marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ajutor

67 articole
Internațional

SUA nu mai au nevoie de ajutorul NATO, spune Trump după refuzul aliaților privind strâmtoarea Ormuz

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite nu mai au nevoie de sprijinul țărilor din NATO, după ce majoritatea aliaților au refuzat solicitarea Washingtonului de a se implica în securizarea strâmtorii Ormuz. Trump critică NATO: „Un sistem cu sens unic” Într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump a transmis un mesaj dur la adresa aliaților din NATO: Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța „Statele Unite au fost informate de majoritatea «aliaților» noștri din NATO că nu ar dori să fie implicați în operațiunea noastră militară contra regimului terorist iranian.” Liderul de la Casa Albă a mers mai departe, afirmând că alianța funcționează în defavoarea SUA: „Nu mai avem nevoie și nu mai dorim ajutorul țărilor NATO. NU AM AVUT NICIODATĂ NEVOIE.” Trump a criticat și contribuția financiară a Statelor Unite în cadrul NATO, susținând că Washingtonul cheltuiește „sute de miliarde de dolari anual” pentru protejarea altor state, fără a primi sprijin reciproc în momente critice. „Nu sunt surprins de această atitudine, pentru că am considerat întotdeauna NATO, pentru care cheltuim sute de miliarde de dolari anual pentru a proteja aceste țări, ca fiind o relație într-un singur sens - noi îi protejăm, dar ei nu fac nimic pentru noi, în special într-un moment de nevoie.” Aliați importanți refuză apelul SUA Pe lângă statele NATO, președintele american a menționat și alte țări aliate care au respins solicitarea Washingtonului, printre care Japonia, Australia și Coreea de Sud. Anterior, administrația americană ar fi contactat cel puțin șapte state pentru a obține sprijin în asigurarea securității navigației prin strâmtoarea Ormuz, însă Trump a evitat să le nominalizeze oficial. Totuși, într-o postare anterioară, acesta își exprimase speranța că țări precum Franța, China, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit vor participa la operațiune. Franța și Marea Britanie spun „nu” intervenției Refuzurile nu au întârziat să apară. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat marți că Parisul nu va participa la operațiuni militare în contextul actual: „Este exclus ca Franța să se angajeze în operațiuni de securizare a strâmtorii Ormuz în contextul actual, cu bombardamente.” Totuși, liderul francez a lăsat deschisă posibilitatea unei implicări ulterioare, în cazul unei detensionări a situației, prin misiuni de escortare a navelor comerciale. De asemenea, Regatul Unit a respins solicitarea formulată de Washington. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru economia globală Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de petrol. Potrivit estimărilor, aproximativ o cincime din necesarul global de petrol tranzitează această zonă. În prezent, Iranul a blocat practic această cale navigabilă, afectând grav fluxurile energetice globale și amplificând tensiunile internaționale.

SUA nu mai au nevoie NATO, spune Trump (sursa: Facebook/The White House)
Iranul amenință direct România (sursa: Facebook/Foreign Ministry, Islamic Republic of Iran)
Eveniment

BREAKING Iranul amenință România după sprijinul acordat SUA: „Va exista un răspuns adecvat și rapid”

România a fost vizată direct de o avertizare oficială din partea Iranului, după decizia autorităților române de a permite Statelor Unite să utilizeze baze militare din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în operațiuni din Orientul Mijlociu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că o asemenea decizie ar putea atrage un „răspuns politic și juridic adecvat” din partea Teheranului. Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat, în care cooperarea militară dintre România și SUA este interpretată de Iran drept o implicare indirectă în operațiunile militare desfășurate împotriva sa. Iranul avertizează statele care sprijină operațiunile militare ale SUA Într-o declarație citată de Iran International, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a transmis un avertisment către statele care ar putea facilita operațiunile militare ale Statelor Unite sau ale Israelului. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Avertizăm toate statele să nu devină parte a crimei de agresiune împotriva Iranului și a poporului iranian. Nicio țară nu ar trebui să ofere, direct sau indirect, facilități Statelor Unite sau regimului sionist pentru a ajuta partea agresoare”, a declarat Esmail Baghaei. Oficialul iranian a susținut că orice implicare în astfel de acțiuni ar putea avea consecințe politice și juridice. România, menționată explicit în declarația oficială a Iranului În intervenția sa, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene a făcut referire directă la România, criticând posibilitatea ca statul român să ofere sprijin logistic operațiunilor militare americane. „În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, da, am auzit declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a afirmat Baghaei. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar fi „inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional” și ar putea atrage responsabilitatea statului român. Oficialul iranian a susținut, de asemenea, că o asemenea poziție ar afecta relațiile bilaterale dintre cele două țări. „Din punct de vedere politic, ar reprezenta o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară, deoarece poporul iranian și poporul român au fost mereu într-o relație de prietenie”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian. Teheranul amenință cu un răspuns politic și juridic Reprezentantul Iranului a subliniat că, în cazul în care România ar facilita sprijinul militar american, reacția Teheranului ar putea fi rapidă. „Cu siguranță, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, va exista un răspuns adecvat și rapid din partea noastră”, a declarat Baghaei. România permite SUA să folosească baze militare pentru operațiuni din Orientul Mijlociu Reacția Iranului vine după ce România a permis Statelor Unite să utilizeze infrastructura militară din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în misiuni din Orientul Mijlociu. În acest context, primele avioane cisternă americane Boeing KC-135 Stratotanker au ajuns pe aeroportul Otopeni, după ce autoritățile române au aprobat dislocarea temporară de echipamente și trupe americane. Această decizie are rolul de a sprijini operațiunile militare ale SUA din regiune.

Iranul amenință Ucraina după sprijinul acordat Israelului (sursa: X/Ebrahimazizi33)
Internațional

Iranul amenință Ucraina după sprijinul acordat Israelului: Kievul a devenit „țintă legitimă”

Tensiunile geopolitice dintre Iran și Ucraina escaladează după declarațiile dure ale unui oficial iranian de rang înalt. Președintele Comisiei pentru securitate națională din Parlamentul iranian, Ebrahim Azizi, a afirmat că Ucraina ar fi devenit o „țintă legitimă” pentru Iran după ce ar fi oferit sprijin cu drone Israelului. Declarația vine pe fondul întâlnirii dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și opozantul iranian Reza Pahlavi, la Paris, unde au discutat situația din Iran și cooperarea internațională împotriva regimului de la Teheran. Iranul acuză Ucraina că s-a implicat în război Ebrahim Azizi a susținut într-un mesaj publicat pe platforma X că implicarea Ucrainei în sprijinul Israelului ar transforma teritoriul ucrainean într-o țintă legitimă pentru Iran. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Prin oferirea de sprijin cu drone regimului israelian, Ucraina s-a implicat de facto în război și, conform Cartei ONU, și-a transformat întreg teritoriul într-o țintă legitimă pentru Iran”, a declarat oficialul iranian. Declarația reprezintă una dintre cele mai dure poziții exprimate de Teheran față de Kiev în contextul conflictelor regionale și al relațiilor tensionate dintre Iran și Occident. Întâlnirea Zelenski – Reza Pahlavi la Paris Comentariile oficialului iranian vin la scurt timp după întâlnirea de vineri, la Paris, dintre Volodimir Zelenski și Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului și una dintre cele mai cunoscute figuri ale opoziției iraniene în exil. Cei doi au discutat despre situația politică din Iran și despre ceea ce Zelenski a numit „operațiunea Statelor Unite împotriva regimului terorist” de la Teheran. Ucraina împărtășește experiența în combaterea dronelor iraniene În cadrul declarațiilor comune, liderul ucrainean a subliniat că Ucraina a trimis echipe de experți în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită pentru a împărtăși experiența dobândită în războiul cu Rusia, în special în ceea ce privește interceptarea dronelor iraniene Shahed. Aceste drone au fost utilizate intens de Rusia în atacurile asupra infrastructurii ucrainene, iar Kievul a dezvoltat sisteme eficiente de apărare împotriva lor. Zelenski vorbește despre „pierderi semnificative” ale regimului iranian Volodimir Zelenski a afirmat că conducerea iraniană ar fi suferit „pierderi semnificative” și a făcut apel la o protecție mai mare pentru populația Iranului. Liderul ucrainean a susținut că iranienii trebuie să își poată decide singuri viitorul, fără ca regimul de la Teheran să profite de contextul geopolitic actual. Apel pentru presiune internațională asupra Iranului Președintele ucrainean a cerut intensificarea presiunii internaționale asupra regimului iranian și o cooperare mai strânsă între statele occidentale și aliații lor. Zelenski a declarat că își dorește să vadă „un Iran liber”, care să nu mai colaboreze cu Rusia și să nu mai destabilizeze Orientul Mijlociu, Europa și scena geopolitică globală. Totodată, liderul ucrainean i-a mulțumit lui Reza Pahlavi pentru sprijinul exprimat față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Înmormântările s-ar putea scumpi după ce statul a crescut ajutorul de înmormântare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Înmormântările s-ar putea scumpi după ce statul a crescut ajutorul de deces

Valoarea ajutorului de deces acordat de stat influențează adesea și costul serviciilor funerare. În condițiile în care suma oferită familiilor care pierd o persoană apropiată ar putea depăși 9.000 de lei, este posibil ca și prețurile pentru organizarea unei înmormântări să crească. 572 de lei în plus Potrivit proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026, câștigul salarial mediu brut utilizat în calcule este estimat la 9.192 de lei pe lună. Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Ajutorul de deces se stabilește anual și, conform legislației, nu poate fi mai mic decât salariul mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. În aceste condiții, după intrarea în vigoare a noii legi, ajutorul de deces ar urma să ajungă la 9.192 de lei în cazul decesului unui asigurat sau pensionar, cu 572 de lei mai mult față de nivelul actual. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Combaterea dronelor iraniene, 11 țări cer ajutorul Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

11 țări, inclusiv SUA, cer ajutorul Ucrainei pentru a combate dronele iraniene, afirmă Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că 11 state, printre care Statele Unite și mai multe țări europene, au solicitat sprijinul Kievului pentru a face față atacurilor cu drone iraniene care vizează state din Orientul Mijlociu. Potrivit liderului ucrainean, experiența armatei ucrainene în interceptarea dronelor de tip Shahed a devenit extrem de valoroasă, după mai bine de doi ani de război cu Rusia. 11 state au cerut sprijinul Ucrainei împotriva dronelor iraniene Volodimir Zelenski a declarat, într-o postare publicată pe Facebook, că Ucraina a primit până în prezent 11 solicitări oficiale de sprijin. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea „Pentru moment, am primit 11 cereri din partea unor țări vecine Iranului, a unor state europene și a Statelor Unite”, a precizat președintele ucrainean. Zelenski nu a oferit detalii despre toate statele implicate, însă a subliniat că Kievul a răspuns deja unor solicitări „cu decizii concrete și sprijin specific”. Experiența Ucrainei în combaterea dronelor Shahed Potrivit liderului ucrainean, există un interes major pentru expertiza acumulată de Ucraina în combaterea dronelor iraniene cu rază lungă de acțiune. Aceasta include: utilizarea dronelor interceptoare; sisteme de bruiaj electronic; programe de instruire pentru doborârea dronelor de tip Shahed. Armata ucraineană a dezvoltat aceste capacități în timpul războiului cu Rusia, care utilizează frecvent drone Shahed pentru atacuri asupra orașelor și infrastructurii energetice din Ucraina. Ucraina a trimis experți militari în Orientul Mijlociu Săptămâna trecută, Kievul a anunțat trimiterea unor specialiști militari în Orientul Mijlociu pentru a sprijini statele din Golf în respingerea atacurilor cu drone iraniene. Un prim exemplu este Iordania, unde Ucraina a trimis drone interceptoare și o echipă de experți militari pentru a ajuta autoritățile locale să contracareze atacurile. „Am reacționat imediat”, a explicat Zelenski, precizând că solicitarea a fost făcută de Statele Unite joi, iar echipa de specialiști a plecat din Ucraina chiar a doua zi, vineri. Iordania, aliat strategic al SUA în regiune Iordania este unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu și găzduiește o importantă bază militară americană. Această bază a fost vizată recent de atacuri iraniene, lansate ca represalii după bombardamentele aeriene efectuate de SUA și Israel asupra Iranului, operațiuni începute în urmă cu mai bine de o săptămână. Zelenski speră la sprijin militar suplimentar pentru Ucraina Într-o conferință de presă susținută duminică, Volodimir Zelenski a declarat că implicarea Ucrainei în sprijinirea securității regionale ar putea avea efecte pozitive și pentru Kiev. Președintele ucrainean speră că această cooperare militară va contribui la consolidarea capacităților defensive ale Ucrainei, inclusiv prin obținerea de echipamente suplimentare. Kievul are nevoie în special de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot și de armament pentru avioanele de luptă F-16. Deși Statele Unite nu mai furnizează echipamente militare gratuite Ucrainei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, livrările de armament continuă, fiind finanțate în mare parte de statele europene. Dronele Shahed, o armă centrală în conflictele recente Ucraina se confruntă aproape zilnic cu atacuri masive ale dronelor rusești cu rază lungă de acțiune, bazate pe modelul iranian Shahed. Rusia a copiat designul acestor drone și le produce acum în masă sub denumirea Gheran-2. Același tip de drone a fost folosit recent de Iran în atacurile asupra statelor din Golf și asupra Israelului, ca răspuns la bombardamentele israeliene și americane începute la finalul lunii februarie. Ucraina susține că dronele iraniene conțin componente rusești Volodimir Zelenski a declarat luni că noi informații indică utilizarea unor componente de fabricație rusească în dronele iraniene Shahed folosite în atacurile recente din Orientul Mijlociu. Liderul ucrainean a subliniat că Ucraina este dispusă să sprijine statele care îi oferă ajutor în apărarea împotriva agresiunii ruse. „Ucraina este pregătită să răspundă pozitiv cererilor celor care ne ajută să protejăm viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”, a afirmat Zelenski. Dronele interceptoare dezvoltate de industria ucraineană Industria de apărare a Ucrainei a dezvoltat în ultimii ani drone interceptoare speciale, concepute pentru a neutraliza dronele Shahed. Aceste aparate sunt relativ ieftine, de unică folosință, și au rolul de a intercepta și distruge dronele kamikaze cu rază lungă de acțiune înainte ca acestea să își atingă ținta. Tehnologia dezvoltată de Ucraina a devenit acum o resursă importantă pentru statele care se confruntă cu amenințarea dronelor iraniene.

Trump critică decizia lui Starmer privind Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îl acuză pe Starmer că a întârziat sprijinul militar împotriva Iranului: A durat prea mult

Președintele american Donald Trump l-a criticat pe premierul britanic Keir Starmer pentru că ar fi întârziat autorizarea utilizării bazei militare din Diego Garcia în operațiunile americane împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Daily Telegraph. SUA au cerut acces la bazele britanice pentru lovituri asupra Iranului Premierul britanic a anunțat duminică seara că a acceptat solicitarea Washingtonului de a permite utilizarea bazelor militare britanice pentru lovituri asupra amplasamentelor de rachete iraniene. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Printre facilitățile vizate se află și baza strategică Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos, în Oceanul Indian, un punct-cheie pentru operațiunile militare ale SUA în regiune. Trump: „A durat mult prea mult” În interviul pentru The Daily Telegraph, Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de ritmul deciziei luate de Londra. „A durat mult prea mult. Mult prea mult”, a declarat liderul de la Casa Albă. „Am fost foarte dezamăgiți de Keir”, a adăugat acesta.

Ajutor de stat pentru plata gazelor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Statul va acorda un ajutor și pentru plata gazelor, dar numai șase luni pe an

Consumatorii vulnerabili vor beneficia în 2026 de vouchere pentru plata energiei electrice și a gazelor naturale, sprijinul fiind aplicat direct pe factură. Ajutor de stat pentru plata gazelor Ministerul Energiei pregătește un mecanism digital automat, prin care furnizorii vor verifica eligibilitatea beneficiarilor prin interconectare cu bazele de date ale ANAF, fără birocrație suplimentară. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Pentru energia electrică, ajutorul de 50 de lei pe lună va fi acordat pe tot parcursul anului 2026, în timp ce sprijinul pentru plata gazelor va fi oferit doar timp de șase luni pe an, cu o valoare lunară dublă. Măsurile au fost anunțate de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și fac parte dintr-un nou pachet de protecție destinat consumatorilor vulnerabili. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cehia refuză ajutoare financiare pentru Ucraina (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Putin, încă un aliat în UE: viitorul premier ceh Babiš refuză orice ajutor financiar pentru Kiev

Viitorul premier al Republicii Cehe, Andrej Babiš, a declarat sâmbătă că țara sa nu va oferi nicio garanție financiară pentru sprijinirea Ucrainei printr-un împrumut finanțat din activele rusești înghețate în Uniunea Europeană. Acesta a cerut Comisiei Europene să identifice alte soluții de finanțare pentru Kiev, fără implicarea bugetelor sau garanțiilor statelor membre. „Nu vom oferi garanții și nu vom da bani” Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, Andrej Babiš a afirmat ferm că Republica Cehă nu va susține financiar inițiativa: Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie „Nu vom oferi garanții pentru nimic și nici nu vom da bani”. Declarația vine după victoria partidului său, ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), la alegerile legislative din octombrie și formarea unei majorități guvernamentale alături de alte două partide eurosceptice. Babiš urmează să fie învestit oficial în funcția de prim-ministru luni. UE caută soluții pentru folosirea activelor rusești înghețate Vineri, Comisia Europeană și statele UE care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia au depășit un obstacol procedural în Consiliul UE. Decizia de prelungire pe termen nelimitat a înghețării activelor rusești a fost adoptată prin vot cu majoritate calificată, în locul unanimității, ocolind astfel opoziția exprimată de Ungaria și Slovacia. Rezerve din partea mai multor state membre Deși Belgia, Bulgaria, Malta și Italia au acceptat prelungirea înghețării activelor rusești, aceste țări au avertizat că utilizarea fondurilor pentru un împrumut destinat Ucrainei este o decizie politică ce trebuie luată la nivelul liderilor europeni. Subiectul urmează să fie discutat la summitul UE programat pentru 18–19 decembrie. Rolul-cheie al Belgiei și temerile juridice După înghețarea pe termen nelimitat a aproximativ 210 miliarde de euro din activele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei, Comisia Europeană trebuie acum să obțină acordul Belgiei pentru utilizarea acestora într-un împrumut acordat Ucrainei. Belgia, unde sunt depozitate majoritatea acestor fonduri, se teme de posibile repercusiuni financiare și juridice și solicită garanții clare din partea celorlalte state membre ale UE. Planul de „împrumut de reparații” pentru Ucraina Planul Comisiei Europene prevede acordarea unui „împrumut de reparații” în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, într-o primă etapă, anul viitor. Suma ar putea crește ulterior la 165 de miliarde de euro. Rambursarea ar urma să se facă doar după ce Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”, iar până atunci activele rusești înghețate ar fi înlocuite cu obligațiuni garantate de statele membre ale UE. Acuzații de confiscare și amenințări din partea Rusiei Dat fiind că este puțin probabil ca Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, să accepte plata unor reparații de război către Ucraina, inițiativa UE este percepută de Moscova drept o confiscare mascată a activelor sale. Rusia acuză un „furt” și a amenințat cu represalii, anunțând deja acțiuni în justiție împotriva societății financiare belgiene Euroclear, care administrează fondurile înghețate.

Trump neagă ajutorul financiar pentru Orbán (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Trump neagă că i-ar fi oferit lui Orbán 20 de miliarde de dolari, cum s-a lăudat premierul maghiar

Prim-ministrul ungar Orbán Viktor și președintele american Donald Trump nu au ajuns la un acord privind o linie de credit de 20 de miliarde de dolari, însă au decis să inițieze discuții pentru o nouă formă de cooperare financiară. Anunțul a fost făcut marți de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Reacția guvernului ungar după articolul Politico Declarațiile lui Szijjarto vin după ce Politico a publicat un articol în care Donald Trump nega că ar fi oferit o linie de credit Ungariei. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță Oficialul ungar a precizat că cele două părți nu au discutat niciodată despre un acord concret pentru suma menționată. Orban a evocat anterior opțiuni financiare din partea SUA Luna trecută, Orbán Viktor sugerase că Ungaria ar putea utiliza mai multe instrumente financiare oferite de Washington pentru a-și consolida stabilitatea economică, cu un plafon potențial de până la 20 de miliarde de dolari. Întâlnirea dintre Orbán și Trump a avut loc pe 7 noiembrie la Casa Albă, unde premierul ungar a obținut o derogare de un an de la sancțiunile americane privind energia rusească. După discuții, Orbán a declarat că Ungaria ar putea accesa o linie de swap valutar sau o linie de credit flexibilă, condiționate de aprobarea președintelui american. Trump neagă promisiunea unei linii de credit Întrebat de Politico despre un eventual sprijin financiar pentru Ungaria, Donald Trump a respins ideea unei promisiuni: „Nu, nu i-am promis, dar cu siguranță a cerut așa ceva”, a declarat liderul de la Casa Albă. Ce spune ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a dorit să clarifice situația, subliniind că nu s-a discutat despre o sumă concretă în cadrul întâlnirii: „Nu s-a ajuns la niciun acord pentru vreo sumă de 20 de miliarde de dolari, după cum nimeni nu a susținut asta”, a transmis acesta. Potrivit lui Szijjarto, cei doi lideri au convenit în schimb să înceapă consultări privind o nouă formă de cooperare financiară: „Vom începe consultări asupra unui nou tip de cooperare financiară, a posibilelor ei forme și a mecanismelor care ar putea oferi protecție financiară”, a scris ministrul pe Facebook. Măsuri interne pentru susținerea economiei înainte de alegeri Ungaria se confruntă cu al treilea an consecutiv de stagnare economică. În acest context, guvernul Orbán a introdus reduceri de impozite pentru familii, creșteri salariale, vouchere alimentare pentru pensionari și alte măsuri destinate consolidării sprijinului public înaintea alegerilor din aprilie. Oficiali ungari au afirmat anterior că un posibil sprijin financiar din partea Statelor Unite ar demonstra capacitatea Ungariei de a găsi soluții alternative la fondurile europene, care rămân blocate din cauza disputelor cu Bruxelles-ul privind reformele în domeniul statului de drept.

Cine poate primi ajutor pentru încălzire în sezonul 2025-2026 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cine poate primi ajutor pentru încălzire în sezonul 2025-2026 și cum se depune cererea

A început oficial perioada de depunere a cererilor pentru ajutorul de încălzire aferent sezonului rece 2025–2026. Care este venitul lunar maxim Familiile cu venituri reduse pot solicita sprijin financiar până la 20 noiembrie 2025, fie la sediul primăriei, fie online, în baza Legii nr. 226/2021 privind măsurile de protecție socială pentru consumatorii vulnerabili de energie. Citește și: Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja: inutila extindere a electrocentralei Craiova Ajutorul pentru încălzire se va acorda pentru perioada noiembrie 2025 – martie 2026, persoanelor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate: venit net lunar per membru de familie: maximum 1.386 lei; venit net lunar pentru persoanele singure: maximum 2.053 lei. La evaluarea eligibilității se iau în calcul atât veniturile bănești, cât și cele în natură. Solicitantul este obligat să declare corect componența familiei, veniturile tuturor membrilor, precum și bunurile deținute. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia primește sprijin informațional din China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China furnizează Rusiei informații pentru a lovi cu precizie ținte din Ucraina, acuză SIE de la Kiev

Rusia primește sprijin informațional din China. China transmite Rusiei date din satelit pentru a facilita lansarea de rachete mai precise asupra teritoriului ucrainean, potrivit unei declarații făcute sâmbătă de un oficial al serviciilor de informații ucrainene. Rusia primește sprijin informațional din China Oleg Alexandrov, reprezentant al Agenției de Informații Externe a Ucrainei, a afirmat într-un interviu pentru Ukrinform că Beijingul furnizează Moscovei informații privind posibile ținte militare și economice. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI „Există dovezi privind un nivel înalt de cooperare între Rusia și China în efectuarea de operațiuni de recunoaștere prin satelit pe teritoriul Ucrainei, pentru a identifica și explora noi obiective strategice pentru țintire”, a declarat Alexandrov. Ținte care includ investiții străine Potrivit aceluiași oficial, unele dintre obiectivele lovite ar aparține investitorilor străini. „După cum am văzut în ultimele luni, aceste situri pot aparține unor investitori străini”, a adăugat Alexandrov. Fabrica cu capital american, lovită în august Un exemplu recent este atacul cu rachetă din august asupra unei fabrici de aparate electrocasnice din regiunea Zakarpattia, în vestul Ucrainei. Conform președintelui Volodimir Zelenski, unitatea, deținută de o companie americană, a fost grav avariată, iar 15 persoane au fost rănite. Acuzațiile anterioare privind sprijinul militar chinez Nu este prima dată când Kievul acuză Beijingul de sprijin indirect acordat Rusiei. În aprilie, președintele Zelenski a declarat că China ar furniza arme și praf de pușcă Moscovei. Tot atunci, liderul ucrainean a precizat că serviciile de informații dețin date conform cărora Beijingul produce armament chiar pe teritoriul Federației Ruse.

Ajutoare guvernamentale pentru victimele din Suceava (sursa: Facebook/IGSU)
Eveniment

Guvernul va acorda sprijin financiar victimelor inundațiilor din județul Suceava

Ajutoare guvernamentale pentru victimele din Suceava. Populația afectată de inundațiile puternice din județul Suceava, produse duminică, va beneficia de sprijin financiar din partea Guvernului, a anunțat marți șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, într-o conferință de presă susținută la Broșteni. Ajutoare guvernamentale pentru victimele din Suceava Potrivit lui Arafat, ajutoarele vor fi distribuite în zilele următoare, astfel încât persoanele afectate „să poată să își refacă viața”. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD El a subliniat că sprijinul va fi acordat după același model utilizat în cazul altor calamități naturale, cum a fost cel din județul Galați. „Guvernul se va uita și la sprijin către gospodării, către persoanele afectate, identic cu ce s-a întâmplat la alte inundații”, a declarat Arafat. Evaluarea pagubelor începe după redeschiderea drumurilor Șeful DSU a precizat că o evaluare oficială a pagubelor va începe de îndată ce căile de acces vor fi redeschise. Echipele de intervenție vor analiza amploarea distrugerilor pentru a stabili nivelul compensațiilor ce urmează să fie acordate de autorități. În cazul în care prejudiciile provocate de viituri depășesc un anumit prag financiar, România ar putea solicita sprijin din partea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, a mai precizat Raed Arafat.

Israel anunță coridoare umanitare în Gaza (sursa: idf.il)
Internațional

Israel oprește temporar operațiunile militare în Gaza pentru livrarea de ajutoare umanitare

Israel anunță coridoare umanitare în Gaza. Forțele armate israeliene au declarat duminică o pauză temporară a operațiunilor militare în trei zone din Fâșia Gaza, ca parte a unui efort de reducere a crizei umanitare din teritoriul palestinian. Zonele vizate Pauza operațională este valabilă în Al-Mawasi, Deir al-Balah, Orașul Gaza. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Aceasta se aplică zilnic între orele 10:00 și 20:00 (ora locală), echivalentul 07:00 – 17:00 GMT, și va rămâne în vigoare până la noi ordine din partea autorităților israeliene. Israel anunță coridoare umanitare în Gaza Pe lângă întreruperea focului în zonele menționate, armata israeliană a desemnat mai multe rute sigure, disponibile în fiecare zi între orele 6:00 și 23:00, pentru deplasarea civililor și livrarea ajutoarelor. Televiziunea egipteană Al Qahera News a anunțat duminică dimineață că zeci de camioane cu ajutoare umanitare au început să intre din nou în Gaza dinspre Egipt, după o perioadă de blocaj prelungit și presiuni internaționale exercitate asupra Israelului. În cursul zilei de sâmbătă, armata israeliană a parașutat ajutoare umanitare în Gaza și a declarat că va colabora cu ONU pentru stabilirea unor coridoare umanitare dedicate convoaielor.

Victima l-ar fi ajutat pe Gânj (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Eveniment

Victima l-a ajutat pe fugarul Emil Gânj să scape de Poliție, susține ministrul Cătălin Predoiu

Victima l-ar fi ajutat pe Gânj. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat miercuri că principala cauză pentru care Emil Gânj, suspectat de uciderea femeii din Miheșu de Câmpie, nu a fost capturat înainte de comiterea crimei este faptul că a primit sprijin chiar din partea victimei. Victima l-ar fi ajutat pe Gânj Declarația a fost făcută la finalul ceremoniei dedicate aniversării a 163 de ani de la înființarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat „Cauza principală pentru care el a scăpat urmăririi a fost aceea că a fost sprijinit, a fost ajutat, din păcate, chiar și de victimă”, a spus ministrul. Recompensa, o tehnică globală de implicare a populației Predoiu a subliniat că instituirea unei recompense pentru prinderea fugarului este o metodă utilizată de toate polițiile lumii pentru a coopta cetățenii în astfel de cazuri. „Recompensa este o tehnică folosită de toate polițiile din lume de a cointeresa și de a coopta cetățenii în aceste eforturi”, a declarat ministrul. Gânj este încă în România, dar căutările sunt dificile Ministrul a precizat că Poliția nu are indicii care să sugereze că Emil Gânj ar fi părăsit teritoriul României, însă zona în care este căutat este vastă și greu accesibilă. „Au fost scotocite aproximativ 50 de hectare de pădure, dar acolo vorbim de o suprafață mult mai mare”, a spus Predoiu. „Este o persoană obișnuită să trăiască în condiții vitrege, deci nu este dependentă de centre urbane.” Fugarul va fi găsit, operațiunea continuă Cătălin Predoiu a dat asigurări că forțele de ordine nu vor înceta căutările până la capturarea suspectului. În operațiune sunt implicate efective importante din cadrul Poliției, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră. „Nu este un caz simplu, dar sunt convins că aceste eforturi vor da rezultate. Nu ne vom opri până nu va intra în custodia Poliției.” Evaluare abia după finalizarea operațiunii Ministrul a mai explicat că o analiză internă privind eventualele greșeli sau întârzieri în gestionarea cazului va avea loc abia după finalizarea operațiunii de prindere a lui Emil Gânj. „Analiza se va face după ce operațiunea se încheie. Nu este o anatemă, ci o evaluare obiectivă pentru a înțelege ce s-a întâmplat și dacă fugarul putea fi capturat mai devreme.” Poliția acționează zi și noapte Predoiu a ținut să transmită cetățenilor că echipele operative lucrează continuu pentru localizarea și prinderea fugarului. „Toată lumea și-ar fi dorit să fie capturat mai repede, dar se lucrează zi și noapte pentru acest lucru”, a conchis ministrul.

Călin Georgescu crede în ajutorul americanilor (sursa: Inquam/George Călin)
Eveniment

Călin Georgescu crede că Donald Trump îi va veni în ajutor

Călin Georgescu crede în ajutorul americanilor. Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a declarat marți, în fața Tribunalului București, că administrația Trump ar fi luat la cunoștință despre toate „abuzurile comise asupra poporului român” și despre ceea ce el numește „confiscarea statalității” României de către președintele francez Emmanuel Macron. Călin Georgescu crede în ajutorul americanilor Declarațiile au fost făcute după judecarea unei contestații depuse de Georgescu împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 1 de a menține măsura controlului judiciar în dosarul său. Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL La ieșirea din sala de judecată, Georgescu a fost întâmpinat de peste 100 de susținători, unii dintre ei purtând costume populare, steaguri tricolore și intonând muzică patriotică. Acesta le-a adresat un discurs în care a vorbit despre „fața hâdă a sistemului”, „iubire”, „timpul lui Dumnezeu” și „sincronicitate”. „Poporul român a acceptat să vadă sistemul în toată urâțenia lui, fără ură, dar cu hotărârea de a-și croi singur drumul”, a afirmat Georgescu. În același discurs, Georgescu a susținut că administrația Trump a urmărit atent evenimentele din România, începând cu 6 decembrie (fără a specifica anul), și a notat toate „abuzurile” la adresa sa și a poporului. „Sunt sigur că Trump a văzut și a notat tot. A constatat confiscarea statalității de către Macron, și aceste lucruri nu vor rămâne fără consecințe”, a afirmat fostul candidat. „Sistemul se teme de iubire” Călin Georgescu a insistat asupra ideii că poporul român este unit prin iubire și conștiință, iar sistemul „se teme de iubire”, pentru că aceasta ar fi adevărata forță a națiunii. „Poporul român va decide singur ce cale urmează și o va face prin iubire, nu prin ură”, a spus el. „România este condusă de patocrație” Într-un mesaj cu valențe mesianice, Georgescu a susținut că România este condusă de un regim al „patocrației” (domnia celor incompetenți și rău-intenționați), dar că speranța poporului se transformă în „nădejde creștină”. „Vom cuceri lumea prin iubire, noblețe și genialitate”, a spus el. „Poporul român este o prezență istorică imposibil de oprit.” Judecat pentru promovarea cultului legionar Declarațiile lui Georgescu vin la o săptămână după ce a fost trimis în judecată de Parchetul General, sub control judiciar. El este acuzat că, în perioada iunie 2020 – mai 2025, a promovat în mod repetat idei, concepții și doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Potrivit anchetatorilor, Călin Georgescu ar fi elogiat public figura mareșalului Ion Antonescu și ar fi făcut afirmații laudative la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare din perioada interbelică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră