duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

aeroportul otopeni

5 articole
Politică

Unde lovește programul Mureșan în interesele PSD: listări pe bursă, concesionări, oprirea naționalizărilor. PSD susține că este „trădare”

Programul guvernului Siegfried Mureșan vizează slăbirea controlului exercitat de PSD asupra unor mari companii de stat, precum aeroportul Otopeni sau portul Constanța. Companiile care operează această infrastructură sunt conduse de clientela PSD. Ea a fost plasată în funcții prin concursuri discutabile, însă numirea prin concurs face aproape imposibilă schimbarea managementului. Însă controlul PSD ar fi puternic diminuat prin listări la bursă a unor pachete de acțiuni sau concesionarea unor bucăți consistente. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, a scris că intenția guvernului Mureșan este o „măsură antiromânească şi trădare de ţară”. Companiile pe pierdere, inchise. Concedieri, acolo unde este necesar Ce vrea guvernul Siegfried Mureșan în zonele dominate de clientela PSD: stoparea ajutorului de stat către Tarom, „privatizare competitivă” Aeroportul Otopeni și Portul Constanța: oprirea răscumpărării pachetelor minoritare (se stopează o formă de naționalizare inițiată de PSD, prin care se urmărea ca clientela PSD să poată controla pe deplin aceste companii) și listarea la bursă a unor pachete din ambele companii; noul terminal de la Otopeni și terminalele portuare se concesionează competitiv în 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale este încadrată, prin decizie motivată și publică, într-unul dintre cinci regimuri: menținere în proprietatea statului și dezvoltare strategică; listare la bursă, prin ofertă publică inițială (IPO) sau ofertă publică secundară (SPO), cu tranșă dedicată și investitorilor de retail; privatizare sau concesiune, monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată.   trei ani consecutivi de pierderi, în absența unui contract de serviciu public care să justifice continuarea activității, declanșează ieșirea din portofoliul statului. companiile cu capital propriu negativ se închid, cu plan social, dacă analiza confirmă imposibilitatea redresării. „Instituirea obligației stricte pentru reprezentanții statului în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de a solicita de îndată deschiderea procedurii generale a insolvenței. Astfel, lichidarea sau redresarea se va desfășura legal, sub supravegherea judecătorului”.  programul de listări prin oferte publice la Bursa de Valori București începe în 2027. Statul rămâne acționar majoritar în companiile strategice și nu răscumpără pachetele minoritare private veniturile din listări și privatizări au destinație publică, stabilită prin lege, și nu pot fi folosite pentru cheltuieli curente, ci doar pentru investiții. Mai mult, programul atacă domenii până acum intangibile, precum controversata regie a protocolului de stat: eficientizarea activității și valorificarea activelor subutilizate ale RA-APPS reduceri de personal acolo unde se justifică și transparență totală: contracte colective, cheltuieli, bugete publicate plus un atac la Matrorex, controlat de sindicatul pesedizat: din următorul contract de serviciu public, compensația se alocă pe baza costurilor unui operator eficient, comparat public, ca sumă fixă multianuală, cunoscută dinainte; împreună cu Capitala și cu Ilfovul, o autoritate metropolitană contractează metroul și transportul de suprafață, cu bilet comun; liniile și trenurile noi se comandă capabile de operare automată Programul îi invită pe români să investească pe bursă: „Românii pot deduce până la 400 de euro pe an investiți în acțiuni, obligațiuni și ETF-uri, iar companiile care se listează primesc o deducere suplimentară de 50% a costurilor de listare”.  „Ce vrea domnul Mureșan în programul său? Pe scurt, în prima fază va bloca reîntregirea pachetelor de acțiuni, apoi înstrăinarea, prin vânzare, chiar a companiilor. Dacă nici asta nu e măsură antiromânească și trădare de țară, nu știu care mai este”, a scris, pe Facebook, fostul ministru PSD Ciprian Șerban.

Unde lovește programul Mureșan în interesele PSD: listări pe bursă, concesionări, oprirea naționalizărilor. PSD susține că este „trădare”
Traficul de coșmar din nordul Capitalei, până în noiembrie 2028, când Metrorex speră să termine
Eveniment

Traficul de coșmar din nordul Capitalei, până în noiembrie 2028, când Metrorex speră să termine

Metrorex speră să termine lucrările la magistrala de metrou 6 până în noiembrie 2028, arată un document citat de news.ro. La acel moment va fi ridicată şi ultima deviere rutieră majoră în zona staţiei Bruxelles. Această stație va fi amplasată în laterala estică a Șoselei București – Ploiești, în zona de Nord-Est a intersecţiei dintre Șoseaua București – Ploiești şi Linia de Centură (D.N.C.B.). Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia Raportul de progres, citat de news.ro, arată că Metrorex vrea să ridice, parțial, restricțiile din zona Podului Constanța: „Astfel, pentru zona 1 Mai (Bulevardul Griviţa), s-a încheiat un acord cu Primăria Capitalei pentru deschiderea devierii rutiere de pe Strada Dornei (în dreptul lucrărilor care vizează Puţul de ventilaţie nr. 1) până la data de 7 septembrie 2026. Această măsură este considerată esenţială pentru decongestionarea uneia dintre cele mai aglomerate intersecţii din sectorul 1”.  În schimb, „pe DN1, lucrările la accesele din zonele Fântâna Mioriţa şi staţia Ion I.C. Brătianu continuă să restricţioneze circulaţia, cu termene de finalizare ce se întind până în primăvara anului 2027”.  Cinci stații finalizate în 2027, până în iulie, se angajează Metrorex Metrorex prezintă trei cauze care au încetinit lucrările: Necartografierea utilităţilor. Această problemă majoră a apărut la staţiile Washington (situată pe DN1/Bucureşti-Ploieşti, în zona intersecţiei cu străzile Jandarmeriei şi Bulevardul Liviu Librescu, în apropierea Institutului de Meteorologie), Paris (pe DN1, în nordul străzii Aleea Padina, aproape de Liceul Francez "Anna de Noailles"), Bruxelles (pe DN1, la nord de linia de centură, în dreptul pasajului rutier de subtraversare a căii ferate de centură, spre Otopeni) şi Otopeni (în oraşul Otopeni, de-a lungul Căii Bucureştilor, la intersecţia cu strada 23 August), unde echipele au descoperit reţele subterane care nu apăreau în planurile iniţiale, forţând încetinirea ritmului de lucru. Întârzierea prezenţei utilajelor de forat - raportul nu explică această întârziere. La staţia Tokyo, data de finalizare a fost mutată pentru 22 octombrie 2027 din cauza unei întârzieri actuale la utilajul TBM de pe Linia 1. De asemenea, staţia 1 Mai este în continuare în aşteptarea sosirii utilajelor de forat. Realizarea unor reproiectări de ultim moment. La staţia Aeroport Otopeni, este necesară reproiectarea acceselor A şi B, fapt ce ar putea întârzia semnificativ revenirea la configuraţia rutieră normală în zona aeroportului. „Deşi proiectul total se va încheia abia în 2028, unele staţii au termene intermediare: staţia Gara Băneasa este estimată pentru iunie 2027, urmată de 1 Mai şi Aeroport Băneasa în iulie 2027. Cele mai complexe lucrări rămân la staţiile Washington (ianuarie 2028) şi Paris (aprilie 2028), ultima deviere urmând să fie ridicată la staţia Bruxelles la finalul proiectului”, arată news.ro.  Calendarul de execuţie pentru anul 2027 este extrem de dens, fiind prevăzute finalizări pentru structuri cheie: Staţia Ion I.C. Brătianu (DN1): 27 martie 2027. Staţia Piaţa Montreal (Bulevardul Mărăşti): 28 mai 2027, unde în prezent se lucrează intens la construirea acceselor. Staţia Gara Băneasa: 16 iunie 2027. Staţia Aeroport Otopeni: 22 iunie 2027. Staţia 1 Mai: 12 iulie 2027, obiectiv aflat în prezent într-o fază critică, fiind în aşteptarea sosirii utilajelor de forat tuneluri (TBM). Totuşi, aceste termene sunt sub semnul întrebării la staţia Tokyo, programată pentru 22 octombrie 2027.  Lucrările la Magistrala 6 au început efectiv pe 15 decembrie 2023, odată cu startul construcţiei pe prima secţiune, 1 Mai-Tokyo, iar proiectul are o valoare totală actualizată de peste 10,45 miliarde lei cu TVA. Finanţarea este mixtă. Pentru prima secţiune au fost folosite fonduri PNRR, iar pentru întregul proiect sursele includ Programul Transport 2021-2027, împrumutul JICA şi bugetul de stat. Magistrala 6 va avea o lungime de 14,2 km şi 12 staţii, fiind împărţită în două secţiuni: 1 Mai-Tokyo, cu 6,6 km şi 6 staţii, şi Tokyo-Aeroport Otopeni, cu 7,6 km şi 6 staţii.

Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând, pe bursă, acțiuni la companii de stat - studiu. Bolojan susține ideea
Economie

Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând, pe bursă, acțiuni la companii de stat - studiu. Bolojan susține ideea

Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând, pe bursă, acțiuni la unele companii de stat: minimum 9,5 miliarde de lei, arată un studiu realizat de CFA România, prezentat de site-ul Termene.ro.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Independent de apariția acestui studiu, azi, într-o conferință de presă, premierul Ilie Bolojan a susținut vânzarea la bursă a unor noi pachete minoritare de acțiuni sau listarea unor noi companii de stat.  Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând acțiuni la companii de stat „Statul român ar putea obține între 9,5 și 15 mld. lei din listarea unor pachete minoritare suplimentare în companiile de stat Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, în timp ce păstrează controlul asupra acestor companii, după cum arată un studiu realizat de CFA România”, arată Termene.ro.  Ce companii de stat ar putea vinde pe bursă, potrivit CFA România și ce sumă ar putea obține statul: Hidorelectrica: „Vânzarea unui pachet suplimentar de 10-15% ar putea aduce încasări la buget cuprinse între 5 și 8 mld. lei. Statul ar rămâne cu un control majoritar de peste 65% și ar putea încasa în continuare dividende consistente” Romgaz: listarea unui pachet suplimentar ar putea aduce între 3 și 5 mld. lei la buget, în timp ce statul menține o participație de peste 50%. Nuclearelectrica: reducerea participației de la 83% la un nivel cuprins între 67 și 72% ar putea genera venituri potențiale de 1,5-2 mld. lei. „La acestea se adaugă Transgaz, Electrica, Transelectrica, Antibiotice, Conpet, Oil Terminal și IAR Brașov. În total, statul ar putea obține între 12 și 18 mld. lei prin vânzarea unor pachete minoritare suplimentare în aceste companii”, mai scrie Termene.ro. „Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul, de exemplu, Aeroportul Otopeni. În felul acesta, vom asigura o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii și, cu siguranță, având și un acționar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai bune. E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient și trebuie să o declanșăm în perioada imediat următoare”. a afirmat, azi, premierul Bolojan. 

Soția unui senator recent exclus din SOS, promovată nr. 2 peste aeroportul Otopeni. Nr. 1, Bogdan Mîndrescu, clientul PSD
Politică

Soția unui senator recent exclus din SOS, promovată nr. 2 peste aeroportul Otopeni. Nr. 1, Bogdan Mîndrescu, clientul PSD

Soția unui senator recent exclus din SOS, Rusu Ioan Cristian, a fost promovată nr. 2 peste aeroportul Otopeni: Mădălina Ruxandra Rusu a fost numită, la 3 septembrie, director financiar peste Otopeni. Numărul unu, director general al aeroportului, a fost numit, tot la 3 septembrie, controversatul Bogdan Mîndrescu, clientul PSD.  Nr.1: controversatul client PSD, plătit cu banii Chinei comuniste Mîndrescu a mai fost director la compania de aeroporturi București, de unde a fost dat afară după un control care a descoperit angajări fictive, deplasări de lux, prime ilegale.  În ianuarie 2022, jurnalistul Petru Zoltan a scris, pentru Newsweek Romania, că Mîndrescu a fost consultant în România pentru compania Inspur Shandong Group din China, controlată de Partidul Comunist Chinez. În timp ce acorda consultanță companiei din China, Bogdan Mîndrescu era șeful de cabinet a lui Răzvan Cuc, în mandatul acestuia de secretar de stat la Transporturi. Șeful de cabinet nu a menționat în declarațiile de avere banii pe care i-a încasat de la chinezi. Grupul Inspur a fost trecut pe „lista neagră” a Departamentului Apărării al SUA în anul 2020 pentru a contracara strategia de dezvoltare a complexului militar – civil al Republicii Populare Chineze.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Soția unui senator recent exclus din SOS, promovată nr. 2 peste aeroportul Otopeni Mădălina Ruxandra Rusu nu pare să fi avut vreo legătură cu activitatea aeroportuară, arară CV-ul ei. Ea a ajuns la Aeroportul Otopeni de la o companie de stat de armament.  Probabil că șefa SOS România, Diana Șoșoacă, a aflat de plasarea soției senatorului Rusu - ales în circumscripția Călărași - la o controversată companie de stat, Aeroportul Otopeni, pentru că, la 4 septembrie a anunțat excluderea sa din grupul acestei formațiuni politice. Excluderea sa nu a fost explicată.  Despre familia Rusu nu se știe aproape nimic, dar numele ei apare în declarațiile de avere depuse de senatorul SOS. Astfel, în anul fiscal 2024, Mădălina Ruxandra Rusu lucra la Electrica Furnizare și câștiga, net, anual, 238.783 de lei. Potrivit CV-ului depus de ea la Compania de Aeroporturi București (din care fac parte aeroporturile Otopeni și Băneasa), ea era director la divizia financiară.  În iunie 2025, ea a ajuns director economic la Uzina Mecanică București, o companie de stat controlată prin Romarm.  Madalina Ruxandra Rusu a absolvit, în 2012, Facultatea Contabilitate și Informatică de Gestiune din cadrul ASE. Din 2020 în mai 2025 a lucrat la Electrica Furnizare.  Soțul ei deține mai multe companii, iar una din ele i-a adus dividende de peste 260.000 in anul fiscal 2024.  În anul fiscal 2023, Mădălina Ruxandra Rusu a încasat dividende de la Gamma Audit Contab de peste 627.000 de lei. In declaratia de avere a senatorului Rusu, din ianuarie 2025, apar patru apartamente în Sinaia. 

Personajul obscur, cu studii în agroturism, promovat de Ciolacu în funcțiile de secretar de stat al Apărării, președinte al CA-ului Aeroportului Otopeni și în conducerea Romtehnica
Eveniment

Personajul obscur, cu studii în agroturism, promovat de Ciolacu în funcțiile de secretar de stat al Apărării, președinte al CA-ului Aeroportului Otopeni și în conducerea Romtehnica

Personajul obscur, cu studii în agroturism, promovat de Ciolacu în funcția de secretar de stat al Apărării, președinte al CA-ului aeroportului Otopeni și în conducerea Romtehnica: necunoscutul Eduard Bachide, cu studii de Inginerie și Management Agroturistic la Universitatea Bioterra. Însă soția sa era director general la „Cancelarie Președinte”, la Camera Deputaților, când instituția era condusă de Ciolacu. Personajul obscur, cu studii în agroturism, promovat de Ciolacu Eduard Bachide, născut în 1980, a absolvit în 2003 Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic, Universitatea Bioterra. Toată cariera sa profesională a fost bugetar - cel puțin potrivit biografiei sale oficiale, unde prima sa slujbă apare în 2012, când avea 32 de ani. În calitate de bugetar, el a fost director aproape tot timpul: în 2012, la cabinetul ministrului pentru relația cu Parlamentul (funcție ocupată de Mircea Dușa, la acel moment), apoi la cancelaria ministrului Apărării (tot Mircea Dușa deținea portofoliul), iar până în 2022 a condus direcția de afaceri interne a Camerei Deputaților. Când conducea direcția de afaceri interne de la Camera Deputaților, Eduard Bachide s-a remarcat prin faptul că, pe data 4 septembrie 2018, a montat un țarc pentru presă în fața sălii de ședință a Camerei Deputaților vrând să facă ordine între reporteri și cameramani. Țarcul lui Bachide a fost imediat demontat de către Liviu Dragnea, care era președintele Camerei Deputaților. În mai 2022, cariera sa a prins aripi: a ajuns secretar de stat la departamentul pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, din cadrul ministerului Apărării, a fost plasat în consiliul de administrație al Romtehnica și a ajuns președinte al CA-ului Companiei naționale Aeroporturi București, deși nu are nici o legătură cu domeniul aviatic. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu În 2022, el a încasat de la stat circa 140.000 de lei - salarii și indemnizații din CA-uri. El deține un apartament de peste 140 mp în Voluntari. Interesant este că Bachide consemnează în declarația de avere un imprumut de 778.000 de lei de la CEC, contractat în 2023 și care trebuie achitat până în 2024.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră