sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ajutoare

5 articole
Eveniment

Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie

Guvernul Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie: se vor acorda ajutoare doar pentru cei cu venituri mici, au arătat, azi, un lider sindical și chiar și premierul PSD după discuții în ședința Consiliului Național Tripartit. Cu toate acestea, ministerul Energiei continuă să afirme că „scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme pentru o perioadă determinată”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie „O întrebare clarificatoare viza menținerea unor măsuri de sprijin pentru cetățeni după data de 31 martie, în ceea ce privește prețurile la energie. Dimensiunea măsurii în sine, dar și numărul de cetățeni care vor beneficia vor fi prevazute în clar. Deci măsura se menține, dar nu pentru toată lumea, doar pentru un numar mai mic de cetățeni, probabil ținând cont de veniturile pe familie. Modul în care se vor acorda aceste masuri de sprijin nu va fi către firme, pentru că au întrebat și cei din mediul de afaceri, ci vor fi făcute direct către cetățean ca niște instrumente de plată cu care acesta să acopere cheltuielile pentru plata facturilor”, a spus liderul BNS, Dumitru Costin. „Estimăm o creștere a salariului mediu cu 6,1%, un procent ce depășește rata prognozată a inflației, majorarea numărului de angajați, dar și menținerea unor forme de sprijin pentru pensionari și pentru plata facturilor la energie de către persoanele cu venituri mici”, a afirmat și premierul Ciolacu. Furnizorii de energie electrică au afirmat, acum două zile, că nu mai pot susține schema de prețuri plafonate la energie și cer autorităților să plătească din datoriile pe care le au de peste un an, și se ridică la circa 9 miliarde de lei.

Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie Foto: Hidroelectrica
Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni. Războiul din Ucraina a provocat în Europa cea mai mare deplasare de oameni de la al Doilea Război Mondial: peste șase milioane de refugiați ucraineni. Pe 3 ianuarie 2024, în Europa erau înregistrați 5.936.700 de refugiați din Ucraina. Comparativ cu numărul populației, Polonia e pe primul loc în acordarea de protecție temporară, găzduind 955.110 de persoane. Citește și: Rusia nu se va opri în Ucraina, după ce acest război se va sfârși, avertizează ministrul leton de Externe Pe locul doi se situează Germania, cu 1.235.960, iar pe locul al treilea, Republica Cehă, cu 357.960. Deși, inițial, refugiații ucraineni au fost primiți cu brațele deschise în statele Uniunii Europene, guvernele oferind imediat adăpost și ajutoare sociale, după aproape doi ani, entuziasmul a început să scadă. Beneficiile guvernamentale pentru refugiați se diminuează sau dispar cu totul. Uneori anunțate, alteori, trecute sub tăcere. România a cheltuit 122 de milioane de euro România găzduiește în prezent 140.585 de refugiați ucraineni. Imediat după invazia rusă în țara vecină, Bucureștiul a primit multe laude internaționale pentru modul cum a primit refugiații. În primele luni de la declanșarea războiului, România a alocat aproximativ 63 de milioane de euro pentru ajutorarea celor fugiți din calea trupelor ruse. Până în iunie 2023, statul român a susținut financiar refugiații din Ucraina cu o sumă estimată de institutul economic german IfW Kiel la 122 de milioane de euro. Sprijinul statului român s-a dovedit a fi, însă, unul precar. La sosirea în România, refugiații ucraineni erau dependenți de ajutorul oferit de ONG-uri sau de persoane fizice. Mai mult de jumătate dintre ucraineni au declarat că societatea civilă i-a ajutat mai mult decât autoritățile. În prezent, există restanțe la plata subvențiilor. Gratuitatea transportului, inițiată în 2022, s-a redus pe o perioadă de doar cinci zile de la intrarea refugiatului în țară. Din cauză că nu s-a depus nici un efort real de integrare, din cei peste 140.000 de refugiați, mai puțin de 7.000 au reușit să se angajeze. Programul "50/20", eșuat în speculă Pe 27 februarie 2022, Guvernul României a adoptat OUG nr. 15/2022, prin care se constituia cadrul juridic necesar acordării de sprijin şi asistenţă umanitară refugiaților din Ucraina. Una din primele măsurile de sprijin instituite a fost programul "50/20" prin care statul român deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pentru mâncare. Programul a fost însă sistat în luna aprilie 2023. Existau deja restanțe la plăți, însă Guvernul a invocat depistarea mai multor nereguli. Potrivit unui document, guvernul a sesizat că acest program devenise "o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași", fapt ce a dus "la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români". Nou program: "2.000/600" De la 1 mai 2023, a intrat în vigoare programul "2.000/600". Acesta prevedea alocarea unei sume de 2.000 de lei de familie, pentru cazare, și 600 de lei de persoană, pentru mâncare. Banii nu mai erau decontați, ci oferiți direct refugiaților. Însă pentru a accesa fondurile, aceștia trebuia să îndeplinească mai multe condiții. În primul rând, să aibă un cont într-o bancă din România. Însă statul român nu a comunicat suficient cu băncile pentru simplificarea procedurilor: solicitantul contului trebuia să înțeleagă limba română, pentru a putea semna contractul în deplină cunoștință de cauză. În lipsa cunoașterii limbii și a unui translator autorizat, multe instituții bancare au refuzat cererile de deschidere de cont. Citește și: A apărut dovada că șeful Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, putea închide Ferma Dacilor! Ultimul control ANPC la amicul lui Constantinescu, în 2017 În plus, pentru acte, refugiații aveau nevoie și de o adresă de rezidență din Ucraina, însă toate documentele lor erau scrise în alfabet chirilic. Refugiații trebuia să le traducă și să le autorizeze. O dată deschis contul în bancă, familiile cu copii aveau să fie supuse unor condiții suplimentare. Suportul financiar era oferit pentru maximum 12 luni, doar dacă adulții erau încadrați în câmpul muncii și copiii înscriși la școală din România. Fetiță ucraineancă, la școala românească Oksana a ajuns în România, împreună cu fiica ei de 11 ani, la finele anului 2022. Proprietarul care i-a găzduit a mărturisit pentru DeFapt.ro că, în primele luni, a plătit din buzunarul propriu toate utilitățile apartamentului (de la întreținere la internet): "Banii din decembrie 2022 urma să fie plătiți în ianuarie 2023. I-am primit abia în luna mai. Banii din aprilie 2023 au fost virați abia pe 3 ianuarie 2024.". Din mai 2023, Oksana a accesat, din nou cu ajutorul proprietarului, programul "2.000/600". Fiind absolventă a Facultății de Turism din Ucraina, nu și-a putut găsi un job potrivit calificării. Pentru a primi ajutorul financiar pentru 12 luni, și-a înscris fetița la o școală din sectorul 6. Deși nici una dintre ele nu cunoaște limba română. Ministerul Educației nu dezvoltase la acea dată nici un fel de program educativ pentru refugiați pentru a-i învăța limba română. Fetița a urmat câteva asemenea cursuri oferite de ONG-uri. Totuși, nu putea ține pasul cu predarea la clasă, care se face în limba română. Pentru a nu stagna educațional, a continuat online și cursurile școlii din Ucraina. O povară pentru un copil, obligat astfel să facă două școli. Dimineața, merge la cursurile școlii românești (unde prezența este obligatorie, dar beneficiile, zero), seara face cursuri online la școala ucraineană, ca să învețe. Noaptea și week-endurile, își face temele. Banii pe lunile mai și iunie 2023, Oksana i-a primit abia în septembrie. Valoarea plăților restante pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni pentru perioada aprilie-iulie 2023 este de 63,7 milioane de euro. Polonia, sumă enormă în 2022 pentru refugiați După izbucnirea războiului, Varșovia a ajutat imediat refugiații ucraineni, oferind cazare gratuită, acces la educație, asistență medicală și ajutoare familiale. În 2022, suma alocată refugiaților ucraineni a fost de 8,36 miliarde de euro. Printre altele, refugiații ucraineni au beneficiat și de programele guvernamentale "Familie 500+" și "Bun început". "Familie 500+" este un ajutor financiar acordat de guvern familiilor cu copii în întreținere. Acestea primesc, lunar, 500 PLN (aproximativ 115 euro) pentru fiecare copil, până la împlinirea vârstei de 18 ani, indiferent de venitul familiei. "Bun început" este un ajutor financiar de 300 PLN (69 de euro) pentru toți elevii care încep anul școlar. Indemnizația se acordă o dată pe an pentru fiecare copil care frecventează școala până când acesta împlinește 20 de ani. Potrivit datelor guvernamentale, pentru refugiații ucraineni din Polonia s-au alocat peste 500 de milioane de euro pentru programul "500+", zece milioane de euro pentru programul "Bun început" și peste 28 de milioane de euro pentru indemnizațiile pentru nou născuți. Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni Acordarea beneficiilor s-a schimbat, însă, în primăvara anului trecut. În martie 2023, o nouă lege a prevăzut că refugiații care locuiesc în Polonia mai mult de 120 de zile trebuie să acopere 50% din costurile cazării, iar cei a căror ședere depășește 180 de zile va trebui să acopere 75%. Pe 2 septembrie 2023, guvernul polonez a închis cel mai mare adăpost înființat pentru adăpostirea ucrainenilor care fugeau de invazia rusă. Acesta găzduia peste 9.000 de refugiați. La sfârșitul anului trecut, Piotr Müller, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, a declarat că în 2024 extinderea sprijinului pentru refugiații ucraineni este incert: "Să ne amintim că reglementările sunt temporare și expiră la începutul anului viitor. Nimic nu este permanent.". În același timp, Müller a vorbit și despre plângerea Kievului împotriva embargoului polonez pe cereale: "Susținem Ucraina împotriva atacului rusesc. Aceasta privește și siguranța noastră. (...) Dar e inacceptabil ca atunci când interesele noastre economice sau agricole sunt amenințate, să fim supuși unei asemenea presiuni, morale sau legale.”. Pe de altă parte, dacă beneficiile le sunt retrase, refugiații ucraineni din Polonia vor decide să plece în alte state, precum Germania. Or, cum procentul inserării acestora în piața muncii poloneze a devenit deja unul semnificativ (65%), angajatorii au intrat în alertă. "Există o mare incertitudine în rândul angajatorilor, dacă guvernul va prelungi termenele limită sau va introduce modificări în cea ce privește refugiații ucraineni. Situația în companii este tensionată", a declarat Nadia Kurtieva, expertă în piața muncii, din cadrul Confederației Lewiatan. Alocația socială germană, foarte mare Până în prezent, Guvernul federal al Germaniei a oferit Ucrainei un ajutor în valoare totală de aproximativ 28 de miliarde de euro, sub formă de sprijin umanitar, plăți directe sau sprijinit armat. Doar pentru refugiații din Ucraina, Germania a alocat, în 2023, 6,8 miliarde de euro. 3,75 miliarde de euro au fost fonduri ale guvernului federal, restul a fost asigurat din fondul guvernelor landurilor. Din iunie 2022, refugiații ucrainenii în Germania au beneficiat pe termen nelimitat de alocația socială pe care o primește temporar orice cetățean german: 502 de euro pentru adulți și un supliment de 420 de euro pentru fiecare copil. Cazarea și costurile suplimentare au fost și sunt încă acoperite de stat. În plus, guvernul federal a mizat pe integrarea refugiaților, oferind cursuri de limbă germană: aproximativ 60% dintre refugiații ucraineni au urmat astfel de cursuri. Spre deosebire de Polonia și Republica Cehă, unde refugiații ucraineni primeau mai puține beneficii, fiind nevoiți să se angajeze în locuri de muncă prost plătite, Germania a dorit ca aceștia să poată obține un loc de muncă corespunzător calificărilor. Strategia a dat, însă, greș: din octombrie 2022, proporția celor care s-au angajat a crescut doar cu un punct procentual. Beneficiile sociale în Germania, fiind atât de mari, au redus motivația de a căuta un loc de muncă. În timp ce, în Polonia, 65% dintre refugiații ucraineni au, în prezent, un loc de muncă, iar în Republica Cehă, 51%, în Germania, rata este de doar 19%. Nemulțumire în landuri Anul trecut, în septembrie, guvernul federal a anunțat că Germania intenționează să reducă ajutorul financiar alocat refugiaților ucraineni și să elimine și contribuția pentru integrare și școlarizare. Conform planurilor guvernului federal, statele și municipalitățile urma să fie sprijinite cu maximum 1,7 miliarde de euro în 2024, adică mai puțin de jumătate din ajutorul oferit în 2023, de 3,75 miliarde de euro. Intenția a nemulțumit oficialii landurilor. Pe 6 noiembrie a avut loc o întâlnire a acestora cu Cancelarul federal. S-a decis ca guvernul federal să efectueze către landuri, în prima jumătate a anului 2024, o plată de 1,75 miliarde de euro. Câteva săptămâni mai târziu, landurile au cerut reduceri de beneficii pentru refugiații din Ucraina. "Noii refugiații de război din Ucraina nu ar mai trebui să primească beneficii nelimitate, ci beneficii în conformitate cu Legea privind prestațiile solicitanților de azil", a declarat Reinhard Sager, președintele Consiliului Districtual. Consiliul Districtual a mai cerut înlocuirea beneficiilor în numerar cu beneficii în natură și introducerea obligativității de a lucra pentru refugiați. La sfârșitul lunii decembrie, cancelarul Olaf Scholz a declarat că, în 2024, Germania va oferi în continuare un sprijin considerabil Ucrainei: opt miliarde de euro pentru livrări de arme și ajutor financiar pentru bugetul ucrainean direct sau prin intermediul Uniunii Europene. În ceea ce-i privește pe refugiații ucraineni din Germania, este de așteptat ca suma alocată să fie "mai mare de șase miliarde de euro". Cehia, reduceri de peste 30% Republica Cehă, a alocat, până în ianuarie 2023, 1,96 miliarde de euro pentru refugiații ucraineni. Însă beneficiile financiare s-au diminuat drastic la mijlocul anului trecut. Inițial, refugiații ucraineni din Republica Cehă primeau un ajutor lunar de 200 de euro. După cinci luni, suma scădea la 130 de euro. Asigurarea de sănătate și costurile de cazare în locuințe private erau acoperite de stat, prin "indemnizația solidară" (3.000 de coroane, echivalentul a 121 de euro) De la 1 iulie 2023, LEX Ucraina, legea care prevede acordarea de beneficii refugiaților, a fost modificată. Schimbările au fost ample și au vizat reducerea cheltuielilor statului pentru ajutorarea refugiaților ucraineni cu mai mult de o treime. LEX Ucraina anulează cazarea gratuită pentru refugiații care stau în Republica Cehă mai mult de cinci luni, dacă nu se încadrează în grupuri considerate vulnerabile – persoanele în vârstă de peste 65 de ani, persoanelor cu dizabilități, părinții singuri ai copiilor preșcolari, femeile însărcinate și copii sub 18 ani. Indemnizația solidară, care oferă refugiaților locuințe gratuite, a fost anulată. Noul ajutor pentru acoperirea costurilor lunare, "Alocația umanitară", prevede o sumă de 2.110 coroane (85 de euro). Aceasta nu mai este însă acordată unei persoane care are salariu, fie și minim. Persoanele care se încadrează în grupul considerat a fi vulnerabil au dreptul la aproximativ 4.000 de coroane (162 de euro) doar dacă aparținătorii lor nu câștigă această sumă. În același timp, persoanele vulnerabile au asigurată cazarea în "locuințe umanitare", alocate de primării. Pentru a obține cazarea, aceste persoane trebuie să fie înregistrate în sistem ca "vulnerabile". Însă persoane înregistrate ca fiind vulnerabile în sistemul Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale și care primesc alocația umanitară nu sunt înregistrate ca fiind vulnerabile și în sistemul HUMPO, care ține de Ministerul de Interne și care acordă cazare gratuită. Prin urmare, furnizorii de locuințe au încetat să primească banii pentru cazare. Unii au început să ceară suma pentru cazare direct de la refugiați. Statul nu restituie banii, chiar dacă se dovedește greșeala. În luna octombrie, ministerele acuzate de această problemă tehnică au interpretat LEX Ucraina: refugiații nu trebuie să aibă salariu, pentru a primi alocația umanitară, și trebuie să se încadreze în grupul vulnerabil, pentru a fi eligibili pentru cazare. Dacă aparținatorul unei persoane vulnerabile are un salariu, fie el și minim, nu mai primește nici alocația umanitară, nici cazare de urgență. Astfel, o mamă angajată full time, pentru un salariu net de 23.500 de coroane (în jur de 900 de euro) va trebui să plătească aproximativ 8.000 de coroane pe lună pentru cazare, și încă 12.000 de coroane pentru a angaja o bonă, creșele și grădinițele de stat nefiind disponibile. La final, din salariu îi rămân în jur de 3.500 de coroane, aproximativ 140 de euro. În prezent, două treimi dintre nou-veniții cu vârsta peste 17 ani au un loc de muncă, însă nu câștigă nici măcar 150 de coroane (șase euro) net pe oră. Aproape trei cincimi dintre cei angajați muncesc în poziții sub calificările lor. Șapte din zece refugiați din Republica Cehă trăiesc sub pragul sărăciei.

Ministrul de Externe al Arabiei Saudite promite ajutoare către Ucraina Foto: președinția Ucrainei
Eveniment

Ministrul de Externe al Arabiei Saudite promite ajutoare

Vizită surpriză la Kiev: prințul Faisal bin Farhan al Saud, ministrul de Externe al Arabiei Saudite, promite ajutoare de 400 de milioane de dolari către Ucraina. Prințul Faisal s-a întâlnit cu președintele Zelenski și a ținut o conferință de presă alături de ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba. Ministrul de Externe al Arabiei Saudite promite ajutoare Arabia Saudită are legături puternice atât cu Kievul, cât și cu Moscova, iar în octombrie regatul a promis un ajutor umanitar în valoare de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina. "Continuăm să discutăm oportunitățile de soluționare a crizei cu toate părțile", a declarat duminică prințul Faisal. În urma întâlnirii, cele două țări au semnat un memorandum de înțelegere "în valoare de 400 de milioane de dolari", a relatat Saudi Gazette. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din această sumă, 100 de milioane de dolari sunt direcționați către un program de cooperare care vizează furnizarea de ajutor umanitar prin intermediul Centrului de Ajutor Umanitar Regele Salman, în timp ce 300 de milioane de dolari vor fi folosiți pentru a furniza derivați de petrol prin intermediul Fondului Saudit pentru Dezvoltare. Zelenskyi met with the Minister of Foreign Affairs of the Kingdom of Saudi Arabia, Prince Faisal bin Farhan Al Saud. pic.twitter.com/yARV9UNM8q— NOËL ?? ?? (@NOELreports) February 26, 2023 În septembrie anul trecut, prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman a jucat un rol cheie în eforturile de mediere care au dus la eliberarea a 10 prizonieri de război, inclusiv a doi cetățeni americani. În luna următoare, Arabia Saudită, împreună cu alte 142 de state membre, a votat în favoarea unei rezoluții a ONU "care condamnă referendumurile ilegale și decizia de anexare a Rusiei în estul Ucrainei".

Pensiile vor crește doar cu 10% Foto: Captură video Digi 24
Politică

Pensiile vor crește doar cu 10

Pensiile vor crește doar cu 10%, dar cei cu pensii mici vor primi diferite forme de ajutor, arată datele prezentate de Antena 3, care susține că a văzut „pachetul de criză” pregătit de Guvern. Astfel, potrivit datelor acestui post, un pensionar cu doar 1.200 de lei pensie ar putea ajunge la 4.000 de lei, în ianuarie 2023. Însă, în februarie, acest ajutor va fi întrerupt. Pensiile vor crește doar cu 10% În ianuarie, cei cu pensii de 1.200 de lei vor beneficia de majorarea de 10%, 250 de lei pe cardul de alimente, 5-600 de lei pentru factori și un „ajutor” de 1.830 de lei. Același sistem ar fi și pentru cei cu pensii de 2.000 de lei, dar ajutorul scade la 900 de lei - însă, în total, tot circa 4.000 de lei ar primi de la stat. Marcel Ciolacu a declarat, marţi, că în Coaliţie s-a ajuns la un acord ca mărirea pensiilor să fie mai consistentă față de estimările inițiale ale PSD, de doar 10-11%. Impactul bugetar va fi de 15 miliarde lei. „Am ajuns de acord ca anvelopa pentru pensii este de 15%, respectiv minimum 15 miliarde lei. Din acestea, o sumă pe care o să o convenim în coaliţie va merge pe mărirea punctului de pensie, pentru că nu e voie să măreşti diferenţiat - am văzut ştiri că Ciucă îl contrazice pe Ciolacu, nu, domnule, vorbim aceeaşi limbă - şi o sumă care va veni one off pentru cei cu venituri mici astfel încât aceste decalaje, pe o perioadă clară, până când va veni legea pensiilor, să încercăm să le echilibrăm", a explicat Ciolacu, la România Tv. Citește și: Gradul de digitalizare al administrației publice centrale din România: 21%, la finalul anului 2020 – ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja

Mărturia unei voluntare la Vama Siret. Didona Goanță vorbește despre haosul primelor zile la vamă. Sursă: Inquam Photos - Alex Nicodim
Eveniment

Mărturia unei voluntare la Vama Siret

Mărturia unei voluntare la granița cu Ucraina. Didona Goanță a fost la Vama Siret de sâmbătă dimineață până luni la prânz. La Vama Siret se înregistrează cel mai mare număr de refugiați ucraineni care intră zilnic în România. Ea a povestit, pentru defapt.ro, că a găsit „un haos generalizat” la vamă, că autoritățile nu s-au coordonat și că inițial au refuzat ajutorul voluntarilor și al ONG-urilor prezente la fața locului. Duminică, lucrurile „au început să se miște”, după ce voluntarii au reușit să aducă traducători care vorbeau ucraineană, pentru a se putea înțelege cu refugiații. Didona Goanță a tras un semnal de alarmă asupra problemelor găsite la autoritățile române, împreună cu alți voluntari și activiști. Luni după-amiază, Poliția de Frontieră a anunțat că a pus la dispoziția refugiaților un număr de telefon unde răspund vorbitori de ucraineană. Anterior, timp de patru zile, organizația LOGS, din Timișoara, a avut două linii deschise la care refugiații din Ucraina, o linie telefonică de informare și una de consiliere psihologică. Ambele linii sunt active și în prezent. Linia de asistență telefonică pusă la dispoziție de Poliția de Frontieră este: (+4) 021.9590. Liniile de asistență ale LOGS sunt: +4.0765.861.888 (informații în ucraineană, rusă, engleză) și +40 745 139 747 (consiliere psihologică). Mărturia unei voluntare la granița cu Ucraina: Sâmbătă, erau doi oameni de suport, care nu vorbeau ucraineană Didona Goanță lucrează în comunicare. A ajuns la Vama Siret în 26 februarie, sâmbătă dimineață, împreună cu o prietenă. „Este frustrant și un pic umilitor ce am trăit. Am găsit un haos generalizat, o lipsă de coordonare între autorități și ONG-uri față de civilii care veneau din Ucraina. Veneau sute de oameni și aduceau alimente, asta se întâmpla sâmbătă”, a povestit Didona Goanță pentru defapt.ro, luni seară. Duminică, „lucrurile au început să se mai miște, autoritățile nu făceau nimic, dar ONG-urile au mers pe un fir logic și au început să se organizeze mai bine”. Astfel, împreună cu alți voluntari, Didona a reușit să aducă la frontieră mai mulți traducători de limbă ucraineană. „Lucrurile au început să se miște. Înainte, ucrainenii nu vorbeau engleză și treceau pe lângă tine, erai complet neputincios”, a povestit voluntara. Didona Goanță a povestit că a reușit să ajungă la „celula de criză ISU, amplasată în vamă, și tot ce se întâmpla acolo la acea celulă de criză: era o sală în care era un singur calculator fără acces la internet și doi oameni de suport, care nu erau vorbitori de limbă ucraineană și își notau pe un caiet de matematică cu un pix”. Au fost „sincope ireale. Au dat fluturași la refugiați cu două numere de telefon, ei trebuiau să sune dacă aveau probleme legate de cazare, transport, documente. La cele două numere de telefon răspundea o persoană care nu vorbea ucraineana și nici engleza”. Citește și: FOTO Putin arestează acum și copiii care protestează: la Moscova au fost reținuți cinci minori între 7 și 11 ani Inițial, autoritățile le-au spus voluntarilor că n-au nevoie de ajutor Didona Goanță a mai spus că voluntarii ar fi avut nevoie de coordonare din partea autorităților, dar că lor li se spunea că nu este nevoie de ajutorul lor. „Autoritățile îmi ziceau că e totul în regulă, că n-avem de ce să ne oferim ajutorul”, a povestit ea. După ce voluntarii au adus traducători în vamă, refugiații, odată ajunși în țară, erau preluați/abordați de translator și un voluntar. „Refugiatul era întrebat dacă are nevoie de masă, cazare, transport, dacă tranzitează România sau vrea să rămână pe o perioadă mai lungă, în funcție de acele nevoi refugiatul mergea cu voluntarul. Dacă voia să ajungă la Cluj, voluntarul trebuia să îi obțină un transport pentru a-l duce la Cluj, să ceară ajutor pe Facebook. Dar lucrurile astea se întâmplau pentru că intrase pe un fir logic societatea civilă”, a arătat voluntara. Citește și: VIDEO Dezertări în masă din forțele ruse din Ucraina: unii – în prizonierat, alții – spre Rusia, pe jos (Express UK) Corturile pentru refugiați, folosite după 14 ore „Când a anunțat Raed Arafat că s-au pus corturi pe stadion și că oamenii pot merge acolo să doarmă, pe stadion era a doua zi un container de la ISU, cum erau cele amplasate în curțile spitalelor, am întrebat și noi primarul – și mi-a zis „nu știu, domnișoară, că de la centru nu-mi spun nimic””, a rememorat voluntara episodul. „Erau doi oameni care păzeau acel vagon. Ulterior, au mutat corturi acolo, dar corturile au fost folosite după 14 ore, pentru că voluntarii n-au știut de la început de existența corturilor. Ca în Kafka”, a adăugat Goanță. Foarte mulți oameni „așteptau la cinci kilometri de graniță. Voiau să ajute și ei și nu-i mai lăsau autoritățile să înainteze. Acolo erau sute de mașini cu oameni care ziceau că vor să vină să ajute. Stăteau acolo cu orele și apoi plecau, veneau alții în locul lor”. La numerele 112 și 119 se va răspunde și în ucraineană Mădălina Turza, consilier la Cancelaria Primului-Ministru, a anunțat luni că Executivul a început colaborarea cu organizațiile neguvernamentale pentru a ajuta coordonat refugiații, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a făcut modificări pentru liniile de urgență 112 și 119, pentru ca la aceste numere să răspundă și interpreți ucraineni. Detalii aici. Apel la donații pentru ucrainenii care așteaptă în frig de partea cealaltă a graniței cu România Didona Goanță a plecat luni la prânz din Vama Siret. Ea vrea să se întoarcă la graniță în weekend și a făcut, pe Facebook, un apel pentru a strânge fonduri. Vrea să cumpere baterii externe pentru telefoane, cartele de telefon, pentru că cele distribuite până acum nu sunt suficiente, mâncare pentru bebeluși, încălzitoare pentru mâini și picioare și saci de dormit. Ea și prietena ei vor să le transporte peste graniță și să le dea ucrainenilor care așteaptă în frig pentru a intra în România chiar și 20 de ore. Apelul Didonei Goanță pe Facebook: Resurse utile pentru voluntari și refugiați Pentru a oferi ajutor împreună cu Guvernul României - Ucraina – Împreună ajutăm mai multGrupul de Facebook UNIȚI PENTRU UCRAINA - Об'εднанi за Украiну - United for Ukraine. Aici, puteți oferi cazări, ajutor cu transportul, donații.Hartă interactivă cu cazările oferite refugiaților, pe refugees.roSite-ul https://dopomoha.ro/, cu informații agregate pentru refugiați (inclusiv întrebări despre legislație și documente)Comunitatea Refugees Welcome to Romania, cu informații agregate pentru refugiați. Până în 1 martie, la miezul nopții, în România au intrat 113.100 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 68.100 cetăţeni ucraineni, conform Poliției de Frontieră.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră