marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: amânare

43 articole
Internațional

Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate la Teheran. Israelul amenință cu eliminarea succesorului

Ceremonia oficială de comemorare a liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, programată la Teheran, a fost amânată, potrivit agenției iraniene Tasnim. Decizia vine la câteva zile după ce liderul iranian a fost ucis, alături de membri ai familiei sale, într-o serie de atacuri aeriene comune ale Israelului și Statelor Unite. În același timp, tensiunile regionale cresc, după ce ministrul israelian al Apărării a avertizat că orice succesor al lui Khamenei ar putea deveni „țintă sigură pentru asasinat”. Ceremonia de rămas-bun, amânată din motive logistice Potrivit agenției Tasnim, ceremonia de comemorare organizată în capitala iraniană a fost amânată din motive logistice. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Oficialii citați de presă au invocat numărul mare de solicitări venite din diferite provincii ale țării din partea oamenilor care doresc să participe la eveniment. Autoritățile pregătesc în continuare funeraliile liderului religios și politic, iar organizatorii se așteaptă la o participare masivă. O astfel de adunare de amploare ar putea deveni însă o potențială țintă într-un context de tensiuni militare crescute între Iran, Israel și Statele Unite. Pentru comparație, la funeraliile ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice, în 1989, au participat aproximativ 10 milioane de persoane. Planurile inițiale pentru ceremonia de la Teheran Anterior, Hojjatoleslam Mahmoudi, șeful Consiliului pentru Propagare Islamică din Iran, anunțase că ceremonia de rămas-bun urma să înceapă la ora 22:00 la sala de rugăciune Imam Khomeini din Teheran și să dureze trei zile. „Sala de rugăciune va primi vizitatori, iar oamenii dragi pot veni pentru a participa la ceremonia de rămas-bun și pentru a-și arăta încă o dată prezența puternică”, declara Mahmoudi, citat de presa iraniană. Moartea lui Khamenei și rolul său în statul iranian Ali Khamenei a fost ucis sâmbătă, la vârsta de 86 de ani. El ocupa funcția de lider suprem al Iranului din 1989, când l-a succedat pe ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul revoluției islamice din 1979 care a răsturnat regimul șahului. În sistemul politic iranian, liderul suprem deține autoritatea finală asupra tuturor instituțiilor statului, inclusiv asupra guvernului, armatei și sistemului judiciar. De asemenea, acesta este considerat și liderul spiritual al țării. Desemnarea unui nou lider suprem Ayatollahul Ahmad Khatami, un influent cleric iranian și membru al Consiliului Gardienilor și al Adunării Experților, a declarat că procesul de desemnare a succesorului lui Khamenei este aproape de final. „Noul lider suprem va fi identificat în cel mai scurt timp posibil. Suntem aproape de o concluzie, însă trebuie să ținem cont că țara se află într-o situație de război”, a declarat Khatami la televiziunea de stat. Adunarea Experților, organismul responsabil de alegerea liderului suprem, are 88 de membri aleși prin vot public o dată la opt ani. Candidații pentru această instituție sunt însă verificați și aprobați în prealabil de Consiliul Gardienilor, un organism puternic în care o parte dintre membri sunt numiți chiar de liderul suprem. Pentru numirea noului lider este suficientă o majoritate simplă. Constituția Iranului prevede că viitorul lider trebuie să fie un jurist islamic de rang înalt, cu o profundă cunoaștere a jurisprudenței șiite, dar și cu calități politice, curaj și capacitate administrativă. Mojtaba Khamenei, printre principalii favoriți Printre cei considerați favoriți pentru succesiune se află Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al liderului ucis. Două surse iraniene au afirmat că acesta a supraviețuit atacurilor aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Israelul amenință cu eliminarea succesorului Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment dur miercuri, afirmând că orice lider iranian care va continua politica ostilă față de Israel va deveni o țintă pentru eliminare. „Orice lider ales de regimul terorist iranian pentru a continua planul de distrugere a Israelului, pentru a amenința Statele Unite, lumea liberă și statele din regiune și pentru a reprima poporul iranian va fi o țintă sigură pentru asasinat, indiferent de numele său sau de locul unde se ascunde”, a scris Katz pe platforma X. Donald Trump speculează asupra viitoarei conduceri a Iranului Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a comentat public situația din Iran, sugerând că cel mai negativ scenariu pentru Washington ar fi instalarea unui lider ostil intereselor americane. Declarația a fost făcută marți, în timpul unei apariții în Biroul Oval. Sistemul politic iranian, pregătit pentru un astfel de scenariu Luciano Zaccara, profesor asociat de politică în zona Golfului la Universitatea Qatar, a declarat că structura politică a Iranului era pregătită pentru eventualitatea dispariției lui Khamenei. „Structurile rămân, linia puterii și lanțul de comandă rămân intacte”, a explicat el. Potrivit expertului, sistemul iranian a anticipat de mult timp un astfel de scenariu, ceea ce ar putea facilita tranziția către un nou lider suprem chiar și în contextul tensiunilor regionale și al conflictului în curs.

Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate la Teheran (sursa: X/Khamenei.ir)
Acordul comercial UE–SUA, în impas (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Acordul comercial UE–SUA, în impas: Bruxelles amână ratificarea după ofensiva tarifară a lui Trump

Parlamentul European a suspendat luni procesul de ratificare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în contextul incertitudinilor generate de decizia Curții Supreme americane privind taxele vamale impuse de administrația Trump și de introducerea unei noi taxe globale de către Washington. Eurodeputații cer clarificări privind modul în care SUA vor respecta acordul, înainte de a continua procedura legislativă. Decizia Curții Supreme complică acordul comercial Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit că o parte dintre taxele vamale impuse de președintele american sunt ilegale, vizând așa-numitele taxe „reciproce”. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Aceste taxe au fost aplicate unilateral unor parteneri comerciali acuzați de Washington că mențin politici comerciale dezavantajoase pentru SUA, inclusiv bariere tarifare și netarifare sau refuzul unor acorduri favorabile intereselor americane. Hotărârea nu afectează taxele sectoriale aplicate importurilor de automobile, oțel, aluminiu sau produse farmaceutice. Reacția Washingtonului: taxe globale mai mari După verdict, Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă și a anunțat o taxă vamală globală de 10%, majorată ulterior la 15%. Liderul american a avertizat că statele care vor profita de decizia instanței riscă taxe suplimentare, acuzând sistemul judiciar că ar favoriza China și interese externe. Acordul UE–SUA: taxe de 15% și angajamente majore Înțelegerea comercială fusese convenită anul trecut între Ursula von der Leyen și Donald Trump. Documentul prevede ca majoritatea produselor europene exportate în SUA să fie taxate cu 15%, în timp ce Uniunea Europeană nu ar aplica taxe pentru importurile americane. În schimb, UE s-a angajat să cumpere produse energetice americane de aproximativ 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani, să realizeze investiții suplimentare de 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2029 și să crească achizițiile de armament american. Parlamentul European cere claritate înainte de vot Acordul urma să fie ratificat luna viitoare, însă votul a fost amânat după ultimele evoluții din SUA. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, Bernd Lange, a explicat că eurodeputații doresc clarificări privind modul în care Washingtonul va respecta angajamentele comerciale. Grupurile politice pro-europene — PPE, Renew și Verzii — au susținut amânarea, invocând lipsa de stabilitate în politica comercială americană. Temeri privind produsele europene Eurodeputații avertizează că noua taxă globală anunțată de Washington ar putea depăși plafonul de 15% stabilit în acord și ar putea afecta exportatorii europeni. Comisia pentru Comerț Internațional urma să decidă trimiterea acordului spre plen pentru vot, programat inițial pentru 10 martie, însă procedura rămâne blocată până la clarificările americane.

Președintele critică amânarea deciziei privind pensiile magistraților (sursa: RRA)
Politică

Președintele Nicușor Dan critică CCR pentru amânarea deciziei în cazul pensiilor magistraților

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, la Radio România Actualități, că tergiversarea subiectului pensiilor magistraților nu a făcut bine nici Curtea Constituțională a României (CCR), nici imaginii statului român. Șeful statului a calificat drept „neplăcută” această întârziere, mai ales în condițiile în care proiectul de lege era în dezbatere încă din vara acestui an și presupunea doar modificări relativ minore. Tergiversarea deciziei, un minus pentru imaginea statului „Faptul că au fost toate aceste amânări succesive nu cred că a făcut bine nici Curții și nici imaginii pe care românii și-o fac despre statul român în general”, a afirmat Nicușor Dan. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone Președintele a subliniat că, dincolo de eventualele controverse juridice, decizia ar fi trebuit luată mult mai devreme pentru a evita incertitudinea și percepția de blocaj instituțional. Prevederile privind pensiile magistraților trebuie aplicate Nicușor Dan a precizat că își dorește ca prevederile referitoare la pensiile magistraților să fie puse în practică, indiferent de dezbaterile juridice care pot apărea. În opinia sa, momentul adoptării unei decizii clare era esențial pentru a oferi stabilitate și predictibilitate, atât sistemului judiciar, cât și opiniei publice. Divergențele juridice sunt legitime, dar procesul trebuia finalizat Președintele a arătat că existența unor opinii juridice diferite între CCR, Guvern și coaliția de guvernare este firească și nu trebuie interpretată drept rea-credință instituțională. „Dreptul nu este o știință 100% exactă. Pe chestiuni din viața reală există interpretări care pot să fie diferite”, a explicat șeful statului. El a subliniat că, în cazul în care anumite prevederi din textul propus de Guvern ar fi declarate neconstituționale, acest lucru nu ar însemna automat existența unei intenții negative nici din partea Executivului, nici a Curții Constituționale. Nicușor Dan a concluzionat că întregul proces ar fi trebuit încheiat mai devreme, pentru a elimina incertitudinile și pentru a clarifica cadrul legal privind pensiile magistraților.

Pensiile magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână din nou decizia: dezbaterile, reluate pe 16 ianuarie

Curtea Constituțională a României nu a reușit nici luni să ia o decizie privind legea pensiilor speciale ale magistraților, din cauza lipsei de cvorum. Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a anunțat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind noul proiect al Guvernului Bolojan pentru reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru 16 ianuarie, din cauza lipsei de cvorum la CCR. Cine au fost judecătorii prezenți și cine a lipsit La ședința programată la ora 10.00 au fost prezenți cinci dintre cei nouă judecători: Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Au lipsit cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc –, aceiași care au părăsit ședința anterioară, blocând astfel deliberările prin neasigurarea cvorumului. Declarația președintei CCR, Simina Tănăsescu Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că nici în ședința de luni nu a putut fi întrunit cvorumul necesar pentru dezbateri și decizie. Ea a precizat că studiile de impact solicitate de judecătorii propuși de PSD nu sunt relevante pentru analiza de constituționalitate pe care Curtea trebuie să o realizeze. Potrivit acesteia, absența repetată a unor judecători a împiedicat în mod direct finalizarea procedurii. Nou termen stabilit pentru dezbatere Următorul termen pentru discutarea legii privind pensiile speciale ale magistraților a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00. Până atunci, decizia CCR rămâne amânată, iar legea continuă să se afle în așteptarea verdictului privind constituționalitatea sa.

Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

CCR amână din nou decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru luni analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea vizează noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Pensiile speciale ale magistraților, CCR amână decizia Este a doua oară când instanţa constituţională amână luarea unei decizii în acest caz. Ședința în care a fost analizată legea ce modifică pensiile speciale ale magistraților, a fost întreruptă la scurt timp după începere. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Decizia are o miză majoră pentru sistemul judiciar și este așteptată la două săptămâni după prima amânare, pe fondul protestelor și tensiunilor din justiție. Ședință reluată, apoi suspendată din nou Judecătorii CCR s-au întrunit de la ora 13.00 pentru a decide dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. La câteva minute după reluarea dezbaterilor, patru judecători au ieșit din nou din sală, iar ședința a fost suspendată. Este vorba despre Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Înainte de acest moment, Curtea luase deja o pauză de aproximativ 15 minute, după numai 45 de minute de discuții efective. Legea a fost contestată de Înalta Curte Cei nouă judecători ai CCR analizează sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva proiectului de lege adoptat de Guvern prin procedura asumării răspunderii în Parlament. Curtea Constituțională a discutat deja o primă variantă a acestei legi în luna octombrie, când a declarat-o neconstituțională pe motive de procedură. Atunci, judecătorii au reținut că Executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii înainte de a-și asuma răspunderea asupra proiectului. Cum s-au împărțit voturile la precedenta decizie În octombrie, CCR a respins prima formă a legii privind pensiile magistraților cu votul strâns de 5 la 4. Cinci judecători au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate, iar patru pentru respingerea acesteia. Respingerea a vizat aspecte de formă, nu de fond: Curtea a considerat că termenele procedurale nu au fost respectate, în special perioada în care Guvernul era obligat să aștepte avizul CSM. Ce prevede noua lege privind pensiile magistraților Noua variantă a legii, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea la 2 decembrie, păstrează în mare parte soluțiile inițiale, dar introduce o perioadă mai lungă de tranziție. Principalele modificări propuse sunt: creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani perioadă de tranziție extinsă de la 10 la 15 ani pensia de serviciu stabilită la maximum 70% din ultima indemnizație netă stabilirea cuantumului de bază la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni posibilitatea pensionării anticipate, cu vechime de 35 de ani, dar cu penalizare de 2% pe an până la vârsta standard În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Argumentele ICCJ: legea ar afecta independența justiției Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat dur proiectul de lege, susținând că acesta: discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu încalcă independența justiției contravine standardelor internaționale și jurisprudenței europene elimină, în fapt, pensia de serviciu a magistraților Instanța supremă semnalează, de asemenea, texte neclare și lacune legislative care ar afecta previzibilitatea normei. CSM a emis aviz negativ Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ legii pe 27 noiembrie. Președinta instituției, Elena Costache, a vorbit atunci despre presiuni publice asupra sistemului judiciar și despre o campanie de denigrare a magistraților, afirmând că discuțiile despre pensii au fost folosite pentru a submina încrederea în justiție.

Lansarea trenurilor private Iași–București, amânată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Trenurile private Iași–București nu circulă nici anul acesta. Care sunt explicațiile

Trenurile private pe ruta Iași–București operate de Ferotrans TFI vor intra în circulație cu o întârziere de aproximativ un an față de planul inițial, cel mai devreme în luna mai. Lansarea trenurilor private Iași–București, amânată Compania ieșeană, care a achiziționat în ultimii ani garnituri din Israel și Luxemburg, susține că amânarea este cauzată exclusiv de procedurile legale de autorizare și testare. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Proprietarul firmei, Dumitru Anchidin, afirmă că au fost deja efectuate teste de compatibilitate cu rețeaua feroviară națională, precum și probe de viteză și frânare. Primele trenuri electrice vor începe să circule din februarie pe ruta Suceava–București, urmând ca traseul Iași–București să fie introdus ulterior. Continuarea, în Ziarul de Iași

Reforma pensiilor magistraților, CCR amână decizia (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR ține nervii tuturor întinși: va lua o decizie pe 28 decembrie pe pensiile magistraților

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 28 decembrie analiza sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Înalta Curte a votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale Vinerea trecută, judecătorii ICCJ au decis în unanimitate trimiterea proiectului la CCR. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Președinta instanței supreme, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite pentru exprimarea unei poziții oficiale privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea Curții Constituționale. Proiectul ar încălca independența justiției Într-un comunicat de presă, ICCJ a enumerat motivele pentru care consideră proiectul neconstituțional. Printre acestea: discriminarea magistraților în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu afectarea independenței justiției eliminarea de facto a pensiei de serviciu încălcarea jurisprudenței CJUE, CEDO și a deciziilor CCR folosirea unor termeni neclari și existența unor lacune normative ce compromit previzibilitatea legii Potrivit ICCJ, legea „anulează în practică pensiile de serviciu”, întrucât pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, pensia ar fi diminuată semnificativ, iar pentru generațiile viitoare ar deveni chiar inferioară pensiei din sistemul public. Judecătorii reclamă un tratament juridic discriminatoriu Instanța supremă susține că proiectul creează un regim juridic dezavantajos pentru magistrați comparativ cu alte profesii care beneficiază de pensii speciale. În plus, ICCJ subliniază lipsa unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive. Cine sunt beneficiarii pensiilor de serviciu ICCJ a prezentat și date privind structura bugetară a pensiilor de serviciu: peste 200.000 de persoane beneficiază de pensii speciale aproximativ 190.000 (90%) provin din sistemul de apărare și ordine publică peste 10.000 aparțin altor categorii profesionale, inclusiv magistrați și grefieri costul pentru aceste pensii (în afara celor militare) a fost de 2,2 miliarde lei pensiile militare au depășit în 2024 suma de 14 miliarde lei Potrivit ICCJ, expunerea de motive a Guvernului „transmite un narativ neadevărat”, nefiind fundamentată economic. Prevederile proiectului Guvernul a aprobat noul proiect de reformă, care prevede: creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate Consiliul Superior al Magistraturii a emis aviz negativ, în timp ce judecătorii și procurorii au cerut menținerea pensiei la un nivel apropiat de ultimul salariu. Premierul Ilie Bolojan a insistat însă pentru plafonul de 70%. Primul proiect, declarat neconstituțional în octombrie Reforma anterioară a pensiilor magistraților a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări similare depuse de ICCJ. Motivul invocat atunci: Guvernul nu a solicitat la timp avizul consultativ al CSM, deși era obligatoriu din punct de vedere procedural.

Institutul Inimii, Iași, proiect amânat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Institutul Inimii de la Iași a făcut infarct, ministrul Sănătății nu-l poate trata

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la Iași că este prea devreme pentru a vorbi despre viitorul Institutului Inimii, întrucât documentația proiectului se află încă la Ministerul Fondurilor Europene. Institutul Inimii, Iași, proiect amânat Evaluarea ar putea începe abia anul viitor, astfel că nu pot fi oferite termene sau detalii concrete privind finalizarea investiției. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. George I.M. Georgescu” funcționează din 2018 în spațiile Spitalului „Dr. C. I. Parhon”, după incendiul care i-a distrus sediul. În aceste spații provizorii lucrează 42 de medici și 170 de asistente, instituția ocupând etajele 4–6 și o parte din parterul spitalului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trump amână din nou sancțiunile pentru NIS (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amână iar sancțiunile pentru companie petrolieră NIS, ginerele său ridică un hotel la Belgrad

Statele Unite au decis din nou să amâne aplicarea sancțiunilor pentru compania petrolieră sârbă NIS, oferind Belgradului un răgaz suplimentar într-un moment de intensă presiune geopolitică. Prelungirea vine în paralel cu dezvăluirile privind o afacere imobiliară secretă în care este implicat Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Trump amână din nou sancțiunile pentru NIS Potrivit unui oficial guvernamental sârb, prelungirea acordată de Washington permite continuarea operațiunilor NIS fără aplicarea imediată a sancțiunilor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Decizia vine într-un moment tensionat, în care Serbia încearcă să-și reconfigureze structura de proprietate pentru a evita repercusiunile economice. NIS, companie strategică în economia Serbiei NIS operează singura rafinărie din țară și este cel mai activ emitent pe Bursa de la Belgrad. Compania are circa 13.500 de angajați și o rețea de peste 400 de benzinării în Serbia, Bosnia, Bulgaria și România, fiind esențială pentru securitatea energetică a regiunii. Acționarii ruși își exprimă disponibilitatea de a ceda controlul Guvernul Serbiei a anunțat că Gazprom Neft și Gazprom, acționari majoritari cu 56%, au transmis către OFAC o solicitare oficială în care își declară disponibilitatea de a renunța la influența asupra NIS în favoarea unei terțe părți. Acest gest reprezintă o încercare de a evita impactul direct al sancțiunilor americane. Sancțiunile SUA asupra sectorului petrolier rusesc Departamentul Trezoreriei SUA a introdus în ianuarie un set de sancțiuni vizând companiile din sectorul petrolier rus, inclusiv Gazprom. Sancțiunile aplicabile NIS au fost amânate succesiv, dar au intrat oficial în vigoare la 8 octombrie. Noua derogare de 90 de zile permite Serbiei să negocieze restructurarea controlului asupra companiei în contextul unei presiuni geopolitice crescânde. Serbia, acord cu firma lui Jared Kushner În paralel cu prelungirea sancțiunilor, o altă informație a declanșat tensiuni politice. Guvernul Serbiei a semnat în secret un acord cu firma lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, pentru dezvoltarea unui complex hotelier pe un teren cu statut de patrimoniu în centrul Belgradului. Investigația publicată de revista Radar arată că Atlantic Incubation Partners LLC, firma lui Kushner, va deține 77,5% din proiect, în timp ce statul sârb păstrează doar 22,5%. Documentul, datând din 2024, a fost ținut departe de public până recent. Proiectul vizează fostul sediu al armatei sârbe Societatea mixtă a fost creată pentru a redezvolta fostul sediu al armatei iugoslave, bombardat de NATO în 1999. Planul include construcția unui hotel, a unor apartamente și a unui muzeu, însă proiectul a generat proteste ample în Belgrad. Acord secret, scos la lumină după adoptarea unei legi speciale Guvernul nu a contestat autenticitatea documentelor. Acordul a rămas secret până când parlamentul sârb a adoptat o lege specială pentru accelerarea proiectului, declarat „de importanță națională”. Legea permite ocolirea procedurilor de urbanism și de protecție a patrimoniului. Serbia, obligată să demoleze clădirile și să elimine statutul de patrimoniu Documentele arată că Serbia trebuie să elimine statutul cultural protejat al întregului complex și să finalizeze demolările „într-un mod satisfăcător” pentru investitor. Dacă aceste obligații nu sunt îndeplinite până în mai anul viitor, firma lui Kushner poate rezilia contractul și poate cere despăgubiri. Concesiune gratuită pe 99 de ani Acordul oferă firmei americane o concesiune gratuită de 99 de ani, cu opțiunea de a deveni proprietar al terenului după finalizarea proiectului. Publicarea documentelor a reaprins protestele începute cu un an în urmă. Manifestanții au format un lanț uman și au trasat o linie roșie în jurul clădirii bombardate, simbolizând opoziția față de ceea ce ei consideră „vânzarea” unui loc încărcat de istorie. Un sit cu importanță culturală și arhitecturală Locul are o valoare simbolică pentru Serbia: este singura clădire din Belgrad proiectată de arhitectul modernist Nikola Dobrović și un reper al memoriei bombardamentelor NATO. Proiectul, interpretat ca o tentativă de apropiere de Washington Accelerarea proiectului coincide cu eforturile Belgradului de a-și îmbunătăți relațiile cu administrația Trump, după sancțiunile impuse companiei NIS, profund legată de interesele energetice rusești.

Amânarea suspendării permisului, proiect de lege (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Suspendarea permisului ar putea fi amânată până la 120 de zile, la cerere

Deputatul ieșean Ștefan Tanasă, liderul USR Iași, a depus la Parlament un proiect legislativ care propune ca suspendarea permisului de conducere să poată fi amânată, la cerere, pentru o perioadă de până la 120 de zile. Amânarea suspendării permisului, proiect de lege Potrivit deputatului, inițiativa este inspirată din modelul german și vizează șoferii care dau dovadă de responsabilitate. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Potrivit proiectului, amânarea ar putea fi solicitată de conducătorii auto care au plătit amenda, nu au mai avut alte suspendări în ultimii doi ani și au un istoric rutier bun. Tanasă afirmă că măsura ar permite șoferilor să-și organizeze mai bine activitățile profesionale, reducând impactul socio-economic al sancțiunilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

CCR amână decizia privind pensiile magistraților (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CCR, undă verde reformelor în Sănătate, companii și autorități publice. Amână pensiile magistraților

CCR amână decizia privind pensiile magistraților. Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru a doua oară pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților, una dintre cele patru legi pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie. CCR amână decizia privind pensiile magistraților Magistrații au decis ca verdictul să fie dat pe 20 octombrie, dată la care va fi analizată și legea care include noile taxe și măsuri fiscale propuse de Ministerul Finanțelor. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Până acum, CCR a validat trei dintre cele cinci legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea: legea privind modificările la ANCOM, ASF și ANRE, legea privind guvernanța corporativă, legea referitoare la reforma în sănătate. Pentru toate acestea, sesizările depuse de AUR, POT și S.O.S. România au fost respinse, iar actele normative pot fi trimise la promulgare către președintele Nicușor Dan. Amânare din cauza întârzierii raportului președintei CCR Surse judiciare au declarat că motivul amânării în cazul legii pensiilor magistraților este faptul că judecătorul raportor, președinta CCR Simina Tănăsescu, nu a finalizat concluziile la termenul stabilit. Aceasta este a doua amânare consecutivă, subiectul fiind considerat extrem de sensibil în contextul reformei sistemului judiciar. Legea pensiilor magistraților Proiectul de lege contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) aduce schimbări majore în sistemul de pensii al magistraților: creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, ca în sistemul public; obligativitatea unei vechimi minime de 35 de ani în loc de 25; creșterea treptată a vârstei de pensionare până în 2036. Legea trebuia să intre în vigoare la 1 octombrie 2025, însă amânarea deciziei CCR întârzie aplicarea ei. Premierul Ilie Bolojan: „Nu mă gândesc la demisie” Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu intenționează să demisioneze, chiar dacă una dintre legi va fi declarată neconstituțională. „Nu la demisie mă gândesc acum, ci la măsurile pentru stabilitatea țării. Voi rămâne în funcție atâta timp cât pot face ceva relevant”, a spus premierul pe 24 septembrie. Inițial, la începutul lunii septembrie, Bolojan afirmase că Guvernul nu își poate continua activitatea dacă legea privind pensiile magistraților ar fi invalidată de CCR, invocând o problemă de legitimitate politică. Legea sănătății Legea privind reforma în sănătate, validată deja de CCR, introduce schimbări importante: șefii de secții din spitalele universitare vor fi numiți prin concurs, nu direct de universitățile de medicină; rezidenții din spitale private vor fi plătiți de unitățile în care lucrează, nu de Ministerul Sănătății; medicii din spitalele publice vor fi obligați să acorde consultații și în ambulatoriul integrat, cel puțin o oră pe zi, în medie. Legea fiscală: taxă pentru coletele din afara UE Proiectul de lege al Ministerului Finanțelor, aflat și el în așteptarea verdictului CCR, propune: o taxă fixă de 25 lei pentru fiecare colet cu valoare sub 150 euro provenit din afara Uniunii Europene; obligativitatea aparatelor fiscale electronice pentru proprietarii care închiriază locuințe pe termen scurt (de maximum 30 de zile pentru aceeași persoană). Guvernanța corporativă: reducerea numărului de administratori Legea privind guvernanța corporativă, declarată constituțională, prevede: reducerea numărului de membri din consiliile de administrație ale întreprinderilor publice; introducerea indicatorilor de performanță pentru evaluarea activității acestora.

Drepturile profesorilor câștigate în instanță, amânate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Profesorilor li se amână încă un an plata sumelor câștigate în instanță, oricum întârziate deja

Drepturile profesorilor câștigate în instanță, amânate. Guvernul României a decis, prin Ordonanța de Urgență nr. 52/2025, publicată în Monitorul Oficial pe 2 octombrie, să amâne cu un an plata sumelor câștigate în instanță de angajații din sectorul public. Drepturile profesorilor câștigate în instanță, amânate Printre cei afectați se află și cadrele didactice, care trebuiau să primească aceste drepturi odată cu salariile din septembrie. Citește și: Panica autorităților de la București, care au închis școlile de teama ciclonului, contrazisă de prognozele externe Potrivit liderului USLIP Iași, la nivelul județului restanțele se ridică la aproximativ 6 milioane de lei. Măsura vizează toate instituțiile și autoritățile publice, inclusiv cele din domeniul educației. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri, Monica Cipariu, din nou la judecata CSM Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Record mondial: judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri

Judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri: Inspecția Judiciară a constatat că Monica Claudia Cipariu are nu mai puțin de 821 de hotărâri care nu au fost redactate în termen legal, cea mai veche fiind din 3 noiembrie 2015.  Citește și: Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: unde îi mută pe angajații primăriilor Site-ul Context a scris, în martie 2025, că Cipariu blochează, la Tribunalul București, dosarul Black Cube în care fostul ofițer SRI Daniel Dragomir este acuzat că a organizat operațiunea Tornado, care viza spionarea și compromiterea Laurei Codruța Kovesi. Dosarul așteapta din februarie 2021 motivarea unei hotărâri. Judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri Inspecția Judiciară cere acum CSM să o sancționeze - sancțiunea urmând să fie decisă de CSM - însă aceasta a mai fost pedepsită pentru aceleași fapte, neredactarea în timpul prevăzut de lege a hotărârilor, de patru ori în zece ani. De două ori, în 2015 și 2023, CSM a propus excluderea din magistratură, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a ameliorat sancțiunea. În 2023, ea acumulase 451 de hotărâri neredactate la timp, iar cea mai veche era în așteptare de peste șapte ani. În martie 2024, ÎCCJ a transformat sancțiunea excluderii în suspendare pe o perioadă de șase luni.  În anul fiscal 2022, ea a avut un salariu uriaș de la Tribunalul București: 205.846 de lei, o medie de peste 17.000 de lei pe lună, net. În plus, ea dăduse statul în judecată pentru a cere un salariu mai mare și, în 2022, i s-a achitat suma de 68.681 de lei. 

Reforma pensiilor militare va fi amânată (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Pensiile militarilor nici nu cresc, nici nu scad, nici nu se egalizează deocamdată, spune Moșteanu

Reforma pensiilor militare va fi amânată. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a precizat luni că în pachetul 3 de măsuri fiscale al Guvernului nu se va regăsi o reformă a pensiilor de serviciu ale militarilor. Reforma pensiilor militare va fi amânată Întrebat dacă acest subiect va fi inclus în noile măsuri, Moșteanu a răspuns că „nu este momentul acum să discutăm despre pensiile militarilor”. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Oficialul a subliniat că sistemul de pensii militare conține dezechilibre, dar soluțiile nu sunt simple și nu pot fi aplicate rapid. „Pensiile de serviciu au fost discutate și răsdiscutate. Îi înțeleg pe toți militarii care au ieșit la pensie în condiții diferite, dar care au servit la fel patria. Dacă ar fi existat o soluție simplă, ar fi fost aplicată de mult timp”, a declarat ministrul la Palatul Parlamentului. Discuții în coaliție despre echilibrul bugetar Moșteanu a mai anunțat că în această săptămână va avea loc o discuție în coaliția de guvernare privind măsurile necesare pentru echilibrarea situației fiscal-bugetare a României. „Sunt idei la fiecare dintre cele patru partide din coaliție. Trebuie să echilibrăm situația fiscal-bugetară, dar lucrurile merg greu. Coaliția merge acum cu frâna de mână trasă și acest lucru trebuie să se schimbe. Toată lumea așteaptă decizii mai curajoase și rapide”, a concluzionat ministrul Apărării.

Propunerile președintelui pentru șefia serviciilor secrete (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan va dezvălui propunerile pentru șefia SRI, SIE când va fi sigur că Parlamentul le va vota

Propunerile președintelui pentru șefia serviciilor secrete. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat duminică, la Chișinău, că nu va face publice numele persoanelor propuse pentru conducerea Serviciului Român de Informații (SRI) și a Serviciului de Informații Externe (SIE), pentru a evita o criză politică. Propunerile președintelui pentru șefia serviciilor secrete „Stabilitatea este importantă în România în momentul acesta și nu suntem într-o situație în care să ne permitem jocuri”, a afirmat șeful statului. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Potrivit lui Nicușor Dan, discuțiile privind conducerile serviciilor de informații au loc în spatele ușilor închise și nu vor fi comunicate public până la finalizarea unui acord cu majoritatea parlamentară. „Pentru toată discuția referitoare la șefii serviciilor, în momentul în care va exista o înțelegere între mine și reprezentanții majorității din Parlament, o să aveți vești”, a precizat președintele. Președintele vrea să evite un blocaj în Parlament Șeful statului a subliniat că își dorește ca atunci când va face oficial propunerile pentru șefia SRI și SIE, acestea să fie susținute de Parlament. „Președintele trimite, Parlamentul refuză… În momentul în care o să fac propunerea oficială, o să fiu sigur că Parlamentul va vota. Până atunci, de la mine nu o să aveți informații despre discuțiile din culise”, a declarat Nicușor Dan.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră