sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: alro

7 articole
Investigații

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski. Marinel Burduja, tatăl ministrului Digitalizării, Sebastian Burduja, și fost vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior, face parte din Consiliul de Administrație al companiei ALRO, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Deși nu a fost inclus pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene și SUA, Vitali Machitski este „prieten pe viață” cu fostul agent KGB și general de rang înalt Serghei Viktorovich Chemezov, directorul general al corporației Rostec, un conglomerat din industria de apărare rusească format din 700 de întreprinderi. Sindicaliștii de la ALRO au protestat de câteva ori în ultimele luni de teamă că se va închide fabrica de aluminiu. Ei l-au acuzat pe ministrul Energiei Virgil Popescu, colegul de partid al lui Burduja jr, că reprezintă „mafia din energie”. Cum a preluat Machitski controlul ALRO Industria feroasă și neferoasă din România a fost preluată de afaceriștii ruși după căderea regimului comunist. Unul dintre cei care au profitat de vremurile tulburi din România a fost Vitali Machitski, care a pus ochii într-o primă fază pe producătorul de aluminiu ALRO Slatina. Vitali Machitski, împreună cu asociatul său Alexander Krasner, fost angajat al spionului Marc Rich, au cumpărat repetat pachete mici de acțiuni prin intermediul companiei americane Marco International Corp. Așa au ajuns să dețină în jur de 40% din ALRO. Ulterior, au preluat un pachet de 10% din acțiuni de la statul român și au devenit acționari majoritari. De privatizare ALRO Slatina s-a ocupat Gheorghe Dobra, actualul director general al companiei. El se laudă că a reușit privatizarea cu succes a companiei în perioada 2000-2002. Câțiva ani mai târziu, după ce Traian Băsescu a ajuns președintele României, ALRO Slatina a fost implicată în scandalul legat de energie ieftină de la Hidroelectrica. Rostec, Gazprom, Blue Stream Vitali Machitski a combinat afacerile și jocurile de culise cu interesele Moscovei pentru a deveni unul dintre cei mai influenti ruși la nivel internațional. El a copilărit în orașul rusesc Cheremkhovo alături de Serghei Chemezov. Primul avea să ajungă un influent afacerist la nivel internațional. Celălalt s-a înrolat în serviciul de spionaj KGB. La începutul anilor ’80, agentul Chemezov a fost trimis la misiune în Germania de Est. Acolo a lucrat împreună cu Vladimir Putin, actualul președinte al Rusiei, și Nicolai Tokarev, actual președinte al companiei Transneft. Toți trei erau subordonați lui Lazar Matveev, ofițer de legătură al KGB la Stasi, serviciul de securitate al Germaniei de Est. Citește și: Dimensiunea crizei energetice europene este uriașă: numai pentru iarna care vine, Comisia Europeană a pus la bătaie 40 de miliarde de euro, ajutor pentru gospodării și companii După ce a renunțat la munca de teren, Serghei Chemezov a fost preluat de Vladimir Putin, care l-a angajat inițial la Kremlin. Apoi l-a numit la conducerea mai multor companii de stat. În 2007, l-a numit în funcția de director general al Rostec, un conglomerat de 700 de firme din industria de apărare rusească, organizate în 14 holdinguri. Chemezov nu a uitat de prietenul său din copilărie Vitali Machitski, pe care l-a implicat în mai multe afaceri ale Rostec. La începutul anilor 2000, oficialii Gazprom i-au cerut lui Vitali Machitski să facă parte dintr-o echipă care urma să negocieze cu Turcia deblocarea construcției gazoductului Blue Stream. Pentru efortul său, Vitali Machitski a primit dreptul de a vinde României o cantitate de 60 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc până în 2030. Începând cu anul 2020, rusul livrează gazele Gazprom prin intermediul Imex Oil Limited. Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski Vitali Machitski deține controlul asupra ALRO prin intermediul firmei Vimetco. Printre acționari se mai află Paval Holding – deținut de frații Dragoș și Adrian Pavăl, dar și Fondul Proprietatea. Pentru ALRO a ajuns să lucreze și Marinel Burduja (tatăl ministrului Digitalizării, Sebastian Burduja), pe care îl regăsim în prezent în Consiliul de Administrație. În aprilie 2019, Burduja sr a fost desemnat membru independent non-executiv al Consiliului de Administrație. Patru luni mai târziu, avea să fie numit și membru în Comitetul de Remunerații și Nominalizări. Apoi, în martie 2020, a fost desemnat și ca membru al Comitetului de Risc și Sustenabilitate. În martie 2022, la două săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina, fiul lui Vitali Machitski, Pavel, și-a dat demisia din Consiliul de Administrație al ALRO. Tot atunci au părăsit grupul Aleksandr Barabanov și Pavel Primakov. Primul era șeful departamentului de contabilitate și raportare corporativă, iar celălalt se ocupa de afaceri juridice internaționale. În locul lor au fost numiți Genoveva Năstase, Igor Higer și Dragoș Adrian Voncu. Burduja sr: Eu nu lucrez pentru Machitski Sebastian Burduja, ministrul liberal al Digitalizării, a spus pentru Defapt.ro că nu s-a preocupat ce face tatăl său: „Nu sunt adeptul . Fiecare om răspunde pentru faptele sale. Sunt întrebări care se adresează tatălui meu”. Contactat de către Defapt.ro, Marinel Burduja a spus că e membru independent în Consiliul de Administrație. „M-am prezentat la un concurs și am fost selecționat. Eu nu lucrez pentru el (Vitali Machitski - n.r.). Eu lucrez pentru o companie românească care se numește ALRO SA. Vă rog să vă interesați. Acest domn Machitski pe care îl menționați nu figurează în acționariatul acestei companii”. Atunci când i s-a spus că firma lui Machitski este acționarul majoritar al ALRO, Marinel Burduja a menționat că nu are acces la astfel de date. Deși sunt publice. Pe fiul oligarhului îl cunoaște „Tot ceea ce vă spun, vă spun din informații publice. Eu vă spun că nu l-am văzut vreodată la față pe acest domn. Din punctul meu de vedere, nu are nici o legătură cu această societate. Nu este compania dânsului. Nu este acționar majoritar. Eu niciodată nu am avut contact cu un acționar Machitski la ALRO. ALRO este deținută de o cetățeancă din Israel, de frații Pavăl și Fondul Proprietatea”. Întrebat dacă știe că din Consiliul de Administrație a făcut parte și Pavel Machitski, fiul rusului, Marinel Burduja a spus că asta s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani de zile. Când i s-a spus că Pavel Machitski și-a dat demisia din CA la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, Marinel Burduja adăugat: „Probabil aveți informații la fel de bune cum este și realitatea. Eu pot să vă spun că a fost în CA, dar nu cu titlul de reprezentant al acționariatului majoritar”. „Eu vă spun clar că nu deține el ALRO. Nu am lucrat niciodată pentru el. Și nu aș lucra vreodată pentru el”, a încheiat Burduja senior. De la Bancorex, la compania ministrului PSD al Sănătății Marinel Burduja are o carieră romanțată pentru publicul larg. A absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale în anul 1976, apoi Facultatea de Drept în 1983. Nu se știe unde a lucrat până în 1990, atunci când a ajuns primar al Municipiului Piatra Neamț și deputat. Unele publicații susțin că a lucrat până atunci ca economist pentru Confex, întreprindere aflată sub controlul Securității. Cert este că și-a dat demisia din parlament în anul 1991 și s-a dus la Piatra Neamț, acolo unde a înființat o filială a Băncii Române de Comerț Exterior (BRCE). În 1993 a revenit la București, pe funcția de director general al Christian Dior România, iar după un an îl regăsim în funcția de vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior - Bancorex, considerată „regina” băncilor din România. A rezistat pe funcție până în anul 1996. Însă, în perioada 1994-1996, banca la care era vicepreședinte Burduja a fost implicată în mai multe afaceri scandaloase. De exemplu, a decontat peste 30 de milioane de dolari pentru bunuri și servicii fictive antamate de Guvernul Văcăroiu. Costurile au fost suportate din taxele și impozitele românilor. Marinel Burduja a lăsat în 1996 Bancorex pentru funcția de vicepreședinte al Creditanstalt România. De acolo, a ajuns la ABN Amro, iar ulterior, la Raiffesein Bank. În anul 2012, a ajuns președinte al Băncii Române de Credite și Investiții. După alți trei ani, a ajuns președintele Consiliului de Administrație al Forza Rossa IFN, companie controlată de Ion Bazac, fostul ministru PSD al Sănătății. Neagă orice legătură cu serviciile secrete Victor Ponta, fostul premier al României și șef al PSD, a spus că Marinel Burduja a fost ofițer de Securitate. Dar fostul vicepreședinte al Bancorex neagă orice legătură cu Securitatea, SRI și SIE. „Sunt dispus să declar oricând sub jurământ că nu am lucrat niciodată pentru niciun serviciu secret, român sau străin. Singurul grad pe care l-am obținut este cel de sublocotenent al Armatei Române, în urma stagiului militar obligatoriu efectuat după facultate”, declara Burduja senior într-un interviu pentru Capital. Totodată, a ținut să precizeze că nici fiul său, actualul ministru liberal al Digitalizării, nu are vreo legătură cu serviciile secrete.

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski (sursa: moneypoint.ro)
Oligarhul Machitski concediază masiv la ALRO (sursa: eximbank.ro)
Eveniment

Oligarhul Machitski concediază masiv la ALRO

Oligarhul Machitski concediază masiv la ALRO. Vitali Machitski, cel care controlează grupul ALRO Slatina, va concedia peste 1.200 de români până la finalul anului. Totodată, va suspenda temporar activitatea la producătorul de alumină ALUM, din Tulcea, pentru o perioadă de 17 luni. La Slatina, au fost închis deja trei hale de electroliză. Grupul ALRO își justifică decizia prin faptul că prețul gazelor naturale pe piața românească a crescut de zece ori iar prețul energiei a crescut de la 60 euro/MWh la 500 euro/MWh. Oligarhul Machitski concediază masiv la ALRO Grupul ALRO, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu în Europa, a informat Autoritatea de Supraveghere Financiară și Bursa de Valori București că ia măsuri decisive pentru conservarea activelor grupului din cauza „prețurilor prohibitive la energia electrică și gaze naturale”. În acest sens, oficialii grupului controlat de oligarhul rus Vitali Machitski invocă criza generată de pandemie și criza energetică din 2021. Gheorghe Dobra, directorul general al ALRO și președintele Consiliului de Administrație al ALUM, susține într-un comunicat de presă că „criza economică generată de pandemie a fost intensificată de criza energetică din 2021 ca urmare a creșterii accelerate a prețurilor la electricitate și la gazele naturale, cu un impact negativ asupra costurilor de producție pentru alumina calcinată și aluminiul electrolitic. Costul gazelor naturale pentru o tonă de alumină este semnificativ mai mare decât prețul unei tone de alumină importată și livrată de către ALRO”. Creșteri de prețuri de zece ori Prețul gazului a crescut de zece ori, de la 18 EUR/MWh în T1 2021, la peste 180 EUR/MWh în T3 2022. Prețul energiei electrice a urmat aceeași tendință și, de la 60 EUR/MWh în T1 2021, a ajuns și a depășit 500 EUR/MWh în T3 2022. Scumpirile în domeniul energetic au fost generate și de invadarea Ucrainei de către Rusia, țara oligarhului Machitski. Citește și: EXCLUSIV Rheinmetall a renunțat la planul de a reface fabrica de pulberi și explozivi Făgăraș în parteneriat cu Romarm. România, la mila exportatorilor de pulberi din Rusia, via Serbia Subalternii oligarhului rus Vitali Machitski mai precizează în comunicatul de presă că aproximativ 500 de angajați urmează să fie disponibilizați de la fabrica din Tulcea, din cauza contextului actual. ALUM, totuși, va păstra un grup cheie de specialiști pentru a efectua activități de cercetare-dezvoltare, logistică, întreținere și reparații pentru a fi pregătită pentru o repornire rapidă și reînceperea producției atunci când condițiile pieței de energie se vor îmbunătăți. ALUM, 17 luni de pauză Adunarea Generală a Acționarilor ALUM urmează să voteze pe 29 iulie suspendarea temporară a a operațiunilor de producție de alumină începând cu 1 august 2022 pentru o perioadă estimată de 17 luni. Constantin Popescu, președintele Sindicatului Liber „Aluministul”, a anunțat recent că peste 100 de salariaţi din cadrul ALRO Slatina urmează să fie concediaţi, iar până la finalul anului compania ar urma să disponibilizeze circa 1.200 de angajaţi, potrivit Agerpres. Sindicalistul arată că ALRO a diminuat capacităţile de producţie şi a oprit mai multe hale de electroliză din cauză că preţul „excesiv” al energiei electrice face nerentabilă producţia de aluminiu electrolitic. Totodată, acesta acuză Guvernul de „nepăsare” în rezolvarea problemelor din industrie. Frații Pavăl, asociați cu Vitali Machitski Compania ALRO este controlată de oligarhul rus Vitali Machitski prin intermediul firmei cipriote Vimetco PLC, care deține 54,19% din acțiunile producătorului de aluminiu. Pavăl Holding, grupul controlat de frații Adrian Pavăl și Dragoș Pavăl, deține un pachet de acțiuni de 23,21%. Aceștia sunt urmați de Fondul Proprietatea și mai multe fonduri de pensii private care au cumpărat acțiuni din banii de pensii ai românilor.

Pensiile românilor, investite parțial în ALRO (sursa: eximbank.ro)
Investigații

Pensiile românilor, investite parțial în ALRO

Pensiile românilor, investite parțial în ALRO. Fondurile de pensii private din România dețin peste 8% din compania ALRO, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Un alt acționar important al companiei din Slatina este societatea Paval Holding, controlată de frații Adrian și Dragoș Pavăl, patronii Dedeman. Primii doi: Machitski și frații Pavăl La finalul anului 2021, acționarul majoritar al ALRO era compania Vimetco PLC Cipru, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Acesta a fost făcut cetățean de onoare al orașului Slatina în 2010 de Darius Vâlcov, atunci primar al urbei. Între timp, Vâlcov a fost trimis în judecată în două dosare de corupție. Pe locul secund, cu peste 23,21% din numărul total de acțiuni, se află firma Paval Holding SRL Bacău, controlată de frații Adrian Pavăl și Dragoș Pavăl, patronii lanțului de bricolaj Dedeman. Fondul Proprietatea deține peste 10,21% din acțiuni. Pensiile românilor, investite parțial în ALRO Pe lista acționarilor se află și fondurile private de pensii din România care administrează pilonul II de pensii private obligatorii și pilonul III de pensii facultative. Cele mai multe acțiuni sunt deținute de Fondul de Pensii Administrat Privat NN Pensii S.A.F. P.A.P. SA, desprins din grupul olandez ING. Acesta deține o cotă de 4,4131% din numărul total de acțiuni. Citește și: Trei ruși din conducerea ALRO și-au dat demisia, inclusiv fiul oligarhului Machitski Tot olandezii, prin Fondul de Pensii Facultative NN Activ/Asigurări de Viață SA, mai dețin 0,2122% din acțiunile ALRO. Totodată, prin Fondul de Pensii Facultative NN Optim/ Asiguări de Viață SA, aceștia mai dețin 0,2872% din acțiunile producătorului de aluminiu. Fondul de Pensii Administrat Privat AZT Viitorul Tău deține 3,0929% din numărul total de acțiuni. Acest fond este administrat de Allianz – Țiriac Asigurări. Tot Allianz -Țiriac, prin fondurile de pensii facultative AZT Vivace și AZT Moderato, mai deține 0,0514%, respectiv 0,0113% din compania controlată de oligarhul rus Vitali Machitski.

Pensiile românilor, investite parțial în ALRO (sursa: eximbank.ro)
Eveniment

Fiul oligarhului Matchitski, demisie de la ALRO

Fiul oligarhului Matchitski, demisie de la ALRO. Bursa de Valori București a anunțat că luni, 7 martie a.c., trei membri din Consiliul de Administrație al ALRO și-au dat demisia. Cei trei ruși care au decis să părăsească compania sunt Aleksandr Barabanov, Pavel Primakov și Pavel Machitski. Fiul oligarhului Matchitski, demisie de la ALRO Primul era membru neexecutiv în Consiliul de Administrație din 2014 și membru al Comitetului de risc și sustenabilitate din martie 2020. Aleksandr Barabanov a absolvit Institutul de Relații Internaționale din Moscova. El s-a alăturat grupului Rinco/Vi Holding în anul 2006 și este șeful departamentului de contabilitate și raportare corporativă. Citește și: EXCLUSIV Câciu a „uitat” să retragă România din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Banca bagă bani în ALRO a oligarhului Machitski Cel de-al doilea membru care și-a dat demisia din Consiliul de Administrație, Pavel Primakov, a absolvit Facultatea de Drept la Moscova în anul 2003. La grupul controlat de oligarhul rus Vitali Machitski se ocupa afaceri juridice internaționale. Înainte de a lucra pentru Machitski, Pavel Primakov a fost consilier general la filiala grupului EN+ din Rusia. De la Deripaska la Matchitski Grupul EN+ a fost controlat până în anul 2018 de un alt oligarch rus, Oleg Deripaska, unul dintre acționarii Strabag. În aprilie 2018, Departamentul Trezorerie Statelor Unite ale Americii a inclus grupul EN+ pe lista de sancțiuni ca răspuns la interferența Rusiei în alegerile din SUA, dar și pentru anexarea Crimeei de către Rusia. Citește și: Principalele companii rusești care acționează în România: Lukoil, Alro Slatina, Gazprom și TMK Ultimul demisionar este Pavel Machitski, fiul oligarhului Vitali Machitski. Pavel Machitski s-a alăturat Vimetco NV ca adjunct CFO în 2009. În 2011 a fost numit vicepreședinte al Consiliului de Administrație pentru Alum și membru al consiliului de administrație cu putere conjunctivă în cadrul Vimetco Management România, Vimetco Trading, Vimetco Power România și Conef. Rolul lui Pavel Machitski include, printre alte responsabilități, dezvoltarea afacerii, strategie, planificare financiară, fuziuni și achiziții, finanțare, bugetare, control și raportare, relații cu investitorii și managementul riscului. În 2013, a fost numit membru al Consiliului de Administrație al ALRO.

Machitski, cetățean de onoare al Slatinei (sursa: ALRO)
Eveniment

Machitski, cetățean de onoare al Slatinei

Oligarhul rus Vitali Machitski, cetățean de onoare al Slatinei. Acesta controlează producătorul de aluminiu ALRO și nu a fost inclus pe lista de sancțiuni adoptate la nivel internațional împotriva apropiaților președintelui Vladmir Putin. Fără legătură cu acest fapt, Machitski este cetățean de onoare al orașului Slatina din 2010. Prin grija lui Darius Vâlcov, fost primar al Slatinei și ex-ministru de Finanțe. În urmă cu 20 de ani, compania rusească Gazprom a decis să vândă o parte din gazele de pe piața românească printr-o firmă controlată de Vitali Machitski. Totul, ca recompensă pentru că acesta deblocase negocierile cu Turcia pentru finalizarea contrucției gazoductului Blue Stream. Mandatat de Gazprom să negocieze cu Turcia Vitali Machitski, unul dintre primii oligarhi de la Moscova, și-a extins afacerile în România la finalul anilor 1990. Guvernul de la București a vândut prin Bursa de Valori un pachet de 49% din acțiunile producătorului de aluminiu ALRO. Se întâmpla în 1997. 41,85% din aceste acțiuni a fost cumpărat de rușii de la Marco Grup, care aveau să devină acționari majoritari în anul 2002. În toată această perioadă, rușii lui Machitski au vândut aluminiu în Turcia, afacere de pe urma căreia și-a câștigat influența la Ankara. Citește și: Principalele companii rusești care acționează în România: Lukoil, Alro Slatina, Gazprom și TMK Tot în acea perioadă, compania rusească Gazprom construise 30% din gazoductul Blue Stream prin care Rusia urma să furnizeze gaze naturale Turciei. Dar construcția gazoductului a fost blocată de turci. Conducerea Gazprom a decis atunci ca oligarhul Vitali Machitski să facă parte din echipa de negociatori. El susținea într-un interviu pentru Interfax că și-a folosit conexiunile din Turcia făcute în urma exportului de aluminiu din România pentru a debloca afacerea Blue Stream. "Ulterior am început să vindem noi înșine gaz, în baza unui contract cu Gazprom. Am făcut comerț în Turcia și suntem încă unul dintre cei doi furnizori principali ai României. Avem un acord cu Gazprom pentru a furniza României un total de 60 de miliarde de metri cubi de gaz în perioada 2002-2030”, spunea Vitali Machitski. Machitski, cetățean de onoare al Slatinei În iulie 2010, orașul Slatina era condus de primarul Darius Vâlcov, ales pe listele Partidului Democrat Liberal, partid controlat pe atunci de președintele Traian Băsescu. Pe 13 iulie 2010, primarul Darius Vâlcov a decis să-I acorde lui Vitali Machitski titlul de Cetățean de Onoare al Slatinei. "Sunt onorat să primesc această distincţie ca o subliniere a rezultatelor obținute de Alro şi aş vrea să le mulţumesc autorităţilor locale din Slatina pentru recunoaşterea realizărilor Companiei, precum şi tuturor angajaţilor pentru efortul depus şi pentru dedicaţie", declara Machitski, Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Vimetco, acționarul majoritar al Alro, potrivit unui comunicat postat pe site-ul companiei la acea dată. "Compania a evoluat de la un producător de lingouri, la un producător integrat de aluminiu, ca parte unui Grup internaţional. Dorim să continuăm programul implementat pentru a consolida poziţia Alro pe piaţa internaţională de aluminiu, păstrându-ne, în acelaşi timp, poziţia de Companie responsabilă social, pentru Slatina", se mai menționa în comunicatul citat.

România, în banca finanțistului lui Putin, Dmitri Pankin (sursa: kremlin.ru)
Investigații

România, în banca finanțistului lui Putin

România, în banca finanțistului lui Putin. Dmitri Pankin, fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și coleg cu președintele rus Vladimir Putin la primăria din Sankt Petersburg, conduce Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. La care România deține 14% din acțiuni. Reprezentantul statului român în această bancă este liberalul Alin Chițu, secretar de stat în Ministerul de Finanțe. Numele lui Dmitri Pankin apare într-unul din scandalurile de corupție în care a fost implicată Deutsche Bank, bancă care voia să facă afaceri cu Rusia. Pentru a parafa afacerea în numele guvernului rus, Pankin a cerut ca fiica sa să fie angajată la Deutsche Bank. România, în banca finanțistului lui Putin La o săptămână după ce Rusia a invadat Ucraina din ordinul președintelui rus Vladimir Putin, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat că România se retrage din Banca Internațională de Investiții și Banca Internațională de Cooperare Economică. Dar nu a scos nici un cuvânt despre Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), cu sediul în Salonic, este o instituție financiară internațională fondată în anul 1994 de 11 state membre în organizația de Cooperare Economică Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte un procentaj de 16,5% din numărul total de acțiuni. România 14%, Ucraina și Bulgaria, câte 13,5%, Azerbaidjan, 5%, Albania, 2%, Armenia, 1%, Georgia și Moldova, câte 0,5%. România a semnat acordul de înființare în decembrie 1994, însă banca a devenit operațională în iunie 1999, cu o lună înainte ca Vladimir Putin să fie numit premier al Rusiei. Capitalul autorizat al băncii este de 3,45 miliarde de euro. Alin Chițu (Finanțe) aruncă pisica la ME Conform acordului de înființare, România este reprezentantă în Consiliul Guvernatorilor, forul suprem al băncii, de ministrul Finanțelor. Ministrul Adrian Câciu a decis ca în locul său să fie ocupat de liberalul Alin Chițu, secretar de stat în Ministerul de Finanțe. Membru supleant este Boni Florinela Cucu, directorul general al Direcției Generale pregătire ECOFIN, asistență comunitară și relații financiare internaționale din cadrul Ministerului Finanțelor. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani Secretarul de stat Alin Chițu a precizat la solicitarea Defapt.ro că nu primește nici o renumerație pentru postul de la BSTDB. Întrebat dacă România se va retrage și din această bancă, condusă de rusul Dmitr Pankin, Alin Chițu a declarat: "Deciziile acestea se iau peste nivelul meu de decizie. Pentru celelalte bănci, MAE a inițiat memorandumul avizat de Ministerul de Finanțe. Apoi memorandumul a fost aprobat în Guvern și apoi de către Președintele României.". Cariera lui Pankin, strâns legată de cea a lui Putin Cariera lui Dmitri Pankin, actualul președinte și director general al Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, este strâns legată de cea a președintelui rus Vladimir Putin. Amândoi au lucrat la începutul anilor 1990 pentru primăria Leningrad, actualul oraș Sankt Petersburg din Rusia. Pankin a fost șeful departamentului pentru reformă al Comitetului executiv al Sovietului de la Leningrad, apoi a preluat șefia Centrului internațional de cercetări sociale și economice "Leontievski" al primăriei din Leningrad. În aceeași perioadă, Vladimir Putin era adjunctul secund al primarului Anatoly Sobchhak, considerat părintele Constituției Federației Ruse din 1993. În 1992, Pankin a fost numit vicepreședinte al comitetului financiar al primăriei Sankt Petersburg, iar ulterior a fost vicepreședinte al Comitetului pentru ecoonomie și finanțe al primăriei din Sankt Petersburg. Din decembrie 1994 până în noiembrie 1999, a fost președintele Consiliului de Administrație al Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare Sankt Petersburg. În toată această perioadă, Vladimir Putin a condus Comisia pentru relații externe a primăriei și avea ca atribuții principale promovarea relațiilor internaționale și a investițiilor străine. În 1994, Putin a devenit viceprimar al orașului Sankt Petersburg. Putin - premier, Pankin - în guvern În data de 4 februarie 1999, o comisie de anchetă a Ministerului Afacerilor Interne din Rusia a deschis dosarul penal 144.128. În acest dosar se investiga transferul a patru miliarde de ruble (aproximativ 4,5 milioane de dolari la acea vreme) din banii primăriei Sankt Petersburg către firma de construcții Dvadtsati Trest. Potrivit actului de inspecției, citat de OCCRP, Vladimir Putin a decis ca banii să fie dați companiei sub pretextul organizării unor centre de recreere pentru veteranii de război. Documentele prin care au fost transferați banii către firma de construcții au fost semnate de Aleksei Kudrin, iar ordinele de plată, de Nadezhda Savolaynen și Dmitri Pankin. În timpul anchetei, Vladimir Putin avea să ajungă premier al Rusiei sub președintele Boris Elțîn, apoi președintele Rusiei. Însă nu și-a uitat colegii din primăria Sankt Petersburg. Aleksei Kudrin a primit funcția de ministru al Finanțelor, funcție pe care a deținut-o din 2000 până în 2011. Din anul 2018, este președintele Camerei de Conturi. Nu a fost uitat nici Dmitri Pankin. Acesta a fost numit director al Departamentului de relații financiare internaționale, al datoriei publice și al activelor financiare de stat ale Federației Ruse. În ianuarie 2008, Pankin a fost numit ministru adjunct la Finanțe și reprezentant al Rusiei în Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Din aprilie 2011, a preluat conducerea Serviciului Federal al Piețelor Financiare. Deutsche Bank i-a angajat fiica lui Pankin Deutsche Bank a fost investigată de Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare (SEC) a SUA după ce au fost identificate cinci cazuri de angajări ilegale ale unor rude de politicieni. Trei în China și două în Rusia. Unul dintre cazurile din Rusia l-a avut în centrul investigației pe Dmitri Pankin. În anul 2009, atunci când era ministru adjunct al Finanțelor, Pankin i-a cerut directorului din Rusia al Deutsche Bank să-i angajeze fiica la unul dintre birourile băncii din Moscova, Londra sau New York. Anterior, Deutsche Bank "a încercat în mod repetat și fără succes" să facă afaceri cu Rusia. De această afacere răspundea Dmitri Pankin. Fiica oficialului rus a fost angajată temporar la Moscova, apoi a fost angajată definitiv la Londra. La câteva zile după obținerea postului permanent, Dmitri Pankin a cerut Deutsche Bank să trimită o propunere privind vânzarea de obligațiuni în valoare de 2,2 miliarde de dolari. Ulterior, oficialul rus și fiica acestuia, au plecat într-o vacanță de lux cu șefii băncii din Rusia, au fost la vânătoare, la pescuit și s-au plimbat cu elicopterul. Deutsche Bank a falsificat deconturile cu costurile vacanței, pe care le-a considerat legitime pentru a încheia tranzacția cu obligațiuni. Pentru a scăpa de investigația Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliarea a SUA, Deutsche Bank a acceptat să plătească 16,2 milioane de dolari. Astfel, Deutsche Bank a scăpat de acuzațiile de corupție. 40 de milioane de dolari pentru ALRO Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a acordat credite de peste 600 de milioane de euro pentru companiile din România. În fruntea listei se află producătorul de aluminiu ALRO Slatina, parte a grupului Vimetco, controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Firma oligarhului rus a primit în iunie 2021 un credit corporativ de 40 de milioane de dolari. Finanțarea pe șapte ani va fi utilizată în principal pentru îmbunătățirea performanței energetice a companiei, precum și a capacității de producție cu valoare adaugată, potrivit informatiilor transmise de BSTDB într-un comunicat de presă. "Având în vedere perspectivele pozitive pentru economie, suntem de părere că ALRO va putea răspunde cererii interne crescute și va avea un impact substanțial asupra dezvoltării economiei românești, inclusiv prin crearea de locuri de muncă, creșterea exporturilor și a veniturilor pentru bugetul de stat", spunea atunci Dmitri Pankin. 50 de milioane de euro pentru One Floreasca City Compania One United, controlată de Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu, a obținut un credit de 50 de milioane de euro de la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Dezvoltatorul de birouri și locuințe de lux va folosi banii pentru finanțarea proiectului de birouri One Tower, parte din proiectul mixt One Floreasca City.

Principalele companii rusești care acționează în România Foto: Facebook Lukoil
Eveniment

Principalele companii rusești care acționează în România

Principalele companii rusești care acționează în România au afaceri de 15 miliarde de lei şi circa 8.000 de angajaţi, arată presa economică. Fostul premier Florin Cîțu a cerut sancționarea acelor firme care au legături cu oligarhii ruși care-l susțin pe Putin, precum și retragerea României din toate băncile cu acționariat rusesc. Principalele companii rusești care acționează în România Potrivit datelor furnizate de Ziarul Financiar, Lukoil/ Petrotel a avut în 2020 o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de lei și 2.109 angajați. Pe locul II se află ALRO: cifră de afaceri de trei miliarde de lei și peste 3.000 de angajați. Pe III, ca cifră de afaceri, este TMK, care produce țevi la reșița și Slatina: 1,5 miliarde de lei cifră de afaceri și circa 2.100 de angajați. Pe locul IV, Gazprom, care deține mai multe benzinării în România, a avut o cifră de afaceri de 0,8 miliarde de lei și avea circa 1.000 de angajați, în 2020. Citește și: De la Netflix, Disney și Pornhub la Mercedes, Maersk și Exxon: lista companiilor care au ieșit sau au anunțat că pleacă de pe piața rusească „Suntem îngrijoraţi, con­duc firma de 30 de ani. Acest război nedrept în Ucraina are consecinţele sale, dar de aici până la a instiga la oprirea ne­con­diţionată a activităţilor din România doar pentru că într-un moment din istorie statul român a decis să le vândă unor entităţi controlate din Rusia este mult. Aceste declaraţii publice ne sperie clienţii, furnizorii, băncile cu care lucrăm“, a spus Adrian Popescu, directorul TMK România. Cîțu cere sancțiuni împotriva companiilor oligarhilor Florin Cîțu a declarat, luni, la RFI, că România trebuie neapărat să implementeze sancțiunile impuse Rusiei la nivel european. Potrivit președintelui PNL, în țara noastră "sunt în jur de 600 companii cu acționari legați de Rusia, legați de oligarhi din jurul lui Putin". "Trebuie neapărat să punem sancțiuni și să implementăm sancțiunile care au fost impuse la nivel european pentru toate companiile care au legătură cu Rusia. În România, din ce știu eu, sunt în jur de șase companii cu acționari legați de Rusia, legați de oligarhi din jurul lui Putin și, aici, vă dați seama că acestea o să fie costuri pentru economie și de aceea ar fi fost bine să fie o economie mai puternică", a precizat Cîțu, într-un interviu acordat sursei citate. Președintele PNL Florin Cîțu susține că este necesar ca Guvernul să facă o analiză urgentă a celor peste 600 de companii cu acționariat rusesc din România. România a uitat că are acțiuni la o bancă rusească „Este urgent ca guvernul, sper că a și început acest lucru, dacă nu trebuie să înceapă urgent, analiza celor peste 600 de companii care sunt cu acționariat rusesc în România. Eu am cerut acest lucru de săptămâna trecută, sper să se întâmple ceva. Și decizia cu banca (...) este doar una, de fapt, ele sunt două și este inadmisibil ca la nivelul Guvernului să mai uităm că avem o bancă și să nu începem demersul ca să ieșim și din acea Bancă rusească, deci sunt două bănci din care trebuie să ieșim”, a spus luni Florin Cîțu. El susține că Ministerul Finanțelor are datoria să facă această analiză. „Să vă dau un exemplu, România a trimis ajutoare către Ucraina de 3 milioane de euro. Haideți să ne uităm ce ajutoare de stat dăm acestor oligarhi, în acest moment, sute de milioane de euro. Nu este normal acest lucru, trebuie să oprim acest lucru. Mai bine dădeam banii către ajutoare către Ucraina, decât să dăm banii către oligarhii ruși. Aici, o analiză trebuie făcută rapid, urgent. Trebuie văzut și Ministerul de Finanțe are această datorie, Guvernul are această datorie. În același timp, aceste resurse pot să fie folosite pentru a-i ajuta pe refugiați în România și o să vedeți că o să avem nevoie de resurse în perioada următoare”, a mai spus liderul PNL.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră