vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: alaska

15 articole
Internațional

Lavrov îl acuză pe Trump de o „schimbare radicală” privind pacea în Ucraina

Poziția președintelui american Donald Trump față de soluționarea conflictului din Ucraina s-a „schimbat radical” sub influența liderilor europeni, a declarat duminică ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat canalului maghiar de YouTube Ultrahang. Lavrov a afirmat că Trump și-a modificat abordarea privind pacea durabilă în Ucraina după summitul din Alaska, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Trump, criticat de Lavrov Șeful diplomației ruse a amintit că, după întâlnirea din august de la Alaska, Trump promisese să urmărească o soluție de „pace pe termen lung”, nu doar un armistițiu temporar. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Totuși, în această lună, președintele american a anulat reuniunea de follow-up planificată la Budapesta și a cerut ambelor părți — Kiev și Moscova — „să ajungă la o înțelegere”. „Când aud acum oameni spunând: «nimic altceva decât o încetare imediată a focului, iar apoi istoria va judeca», aceasta este o schimbare radicală”, a declarat Lavrov, într-un interviu publicat integral pe site-ul Ministerului rus de Externe. Lavrov acuză presiuni uriașe din partea Europei și a Kievului Diplomatul rus a acuzat liderii europeni și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că exercită „o presiune enormă și incredibilă” asupra Washingtonului, pentru a bloca orice formă de cooperare între SUA și Rusia. „Europenii nu dorm, nu mănâncă, fac totul pentru a răsuci brațele acestei administrații”, a spus Lavrov, reluând retorica Kremlinului, potrivit căreia aliații europeni ai Ucrainei ar sabota eforturile de pace. Condițiile unui nou summit Trump-Putin Întrebat despre posibilitatea unei noi întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin, Lavrov a răspuns că acest lucru „depinde de cei care au inițiat procesul”. El a precizat că Washingtonul nu a propus nicio nouă întâlnire sau discuție cu secretarul de stat american Marco Rubio, de la convorbirea telefonică avută luni. „Nu am ridicat problema, deoarece întreaga inițiativă a venit din partea Statelor Unite. Noi suntem pregătiți să avansăm în ritmul care le convine americanilor”, a spus Lavrov.

Lavrov îl critică pe Donald Trump (sursa: kremlin.ru)
Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie a lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski Foto: The White House
Internațional

Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie ale lui Putin să fie apropiat de Zelenski - FT

Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie ale lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski: Financial Times relatează, azi, că, la întâlnirea din Alaska cu conducătorul Rusiei, președintele SUA a trebuit să suporte o lungă și enervantă lecție de istorie.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie a lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski Discursul lui Putin, care a început cu respingerea oricărui acord de oprire a focului și a continuat cu ceea ce Financial Times numește „o digresiune istorică” despre prinții medievali Rurik de Novgorod și Iaroslav cel Înțelept sau căpetenia cazacilor din secolul al XVII-lea, Bohdan Hmelnițki, l-a făcut pe Trump să ridice tonul și să amenințe că va părăsi discuțiile.  În plus, președintele Rusiei a spus că războiul se va încheia doar cu capitularea Ucrainei și cedarea de noi teritorii în Donbas.  Spre final, președintele SUA a scurtat întâlnirea și a anulat un prânz cu delegația rusă extinsă.  „Summitul s-a dovedit a fi un punct de cotitură (...): un punct culminant negativ în relația dintre Trump și Putin, care a declanșat o schimbare a poziției SUA în favoarea Ucrainei”, apreciază FT.  Relatarea summitului din Alaska se bazează pe interviuri cu opt oficiali și diplomați occidentali și ucraineni informați cu privire la întâlnire, precum și cu persoane din Moscova, precizează publicația britanică.  „Pe măsură ce Trump devine din ce în ce mai exasperat de Putin, administrația sa a permis aliaților europeni să achiziționeze arme din stocurile SUA pentru Ucraina, a contribuit la coordonarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești și l-a amenințat pe Putin cu vânzarea către Kiev a rachetelor cu rază lungă de acțiune capabile să lovească Moscova. Washingtonul a impus, de asemenea, o taxă suplimentară de 25% asupra importurilor indiene, ca răspuns la achizițiile continue de petrol rusesc, îndemnând în același timp și alte țări să ia măsuri”, arată Financial Times. 

Tricouri suvenir cu Putin și Trump (sursa: 1prime.ru)
Internațional

Tricouri și suveniruri cu întâlnirea dintre Putin și Trump, scoase la vânzare pe platforme rusești

Tricouri suvenir cu Putin și Trump. Giganții ruși de comerț electronic Wildberries (WB) și Ozon au început să vândă tricouri care ilustrează strângerea de mână dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cel al Statelor Unite, Donald Trump, în timpul summitului desfășurat recent la Anchorage, Alaska. Tricouri suvenir cu Putin și Trump Un tricou se comercializează la un preț de aproximativ 800 de ruble (circa 10 dolari). Citește și: PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare. Sondajul PNL, publicat de achiziția lui Budeanu, G4Media De asemenea, în magazinele online pot fi achiziționate și tablouri cu fotoprint, reprezentându-i pe cei doi lideri mergând pe covorul roșu în Anchorage. Percepția rușilor despre summitul din Alaska Potrivit unui sondaj publicat miercuri, 68% dintre ruși cred că Putin și Trump au ajuns la o înțelegere în timpul întâlnirii lor din Alaska. În schimb, 28% dintre respondenți consideră că nu s-a ajuns la niciun acord. Summitul Putin–Trump de la Anchorage Întâlnirea dintre cei doi lideri a avut loc pe 15 august 2025, la baza militară Elmendorf-Richardson, situată lângă capitala statului Alaska, Anchorage. Negocierile s-au desfășurat pe parcursul a aproape patru ore. Aceasta a fost prima întrevedere oficială între Putin și Trump de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în noiembrie 2024, dar și de la începerea războiului din Ucraina.  

Reacția lui Nicușor Dan după summit (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, reacție după summit-ul din Alaska: „Primul pas spre negocieri de pace”

Reacția lui Nicușor Dan după summit: președintele României a declarat că întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska reprezintă „o primă etapă pentru a începe negocierile de pace”. Șeful statului subliniază că, pentru România, rămâne esențială menținerea unității transatlantice și a coordonării strânse între UE, SUA și NATO. Reacția lui Nicușor Dan după summit Potrivit lui Nicușor Dan, demersurile președintelui american Donald Trump au rolul de a opri „războiul ilegal” declanșat de Rusia și de a pregăti terenul pentru „o pace justă și durabilă”. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță „Aceste negocieri trebuie să țină cont de interesele Ucrainei, dar și ale europenilor. Ucraina trebuie să își decidă singură soarta, iar Rusia nu trebuie să aibă drept de veto”, a precizat președintele. Zelenski, vizită la Washington pentru pașii următori Nicușor Dan a salutat faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va deplasa luni la Washington pentru discuții directe cu Donald Trump. „Pentru Ucraina este esențial ca președintele Trump să pună presiune asupra Rusiei pentru a continua negocierile. Sprijinim eforturile sale de a organiza un summit trilateral, cu sprijin european”, a adăugat șeful statului român. România, poziție fermă în sprijinul Ucrainei Președintele României a reiterat că Rusia trebuie să se angajeze clar pe calea păcii și să înceteze atacurile asupra civililor și infrastructurii. „Poziția noastră rămâne neschimbată: sprijin pentru Ucraina, pentru suveranitate și integritate teritorială, și atingerea unei încetări necondiționate a ostilităților. Frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”, a transmis Nicușor Dan. Acesta a menționat că în cadrul Coaliției de Voință au fost discutate garanții de securitate pentru Ucraina, implicarea SUA fiind „determinantă” pentru procesul de pace. Summit-ul din Alaska, fără rezultate concrete Întâlnirea din 15 august dintre Donald Trump și Vladimir Putin s-a încheiat fără un anunț privind încetarea focului sau rezultate concrete. Trump a vorbit despre „acorduri pe puncte importante”, fără detalii, în timp ce Putin a susținut că există înțelegeri care ar putea constitui baza pentru o soluție de pace. Europa sprijină ideea unui summit trilateral Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că a discutat la telefon aproximativ o oră cu Trump, convorbire la care s-au alăturat ulterior și lideri europeni. Ulterior, Uniunea Europeană și statele membre au transmis că sunt pregătite să sprijine organizarea unui summit între Trump, Zelenski și Putin. Declarația comună a fost semnată de Ursula von der Leyen, Antonio Costa, Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer, Giorgia Meloni, Donald Tusk și Alexander Stubb.

Trump abandonează armistițiul imediat, Putin câștigă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Donald Trump renunță la ideea unui armistițiu imediat și întărește poziția lui Putin

Trump abandonează armistițiul imediat, Putin câștigă. Summitul din Alaska, desfășurat fără prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, s-a încheiat fără un acord concret. Deși inițial Donald Trump, președintele SUA, sugerase că își dorește un armistițiu rapid, mesajul final a fost diferit, stârnind îngrijorare la Kiev și în capitalele europene. Trump abandonează armistițiul imediat, Putin câștigă Rusia susține de mult timp că un armistițiu este posibil doar ca parte a unei „înțelegeri cuprinzătoare” care să ia în calcul interesele Moscovei, ceea ce presupune, implicit, capitularea Ucrainei. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Declarațiile lui Trump par să confirme această abordare. Pe platforma Truth Social, el a scris că „cea mai bună cale de a încheia războiul este un acord de pace direct”, subliniind că „armistițiile nu rezistă adesea”. Această poziție intră în contradicție cu cererea principală a Ucrainei și a aliaților săi europeni: un armistițiu necondiționat ca pas inițial. Avantaj pentru Putin pe frontul militar Experții militari subliniază că poziția lui Trump îi oferă timp prețios lui Vladimir Putin. „Dacă obiectivul militar al lui Putin era să evite constrângeri imediate asupra operațiunilor din Ucraina, atunci a reușit”, afirmă Matthew Savill, director de studii militare la Royal United Services Institute, citat de BBC. Într-o scurtă apariție publică alături de Trump, Putin a avertizat Ucraina și Europa să nu „strice” progresele făcute în Alaska, un mesaj perceput la Kiev ca o consolidare a poziției Rusiei. Zelenski, de la recunoștință la apel disperat După summit, Trump a discutat telefonic timp de o oră cu Zelenski, convorbire la care au participat ulterior și lideri europeni. Președintele ucrainean a descris apelul ca fiind „substanțial” și a confirmat că va merge la Washington pentru prima vizită oficială de după controversata întâlnire din februarie. Inițial, Zelenski a mulțumit pentru invitație, însă după mesajul lui Trump de pe Truth Social, tonul său a devenit mai urgent: „Uciderea trebuie să înceteze cât mai curând. Focul trebuie să înceteze pe câmpul de luptă, în aer și asupra infrastructurii portuare.” Europa, prinsă între Ucraina și Trump Liderii europeni au reluat dimineața apelurile pentru implicarea directă a Ucrainei în discuțiile despre propriul viitor, dar au evitat criticile deschise la adresa lui Trump. Premierul britanic Keir Starmer a afirmat că „eforturile președintelui Trump ne-au adus mai aproape ca niciodată de încheierea războiului ilegal al Rusiei”, adăugând că SUA și Europa sunt deschise să ofere „garanții de securitate robuste” Ucrainei. Italia, prin vocea Giorgiei Meloni, a sugerat că aceste garanții ar putea fi inspirate de articolul 5 al NATO, chiar dacă ar fi oferite într-un cadru din afara Alianței. Ce urmează pentru Zelenski Pe lângă întrebările legate de viitoarele sancțiuni americane împotriva Rusiei, amânate de Trump pentru „două sau trei săptămâni”, rămâne incert cum va fi primit Zelenski la Washington și cum se vor desfășura eventualele negocieri directe cu Trump și Putin. Întrebat ce sfat i-ar da liderului ucrainean, Trump a răspuns tranșant: „Să facă o înțelegere. Rusia este o putere foarte mare, iar ei nu sunt.”

Reuniunea trilaterală cu Ucraina, exclusă complet (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump și Putin nu au discutat despre un summit la care să fie invitată și Ucraina

Reuniunea trilaterală cu Ucraina, exclusă complet. Consilierul prezidențial rus pentru afaceri externe, Iuri Ușakov, a declarat că Donald Trump și Vladimir Putin nu au abordat posibilitatea unei reuniuni trilaterale cu președintele Ucrainei în cadrul summitului din Alaska. Reuniunea trilaterală cu Ucraina, exclusă complet Potrivit oficialului rus, subiectul nu s-a aflat pe agenda celor doi lideri. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Summitul dintre președintele american și omologul său rus s-a încheiat fără anunțuri privind o eventuală încetare a focului în Ucraina. Trump și Putin nu au făcut declarații comune care să indice un progres semnificativ în negocieri. Declarațiile lui Donald Trump La finalul întâlnirii, Donald Trump a menționat existența unor acorduri asupra unor puncte importante, dar fără a oferi detalii clare. Liderul american a evitat să vorbească despre aspecte legate direct de conflictul din Ucraina. Poziția Kremlinului De partea sa, Vladimir Putin a confirmat că au fost atinse unele acorduri preliminare. El a subliniat că acestea ar putea reprezenta un punct de pornire pentru identificarea unei soluții la războiul din Ucraina.

Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, agentul lui Putin: zice că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei, "o putere foarte mare"

Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump după întâlnirea din Alaska cu Putin: din punctul de vedere al președintelui american, Kievul nu are altă soluție. Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News (VIDEO) că a ajuns la un acord de principiu cu Vladimir Putin, în urma discuțiilor de vineri din Alaska, privind modul în care se va încheia războiul din Ucraina. Citește și: VIDEO Trump, umilit în Alaska de Putin, care nu a acceptat nici o concesie în privința Ucrainei Înțelegerea ar include schimburi de teritorii și un anumit tip de garanții de securitate oferite de SUA. Întrebat de Sean Hannity despre posibile concesii teritoriale pentru Rusia și garanții de securitate pentru Ucraina, Trump a confirmat că acestea fac parte din punctele asupra cărora „s-a ajuns în mare parte la un acord” cu Putin. „Cred că suntem de acord asupra multor aspecte. Întâlnirea a fost caldă și pozitivă”, a subliniat liderul american, care l-a descris pe Putin drept „un tip puternic și extrem de dur”. „Rusia este o putere foarte mare, iar Ucraina, nu” Trump a precizat că soluția finală trebuie acceptată și de Ucraina: „Cred că suntem destul de aproape de final, dar Ucraina trebuie să fie de acord cu asta”. Întrebat ce sfat are pentru Volodimir Zelenski, președintele american a spus: „Trebuie să facă o înțelegere. Rusia este o putere foarte mare, iar Ucraina, nu. Sunt soldați grozavi, dar realitatea este clară”. Fără sancțiuni împotriva Rusiei În același interviu, Trump a semnalat că va amâna impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, după ce întâlnirea cu Putin „a decurs foarte bine”. „Poate va trebui să ne gândim la asta în două-trei săptămâni, dar acum nu este momentul”, a explicat el. Deși amenințase la începutul lunii cu sancțiuni economice dure pentru a-l presa pe Putin, Trump a renunțat la acest termen-limită după ce liderul rus a acceptat întâlnirea față în față. O întâlnire de „nota 10” Întrebat despre punctele care încă blochează acordul, Trump a refuzat să ofere detalii, menționând doar că „vrea să vadă ce se poate face”. La final, președintele SUA a declarat pentru Fox News că întâlnirea cu Putin din Alaska merită „nota 10”: „Ne-am înțeles de minune. Este important ca două mari puteri nucleare – noi fiind numărul unu, iar ei numărul doi în lume – să colaboreze. E o mare realizare.”

Trump, umilit de Putin în Alaska (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

VIDEO Trump, umilit în Alaska de Putin, care nu a acceptat nici o concesie în privința Ucrainei

Trump, umilit de Putin în Alaska: liderul de la Moscova nu a cedat nimic din pretențiile sale, insistând că trebuie rezolvate cauzele cconflictului. Din punctul de vedere al lui Putin, cauza principală ar fi posibila intrare a Ucrainei în NATO. Trump, umilit de Putin în Alaska Președintele american Donald Trump a calificat întâlnirea cu Vladimir Putin din Alaska (VIDEO) drept „foarte productivă”, iar liderul rus a descris-o ca fiind „constructivă”. Citește și: Infiltrarea rusă din Dobropillia, ucisă în fașă de temutul batalion Azov. Ucrainenii au recuperat teritoriul Cu toate acestea, niciunul dintre cei doi nu a oferit detalii concrete despre o posibilă soluție pașnică la războiul din Ucraina. Trump a precizat că „mai sunt foarte puține puncte de rezolvat” pentru a găsi o ieșire din conflictul declanșat acum peste trei ani de invazia Rusiei. „Nu am ajuns acolo, dar am făcut progrese. Nu există acord până nu există un acord”, a subliniat el. Fără răspunsuri pentru jurnaliști Înaintea reuniunii, liderul american de 79 de ani își fixase obiectivul de a organiza rapid un summit tripartit cu Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a obține un armistițiu. Totuși, Trump nu a menționat acest plan în conferința de presă comună cu omologul său rus. Putin, pe un ton prietenos, și-a exprimat speranța că „înțelegerea” obținută în Alaska va deschide drumul către pace în Ucraina. După cele trei ore de discuții la baza militară Elmendorf-Richardson, cei doi lideri și-au strâns mâna și au plecat fără să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. Trump a declarat că va lua legătura imediat cu liderii NATO și cu Zelenski, subliniind: „În cele din urmă, depinde de ucraineni”. El a avertizat însă că SUA vor impune sancțiuni economice severe dacă negocierile nu vor aduce progrese semnificative. Invitație la Moscova Președintele american a vorbit și despre posibilitatea unui al doilea summit, la care să participe și Volodimir Zelenski, pentru a ajunge la o soluție definitivă a conflictului. Trump a sugerat că l-ar putea revedea pe Putin „foarte curând”, iar liderul rus i-a răspuns în engleză, zâmbind: „Data viitoare la Moscova”. Trump a replicat: „Este o propunere interesantă, îmi imaginez că s-ar putea întâmpla”. Experții consideră această întâlnire un gest politic important pentru Rusia, care încearcă să iasă parțial din izolarea internațională fără a face concesii. În același timp, Trump se poziționează ca un potențial „mediator al păcii” în Ucraina, în timp ce comunitatea internațională așteaptă următorii pași. Aceasta a fost prima întâlnire directă între liderii SUA și Rusiei după summitul de la Helsinki, desfășurat pe 16 iulie 2018.    

Putin, fericit la întâlnirea cu Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Putin, foarte fericit la întâlnirea cu Trump din Alaska. Liderul american, cu omologul în mașină

Putin, fericit la întâlnirea cu Trump: președintele rus a afișat un zâmbet foarte larg încă din primele clipe. Putin, fericit la întâlnirea cu Trump Președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, au sosit vineri la baza aeriană Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, pentru un summit dedicat negocierilor privind un posibil armistițiu în Ucraina, transmit agențiile internaționale. Citește și: Infiltrarea rusă din Dobropillia, ucisă în fașă de temutul batalion Azov. Ucrainenii au recuperat teritoriul Pe pista aeroportului, Vladimir Putin a pășit pe covorul roșu spre Donald Trump, cei doi lideri schimbând o strângere de mână și câteva cuvinte. Ulterior, au repetat gestul în fața podiumului „Alaska 2025”, înainte de a urca împreună în aceeași mașină. Format de discuții: 3X3 Donald Trump este însoțit la această întâlnire de secretarul de stat Marco Rubio și de emisarul special Steve Witkoff, potrivit Casei Albe. La rândul său, Vladimir Putin participă alături de ministrul de externe Serghei Lavrov și de consilierul pe politică externă Iuri Ușakov, a confirmat Kremlinul pentru CNN. Inițial, summit-ul fusese anunțat ca o discuție față în față. Aceasta este prima întâlnire directă dintre Donald Trump și Vladimir Putin din 2019. Ținta lui Trump: un armistițiu Înainte de sosirea la Anchorage, Trump a declarat, la bordul Air Force One, că liderii europeni vor fi implicați în procesul de negociere, dar a subliniat că nu îi dictează strategia.  „Europa nu-mi spune ce să fac, dar evident că va fi implicată, la fel ca și președintele ucrainean Volodimir Zelenski”, a afirmat Trump. Obiectivul principal al președintelui american este obținerea unui armistițiu rapid între Kiev și Moscova, care să deschidă calea către încheierea conflictului. „Vreau ca uciderile să înceteze. Sunt aici ca să-i aduc la masa negocierilor”, a declarat Trump, subliniind că nu va negocia în numele Ucrainei, ci doar va facilita dialogul.

Putin vrea acord direct cu SUA (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin îi oferă lui Trump o soluție convenabilă, afirmă un consiler al Kremlinului

Putin vrea acord direct cu SUA. Dmitri Suslov, vice-director al Centrului de Studii Europene și Internaționale din cadrul Școlii Superioare de Economie și consilier apropiat al Kremlinului pe probleme de politică externă, a afirmat, într-un interviu pentru Corriere della Sera, că președintele rus Vladimir Putin îi propune lui Donald Trump „o ieșire convenabilă” din impasul geopolitic actual. Declarațiile vin în contextul pregătirilor pentru summitul ruso-american din Alaska. Putin vrea acord direct cu SUA Suslov susține că Putin vede două scenarii posibile în urma întâlnirii din Alaska. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Prima variantă ar fi adoptarea unui plan bilateral Rusia–SUA pentru un armistițiu în Ucraina, fără implicarea directă a Kievului sau a Europei. Acest plan ar putea include: Retragerea forțelor ucrainene din zonele din Donbass aflate încă sub controlul Kievului; Retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî, Dnipropetrovsk și Harkov; Menținerea liniei actuale a frontului în restul teritoriilor; Angajamentul Ucrainei de a nu adera la NATO. Mai puține pretenții decât în urmă cu un an Potrivit lui Suslov, această ofertă reprezintă o schimbare față de cererile Rusiei din urmă cu un an, când Moscova solicita retragerea Ucrainei din toate cele patru provincii anexate. În plus, Kremlinul este dispus acum să discute un armistițiu provizoriu, nu doar termenii acordului final. Al doilea scenariu: presiune asupra Kievului A doua opțiune, spune Suslov, este ca președintele Volodimir Zelenski, sprijinit de statele europene, să respingă propunerea. În acest caz, Trump ar putea decide oprirea completă a asistenței militare pentru Ucraina și chiar sistarea vânzărilor de armament către Europa, pentru a împiedica transferul acestuia către Kiev. O astfel de măsură ar accelera înfrângerea Ucrainei și colapsul total al rezistenței sale. De ce Trump ar accepta oferta lui Putin Suslov consideră că Trump este motivat să sprijine acordul și pentru a evita o criză diplomatică cu China, India și Brazilia. Președintele american le-a cerut acestor state să oprească importurile de petrol rusesc, amenințând cu sancțiuni secundare, însă răspunsul a fost negativ. O respingere a propunerii ruse ar pune Washingtonul într-o poziție delicată: fie cedează, riscând să arate slăbiciune, fie intră într-un conflict comercial și politic cu trei mari puteri ale grupului BRICS. „Dacă summitul din Alaska va produce un plan comun pentru armistițiu în Ucraina, Trump ar putea revendica chiar un succes istoric”, afirmă Suslov. De ce a fost alească Alaska pentru summit Locul întâlnirii, Alaska, nu este ales la întâmplare, simbolizând caracterul exclusiv bilateral al tratativelor ruso-americane. Este poziționată geografic aproape de Rusia și departe de Europa și Ucraina. Va fi primul summit Rusia–SUA pe teritoriul american din ultimii 15 ani (ultimul a avut loc în 2010 între Dmitri Medvedev și Barack Obama). Pe lângă tema centrală a războiului din Ucraina, agenda summitului va include și problema Arcticii, zonă cu potențial ridicat de tensiuni militare, dar și de cooperare economică, odată cu creșterea accesibilității datorată topirii ghețurilor.

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni cer ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să includă Kievul

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii. Statele europene aliate Ucrainei își reafirmă sprijinul ferm, subliniind că orice discuție de pace cu Rusia trebuie să aibă loc cu participarea directă a Kievului. Declarația comună a fost semnată de liderii Regatului Unit, Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și ai Comisiei Europene. Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii Liderii europeni au reiterat că „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că Ucraina are dreptul să-și decidă singură viitorul. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Aceștia au promis continuarea sprijinului diplomatic, militar și financiar pentru Kiev, subliniind că o soluție diplomatică este esențială nu doar pentru protejarea Ucrainei, ci și pentru securitatea Europei. Macron: Europa trebuie să fie parte a soluției Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa nu poate fi exclusă din discuții, întrucât securitatea sa este direct afectată. Franța și alți parteneri europeni au adoptat o linie dură față de Moscova, aplicând sancțiuni și oferind ajutor militar Ucrainei. Zelenski a declarat că, în conversația telefonică avută cu Macron, a insistat asupra nevoii de a preveni „înșelarea” comunității internaționale de către Rusia. Zelenski: „Orice decizie fără Ucraina este moartă din start” Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că excluderea Ucrainei din negocieri ar echivala cu adoptarea unor „decizii moarte”. Reacția vine după ce Casa Albă a confirmat că Trump ia în calcul o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski, dar deocamdată pe agenda oficială figurează doar întâlnirea bilaterală solicitată de liderul rus. Trump a sugerat anterior că ar putea începe discuțiile exclusiv cu Putin, dar că „există o șansă” de a organiza o reuniune comună cu ambele părți. Dispute privind teritoriile și reacția fermă a Kievului Într-o declarație recentă, Trump a afirmat că ar putea exista „un schimb de teritorii” pentru a se ajunge la un acord, afirmație respinsă categoric de Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că „nu va recompensa Rusia pentru ceea ce a făcut” și a acuzat Moscova că încearcă să-și consolideze poziția pentru a relua războiul. Presa americană a relatat că Washingtonul ar încerca să convingă aliații europeni să accepte un compromis prin care Rusia să păstreze integral Donbasul și Peninsula Crimeea. Diplomația SUA și rolul lui JD Vance Vicepreședintele american JD Vance s-a aflat sâmbătă în Marea Britanie, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe David Lammy și cu doi dintre principalii consilieri ai lui Zelenski. Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a subliniat că pacea durabilă nu poate fi obținută decât cu Ucraina la masa negocierilor: „Un armistițiu este necesar, dar linia frontului nu este o graniță.” Contextul întâlnirii din Alaska Summitul din Alaska, teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite în 1867, ar fi prima întâlnire între un președinte american și unul rus de la reuniunea Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021. La doar nouă luni după acea întâlnire, Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina și, în 2022, a anunțat anexarea a patru regiuni: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, fără a le controla însă integral. În prezent, Moscova ocupă zone extinse din estul Ucrainei, fără a obține un avans decisiv, în timp ce contraofensivele ucrainene nu au reușit să împingă trupele ruse înapoi.

Întâlnirea Trump-Putin, posibilă invitație pentru Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump l-ar putea invita pe Zelenski la întâlnirea cu Putin din Alaska

Întâlnirea Trump-Putin, posibilă invitație pentru Zelenski. Casa Albă analizează posibilitatea de a-l invita pe Zelenski la întâlnirea Trump–Putin din Alaska Întâlnirea Trump-Putin, posibilă invitație pentru Zelenski Administrația americană ia în calcul invitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summitul dintre Donald Trump și Vladimir Putin, programat pentru vineri, 15 august, în Alaska. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Informația vine la o zi după ce Washingtonul și Moscova au confirmat oficial întrevederea liderilor SUA și Rusiei, care va avea ca temă centrală războiul din Ucraina. Potrivit NBC News, care citează un oficial american de rang înalt și trei surse apropiate discuțiilor interne, ideea unei întâlniri trilaterale este „în discuție”. Deși participarea lui Zelenski nu a fost confirmată, sursele spun că este „absolut posibilă”, iar oficialii speră ca aceasta să aibă loc. Trump: „Suntem foarte aproape de un acord” Înainte de confirmarea summitului, Donald Trump a declarat la Casa Albă că „suntem foarte aproape de un acord” care ar putea pune capăt conflictului. Liderul american a adăugat că va exista „un schimb de teritorii, spre beneficiul ambelor părți”. Zelenski respinge cedarea de teritorii Președintele ucrainean a reacționat ferm, avertizând că acceptarea ocupării de către Rusia a unor teritorii ucrainene ar duce inevitabil la o nouă invazie. Zelenski a reamintit că anexarea Crimeei în 2014 nu a împiedicat Moscova să ocupe mai multe regiuni în conflictul actual. „Putin vrea să fie iertat pentru capturarea sudului regiunii Herson, a Zaporojiei, a întregului teritoriu al regiunilor Lugansk și Donețk, precum și a Crimeei. Nu vom permite o a doua încercare de împărțire a Ucrainei. Cunoscând Rusia, unde există o a doua, va exista și o a treia”, a declarat liderul ucrainean. NATO și aliații: „Ucraina trebuie să fie parte din negocieri” Potrivit unor surse diplomatice, Ucraina și mai mulți aliați NATO sunt îngrijorați că Donald Trump ar putea accepta propunerile lui Putin fără a ține cont de pozițiile lor. Într-o declarație comună, premierul britanic Keir Starmer și liderii Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și Comisiei Europene au subliniat că „viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără Kiev” și că „granițele internaționale nu pot fi schimbate prin forță”. Ei au precizat că negocierile trebuie să pornească de la „linia actuală de contact” și să se desfășoare în contextul unui armistițiu sau al reducerii ostilităților. Întâlnire de coordonare a aliaților înainte de summit Înaintea reuniunii din Alaska, ministrul britanic de externe David Lammy a găzduit la reședința oficială din Chevening o întâlnire între oficiali ucraineni, consilieri de securitate din Europa și vicepreședintele american JD Vance. Întâlnirea, solicitată de Washington, a reunit reprezentanți din SUA, Ucraina, Franța, Germania, Italia, Finlanda, Polonia și Marea Britanie. Ucraina a fost reprezentată de Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, și de Andrii Iermak, șeful biroului președintelui Zelenski. Poziția Kievului: Pace durabilă doar cu Ucraina la masă Andrii Iermak a transmis pe rețelele sociale că aliații au o poziție comună clară: „O pace durabilă și sigură este posibilă doar cu Ucraina la masa negocierilor, cu respectarea deplină a suveranității noastre și fără recunoașterea ocupației.” Înainte de această întâlnire, premierul britanic Keir Starmer a discutat la telefon cu Volodimir Zelenski și cu președintele francez Emmanuel Macron. Potrivit Downing Street, Starmer și Macron au reiterat „sprijinul neclintit” pentru liderul ucrainean și angajamentul de a obține „o pace justă și durabilă pentru poporul Ucrainei”.

Trump și Putin, întâlnire în Alaska (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Mult așteptata întâlnire Trump-Putin va avea loc vineri, 15 august, în Alaska

Trump și Putin, întâlnire în Alaska. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat vineri pe rețeaua sa Truth Social că „mult așteptata întâlnire” cu omologul rus Vladimir Putin va avea loc pe 15 august, în statul american Alaska. Trump, care a promis în repetate rânduri că va pune capăt războiului din Ucraina, a discutat telefonic cu Putin de mai multe ori în ultimele luni, însă cei doi nu s-au mai întâlnit personal de la revenirea președintelui american la Casa Albă. Trump și Putin, întâlnire în Alaska Anunțul vine după întâlnirea de miercuri, la Moscova, dintre Vladimir Putin și emisarul special al SUA, Steve Witkoff. Citește și: EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariul imens Marțea trecută, Trump îi dăduse Rusiei un ultimatum de zece zile pentru a opri războiul din Ucraina. Ulterior, liderul american a vorbit despre progrese în negocierile privind conflictul și a menționat posibilitatea unei întâlniri directe cu Putin. Kremlinul confirmă Sâmbătă, Kremlinul a confirmat că summitul Trump–Putin va avea loc pe 15 august, în Alaska. Consilierul diplomatic Iuri Ușakov a descris alegerea locației drept „destul de logică”, subliniind că Rusia și Statele Unite sunt „vecini apropiați, cu o graniță comună”. Moscova l-a invitat, de asemenea, pe Trump să viziteze Rusia după întrevederea din Alaska. Posibil schimb de teritorii între Ucraina și Rusia În cadrul unei declarații la Casa Albă, Donald Trump a menționat un posibil „schimb de teritorii” ca parte a unui viitor acord între Ucraina și Rusia, fără a oferi detalii despre stadiul negocierilor. „Vor exista schimburi de teritorii în beneficiul fiecăreia, dar vom vorbi despre aceasta mai târziu sau mâine”, a afirmat liderul american, precizând că situația este „complicată, nu chiar ușoară”. Trump a adăugat că este vorba despre „un teritoriu afectat de lupte de peste trei ani și jumătate” și că o parte din acesta „va fi recuperată”, fără a preciza în ce mod. Pozițiile divergente ale Moscovei și Kievului Până în prezent, Rusia a cerut Ucrainei recunoașterea oficială a anexării peninsulei Crimeea și a celor patru regiuni parțial controlate de armata rusă: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. De asemenea, Moscova cere Ucrainei să renunțe la aderarea NATO și reducerea capacităților militare. Aceste condiții au fost respinse de Ucraina. Kievul solicită retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său, garanții de securitate din partea Occidentului și continuarea livrărilor de armament. În plus, ca alternativă la aderarea la NATO. Kievul cere desfășurarea unui contingent militar european în Ucraina.

Obiect zburător neidentificat, doborât de americani (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Obiect zburător neidentificat, doborât de americani

Obiect zburător neidentificat, doborât de americani. SUA, la ordinul preşedintelui american Joe Biden, au doborât vineri un "obiect care zbura la altitudine mare" deasupra statului Alaska, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Casei Albe, fără a da detalii despre natura, provenienţa sau utilizarea acestui obiect. Obiect zburător neidentificat, doborât de americani "Obiectul", despre care purtătorul de cuvânt a spus ca are "dimensiunea unei maşini mici" şi zbura la o altitudine de aproximativ 12.000 de metri, reprezenta "o ameninţare pentru securitatea traficului aerian", a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al Casei Albe. El a precizat că acest obiect era "mult mai mic" decât balonul chinez pe care Statele Unite l-au distrus sâmbăta trecută şi despre care Washingtonul a indicat că efectua operaţiuni de spionaj. Citește și: VIDEO De ce balonul chinezesc doborât deasupra SUA nu este unul meteorologic, ci unul de spionaj Administraţia americană a luat cunoştinţă "aseară" de prezenţa acestui obiect ale cărui resturi au căzut în apele îngheţate şi va încerca sa le recupereze, a precizat John Kirby. "Nu ştim ce entitate deţine acest obiect", a insistat el şi nici, de exemplu, dacă este vorba de un stat sau un proprietar privat.

Doi ruși au fugit până în Alaska Foto: Twitter
Eveniment

Doi ruși au fugit până în Alaska

Doi ruși au fugit cu o barcă, circa 300 de mile, până în Alaska, pentru a scăpa de încorporare, anunță Alaska News Source. Ei au navigat din localitatea Egvekinot - un mic port rusesc la Marea Barents - până în insula St.Lawrence, aflată mai aproape de Rusia decât de continentul american. Doi ruși au fugit până în Alaska „Autoritățile locale de pe insula St. Lawrence au notificat marți Garda de Coastă că doi cetățeni străini au debarcat în apropierea comunității Gambell, cu o barcă mică. Un purtător de cuvânt al biroului senatorului Dan Sullivan a declarat că senatorul a fost informat despre situație după ce a fost contactat de un lider comunal din regiunea strâmtorii Bering, marți dimineața devreme”, scrie publicația din Alaska. Biroul lui Sullivan a declarat: „Având în vedere tensiunile actuale sporite cu Rusia, senatorul Sullivan l-a sunat pe secretarul Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) și a vorbit cu el, precum și cu un alt oficial superior al DHS. După aceste apeluri, Serviciul Vamal și Protecția Frontierei au răspuns și au verificat admisibilitatea acestor persoane de a intra în Statele Unite”. Harta: Twitter OsintTechnical Marți, cei doi au fost evacuați de pe insulă, cu un avion. Ei sunt acum în orașul Anchorage, din Alaska. Cei doi ruși le-au spus sătenilor că au navigat cu barca din orașul Egvekinot din nord-estul Rusiei, aproximativ 300 de mile pe mare. Alți săteni au spus că bărbații le-au spus că fug de armata rusă. Two Russians traveled from Russia to a small island in Alaska to avoid President Vladimir Putin’s draft to fight in Ukraine, two senators said on Thursday. They landed on a beach on St. Lawrence Island and requested asylum in the U.S., the senators said. https://t.co/8LpuBAaoGF pic.twitter.com/aWWx8lqZ5P— The New York Times (@nytimes) October 6, 2022 „Nu anticipăm un flux continuu de indivizi sau o flotilă. Nu avem nicio indicație că se va întâmpla, așa că acesta poate fi un eveniment unic”, a afirmat guvernatorul Alaskăi, Mike Dunleavy. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Cel puțin 400.000 de bărbați ruși au fugit de mobilizare, arată datele publice disponibile. Potrivit datelor oferite de autoritățile din Mongolia, nu mai puțin de 12.000 de cetățeni ruși și-au găsit refugiu în această țară, după declanșarea mobilizării, la 25 septembrie. Aceștia s-au îndreptat spre: 200.000 în Kazahstan69.000 în Georgia66.000 în UE12.000 în Mongolia Alte destinații populare, cum ar fi Turcia, Armenia și Azerbaidjan, unde rușii pot intra fără viză, nu au oferit date.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră