săptămâni, urmărește reducerea cheltuielilor de personal, Bolojan susținând că multe primării nu își mai permit structurile actuale. Premierul pledează pentru tăieri de cel puțin 40%, atrăgând atenția că reducerile sub 25% nu au efect real asupra bugetelor. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră