vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: acuze

14 articole
Internațional

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova. Tensiunile dintre Ucraina și Rusia continuă să escaladeze, ambele părți acuzându-se reciproc pentru un atac asupra unei foste școli din orașul Sudja, aflat în regiunea Kursk. În același timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au făcut cel puțin 18 victime în ultimele zile, potrivit autorităților de la Kiev. Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova Forțele ucrainene susțin că Rusia a lansat un atac cu „bombă aeriană ghidată” asupra unei foste școli din Sudja, unde se adăposteau civili. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR Potrivit surselor, citate de presa din Ucraina, patru persoane au fost ucise, iar alte patru grav rănite. În plus, 80 de persoane au fost salvate de sub dărâmături. „Lovirea civililor cu bombe este un stil caracteristic criminalilor ruși! Chiar și atunci când victimele sunt rezidenți locali, ruși”, au declarat oficialii ucraineni. De cealaltă parte, Moscova susține că atacul a fost orchestrat de forțele ucrainene și îl cataloghează drept „o crimă de neiertat”. Ministerul rus al Apărării a anunțat deschiderea unei anchete penale împotriva unui comandant ucrainean, despre care afirmă că a fost responsabil pentru atac. Kursk, un punct fierbinte Regiunea Kursk a devenit un punct fierbinte al conflictului după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în august 2024, preluând controlul asupra zeci de localități, inclusiv asupra orașului Sudja. De atunci, forțele ruse au recapturat mare parte din teritoriile pierdute, dar luptele continuă, iar sute de civili rămân prinși în zonele controlate de Kiev, provocând îngrijorare și proteste din partea rudelor lor. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat prompt, afirmând pe rețeaua X (fostul Twitter) că „rușii au distrus clădirea, deși erau zeci de civili acolo”. Atacuri rusești devastatoare în Ucraina În ultimele zile, Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei, utilizând rachete și drone pentru a lovi zonele civile din centrul și estul țării. Potrivit autorităților de la Kiev, 14 persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise și 17 rănite în Poltava, după ce o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială. 3 persoane au fost ucise în regiunea Sumî, iar o persoană a murit în Harkov, unul dintre cele mai mari orașe din nord-estul Ucrainei. În replică, Moscova a declarat că două persoane au fost ucise în atacurile cu drone ucrainene asupra regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina. Ucraina, în dificultate pe frontul de est În timp ce atacurile rusești asupra orașelor ucrainene continuă, trupele ucrainene se confruntă cu probleme majore în estul țării. Armata rusă avansează treptat, în ciuda pierderilor grele suferite în materie de efective și echipamente. Situația devine din ce în ce mai tensionată, iar lipsa sprijinului militar suplimentar complică strategia de apărare a Kievului. Negocieri posibile Posibilitatea unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina a devenit un subiect tot mai discutat, mai ales în contextul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a criticat sumele uriașe cheltuite de SUA pentru sprijinirea Ucrainei, dar, în același timp, a adoptat un ton dur față de Rusia, amenințând cu sancțiuni suplimentare. Președintele Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit pentru negocieri”, dar a exclus orice discuție cu Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „ilegitim”.

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova (sursa: gazeta.ru)
Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism

Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism. Rusia ar fi planificat "acte de terorism" împotriva transportului aerian internațional, a declarat premierul polonez Donald Tusk. Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism Donald Tusk, premierul Poloniei și liderul țării care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a făcut declarații ferme în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” "Fără a intra în detalii, pot să confirm temerile fondate conform cărora Rusia a planificat acte de terorism în aer, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume", a afirmat Tusk. Potrivit acestuia, "actele de sabotaj, versiuni diferite ale războiului pe care Rusia l-a declarat întregii lumi civilizate, și nu doar Ucrainei, necesită o acțiune comună". Investigațiile serviciilor de informații americane Conform publicației New York Times, serviciile de informații americane au descoperit dezvoltarea unui program sofisticat de către GRU, serviciul de informații al armatei ruse. Acesta viza plasarea de explozibili în avioane cargo și de pasageri care zboară din Europa spre SUA și Canada. Incidentul a fost precedat de explozii misterioase ale unor pachete aparent inofensive în aeroporturi și depozite din Germania, Marea Britanie și Polonia, vara trecută. Acestea au fost ulterior identificate ca "teste pe teren" efectuate de GRU pentru a evalua sistemele de securitate. Mesajele transmise Kremlinului Deși implicarea directă a președintelui Vladimir Putin nu a fost confirmată, serviciile de informații americane sugerează că aceste operațiuni ar putea fi inițiative ale unor oficiali ambițioși din GRU. Oficiali de rang înalt din SUA, inclusiv Jake Sullivan, consilier pentru securitatea națională, și William Burns, directorul CIA, au transmis un avertisment direct președintelui rus Vladimir Putin. "Un sabotaj care ar duce la pierderi masive (de vieți umane) ar desemna Rusia drept stat-sponsor al terorismului", au afirmat cei doi oficiali. Reacțiile SUA și scăderea sabotajelor Ministrul securității interne din SUA, Alejandro Mayorkas, a atras atenția asupra riscului ridicat al acestor sabotaje: "Aceste încărcături s-ar fi putut declanșa într-un avion plin de pasageri". Washingtonul a constatat o scădere semnificativă a actelor de sabotaj în Europa, dar rămâne vigilent. Un înalt oficial american a declarat că "războiul secret continuă, iar Rusia încearcă să frângă voința NATO de a sprijini Ucraina fără a risca un război total cu Alianța".

SUA acuză China de atac cibernetic (sursa: Facebook/The U.S. Department of the Treasury)
Internațional

SUA acuză China de atac cibernetic

SUA acuză China de atac cibernetic. China a reacționat ferm marți la acuzațiile Departamentului american al Trezoreriei, conform cărora un hacker sponsorizat de statul chinez ar fi accesat documente neclasificate. Ministerul Afacerilor Externe din China a calificat aceste acuzații drept „nefondate”. SUA acuză China de atac cibernetic Departamentul american al Trezoreriei a informat Congresul SUA că, la începutul lunii, un hacker chinez ar fi pătruns în sistemele sale informatice, reușind să acceseze stațiile de lucru ale angajaților și anumite documente neclasificate. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Într-o scrisoare oficială, incidentul a fost descris drept unul „major”. Beijing respinge acuzațiile China a dezmințit ferm acuzațiile, susținând că sunt „nefondate” și lipsite de dovezi. Ministerul Afacerilor Externe din Beijing a subliniat poziția sa constantă împotriva atacurilor cibernetice. „Ne-am exprimat în repetate rânduri poziția noastră privind astfel de acuzații nefondate, care nu dispun de nicio dovadă”, a declarat Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a ministerului, într-o conferință de presă susținută la Beijing. Ministerul Afacerilor Externe din China a criticat Statele Unite pentru ceea ce a numit „răspândirea de informații false în scopuri politice”. Oficialii chinezi susțin că astfel de afirmații subminează relațiile bilaterale și escaladează tensiunile dintre cele două națiuni. SUA-China, relații tensionate Acest incident vine pe fondul unor relații deja tensionate între SUA și China, care includ dispute comerciale, probleme de securitate cibernetică și dezacorduri politice. Atât Washingtonul, cât și Beijingul își mențin poziții ferme, amplificând retorica în spațiul public. Deși SUA a catalogat incidentul drept unul major, rămâne de văzut cum vor răspunde aliații și comunitatea internațională la aceste acuzații și la negările Chinei. Conflictul cibernetic dintre cele două superputeri continuă să atragă atenția la nivel global.

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a acuzat Rusia că a încercat să ascundă implicarea în prăbușirea avionului companiei naționale azere, survenită miercuri în Kazahstan. Liderul azer a solicitat scuze publice din partea Moscovei pentru incidentul care a provocat moartea a 38 de persoane. Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul Ilham Aliev a declarat că avionul Azerbaidjan Airlines, care efectua zborul J2-8243 între Baku și Groznîi, a fost vizat de tiruri provenite de pe teritoriul rus. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net Conform investigațiilor preliminare, coada avionului a fost grav avariată, iar aparatul de zbor a devenit „incontrolabil” din cauza interferențelor electronice de bruiaj militar. Diverse versiuni oferite de Rusia Președintele azer a criticat poziția oficială a Rusiei, afirmând că multiplele versiuni ale incidentului prezentate de Moscova indică o încercare de a ascunde adevărul. Aliev a subliniat că Rusia ar fi trebuit să își recunoască vinovăția, să prezinte scuze Azerbaidjanului și să informeze publicul despre cauzele reale ale prăbușirii. Atacuri cu drone în sudul Rusiei Incidentul s-a petrecut în timp ce apărarea antiaeriană rusă era activă, ca răspuns la atacuri cu drone ucrainene asupra mai multor orașe din sudul Rusiei, inclusiv Groznîi, Mozdok și Vladikavkaz. Avionul azer a fost redirecționat spre Aktau, în Kazahstan, unde s-a prăbușit înainte de a putea ateriza. Putin admite activarea apărării antiaeriene Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut sâmbătă că sistemele de apărare antiaeriană erau în funcțiune în momentul incidentului. Într-o conversație telefonică cu Ilham Aliev, Putin a menționat că avionul de linie azer a încercat de mai multe ori să aterizeze pe aeroportul din Groznîi, în condiții de risc. 38 de vieți pierdute Prăbușirea avionului a provocat moartea a 38 de persoane, adăugând tensiuni suplimentare între Azerbaidjan și Rusia. Incidentul ridică întrebări serioase despre siguranța zborurilor civile în zonele afectate de conflicte militare și despre măsurile luate pentru a preveni astfel de tragedii. Azerbaidjanul cere scuze publice și asumare a responsabilității Președintele Ilham Aliev a cerut Rusiei să prezinte scuze publice și să recunoască oficial implicarea în incident. „A admite vinovăția și a informa transparent publicul ar fi fost pași necesari pentru o țară considerată prietenă”, a afirmat liderul azer. Accentuarea tensiunilor regionale Prăbușirea avionului azer și circumstanțele controversate care o înconjoară evidențiază riscurile escaladării tensiunilor în regiune. Situația necesită o clarificare urgentă, pentru a evita deteriorarea relațiilor dintre Azerbaidjan și Rusia.

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova (sursa: X/МИД России)
Internațional

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a lansat miercuri acuzații dure la adresa NATO, susținând că alianța militară intenționează să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru sprijinirea armatei ucrainene. Totodată, Rusia afirmă că NATO încearcă să-și extindă infrastructura militară cât mai aproape de granițele sale. Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a adus aceste acuzații în cadrul briefingului de presă săptămânal. Citește și: Un mare iubitor de oi, fost ministru, este respins de soția sa, care a cerut ordin de protecție. Cei doi au o avere impresionantă, iar el este angajatul PSD Potrivit oficialului rus, majoritatea populației din Republica Moldova nu ar fi favorabilă aderării la alianța militară occidentală. Aceasta a subliniat că opiniile pro-occidentale ale președintelui Moldovei, Maia Sandu, nu reflectă dorințele tuturor cetățenilor. Transferuri de arme către Moldova Zaharova a menționat transferurile recente de arme către Republica Moldova ca un alt semnal al implicării crescute a NATO în regiune. În contextul tensiunilor geopolitice, Moscova consideră aceste mișcări drept o încercare de a consolida influența militară occidentală în vecinătatea sa imediată. Tensiunile dintre Rusia și NATO Aceste acuzații vin pe fondul unei situații geopolitice tensionate, în care Rusia își exprimă constant nemulțumirea față de extinderea NATO în fostele state sovietice. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu, adoptă tot mai des o politică pro-europeană, ceea ce amplifică divergențele cu Moscova. Declarațiile Rusiei evidențiază îngrijorările acesteia cu privire la influența NATO în Moldova și regiune, în timp ce autoritățile moldovenești continuă să promoveze o agendă orientată spre integrarea europeană.

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS (sursa: Google Maps)
Internațional

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS. Armata rusă a acuzat Ucraina că a lansat un atac asupra unui aerodrom militar din regiunea Taganrog, utilizând șase rachete balistice americane ATACMS. Atacul a generat tensiuni suplimentare, iar Moscova a promis represalii. Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS Ministerul rus al Apărării a transmis că atacul s-a desfășurat cu utilizarea a șase rachete ATACMS, dintre care două au fost doborâte, iar celelalte au fost deviate de la traiectorie cu ajutorul mijloacelor de război electronic. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Cu toate acestea, resturile rachetelor au provocat pagube materiale și rănirea mai multor membri ai personalului militar. Ministerul a avertizat că acest atac „nu va rămâne fără răspuns” și că vor fi luate „măsuri corespunzătoare”. Replica rusească: racheta hipersonică Oreșnik Un oficial american, citat de agențiile de presă, a declarat că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei utilizând racheta balistică hipersonică Oreșnik. Acest tip de rachetă a fost folosit anterior pe 21 noiembrie pentru a lovi o fabrică de armament din Dnipro, într-un atac descris de președintele rus Vladimir Putin drept un răspuns la utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina. Eficiența rachetelor Oreșnik Potrivit oficialului american, rachetele Oreșnik nu sunt de natură să schimbe situația de pe frontul ucrainean. „Aceste atacuri sunt mai degrabă încercări ale Rusiei de a teroriza Ucraina, dar nu vor reuși”, a subliniat acesta. Decizia Occidentului Pe final de mandat, președintele american Joe Biden a autorizat utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina pentru a lovi ținte în profunzimea teritoriului rus. Decizii similare au fost luate și de Marea Britanie și Franța, care au permis folosirea rachetelor Storm Shadow/SCALP. De atunci, Ucraina a desfășurat mai multe raiduri asupra unor obiective din Rusia, utilizând arme cu o rază de acțiune de până la 300 km. Putin amenință cu măsuri decisive Ca răspuns la aceste atacuri, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va răspunde într-un mod „decisiv și simetric” la orice nouă escaladare a conflictului. Putin a acuzat, de asemenea, implicarea directă a NATO, susținând că Ucraina nu poate localiza țintele fără asistența statelor care furnizează aceste arme. Posibile urmări Atacurile reciproce și amenințările indică o escaladare a conflictului dintre Rusia și Ucraina. În timp ce Moscova își intensifică represaliile, sprijinul occidental pentru Ucraina rămâne puternic, crescând tensiunile geopolitice. Următoarele săptămâni vor fi critice pentru stabilirea unui echilibru sau pentru posibila agravare a conflictului.

TikTok respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

TikTok respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor

TikTok respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor. Platforma TikTok a respins, printr-un purtător de cuvânt, acuzațiile formulate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), care susține că algoritmii rețelei sociale ar fi favorizat un anumit candidat în alegerile prezidențiale din România, transmite Reuters. CNA a cerut Comisiei Europene să investigheze TikTok Marți, CNA a solicitat Comisiei Europene să investigheze rolul TikTok în procesul electoral, invocând suspiciuni de manipulare a opiniei publice. Citește și: Două cereri de anulare a alegerilor prezidențiale au ajuns la CCR-ul controlat de PSD: ar fi șansa lui Ciolacu să intre în turul II „Algoritmii TikTok au amplificat conținut favorabil unui anumit candidat, generând dezechilibru electoral și periclitând pluralismul politic,” a declarat Valentin-Alexandru Jucan, vicepreședintele CNA. TikTok respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor Un purtător de cuvânt al TikTok a respins aceste afirmații, subliniind că: „Majoritatea candidaților au avut prezență activă pe TikTok, iar câștigătorii au desfășurat campanii și pe alte platforme digitale.” TikTok afirmă că acuzațiile CNA nu reflectă realitatea, subliniind diversitatea prezenței candidaților pe rețelele sociale. Comisia Europeană, solicitată să răspundă Reuters menționează că Comisia Europeană nu a oferit încă un răspuns oficial cu privire la cererea CNA, trimisă prin e-mail. Cazul scoate în evidență controversele legate de influența platformelor digitale asupra proceselor electorale și necesitatea reglementării pentru a asigura transparența și echitatea competițiilor politice.

Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu

Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu. Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, a calificat Ucraina drept „un stat eșuat”, afirmând totodată că în Republica Moldova, Maia Sandu susține un regim „dictatorial”. Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu "Sedusă de așa-zisa integrare europeană, Ucraina s-a transformat în principalul berbece antirusesc al Statelor Unite ale Americii în regiune", a declarat Narîșkin. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL Potrivit acestuia, Ucraina nu mai este capabilă să funcționeze ca o entitate politică și economică viabilă. Narîșkin a avertizat că Republica Moldova urmează același traseu ca Ucraina. El a criticat administrația președintei Maia Sandu, descriind-o drept un „regim totalitar”, care ar fi provocat o polarizare socială severă. Anterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a acuzat autoritățile de la Chișinău că transformă Moldova într-o „bază logistică” pentru armata ucraineană și că atrag țara în NATO. Rusia respinge „înghețarea conflictului” în Ucraina În cadrul conferinței, Narîșkin a declarat că Rusia este împotriva unui armistițiu similar celui dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud din 1953. "Avem nevoie de o pace solidă și durabilă pentru mulți, mulți ani. Această pace trebuie să fie garantată, în primul rând, pentru cetățenii Federației Ruse și pentru întregul continent european", a subliniat el. Narîșkin a respins categoric ideea unei „înghețări” a conflictului, considerând că soluția constă în eliminarea cauzelor războiului, printre care a menționat „politica agresivă a NATO în apropierea granițelor Rusiei”. Propunerea Rusiei pentru pace Potrivit lui Narîșkin, Rusia este deschisă negocierilor, dar condițiile sunt clare și au fost prezentate de președintele Vladimir Putin încă din iunie. Acestea includ: Retragerea trupelor ucrainene din regiunile anexate de Rusia (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie); Renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO. În schimb, Rusia ar înceta imediat focul și ar începe negocierile pentru pace. Totuși, Kievul și aliații săi occidentali au respins propunerea, calificând-o drept o „capitulare”. Putin, deschis la negocieri cu Donald Trump În contextul alegerilor prezidențiale din SUA, Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea de a negocia cu Donald Trump, dacă acesta va deveni președinte. Trump a declarat anterior că intenționează să pună capăt rapid războiului din Ucraina. "Tentaculele" Occidentului: instabilitate și scindare Narîșkin a acuzat Occidentul de destabilizare în regiune, afirmând că „pretutindeni unde Occidentul și-a extins tentaculele, vedem scindare și destabilizare”. SUA și aliații săi ar desfășura eforturi concertate pentru a destabiliza statele membre CSI, consolidând tensiunile în regiune. Declarațiile lui Narîșkin evidențiază poziția dură a Rusiei față de influența Occidentului în fostele republici sovietice și subliniază retorica Moscovei de a justifica acțiunile sale în Ucraina și Moldova.

Controverse privind nominalizările lui Donald Trump (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Controverse privind nominalizările lui Donald Trump

Controverse privind nominalizările lui Donald Trump. Viitorul secretar american al apărării, Pete Hegseth, desemnat de președintele ales Donald Trump, a fost investigat în 2017 pentru o acuzație de agresiune sexuală. Matt Gaetz, desemnat pentru funcția de procuror general, este și el investigat de Comisia de Etică a Camerei Reprezentanților pentru acuzații legate de trafic sexual cu minori Controverse privind nominalizările lui Donald Trump Poliția din Monterey a confirmat că presupusa faptă legată de acuzațiile contra lui Hegseth a avut loc în octombrie 2017, într-un hotel unde se desfășura o întâlnire a femeilor republicane. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Reclamanta, a cărei identitate nu a fost dezvăluită, a raportat „vânătăi pe coapsa dreaptă”. Detalii suplimentare despre anchetă sau despre motivele clasării cazului nu au fost oferite. Reacția lui Hegseth Pete Hegseth este un veteran cu experiență în Irak și Afganistan și a fost prezentator la postul conservator Fox News. Hegseth este cunoscut pentru susținerea politicilor anti-LGBT și împotriva migrației ilegale, poziții care reflectă agenda conservatoare a administrației Trump. După dezvăluirile publicate de revista "Vanity Fair", Hegseth s-a apărat, afirmând că incidentul din 2017 a fost legat de o relație consensuală. Avocatul său a subliniat că poliția din Monterey a închis cazul și că nu există acuzații penale împotriva acestuia. Conform surselor, Susie Wolf, viitoarea șefă de cabinet a lui Trump, a aflat despre acest incident miercuri și s-a întâlnit cu Hegseth pentru a discuta problema. Acuzele contra lui Matt Gaetz Hegseth nu este singurul membru al viitorului cabinet al lui Trump implicat în acuzații de natură sexuală. Matt Gaetz, desemnat pentru funcția de procuror general, este investigat de Comisia de Etică a Camerei Reprezentanților pentru acuzații legate de trafic sexual cu minori și consum de droguri. Ambii nominalizați vor ocupa poziții cheie în planurile lui Trump de a reforma structurile statului, pe care acesta le descrie drept „deep state” – o rețea de putere din serviciile secrete, justiție și armată, despre care afirmă că i-au sabotat primul mandat și campania pentru cel de-al doilea. Nominalizările făcute de Donald Trump, inclusiv cea a lui Hegseth, atrag deja critici din partea adversarilor politici și a opiniei publice, pe fondul acuzațiilor care îi vizează. Rămâne de văzut cum aceste controverse vor influența planurile viitoarei administrații de a reforma instituțiile cheie ale statului american.

Rusia acuză fraudarea referendumului moldovean pro-UE (sursa: X/MFA Russia)
Internațional

Rusia acuză fraudarea referendumului moldovean pro-UE

Rusia acuză fraudarea referendumului moldovean pro-UE. Rusia consideră că referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, organizat duminică în Republica Moldova în paralel cu alegerile prezidențiale, a fost fraudat, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Rusia acuză fraudarea referendumului moldovean pro-UE Referendumul a avut un rezultat strâns, cu 50,46% dintre voturi în favoarea aderării la UE și 49,54% împotrivă. Citește și: Un antrenor de karate care ar fi fost premiat de agenția Elisabetei Lipă cu 130.000 de euro n-ar fi primit, de fapt, nici un ban – jurnalist Maria Zaharova a susținut că acest rezultat a fost "obținut în ultimul moment, deci a fost fraudat", în cadrul unei conferințe de presă. Evenimentul a fost amânat din cauza unui atac cibernetic asupra Ministerului rus de Externe, despre care Zaharova a afirmat că a fost realizat pentru a perturba comunicările legate de summitul BRICS găzduit de Rusia. Critici la adresa autorităților de la Chișinău Zaharova a declarat că un "puternic 'Nu'" față de integrarea în UE a fost ignorat de autoritățile moldovene. Ea a acuzat administrația președintei Maia Sandu că ar fi încercat să ascundă rezultatul real al votului. De asemenea, Zaharova a criticat "represiunea contra opozanților" și "interferența activă" din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, calificând referendumul drept un eșec al autorităților de la Chișinău. Peskov ridică semne de întrebare Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat și el situația, descriind evoluția rezultatelor din timpul numărătorii voturilor ca pe o "anomalie" care "ridică multe semne de întrebare". El a subliniat că este "dificil de explicat ritmul creșterii mecanice a voturilor în favoarea lui Maia Sandu și a celor care susțin orientarea Republicii Moldova către UE". Peskov a cerut președintei Maia Sandu să prezinte dovezile la care a făcut referire în cadrul unei declarații date presei la închiderea urnelor, când aceasta a menționat că o grupare criminală ar fi încercat să cumpere 300.000 de voturi în contextul alegerilor și al referendumului, cu aluzie la o posibilă implicare rusă. Rezultatele alegerilor prezidențiale din Republica Moldova În cadrul alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a obținut 42,49% din voturi în primul tur și se va confrunta în turul doi cu Alexandr Stoianoglo, candidatul opoziției pro-ruse, care a obținut 25,95% din voturi. Rezultatul final va fi decis în turul doi al alegerilor, care va avea un impact semnificativ asupra direcției politice a Republicii Moldova.

Deputatul Raisa Enachi acuză consilierii AUR (sursa: Facebook/Raisa Enachi)
Eveniment

Deputatul Raisa Enachi acuză consilierii AUR

Deputatul Raisa Enachi acuză consilierii AUR. Deputatul neafiliat Raisa Enachi a susţinut luni că a fost bătută de consilierii AUR în biroul său parlamentar din oraşul Murgeni, judeţul Vaslui. Deputatul Raisa Enachi acuză consilierii AUR "Doresc să vă aduc la cunoştinţă un incident grav care s-a întâmplat ieri la biroul meu parlamentar din oraşul Murgeni, judeţul Vaslui", a spus Raisa Enachi în plenul Camerei Deputaţilor. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Aceasta a adăugat: "Consilierii membrii AUR, simpatizanţii lui George Simion, împreună cu cei care se ocupă de filiala AUR a oraşului Murgeni, precum şi de organizaţia judeţeană, care în februarie au preluat nestatutar filiala judeţeană Vaslui, au ocupat abuziv biroul meu parlamentar din oraşul Murgeni. Mai grav a fost faptul că am fost lovită, bătută de aceşti consilieri membri şi simpatizanţi AUR în propriul meu birou parlamentar de faţă cu organele de poliţie locală, iar la sugestia acestora am fost rugată să părăsesc oraşul pentru propria mea siguranţă, deoarece mi s-a spus că legea nu este de partea mea şi că autorităţile nu pot interveni". Intervenția autorităților, solicitată Enachi a adăugat că "este de neacceptat" ca un parlamentar să fie atacat "într-un asemenea hal", iar autorităţile să nu poată face absolut nimic. "Solicit intervenţia imediată a autorităţilor pentru a pune capăt acestor abuzuri şi asigura protecţia mea. Nu putem permite ca violenţa şi intimidarea şi violarea persoanelor să fie parte şi din politica românească. Dacă noi, ca parlamentari, suntem atacaţi şi legea nu este de partea noastră, atunci ce ne mai putem aştepta de la oamenii simpli. Aici avem un lider care îşi doreşte şi participă la alegerile prezidenţiale. Cum se va simţi şi care vor fi priorităţile pentru societatea românească? Violenţa se poate extinde şi ameninţă siguranţa fiecăruia. Solicit sprijinul dumneavoastră pentru a condamna ferm, domnul Tanasă, aceste batjocuri şi aceste violuri şi aceste loviri în propriul birou parlamentar", a afirmat Enachi. Raisa Enachi este deputat de Vaslui, aleasă pe listele AUR. În februarie 2024, ea a părăsit grupul parlamentar al acestei formaţiuni

Alfred Bulai dă în judecată SNSPA (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Alfred Bulai dă în judecată SNSPA

Alfred Bulai dă în judecată SNSPA. Fostul profesor de la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative Alfred Bulai, reținut de procurori pentru infracțiunile de folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual şi agresiune sexuală, a dat în judecată universitatea. Alfred Bulai dă în judecată SNSPA Totul, după ce i-a fost desfăcut contractul de muncă în urma investigației Snoop, a declarat, miercuri, pentru HotNews.ro, decanul Facultății de Științe Politice a SNSPA, Cristian Pîrvulescu. „Domul Bulai a notificat deja SNSPA în legătură cu o procedură juridică pe care a început-o împotriva noastră. Ieri (n.r. – marți, 3 septembrie) cred că s-a primit la serviciul juridic această notificare, din câte înțeleg pentru desfacerea abuzivă a contractului de muncă (…). Nu am văzut notificarea, mi-a comunicat-o domnul rector ieri”, a spus Cristian Pîrvulescu, decanul facultății la care Bulai a predat.

Elena Lasconi îl acuză pe Marcel Ciolacu (sursa: Facebook/Elena Lasconi)
Eveniment

Elena Lasconi îl acuză pe Marcel Ciolacu

Elena Lasconi îl acuză pe Marcel Ciolacu. Preşedintele USR, Elena Lasconi, susţine că premierul Marcel Ciolacu "refuză" o procedură transparentă de numire şi criterii clare de integritate pentru numirea unui comisar european din partea României. Elena Lasconi îl acuză pe Marcel Ciolacu Lasconi a amintit că peste zece zile expiră termenul acordat României pentru a trimite propunerile de comisar european. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe "Peste 10 zile expiră termenul acordat României pentru a trimite propunerile de comisar european şi în continuare avem doar informaţii pe surse. Premierul Ciolacu refuză să avem o procedură transparentă de numire şi criterii clare de integritate. Singura explicaţie este că domnul Ciolacu vrea să îşi numească, din nou, prietenii în funcţii publice. Comisarul nu este al lui Ciolacu şi al PSD, ci al României. Asta trebuie să îi intre lui Ciolacu în cap", a declarat Elena Lasconi. USR, solicitare oficială Uniunea Salvaţi România menţionează că a depus o solicitare oficială pentru convocarea comisiilor din Parlament care să audieze propunerile de comisar european din partea României "astfel încât Marcel Ciolacu să nu fenteze Parlamentul" în această procedură. Totodată, USR i-a cerut premierului să organizeze consultări publice cu toate partidele şi cu societatea civilă pentru desemnarea comisarului european din partea României. "30 august este data-limită până la care fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să propună câte doi candidaţi pentru postul de comisar european în viitorul Executiv comunitar. Audierile în Parlamentul European vor avea loc cel mai probabil în luna septembrie", menţionează USR.

Cât sunt șpăgile la polițiștii rutieri (sursa: Facebook/Scripcariu Constantin Dumitru)
Eveniment

Cât sunt șpăgile la polițiștii rutieri

Cât sunt șpăgile la polițiștii rutieri. Trei poliţişti de la Rutieră şi un altul pensionat au fost puşi sub urmărire penală de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind acuzaţi că au primit în mai multe rânduri sume de bani de la şoferi prinşi în trafic cu diverse abateri. Cât sunt șpăgile la polițiștii rutieri Conform unui comunicat al Parchetului, N.M., în prezent pensionat, la data săvârşirii faptelor agent de poliţie în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Brigada Rutieră, este acuzat de săvârşirea a cinci infracţiuni de luare de mită şi a două infracţiuni de luare de mită în formă continuată. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI "În sarcina acestuia s-a reţinut că în datele de 22.06.2022, 25.06.2022, 20.07.2022, 23.07.2022, 24.07.2022, 08.08.2022, 09.08.2022, 19.10.2022 şi 20.10.2022, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de lucrător de poliţie rutieră în cadrul DGPMB-Brigada Rutieră, a pretins şi primit sume de bani cuprinse între 200 şi 800 de lei de la conducătorii auto care încălcau dispoziţiile privitoare la regimul circulaţiei pe drumurile publice, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu şi pentru a nu le aplica sancţiunile prevăzute de lege", spun procurorii. Mite între 200 și 1.300 de lei B.V.D., agent de poliţie în cadrul Brigăzii Rutiere, este acuzat de săvârşirea a patru infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi două infracţiuni de înşelăciune. "În sarcina acestuia s-a reţinut că la datele de 25.06.2022, 29.07.2022, 05.08.2022 şi 19.12.2022, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de lucrător de poliţie rutieră în cadrul DGPMB-Brigada Rutieră, a pretins şi primit sume de bani cuprinse între 200 şi 1.300 de lei de la conducătorii auto care încălcau dispoziţiile privitoare la regimul circulaţiei pe drumurile publice, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu şi pentru a nu le aplica sancţiunile prevăzute de lege. De asemenea la datele de 29.10.2022 şi 07.02.2023, în două ocazii diferite, a determinat reprezentantul legal al unei societăţi comerciale cu obiect de activitate prestare de servicii turistice să emită o factură falsă, pe care ulterior a folosit-o pentru a induce în eroare angajatorul DGPMB şi a obţine un folos patrimonial necuvenit constând în suma de 1.450 de lei (voucherul de vacanţă)", precizează Parchetul. Control judiciar D.D.M., agent de poliţie în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Brigada Rutieră, a fost pus sub urmărire penală pentru săvârşirea unei infracţiuni de luare de mită. "În sarcina acestuia s-a reţinut că la data de 19.12.2022, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de lucrător de poliţie rutieră în cadrul DGPMB-Brigada Rutieră, a pretins şi primit suma de 1.300 de lei de la un conducător auto care a încălcat dispoziţiile privitoare la regimul circulaţiei pe drumurile publice, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu şi pentru a nu-i aplica sancţiunile prevăzute de lege", afirmă procurorii. De asemenea, B.P.I., agent de poliţie în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Brigada Rutieră, este acuzat de săvârşirea unei infracţiuni de luare de mită. În sarcina acestuia s-a reţinut că, la data de 05.08.2022, a pretins şi primit suma de 200 de lei de la un conducător auto, pentru a nu-i aplica o amendă, după ce şoferul încălcase dispoziţiile privitoare la regimul circulaţiei pe drumurile publice. Faţă de primii trei inculpaţi a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră