sâmbătă 04 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

ambasadori

5 articole
Politică

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos

Un general în rezervă, Dorin Toma, care din 2022 în 2025 a condus Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, după ce, timp de doi ani, a fost şef adjunct al Forţelor Terestre Române, arată că Adrian Veștea a neglijat problemele de infrastructură ale bazei de la Cincu în perioada în care era ministru la Dezvoltare și președinte al Consiliului Județean.  Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul Toma arată și faptul că Veștea a ignorat problemele legate de drumurile din Brașov care erau folosite în cadrul aplicațiilor militare DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25: „Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică”. „Autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO” „Cu multă surprindere am aflat despre noua desemnare pentru funcția de prim-ministru al României. Din nefericire, atât pentru Comandamentul NATO pe care l-am condus în perioada 2022-2025, cât și pentru contingentele detașate în România de diferite state aliate — în special de Franța, ca națiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO —, eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară în zona poligonului Cincu (județul Brașov) s-au lovit, în ciuda tuturor insistențelor și demersurilor oficiale, de dezinteresul și managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării. Ambele instituții au fost conduse în acest interval de timp de persoana nou desemnată. Proiectul de demolare și construire a noului pod peste râul Olt, în zona localității Voila — aflat în responsabilitatea Consiliului Județean și finanțat prin PNDL —, a trenat mai bine de patru ani, în special din cauza blocajelor birocratice. În tot acest timp, convoaiele militare au fost nevoite să folosească rute ocolitoare neamenajate, ceea ce a generat costuri logistice și financiare uriașe pentru partenerii NATO. Convoaiele grele au fost obligate să circule prin județul Sibiu sau pe alte trasee secundare din Țara Făgărașului, adăugând zeci de kilometri și ore bune de întârziere la fiecare transport. De asemenea, tranzitul blindatelor pe drumuri județene înguste, neproiectate pentru tonaj greu, a deteriorat infrastructura locală și a crescut riscul producerii unor incidente tehnice.   Ani de zile, militarii români și cei ai NATO au utilizat un traseu improvizat: un drum comunal parțial asfaltat care traversa râul Olt pe barajul hidrocentralei din zonă, sub o restricție severă de tonaj impusă pentru a preveni distrugerea structurii. Din acest motiv, echipamentele grele ale NATO (cum ar fi tancurile Leclerc ale armatei franceze) nu au putut trece pe aici, fiind forțate să ocolească zeci sau chiar sute de kilometri prin alte județe. Locuitorii din zonă au protestat de-a lungul întregii perioade și s-au simțit abandonați de autorități în mijlocul unui tranzit militar masiv, pe care infrastructura locală nu îl putea susține. Îmi aduc aminte starea deplorabilă a unui pod de pe acest drum comunal, pe care localnicii au ajuns, la un moment dat, să îl blocheze.   În toată această perioadă în care accesul spre localitatea Cincu și baza militară a fost restricționat, DJ 104 ar fi trebuit consolidat și modernizat pentru a permite tranzitul convoaielor grele, fiind istoric afectat de fenomene de eroziune a solului și de instabilitate a versanților. Cu toate acestea, nu s-a concretizat nimic; s-au elaborat doar planuri și documentații tehnice. Nici măcar noua autostradă Sibiu-Făgăraș nu are prevăzut un nod de legătură în acea zonă care să asigure afluirea și defluirea rapidă a trupelor NATO.   Pentru pregătirea celor mai importante exerciții NATO din ultimii ani, DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25, organizate și conduse de Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-Est, am efectuat numeroase demersuri instituționale și personale pe lângă autoritățile centrale și locale. Scopul a fost amenajarea unor scurte sectoare de drumuri comunale și podețe din județele Brașov și Sibiu pentru a permite accesul trupelor în facilitățile de instruire. Timp de zece luni, MApN a trimis scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru a urgenta procedurile, însă proiectele au rămas blocate în faza de avizare. Nu cred că mai este necesar să menționez cine era ministrul în funcție la acea vreme, mutat ulterior, din nou, la conducerea Consiliului Județean Brașov. Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică.   Îmi aduc aminte că primarul localității m-a rugat să intervin pentru ca proiectul de apă și canalizare din zonă, finanțat din aceleași fonduri naționale, să primească aprobarea necesară de la județ, având în vedere că la această rețea urma să se conecteze și baza militară. Grupul de Luptă NATO era nevoit să apeleze la soluții logistice proprii și bugete aliate pentru a-și asigura o operabilitate minimă în interiorul poligonului, compensând ritmul lent al investițiilor asumate de partea română. Am făcut acest demers, însă înțeleg că și astăzi proiectul este blocat în proceduri birocratice.   Deși se promite construirea infrastructurii pentru militarii NATO sau americani și se avansează sume mari de la bugetul național, deocamdată aliații își asigură propriile resurse logistice și financiare pentru dezvoltarea acestor facilități. Se discută mult despre mobilitatea militară și despre dezvoltarea rețelei secundare de drumuri — așa cum am mai subliniat, nu este suficient să construiești autostrăzi dacă nu dezvolți infrastructura secundară care să asigure efectiv mobilitatea militară —, însă faptele demonstrează că se face prea puțin. Prin lipsa totală de interes a unor astfel de personaje care au avut în mână și autoritatea, și fondurile necesare, autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale”, a scris Toma.  

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos
Iohannis, încă nevoit să mai vină la serviciu: noi ambasadori își prezintă scrisorile de acreditare la Cotroceni
Eveniment

Iohannis, încă nevoit să mai vină la serviciu: noi ambasadori își prezintă scrisorile de acreditare la Cotroceni

Iohannis primește noii ambasadori la Cotroceni. Președintele Klaus Iohannis îi va primi marți, la ora 14:00, pe noii ambasadori ai Regatului Norvegiei, Republicii India, Republicii Filipine și Republicii Populare Democrate Coreene la Palatul Cotroceni. Iohannis primește noii ambasadori la Cotroceni Evenimentul marchează prezentarea scrisorilor de acreditare, un moment important în stabilirea relațiilor diplomatice oficiale. Citește și: Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului” Ambasadorii care își vor prezenta acreditările sunt Hilde Svartdal Lunde (Regatul Norvegiei); Manika Jain (Republica India); Noel Eugene Eusebio M. Servigon (Republica Filipine); Ri Sang-Rim (Republica Populară Democrată Coreeană). Oportunități de imagine oficiale Potrivit Departamentului Comunicare Publică al Administrației Prezidențiale, la eveniment vor exista oportunități de imagine pentru cameramanul și fotograful oficiali. Ceremonia evidențiază importanța consolidării relațiilor diplomatice între România și aceste țări. Primirea noilor ambasadori reflectă angajamentul României de a menține și dezvolta colaborări internaționale solide.

Școala de limba română a ambasadorilor străini la București este la Iași. Cât durează cursurile și de ce sunt cele mai bune
Eveniment

Școala de limba română a ambasadorilor străini la București este la Iași. Cât durează cursurile și de ce sunt cele mai bune

Școala de limba română a ambasadorilor. Numeroşi ambasadori ai Marii Britanii, alături de membri ai personalului Ambasadei, au urmat cursurile din Iaşi, învăţând, astfel, limba română. Școala de limba română a ambasadorilor Printre aceşti cursanţi ai Fundației EuroEd se numără actualul şi viitorul ambasador al Marii Britanii. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat Pe lângă personalul Ambasadei Marii Britanii, de-a lungul timpului, la Fundaţia EuroEd au studiat şi persoane recomandate de Ambasada Statelor Unite ale Americii, Ambasada Finlandei, Ambasada Suediei, Ambasada Olandei, precum şi de Casa Regală. În plus, după ce a fost înfiiţată Ambasada Marii Britanii în Republica Moldova, Fundaţia EuroEd s-a ocupat de trei ambasadori care au lucrat la Chişinău şi de personalul acestora. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cu ce se mai ocupă Iohannis în mijlocul grevei magistraților: le-a amintit ambasadorilor statelor UE la București că România vrea în Schengen
Eveniment

Cu ce se mai ocupă Iohannis în mijlocul grevei magistraților: le-a amintit ambasadorilor statelor UE la București că România vrea în Schengen

Iohannis nu știe de greva magistraților. Preşedintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care abordat şi subiectul Schengen, exprimând speranţa că în cursul acestui an va fi adoptată o decizie pozitivă pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie. Iohannis nu știe de greva magistraților "Preşedintele Klaus Iohannis a abordat şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen, care continuă să fie un obiectiv prioritar pentru ţara noastră, reafirmând că România este un partener principial şi de încredere al Uniunii Europene, care acţionează constant şi dedicat pentru protejarea şi consolidarea frontierelor externe ale UE, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migraţiei ilegale. Mulţumind partenerilor europeni pentru sprijinul larg pentru aderarea ţării noastre la Schengen, preşedintele României a exprimat speranţa că în cursul acestui an va putea fi adoptată o decizie pozitivă în acest sens, cu sprijinul viitoarei Preşedinţii spaniole a Consiliului", informează Administraţia Prezidenţială. În cadrul întâlnirii au fost abordate teme de actualitate de pe agenda europeană, inclusiv în perspectiva Consiliului European din 29 - 30 iunie. Mulțumiri de protocol Şeful statului a adresat mulţumiri Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE pentru eforturile întreprinse în avansarea agendei europene într-un context dificil, marcat de continuarea războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi de consecinţele complexe ale acestuia la nivel regional şi global. El a subliniat că România va acţiona în continuare pentru o Uniune Europeană puternică şi rezilientă şi pentru protejarea valorilor şi a intereselor europene comune. Iohannis a evidenţiat şi necesitatea menţinerii capacităţii UE de a oferi răspunsuri pragmatice şi unitare provocărilor actuale, arătând că unitatea europeană reprezintă un semnal extrem de puternic atât pentru parteneri, cât şi pentru cei interesaţi să dezbine Uniunea, a precizat Administraţia Prezidenţială. În acest context, preşedintele s-a referit la recentul Summit al Comunităţii Politice Europene organizat cu succes de Republica Moldova la 1 iunie, evocând mesajul unitar de sprijin pentru Chişinău, precum şi pentru Ucraina transmis cu acest prilej, dar şi reconfirmarea relevanţei strategice a Vecinătăţii Estice şi a regiunii Mării Negre. Sancțiuni anti-Rusia, Moldova, Ucraina În perspectiva discuţiilor care vor avea loc în cadrul reuniunii Consiliului European referitoare la Ucraina, şeful statului a evidenţiat necesitatea menţinerii unui sprijin puternic din partea UE pentru această ţară, cât timp va fi necesar. Preşedintele Iohannis a reamintit că ţara noastră a condamnat ferm atacul forţelor ruse asupra barajului Nova Kahovka. Şeful statului a mai subliniat importanţa celui de-al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, salutând acordul asupra acestuia intervenit, miercuri, la Bruxelles, la nivelul ambasadorilor statelor membre. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Klaus Iohannis s-a referit şi la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, pledând, în acest sens, pentru deschiderea anul acesta a negocierilor de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina. "Având în vedere crizele multiple din ultimii ani şi efectele acestora, preşedintele României a susţinut revitalizarea discuţiilor la nivel european pe tema protecţiei civile, arătând că va ridica acest subiect la Consiliul European de la finele acestei luni, întrucât este necesar un răspuns european unitar şi coordonat în cazul dezastrelor la scară largă, bazat pe un angajament pe termen lung, o mai bună utilizare a resurselor financiare şi o abordare extinsă la nivelul întregii societăţi", arată Administraţia Prezidenţială.

Zelenski recheamă câțiva ambasadori, printre care și pe cel din Germania, țară cu care Ucraina are relații încordate
Eveniment

Zelenski recheamă câțiva ambasadori, printre care și pe cel din Germania, țară cu care Ucraina are relații încordate

Zelenski își recheamă ambasadorul din Germania. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a rechemat în țară sâmbătă pe ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrii Melnik, precum şi pe alţi câţiva ambasadori, relatează Reuters, citând site-ul web al preşedinţiei de la Kiev. Zelenski își recheamă ambasadorul din Germania Într-un decret care nu precizează motivele acestor decizii, Zelenski a anunţat rechemarea ambasadorilor Ucrainei din Germania, India, Republica Cehă, Norvegia şi Ungaria. Nu se ştie deocamdată dacă aceştia vor fi numiţi în alte posturi, comentează Reuters. Zelenski le ceruse diplomaţilor ucraineni să obţină sprijin internaţional şi ajutor militar pentru Ucraina, în timp ce ţara încearcă să respingă invazia rusă declanşată în 24 februarie. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Melnik devenise cunoscut pentru cererile sale repetate de mai mult sprijin din partea guvernului german, sub forma de arme grele, pe măsură ce atacurile Rusiei continuau, notează dpa. Recent, el a fost criticat pentru o declaraţie controversată în care îi luase apărarea liderului naţionalist ucrainean Stepan Bandera, care a condus un grup responsabil de epurare etnică şi masacrarea a zeci de mii de polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Turbina discordiei Unele mass-media germane, inclusiv ziarele Bild şi Süddeutsche Zeitung, au scris că Melnik urmează să fie mutat la Ministerul de Externe de la Kiev, citând surse ucrainene. Relaţiile Kievului cu Germania - care depinde puternic de resursele energetice ruseşti, fiind, de asemenea, cea mai mare economie a Europei - constituie un subiect sensibil. Cele două capitale sunt în prezent în dezacord în legătură cu o turbină de fabricaţie germană, aflată în mentenanţă în Canada. Germania vrea ca Ottawa să predea turbina gigantului rus Gazprom, care susţine că şi-a redus volumul de gaze pompat în Europa din cauza absenţei acestei turbine. Kievul a cerut Canadei să nu trimită turbina, argumentând că expedierea acesteia în Rusia ar constitui o încălcare a sancţiunilor impuse Moscovei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră