sâmbătă 17 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

adeverinta

7 articole
Eveniment

Ai dus adeverințele la Casa de Pensii, dar pensia nu a crescut: cum afli dacă documentele au fost folosite

Faptul că o adeverință nu este numită explicit într-o pagină a deciziei nu dovedește singur că documentul a fost ignorat. Informațiile sale pot apărea în punctaje, într-o anexă sau într-o explicație privind refuzul valorificării. În același timp, simpla înregistrare a documentului nu confirmă că acesta a fost folosit. Verificarea trebuie să urmărească traseul complet: depunere, examinare, venituri sau perioade acceptate și efectul asupra punctelor. Legea nr. 360/2023 cere motivarea deciziilor și stabilește procedurile de corectare a diferențelor. Traseul documentelor și decizia analizată Punctul de plecare este dovada depunerii. Citește și: Sute de lei în plus la pensie: ce ani îți aduc puncte de stabilitate și cum verifici dacă au fost luați în considerare O copie a cererii cu număr și dată, însoțită de lista documentelor, ajută la identificarea exactă a adeverinței. Dacă actele au fost trimise prin poștă sau printr-un canal electronic, se păstrează dovezile disponibile ale transmiterii și înregistrării. Pentru analiza dreptului, data cererii poate influența luna de la care se acordă diferențele. De aceea, o solicitare ulterioară de verificare ar trebui să indice prima depunere și să atașeze dovada ei, nu doar o nouă copie a adeverinței. Recalcularea, operațiuni distincte Următorul pas este identificarea operațiunii administrative la care se referă decizia. Citește și: Cât costă actele pentru recalcularea pensiei: ce verifici înainte să plătești și când poți primi bani în plus Recalcularea generală prevăzută de articolul 144, recalcularea tranzitorie a unor venituri nepermanente potrivit articolului 155 și recalcularea făcută la o cerere ulterioară sunt operațiuni distincte. O decizie poate reflecta numai una dintre ele. Pensionarul trebuie să citească temeiul legal și data emiterii înainte să concluzioneze că toate documentele depuse în orice moment trebuiau să apară în acel act. Această verificare poate explica unele diferențe de calendar, fără să justifice automat o omisiune. Pentru veniturile anterioare lui aprilie 2001, comparația relevantă privește sumele lunare acceptate în calcul. Ce informații trebuie să solicite pensionarul Adeverința poate conține salarii, prime și alte elemente, în timp ce decizia afișează un rezultat agregat. Citește și: Indexarea pensiilor în 2027 e prevăzută în lege: ce înseamnă și cum se calculează Pensionarul poate solicita o explicație a punctajelor pentru lunile indicate, precizând valorile din document. Întrebarea „de ce nu a crescut pensia?” este mai greu de verificat decât „ce venit ați folosit pentru martie 1993 și de ce diferă de totalul din adeverința cu numărul indicat?”. O adeverință poate fi folosită numai pentru o parte a perioadei dacă documentele sau condițiile legale diferă între luni. De exemplu, într-o situație ipotetică, actul acoperă zece ani, dar pentru câteva luni nu identifică veniturile ori documentele justificative. Refuzul parțial trebuie analizat prin raportare la conținut și la motivare. Nu se poate deduce din acest exemplu că orice lipsă justifică respingerea întregului act. Cererea de clarificare poate solicita separarea lunilor acceptate de cele nevalorificate și precizarea motivului pentru fiecare categorie. Verificările și efectul asupra plății Casa teritorială poate verifica documentele atunci când există suspiciuni privind legalitatea sau corectitudinea lor. Citește și: Femeile din România se pot pensiona cu cinci ani mai devreme, fără penalizare: ce condiții trebuie îndeplinite Articolul 134 reglementează solicitarea actelor justificative de la emitent și consecințele neconfirmării informațiilor. Un dosar aflat în verificare nu este identic cu un document definitiv respins. Pensionarul poate cere să i se comunice dacă s-a solicitat confirmarea, pentru ce perioadă și care este stadiul răspunsului. Deținătorul arhivei trebuie să susțină informațiile cu documentele pe baza cărora a emis adeverința, în condițiile legii. Absența unei creșteri poate avea și o explicație matematică. Dacă pensia beneficiază de protecția cuantumului anterior, punctele suplimentare pot fi recunoscute fără o majorare imediată a sumei plătite. Într-un exemplu ipotetic, rezultatul formulei crește de la 2.700 la 2.850 de lei, dar cuantumul menținut în plată este 3.000 de lei. Pensionarul continuă să primească valoarea protejată. Pentru a vedea dacă adeverința a contat, trebuie comparate punctele și cuantumul calculat, nu numai extrasul de cont. Revizuirea și recalcularea Dacă documentul exista la dosar, era valorificabil și a fost omis, poate deveni relevantă revizuirea prevăzută la articolul 94. Citește și: Penalizarea pensiei anticipate poate dispărea mai devreme: când poți primi sute de lei în plus Dacă adeverința este nouă sau a fost completată cu informații care nu fuseseră anterior dovedite, poate fi vorba despre recalculare. Încadrarea influențează data de la care pot fi acordate diferențele. În cerere este utilă descrierea cronologică a faptelor: ce s-a depus inițial, ce s-a cerut ulterior și ce element a fost corectat. Denumirea aleasă de solicitant nu înlocuiește analiza documentelor. Cererea de verificare poate fi redactată într-o formă simplă. Se identifică decizia, adeverința, perioada și neconcordanța, apoi se solicită comunicarea modului de valorificare și, dacă este cazul, corectarea calculului. O astfel de structură ajută instituția să răspundă punctual. Pentru petiții, OG nr. 27/2002 prevede termenul general de răspuns și obligația indicării temeiului legal al soluției. Aceste reguli nu înlocuiesc termenele speciale de soluționare a unei cereri de recalculare, prevăzute separat de legea pensiilor. Contestarea și compararea calculelor Dacă există o decizie recent comunicată, pensionarul trebuie să urmărească și termenul judiciar de 45 de zile. Citește și: Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate Solicitarea unei explicații sau depunerea unei petiții nu suspendă automat acest termen. O contestație poate identifica exact documentul pretins omis și poate cere verificarea efectului său asupra drepturilor. Tribunalul competent examinează actul și probele, potrivit regulilor aplicabile litigiilor de asigurări sociale. Așteptarea unei conversații telefonice ori a unui răspuns informal nu oferă aceeași siguranță procedurală ca păstrarea dovezilor și respectarea termenului legal. Un tabel personal poate simplifica dosarul fără să înlocuiască documentele oficiale. Coloanele utile sunt luna, venitul din adeverință, venitul identificat în calcul, diferența și explicația primită. Pentru o perioadă lungă, se poate începe cu câteva luni în care neconcordanța este evidentă. Tabelul trebuie prezentat ca instrument de verificare al solicitantului, nu ca rezultat certificat. Calculul legal implică raportarea veniturilor la valorile de referință și regulile perioadei, astfel încât o diferență de venit nu este identică unei diferențe de pensie. La finalul verificării ar trebui să poată fi răspuns separat la trei întrebări: actul a fost primit, informațiile au fost acceptate și ce efect au avut asupra punctelor și plății? Dacă răspunsul instituției amestecă aceste aspecte, poate fi cerută clarificarea lor. Pentru un act nou emis după corectare, trebuie verificată și data de acordare a diferențelor. O explicație completă nu se limitează la afirmația că dosarul a fost „lucrat”, ci permite urmărirea legăturii dintre document, temei legal și rezultat.

Ai dus adeverințele la Casa de Pensii, dar pensia nu a crescut: cum afli dacă documentele au fost folosite
Îți lipsesc actele pentru pensie, iar fostul angajator nu mai există: unde cauți adeverințele și cum le poți obține
Eveniment

Îți lipsesc actele pentru pensie, iar fostul angajator nu mai există: unde cauți adeverințele și cum le poți obține

Închiderea unei întreprinderi nu înseamnă, prin ea însăși, că documentele angajaților au dispărut sau că anii lucrați nu mai pot fi dovediți. Arhiva poate fi la un succesor, la un deținător legal ori la un operator autorizat care a preluat documentele. Problema practică este identificarea traseului acestora. Legea Arhivelor Naționale stabilește obligații privind păstrarea și transferul documentelor cu valoare practică, inclusiv cele folosite pentru dovedirea drepturilor de pensie. Identificarea deținătorului arhivei Primul pas util este alcătuirea unei fișe a fostului angajator. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Pensionarul poate nota denumirea din carnetul de muncă, localitatea, adresa, secția, intervalul lucrat și eventualele denumiri ulterioare. O întreprindere poate să fi fost reorganizată, divizată sau preluată înainte de radiere. Cererea de căutare este mai ușor de soluționat când identifică unitatea din perioada efectivă a muncii, nu doar ultima denumire cunoscută. Obligațiile de notificare a reorganizării și a măsurilor pentru arhivă sunt prevăzute de lege. Este importantă deosebirea dintre Arhivele Naționale și operatorul care păstrează efectiv statele de plată. Arhivele Naționale nu dețin automat toate documentele tuturor firmelor desființate. În situațiile reglementate de articolul 18 al legii, documentele cu valoare istorică și cele cu valoare practică pot avea destinații diferite. Pentru adeverința necesară pensiei interesează în primul rând cine are fondul arhivistic relevant și dacă acesta include documentele pentru perioada solicitată. O informație despre existența arhivei nu echivalează cu identificarea fiecărui stat de plată. Legea prevede publicarea unor informații despre operatorii autorizați și fondurile arhivistice preluate. De aceea, o solicitare către structura competentă a Arhivelor Naționale poate urmări identificarea deținătorului, folosind datele fostei întreprinderi. Înainte de plata unei adeverințe, pensionarul poate cere operatorului să confirme că deține arhiva unității și intervalul căutat. Autorizația trebuie privită în raport cu serviciul efectiv prestat: legea distinge între servicii arhivistice, iar simpla existență a unei firme care oferă servicii nu dovedește că aceasta deține documentele dorite. Cererea pentru eliberarea actelor trebuie să descrie ce drept urmărește solicitantul să dovedească. Pentru venituri anterioare lui aprilie 2001 poate fi necesară adeverința cu venitul lunar total, conform anexei nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Pentru grupa de muncă sunt relevante alte informații și un alt model. O cerere vagă pentru „toate actele” poate produce un răspuns greu de utilizat. Este mai precis să fie indicate perioada, numele purtat atunci și tipul documentului necesar. Cererea și costurile documentelor Deținătorii de documente au obligația să elibereze, la cererea persoanelor îndreptățite, certificate, adeverințe, copii sau extrase privind drepturile care le privesc, în termenul legal de maximum 60 de zile calendaristice. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Cererea poate fi depusă în scris sau electronic, în condițiile legii. Documentele se eliberează pe suport hârtie, prin modalitățile prevăzute de articolul 29 al Legii 16/1996. Acest termen privește emiterea actelor de către deținătorul arhivei; nu este termenul de recalculare a pensiei de către casa teritorială. Serviciile operatorilor economici autorizați pot fi contra cost, în limitele maxime stabilite anual. Pentru anul 2026, actul oficial diferențiază operațiunile administrative, cercetarea și eliberarea documentelor. Înainte de comandă, este utilă solicitarea unui deviz care să indice anii cercetați, tipul adeverinței, tarifele aplicate, TVA, dacă este datorată, și eventualele cheltuieli poștale. Plata cercetării nu garantează că documentele vor confirma toate veniturile presupuse de solicitant. Devizul și răspunsul privind existența fondului ajută la înțelegerea riscului financiar. Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, carnetul de muncă rămâne o dovadă importantă a vechimii. Legea pensiilor permite și folosirea altor acte prevăzute de lege. Există o soluție specială pentru anumite cazuri de carnet pierdut sau distrus, angajator desființat și arhivă imposibil de identificat: pot fi valorificate informațiile din arhiva electronică a carnetelor de muncă, în condițiile articolului 135. Această posibilitate trebuie verificată la casa de pensii; nu înseamnă că orice document lipsă se reconstruiește automat dintr-o bază electronică. După 31 martie 2001, situația este diferită, deoarece evidența pensiilor se bazează pe declarațiile nominale. Dacă declarațiile lipsesc sau sunt greșite, soluția normală presupune corectarea acestora de către angajator. Normele de aplicare prevăd folosirea altor documente în anumite situații în care angajatorul nu mai poate depune declarația, inclusiv radierea dovedită. Prin urmare, o adeverință de arhivă și o declarație rectificativă nu sunt instrumente interschimbabile în orice împrejurare; procedura depinde de perioada și situația juridică a angajatorului. Soluțiile când dovezile lipsesc Dacă documentele nu sunt găsite, solicitantul ar trebui să păstreze răspunsurile primite și să ceară precizarea căutărilor efectuate: ce fond, ce ani și ce categorii de acte au fost verificate. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Codul muncii permite reconstituirea în instanță a vechimii stabilite până la 31 decembrie 2010 pentru persoana care nu posedă carnet de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe admise de lege. Această cale are un obiect precis și nu echivalează cu inventarea salariilor ori a unei încadrări în grupă. Etapele căutării Să luăm, de exemplu, o persoană care a lucrat între 1984 și 1996 la o fabrică ce a avut două denumiri. Citește și: Indexarea pensiilor în 2027 e prevăzută în lege: ce înseamnă și cum se calculează Carnetul confirmă perioada, dar lipsesc veniturile lunare. Identificarea arhivei poate rezolva problema salariilor fără să fie necesară reconstituirea vechimii deja dovedite. Dacă arhiva conține numai o parte dintre state, documentul trebuie să reflecte acea parte. La pensie, legea distinge între dovada stagiului și dovada veniturilor folosite la punctaj. Dosarul rezultat poate cuprinde carnetul de muncă, răspunsurile privind traseul arhivei, cererea înregistrată, devizul și adeverința originală. Înainte de depunerea pentru recalculare, merită verificate numele, perioadele și baza documentară declarată de emitent. Dacă actul este valorificabil și reprezintă un element nou, efectul financiar urmează regulile recalculării la cerere, nu data închiderii firmei și nici data plății către arhivă. Astfel, căutarea documentelor și stabilirea banilor cuveniți rămân două etape distincte, legate printr-o cerere verificabilă.

Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare”
Eveniment

Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare”

Pensionarii care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 mai pot obține, în anumite situații, o creștere a pensiei dacă găsesc adeverințe care dovedesc că au încasat venituri mai mari decât cele folosite inițial la calcul. Este vorba mai ales despre acord global, prime, premii, ore suplimentare, sporuri sau alte sume care apăreau în statele de plată, dar nu au fost înscrise în carnetul de muncă și nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Nu există însă o majorare fixă și nici garanția că orice adeverință va aduce automat bani în plus. Creșterea depinde de valoarea veniturilor dovedite, de durata în care au fost primite și de salariul mediu cu care sunt comparate pentru fiecare lună. Cine ar trebui să își verifice dosarul de pensie Demersul merită analizat în primul rând de pensionarii care au lucrat înainte de aprilie 2001 și care, pe lângă salariul de încadrare, primeau frecvent alte sume. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Pot fi în această situație foștii angajați din industrie, construcții, transporturi, minerit, energie, agricultură, fabrici, cooperative, întreprinderi de stat sau unități în care plata în acord și orele suplimentare reprezentau o parte importantă a venitului. Un prim indiciu este diferența dintre salariul înscris în carnetul de muncă și banii încasați în realitate. Dacă pensionarul își amintește că avea venituri considerabil mai mari datorită acordului global, primelor sau sporurilor, dar acestea nu apar în decizia de pensie ori în documentele depuse, căutarea adeverinței poate fi justificată. Ce venituri pot fi luate în calcul Legea nr. 360/2023 permite valorificarea veniturilor totale lunare, brute sau nete, după caz, realizate înainte de 1 aprilie 2001, pentru care, potrivit legislației din perioada respectivă, s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Printre veniturile care pot conta se află: - formele de plată în acord global sau cu bucata; - primele și premiile; - orele suplimentare; - sporurile pentru muncă de noapte; - sporurile pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare; - indemnizațiile pentru muncă nenormată; - al treisprezecelea salariu; - alte sporuri sau adaosuri salariale pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Casa Națională de Pensii precizează că pot fi valorificate și alte sporuri fără caracter permanent, dar numai dacă sunt dovedite printr-o adeverință care îndeplinește condițiile legale. Important este ca venitul să fi avut natură salarială și să fi făcut parte din baza pentru care se datora contribuția de asigurări sociale potrivit regulilor valabile în acel moment. Simpla menționare a unei prime sau indemnizații nu este întotdeauna suficientă. Ce legătură are cu „mica recalculare” Așa-numita „mică recalculare” a vizat tocmai sporurile, veniturile nepermanente și veniturile lunare realizate înainte de 1 aprilie 2001, care nu fuseseră folosite la calcularea pensiei. Citește și: Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor Recalcularea din oficiu a privit adeverințele valabile care se aflau deja în dosarele de pensie. Legea nr. 360/2023 a stabilit că aceste venituri pot fi valorificate dacă au fost plătite din fondul de salarii și dacă pentru ele s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Pensionarii care nu aveau adeverințele la dosar nu și-au pierdut însă dreptul de a le depune ulterior. În 2026, ei pot solicita recalcularea pensiei pe baza unor documente nou-găsite. Pentru adeverințele depuse după 1 septembrie 2024, recalcularea nu se face automat, ci în baza unei cereri. Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care cererea a fost înregistrată. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să aștepte o nouă etapă națională de recalculare dacă găsește acum documentele. Cât poate crește pensia Nu există o sumă generală, valabilă pentru toți pensionarii. Pensia poate crește cu câțiva lei, câteva zeci de lei sau, în cazurile în care veniturile omise au fost consistente și încasate timp de mulți ani, cu sume mai importante. Pentru fiecare lună, venitul dovedit este raportat la câștigul salarial mediu corespunzător perioadei. Cu cât diferența dintre venitul deja folosit la calcul și venitul total dovedit este mai mare, cu atât poate fi mai mare și punctajul suplimentar. În 2026, valoarea punctului de referință utilizată la stabilirea cuantumului pensiei este menținută la 81 de lei. Un pensionar care a primit sporuri mici doar câteva luni nu trebuie să se aștepte la o majorare spectaculoasă. În schimb, pentru cine a lucrat ani întregi în acord global sau a avut constant venituri aproape duble față de salariul tarifar înscris în carnet, diferența poate deveni semnificativă. Calculul exact poate fi făcut numai de casa teritorială de pensii, după verificarea documentelor și refacerea punctajelor lunare. Ce trebuie să conțină adeverința Adeverințele emise după 1 septembrie 2024 trebuie să respecte, în principiu, modelul din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Documentul trebuie să permită casei de pensii să identifice clar: - pensionarul și angajatorul; - perioada în care persoana a fost angajată; - funcția sau meseria; - venitul total realizat în fiecare lună; - salariul de încadrare; - sporurile, primele și celelalte adaosuri; - dacă sumele au fost brute sau nete; - temeiul în baza căruia au fost acordate; - faptul că veniturile au fost plătite din fondul de salarii; - situația contribuției de asigurări sociale; - documentele din arhivă pe baza cărora a fost emisă adeverința. Adeverința trebuie să fie eliberată pe baza statelor de plată sau a altor documente primare verificabile, nu doar pe baza unor declarații ori estimări. Normele de aplicare a Legii pensiilor includ, între actele care pot fi depuse, adeverința privind venitul brut realizat, întocmită conform anexei nr. 6 la lege. Adeverințele mai vechi nu trebuie aruncate O adeverință emisă cu ani în urmă nu este automat inutilă doar pentru că nu respectă modelul actual. Casa Națională de Pensii arată că adeverințele emise înainte de 1 septembrie 2024 pot fi valorificate după modelele și condițiile aplicabile la momentul eliberării lor. Chiar și unele adeverințe mai vechi, în care nu apare formula actuală referitoare la plata sumelor din fondul de salarii, pot fi acceptate dacă includ veniturile lunare, defalcarea acestora și mențiunea că s-a reținut și plătit contribuția de asigurări sociale. De aceea, pensionarul nu ar trebui să renunțe la o adeverință veche înainte de a o prezenta casei de pensii. Unde sunt căutate actele dacă angajatorul a dispărut Dispariția fostei întreprinderi nu înseamnă neapărat că statele de plată au dispărut. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat fostul angajator; - lichidatorul judiciar; - o firmă autorizată de servicii arhivistice; - Arhivele Naționale sau serviciul județean competent; - o instituție publică ori societate căreia i-a fost predat fondul arhivistic. Primul pas este identificarea succesorului juridic al angajatorului. Pot fi consultate documentele vechi, fostele carnete de muncă, Registrul Comerțului, informațiile de la arhivele județene sau datele deținute de inspectoratul teritorial de muncă. Solicitarea trebuie să conțină cât mai multe repere: denumirea exactă a întreprinderii, secția, locul de muncă, perioada lucrată, funcția și eventualele denumiri ulterioare ale societății. Atenție la costurile firmelor de arhivare Deținătorii privați de arhive pot solicita bani pentru căutarea documentelor și eliberarea adeverințelor. Costul poate crește dacă perioada este lungă sau dacă documentele nu sunt bine inventariate. Înainte de a plăti, pensionarul ar trebui să ceară în scris: - tariful total sau modul de calcul; - perioada pentru care există state de plată; - tipurile de venituri care pot fi certificate; - confirmarea că adeverința va fi întocmită în forma cerută de legislația pensiilor. Dacă firma spune că poate elibera doar o adeverință de vechime, fără veniturile lunare, documentul poate să nu fie suficient pentru recalcularea pensiei. Ce acte merită căutate cu prioritate Merită căutate în primul rând documentele pentru perioadele în care veniturile reale au fost mult mai mari decât salariul înscris în carnetul de muncă. O adeverință este cu atât mai utilă cu cât acoperă: - mai mulți ani de activitate; - plăți constante în acord global; - ore suplimentare efectuate lunar; - sporuri procentuale importante; - prime sau adaosuri acordate în mod repetat; - perioade pentru care la pensie a fost folosit doar salariul tarifar. Este mai puțin probabil ca efortul și costurile să se justifice pentru o primă modestă, primită o singură dată. Înainte de a comanda o adeverință scumpă, pensionarul poate cere deținătorului arhivei să confirme dacă există statele de plată și ce categorii de venituri apar în acestea. Unde se depune cererea Cererea de recalculare se depune la casa teritorială de pensii de care aparține pensionarul, împreună cu adeverința în original și actele solicitate. Legea permite recalcularea la cerere prin adăugarea veniturilor, stagiilor de cotizare sau a altor documente care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Este recomandat ca pensionarul să păstreze o copie a adeverinței și dovada înregistrării cererii. Dacă documentul este respins, casa de pensii trebuie să explice motivul în decizia emisă. Pensionarul poate verifica dacă problema ține de forma adeverinței, de lipsa informațiilor privind contribuția sau de natura venitului și poate solicita, după caz, completarea documentului. O adeverință poate conta și după încheierea „micii recalculări” Pentru pensionarii care au lucrat înainte de aprilie 2001, dosarul de pensie nu este definitiv închis doar pentru că recalcularea generală s-a încheiat. Dacă apar documente noi, veniturile nevalorificate pot fi adăugate prin recalculare la cerere. Important este ca actele să fie legale, să provină de la angajator sau de la deținătorul legal al arhivei și să permită verificarea lunară a sumelor încasate. Cele mai valoroase adeverințe nu sunt neapărat cele care enumeră cât mai multe sporuri, ci acelea care arată, lună de lună, venitul total real pentru perioade lungi. Pentru unii pensionari, căutarea poate să nu schimbe aproape deloc pensia. Pentru alții, mai ales pentru cei plătiți ani întregi în acord global sau cu sporuri consistente, un document uitat într-o arhivă poate însemna o majorare permanentă a venitului lunar.

Noul buletin electronic nu a rezolvat problema adresei: posesorii trebuie să ceară o hârtie
Eveniment

Noul buletin electronic nu a rezolvat problema adresei: posesorii trebuie să ceară o hârtie

Noua carte electronică de identitate nu mai afișează adresa de domiciliu pe suportul fizic, ceea ce îi obligă pe posesorii documentului să obțină o adeverință separată pentru diverse proceduri administrative. Buletinul electronic, adeverință pentru adresă Deși informațiile sunt stocate pe cip, numeroase instituții continuă să solicite dovada domiciliului în format vizibil, pentru înscrieri la școală, operațiuni bancare sau acte notariale. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Adeverința de domiciliu poate fi emisă atât în format electronic, cât și pe hârtie, pe baza unei cereri și a documentelor care atestă locuința. Autoritățile recomandă solicitarea documentului din timp, pentru a evita întârzierile în perioadele cu solicitări ridicate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Adeverințele pentru pensie pot costa și până la 1.000 de euro (tarifele Arhivelor Naționale)
Eveniment

Adeverințele pentru pensie pot costa și până la 1.000 de euro (tarifele Arhivelor Naționale)

În 2026, românii care își pregătesc dosarul de pensie pot ajunge să plătească sume considerabile pentru adeverințele necesare obținerii drepturilor de pensie, potrivit tarifelor stabilite de Arhivele Naționale. Adeverințele de pensie pot costa 1.000 euro Costurile diferă în funcție de perioada de muncă verificată și de tipul documentelor solicitate din arhivele fostelor locuri de muncă. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Un exemplu de calcul publicat de Ziarul de Iași arată că, pentru 20 de ani de activitate profesională, suma poate ajunge la 3.551 de lei. La acest cost se pot adăuga TVA-ul și eventualele cheltuieli de transmitere a documentelor, ceea ce ridică nota finală la niveluri apropiate de 1.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensia poate fi mărită prin depunerea adeverințelor de venituri nepermanente. Important: care este formatul adeverințelor
Economie

Pensia poate fi mărită prin depunerea adeverințelor de venituri nepermanente. Important: care este formatul adeverințelor

Pensie mărită cu venituri nepermanente (adeverințe). Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a detaliat recent ce adeverințe sunt necesare pentru recalcularea pensiilor în baza Legii nr. 360/2023, care este aplicabilă începând cu 1 septembrie 2024. Pensie mărită cu venituri nepermanente (adeverințe) Noutatea majoră introdusă de această lege este că permite includerea în calculul pensiei a veniturilor și sporurilor nepermanente, pentru care s-a plătit contribuția la asigurările sociale, dar care nu au fost luate în considerare la calculul inițial al pensiei. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Conform CNPP, pentru adeverințele emise înainte de 1 septembrie 2024, se aplică modelul de adeverință din Ordinul ministrului muncii nr. 487/2021. Pentru adeverințele emise după această dată, trebuie utilizat modelul din anexa nr. 6 a Legii nr. 360/2023. De asemenea, adeverințele eliberate înainte de 18 iunie 2021 pot fi utilizate pentru recalcularea pensiei, chiar dacă nu respectă exact formatul prevăzut de lege, cu condiția să conțină informațiile necesare conform modelelor menționate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Coșmarul celor care pierd cardul de sănătate: după cozi uriașe, se emite o „adeverință” care expiră în 60 de zile. Halucinant: CNAS nu mai emite carduri fiindcă a rămas fără plastic
Politică

Coșmarul celor care pierd cardul de sănătate: după cozi uriașe, se emite o „adeverință” care expiră în 60 de zile. Halucinant: CNAS nu mai emite carduri fiindcă a rămas fără plastic

Coșmarul celor care pierd cardul de sănătate: după cozi uriașe, se emite o „adeverință” care expiră în 60 de zile și trebuie reînnoită, relatează deputatul USR Claudiu Năsui. Dar ce este mai halucinant este motivul pentru care, potrivit lui Năsui, CNAS nu mai emite carduri de sănătate noi: a rămas fără plastic. Năsui arată că aceste adeverințe se emit doar dacă solicitantul se prezintă personal la sediul CNAS. Citește și: Maria Grapini, celebră pentru gafele și incultura ei, va vorbi la Biblioteca Centrală Universitară. Șefa BCU, controversata Mirelle Rădoi „În supermarketuri vi se propune la casă să vă faceți card de membru gratuit și imediat, dar la stat nu se poate pentru că nu au plastic. De card electronic pe telefonul mobil nu mai vorbim”, punctează parlamentarul. Claudiu Năsui Foto: Facebook CNAS nu mai emite carduri, a rămas fără plastic Ce se petrece cu cei care ajung la CNAS pentru un card nou de sănătate: „Dacă ajungeți pe la ora 11, sunt aproximativ 100 de persoane la coadă. Iar gardianul vă zice că mai bine reveniți a doua zi, nu de alta dar programul lor se termină la 15:00 și după aceea nu mai primesc pe nimeni. În teorie programul e până la 17:00, dar nu mai vor să lucreze cu publicul până la ora 15:00. Că așa e la stat. Fă ceva dacă poți. A doua zi se deschide la 8:30 dimineața. Dar dacă nu vreți să pierdeți toată ziua stând la coadă e bine să veniți de pe la 8. Atunci începe să se formeze coada. Iar oamenii vin, stau și așteaptă, fix ca pe vremea comunismului. Nu contează dacă sunt bolnavi sau în vârstă. Stau și așteaptă în frig. Orice boală ar avea se agravează. În clădire, tot parterul e ocupat tot de coadă. Care apoi o ia pe scări, merge la etajul 1 și continuă de acolo. Oamenii stau înghesuiți, deci potențial de transmitere de viroze maxim. Dar stați să vedeți, că și adeverința durează 60 de zile. Pe site scrie 90 de zile, dar pe adeverință scrie 60 de zile. ZERO interes să modice cineva fie site-ul fie adeverința. Iar după 60 de zile, omul care are nevoie de servicii medicale pentru care a plătit foarte mult toată viața, trebuie să se ducă din nou la sediul CNAS să reia tot procesul. Aceeași coadă dis de dimineața. Reîncepe toată distracția odată la 60 de zile. Ieri erau peste 100 de oameni la coadă să ia o adeverință. Când era grevă oamenii pur și simplu înnebuneau la coadă”, a scris deputatul USR. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este cel mai mare cancer al sistemului de sănătate din România.Știați că dacă vă pierdeți cardul de sănătate, CNAS nu vă emite un card nou?CNAS emite o adeverință. Dar știți de ce nu vă emite un card nou? Pentru că nu au plastic.…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) January 11, 2024 „E un sistem de exterminare” „Și știți care e cireașa de pe tort? Că asta trebuie să facă și pensionarii care sunt asigurați prin lege. Deci cu sau fără card, cu sau fără adeverință, ei oricum sunt considerați asigurați. De fapt e un sistem de exterminare. Până nu scăpăm de monopolul CNAS, sistemul de sănătate din România va rămâne unul criminal. Unul în care cei săraci mor și suferă, iar cei bogați își permit să plătească de două ori servicii de sănătate. Odată la stat obligatoriu și încă o dată când chiar au nevoie de servicii medicale”, a mai arătat Năsui.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră