vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: acuze

20 articole
Eveniment

Primăria Sectorului 3 a construit drumuri peste magistrale de gaz fără avizul Transgaz, acuză PNL

Deputatul PNL Andrei Baciu acuză Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, că a construit drumuri și infrastructură rutieră peste conducte de gaz, fără autorizație de construire și fără avizul obligatoriu al Transgaz. Liberalul avertizează că această situație creează un risc major de explozie sau incendiu și cere măsuri urgente pentru punerea în siguranță a zonei. Primăria Sectorului 3, acuzată de lucrări ilegale „După tragedia din Rahova, am descoperit o situație extrem de gravă în Sectorul 3, unde primarul Negoiță a construit drumuri și infrastructură peste magistrale de gaz, fără să aibă avizul necesar, obligatoriu, de la Transgaz”, a declarat Andrei Baciu, luni, în Parlament. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Deputatul PNL afirmă că a trimis interpelări și solicitări oficiale către mai multe instituții, inclusiv către Transgaz, iar răspunsul primit confirmă că lucrările au fost realizate „în mod nelegal, fără autorizație de construire și fără avizul obligatoriu”. Transgaz avertizează: risc de explozie și incendiu Potrivit documentului transmis de Transgaz, circulația rutieră și construcțiile deasupra conductelor pot genera un risc real de explozie sau incendiu, ceea ce transformă situația într-un pericol iminent pentru locuitorii din zonă. „Eu n-am văzut avertisment mai serios, transmis oficial de o autoritate, în România ultimilor ani”, a subliniat Baciu, atrăgând atenția asupra gravității cazului. Soluțiile propuse: desființarea drumurilor și reconfigurarea rețelei În același răspuns, Transgaz propune ca administrația locală să desființeze drumurile amenajate peste magistralele de gaz de pe străzile Brățăriei și Drumul Gura Făgetului, să obțină avizele de amplasament necesare și să realizeze lucrări de punere în siguranță a conductelor. Baciu a transmis această informare către Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării, Poliția Română, Primăria Municipiului București și alte instituții cu rol în gestionarea riscurilor. Proiect PNL în Consiliul Local Sector 3 Deputatul liberal a anunțat că a depus, împreună cu consilierii PNL din Sectorul 3, un proiect de hotărâre de Consiliu Local care solicită inițierea de urgență a măsurilor necesare pentru punerea în siguranță a zonei și alocarea fondurilor necesare. „Miercuri este ședință de Consiliu Local. Voi merge acolo pentru a mă asigura că subiectul se discută. Sunt câteva zeci de mii de oameni care locuiesc acolo, într-un haos urbanistic total – străzi înguste, blocuri înalte lângă case, lipsă de trotuare și spații verzi. Dar, dincolo de urbanism, acum vorbim despre siguranța vieților omenești”, a declarat Baciu. Apel către Robert Negoiță: „E ceasul al doisprezecelea” Andrei Baciu face un apel direct către primarul Robert Negoiță, cerându-i să pună urgent proiectul pe ordinea de zi a Consiliului Local și să trateze situația cu responsabilitate. „Fac apel la primarul Negoiță să trateze, în ceasul al doisprezecelea, cu responsabilitate situația față de viețile oamenilor – câteva zeci de mii de familii, cu copii și seniori, care trăiesc în zona Brățăriei. Nu ne putem juca cu viețile oamenilor. Nu este un apel politic, ci unul la responsabilitate și umanitate”, a conchis deputatul PNL.

Conflict între PNL și Robert Negoiță (sursa: Facebook/Robert Negoita)
Ilie Bolojan critică RAAPPS: caz șocant (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Caz șocant la RAAPPS, acuză Bolojan: „Nesimțirea e mare în multe locuri”

Ilie Bolojan critică RAAPPS: caz șocant. Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, că activitatea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RAAPPS) necesită reforme urgente. Ilie Bolojan critică RAAPPS: caz șocant „Cred că e mult loc de bine la RAAPPS. Asta ca părere generală. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei De când i-am lăsat eu, din 2008, nu mai știu ce au făcut”, a afirmat Bolojan, criticând modul în care este administrat fondul imobiliar al regiei. Premierul a dat exemplul unei clădiri de pe Șoseaua Kiseleff, aflată în administrarea RAAPPS, dar închiriată de o bancă de stat printr-un intermediar privat. „RAAPPS a închiriat unui privat. Și privatul, cu câteva zeci de mii de euro lunar, o închiriază de mulți ani unei bănci de stat. La un salariu de 20.000 de euro net, nu v-ați interesat de ce plătiți unui intermediar sume exorbitante lună de lună?”, a spus Bolojan, adresându-se retoric directorului băncii respective. Critici la adresa administrației activelor statului Bolojan a subliniat că problema este una generalizată în numeroase companii de stat, unde activele sunt prost gestionate. „Tendința de a le da la prieteni sau la chirii sub prețul pieței este destul de mare. Dacă nu aduc venituri cinstite regiei, mai bine le vinzi, prin licitații publice”, a spus premierul, subliniind necesitatea unor criterii clare și oneste în administrarea patrimoniului public. „Nesimțirea e mare în multe locuri” În încheiere, Ilie Bolojan a reluat mesajul său critic față de lipsa de transparență și ineficiența din sistemul public. „Cred că e loc de bine de peste tot. Dar nesimțirea e mare în multe locuri, să știți”, a punctat premierul, sugerând că reforma RAAPPS ar putea fi inclusă în măsurile de eficientizare a aparatului administrativ.

AUR acuză, fără probe, fraudarea votului (sursa: Inquam Photos/Georg Călin)
Eveniment

AUR susține, fără probe, că "apar tot mai multe semnale îngrijorătoare privind fraudarea votului"

AUR acuză, fără probe, fraudarea votului. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a transmis un comunicat oficial în ziua alegerilor prezidențiale, semnalând apariția tot mai frecventă a unor practici considerate ilegale, precum fraudarea votului, intimidarea alegătorilor și folosirea abuzivă a resurselor publice. AUR acuză, fără probe, fraudarea votului Potrivit comunicatului, AUR cere intervenția imediată a instituțiilor responsabile: Citește și: Pariorii de pe Polymarket, hiperactivi: vezi a cui cotă a crescut masiv în această dimineață „AUR solicită public intervenţia de urgenţă a Biroului Electoral Central (BEC), Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi Poliţiei Române pentru a verifica şi sancţiona fără întârziere aceste practici ilegale.” Semnalări de nereguli AUR susține că au fost raportate posibile încălcări ale legislației electorale în mai multe zone ale țării, inclusiv localități din județele Ilfov, Vâlcea, Mehedinți și Sectorul 1 al Municipiului București. Comunicatul menționează că tentative de fraudare a votului ar fi fost observate și în alte regiuni, cum ar fi județele Suceava și Botoșani, unde, potrivit AUR, ar exista motive de îngrijorare cu privire la corectitudinea procesului electoral.

Crin Antonescu, atac la Nicușor Dan (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Politică

Crin Antonescu: Nicușor Dan încearcă să jefuiască o femeie fără apărare, pe Elena Lasconi

Crin Antonescu, atac la Nicușor Dan. Candidatul Alianței „România Înainte” la alegerile prezidențiale din 2025, Crin Antonescu, a lansat sâmbătă, la Bacău, un atac direct la adresa contracandidatului său, Nicușor Dan. Crin Antonescu, atac la Nicușor Dan În cadrul unei conferințe de presă, Antonescu a declarat că Dan încearcă „să jefuiască de voturi, la figurat, o femeie care pare fără apărare”, referindu-se la Elena Lasconi. Citește și: FOTO EXCLUSIV Călin Georgescu, în public fără bodyguarzi, dar supravegheat îndeaproape de jandarmi. Jandarmeria spune că e o coincidență Antonescu a subliniat că, spre deosebire de alți candidați, el își bazează campania pe susținerea unor idei, nu pe strategii electorale ambigue. În acest context, l-a acuzat pe Nicușor Dan că se prezintă drept independent, deși a solicitat sprijinul mai multor partide politice. „Domnul Nicușor Dan susține că este candidat independent. Amintesc acest lucru pentru că, în realitate, partidele n-au dorit să-l susțină. Dânsul a cerut sprijinul lor, iar acum este susținut doar de partidul domnului Orban și de PMP – dacă nu sunt, de fapt, același lucru”, a comentat Antonescu ironic. Elena Lasconi, prinsă în lupta pentru voturi Antonescu a lăsat să se înțeleagă că lupta dintre Nicușor Dan și Elena Lasconi se duce pe un electorat comun, iar atacurile voalate din partea lui Dan ar fi o tentativă de a-i slăbi șansele acesteia. „Încercarea de a o determina să se retragă din cursă nu e doar lipsită de fair-play, ci seamănă cu o tentativă de a-i fura voturile unei femei care pare vulnerabilă. Doamna Lasconi luptă deschis, domnul Nicușor – mai pe după colț”, a punctat Antonescu. Fără pronosticuri pentru turul al doilea Întrebat despre posibilele confruntări din turul doi, Crin Antonescu a declarat că nu face pronosticuri și nu are preferințe. A ținut însă să precizeze că ia în calcul toți contracandidații, inclusiv pe Elena Lasconi. „Orice candidat care ajunge în turul al doilea va fi unul redutabil. Asta pentru că va avea în spate un număr semnificativ de voturi. Niciun meci nu e ușor – cum spun sportivii – și cu atât mai puțin o confruntare electorală.”

Trump acuză europenii că sunt profitori (sursa: news.sky.com)
Internațional

Trump, nou atac la UE: Profitori, s-au purtat foarte rău cu noi

Trump acuză europenii că sunt profitori. Președintele american Donald Trump a reluat marți acuzațiile împotriva Uniunii Europene, susținând că europenii sunt „profitori” ai sprijinului oferit de SUA. Trump acuză europenii că sunt profitori Declarația sa, preluată de Sky News, vine în contextul dezvăluirilor dintr-un grup privat de discuții pe aplicația Signal, unde oficiali de rang înalt ai administrației sale și-au exprimat nemulțumirea față de aliații europeni. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Trump a acuzat Uniunea Europeană că a fost „absolut oribilă” față de SUA, referindu-se în special la cheltuielile asumate de Washington pentru NATO și sprijinul acordat Ucrainei. Mesajele private ale oficialilor americani, dezvăluite de The Atlantic Un grup de discuții privat descoperit de revista The Atlantic a scos la iveală resentimentele unor membri ai administrației Trump față de Europa. Printre participanți se numără vicepreședintele J.D. Vance și secretarul apărării Pete Hegseth, care au discutat despre necesitatea ca Europa să plătească SUA pentru atacul american asupra Yemenului. Oficialii americani, nemulțumiți că „salvează din nou Europa” Mesajele schimbate pe Signal arată că J.D. Vance și alți oficiali ai administrației Trump își exprimă frustrarea față de ceea ce consideră o dependență excesivă a Europei de protecția americană. Vance și-a manifestat deschis „ura” față de ideea că SUA trebuie „să salveze din nou Europa”, o opinie împărtășită și de șeful Pentagonului, conform sursei citate.

Lavrov iubește SUA și acuză Europa (sursa: TASS)
Internațional

Nouă declarație de dragoste a Moscovei pentru Trump: SUA vor pace în Ucraina, Europa vrea război

Lavrov iubește SUA și acuză Europa. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că, spre deosebire de Statele Unite, Europa ar fi interesată ca războiul din Ucraina să continue. Într-un interviu Lavrov a susținut că administrația americană actuală își dorește încheierea conflictelor globale. Lavrov iubește SUA și acuză Europa „După mandatul lui Joe Biden, la Casa Albă au ajuns oameni care vor să fie ghidați de bun-simț. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit Ei spun deschis că își doresc pace. Cine cere ca petrecerea războiului să continue? Europa”, a afirmat Lavrov. Șeful diplomației ruse a subliniat că, deși Statele Unite urmăresc să rămână principala putere mondială, Washingtonul și Moscova pot coopera pragmatic atunci când interesele lor coincid. „Donald Trump este un pragmatic. Obiectivul său este încă MAGA – Make America Great Again. Acest lucru dă politicii americane un caracter uman și plin de viață. De aceea este interesant să colaborezi cu el”, a adăugat Lavrov. „Toate tragediile lumii își au originea în Europa” În cadrul interviului, Lavrov a lansat critici dure la adresa Europei, pe care o acuză de responsabilitate istorică pentru conflictele globale. „În ultimii 500 de ani, toate tragediile din lume au pornit din Europa sau au fost provocate de politica europeană”, a declarat Lavrov. Totuși, referitor la actualul conflict din Ucraina, oficialul rus susține că Statele Unite nu ar fi avut un rol major în declanșarea acestuia. „Dacă privim în urmă, americanii nu au fost cei care au instigat aceste evenimente”, a spus el. Drepturile vorbitorilor de rusă Ministrul rus de externe a criticat lipsa unei explicații clare din partea liderilor europeni privind drepturile minorității rusofone din Ucraina, în contextul planurilor de pace europene. De asemenea, Lavrov a respins posibilitatea ca trupele europene de menținere a păcii să fie desfășurate în Ucraina. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar confirma că motivele care au dus la război persistă și astăzi. „Nu vrem să fim antieuropeni, dar situația actuală nu face decât să confirme ceea ce au spus mulți istorici”, a concluzionat Lavrov, reiterând poziția Moscovei față de sprijinul european acordat Kievului.

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova (sursa: gazeta.ru)
Internațional

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova. Tensiunile dintre Ucraina și Rusia continuă să escaladeze, ambele părți acuzându-se reciproc pentru un atac asupra unei foste școli din orașul Sudja, aflat în regiunea Kursk. În același timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au făcut cel puțin 18 victime în ultimele zile, potrivit autorităților de la Kiev. Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova Forțele ucrainene susțin că Rusia a lansat un atac cu „bombă aeriană ghidată” asupra unei foste școli din Sudja, unde se adăposteau civili. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR Potrivit surselor, citate de presa din Ucraina, patru persoane au fost ucise, iar alte patru grav rănite. În plus, 80 de persoane au fost salvate de sub dărâmături. „Lovirea civililor cu bombe este un stil caracteristic criminalilor ruși! Chiar și atunci când victimele sunt rezidenți locali, ruși”, au declarat oficialii ucraineni. De cealaltă parte, Moscova susține că atacul a fost orchestrat de forțele ucrainene și îl cataloghează drept „o crimă de neiertat”. Ministerul rus al Apărării a anunțat deschiderea unei anchete penale împotriva unui comandant ucrainean, despre care afirmă că a fost responsabil pentru atac. Kursk, un punct fierbinte Regiunea Kursk a devenit un punct fierbinte al conflictului după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în august 2024, preluând controlul asupra zeci de localități, inclusiv asupra orașului Sudja. De atunci, forțele ruse au recapturat mare parte din teritoriile pierdute, dar luptele continuă, iar sute de civili rămân prinși în zonele controlate de Kiev, provocând îngrijorare și proteste din partea rudelor lor. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat prompt, afirmând pe rețeaua X (fostul Twitter) că „rușii au distrus clădirea, deși erau zeci de civili acolo”. Atacuri rusești devastatoare în Ucraina În ultimele zile, Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei, utilizând rachete și drone pentru a lovi zonele civile din centrul și estul țării. Potrivit autorităților de la Kiev, 14 persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise și 17 rănite în Poltava, după ce o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială. 3 persoane au fost ucise în regiunea Sumî, iar o persoană a murit în Harkov, unul dintre cele mai mari orașe din nord-estul Ucrainei. În replică, Moscova a declarat că două persoane au fost ucise în atacurile cu drone ucrainene asupra regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina. Ucraina, în dificultate pe frontul de est În timp ce atacurile rusești asupra orașelor ucrainene continuă, trupele ucrainene se confruntă cu probleme majore în estul țării. Armata rusă avansează treptat, în ciuda pierderilor grele suferite în materie de efective și echipamente. Situația devine din ce în ce mai tensionată, iar lipsa sprijinului militar suplimentar complică strategia de apărare a Kievului. Negocieri posibile Posibilitatea unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina a devenit un subiect tot mai discutat, mai ales în contextul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a criticat sumele uriașe cheltuite de SUA pentru sprijinirea Ucrainei, dar, în același timp, a adoptat un ton dur față de Rusia, amenințând cu sancțiuni suplimentare. Președintele Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit pentru negocieri”, dar a exclus orice discuție cu Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „ilegitim”.

Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism

Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism. Rusia ar fi planificat "acte de terorism" împotriva transportului aerian internațional, a declarat premierul polonez Donald Tusk. Premierul Poloniei acuză Rusia de terorism Donald Tusk, premierul Poloniei și liderul țării care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a făcut declarații ferme în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” "Fără a intra în detalii, pot să confirm temerile fondate conform cărora Rusia a planificat acte de terorism în aer, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume", a afirmat Tusk. Potrivit acestuia, "actele de sabotaj, versiuni diferite ale războiului pe care Rusia l-a declarat întregii lumi civilizate, și nu doar Ucrainei, necesită o acțiune comună". Investigațiile serviciilor de informații americane Conform publicației New York Times, serviciile de informații americane au descoperit dezvoltarea unui program sofisticat de către GRU, serviciul de informații al armatei ruse. Acesta viza plasarea de explozibili în avioane cargo și de pasageri care zboară din Europa spre SUA și Canada. Incidentul a fost precedat de explozii misterioase ale unor pachete aparent inofensive în aeroporturi și depozite din Germania, Marea Britanie și Polonia, vara trecută. Acestea au fost ulterior identificate ca "teste pe teren" efectuate de GRU pentru a evalua sistemele de securitate. Mesajele transmise Kremlinului Deși implicarea directă a președintelui Vladimir Putin nu a fost confirmată, serviciile de informații americane sugerează că aceste operațiuni ar putea fi inițiative ale unor oficiali ambițioși din GRU. Oficiali de rang înalt din SUA, inclusiv Jake Sullivan, consilier pentru securitatea națională, și William Burns, directorul CIA, au transmis un avertisment direct președintelui rus Vladimir Putin. "Un sabotaj care ar duce la pierderi masive (de vieți umane) ar desemna Rusia drept stat-sponsor al terorismului", au afirmat cei doi oficiali. Reacțiile SUA și scăderea sabotajelor Ministrul securității interne din SUA, Alejandro Mayorkas, a atras atenția asupra riscului ridicat al acestor sabotaje: "Aceste încărcături s-ar fi putut declanșa într-un avion plin de pasageri". Washingtonul a constatat o scădere semnificativă a actelor de sabotaj în Europa, dar rămâne vigilent. Un înalt oficial american a declarat că "războiul secret continuă, iar Rusia încearcă să frângă voința NATO de a sprijini Ucraina fără a risca un război total cu Alianța".

SUA acuză China de atac cibernetic (sursa: Facebook/The U.S. Department of the Treasury)
Internațional

SUA acuză China de atac cibernetic

SUA acuză China de atac cibernetic. China a reacționat ferm marți la acuzațiile Departamentului american al Trezoreriei, conform cărora un hacker sponsorizat de statul chinez ar fi accesat documente neclasificate. Ministerul Afacerilor Externe din China a calificat aceste acuzații drept „nefondate”. SUA acuză China de atac cibernetic Departamentul american al Trezoreriei a informat Congresul SUA că, la începutul lunii, un hacker chinez ar fi pătruns în sistemele sale informatice, reușind să acceseze stațiile de lucru ale angajaților și anumite documente neclasificate. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Într-o scrisoare oficială, incidentul a fost descris drept unul „major”. Beijing respinge acuzațiile China a dezmințit ferm acuzațiile, susținând că sunt „nefondate” și lipsite de dovezi. Ministerul Afacerilor Externe din Beijing a subliniat poziția sa constantă împotriva atacurilor cibernetice. „Ne-am exprimat în repetate rânduri poziția noastră privind astfel de acuzații nefondate, care nu dispun de nicio dovadă”, a declarat Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a ministerului, într-o conferință de presă susținută la Beijing. Ministerul Afacerilor Externe din China a criticat Statele Unite pentru ceea ce a numit „răspândirea de informații false în scopuri politice”. Oficialii chinezi susțin că astfel de afirmații subminează relațiile bilaterale și escaladează tensiunile dintre cele două națiuni. SUA-China, relații tensionate Acest incident vine pe fondul unor relații deja tensionate între SUA și China, care includ dispute comerciale, probleme de securitate cibernetică și dezacorduri politice. Atât Washingtonul, cât și Beijingul își mențin poziții ferme, amplificând retorica în spațiul public. Deși SUA a catalogat incidentul drept unul major, rămâne de văzut cum vor răspunde aliații și comunitatea internațională la aceste acuzații și la negările Chinei. Conflictul cibernetic dintre cele două superputeri continuă să atragă atenția la nivel global.

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a acuzat Rusia că a încercat să ascundă implicarea în prăbușirea avionului companiei naționale azere, survenită miercuri în Kazahstan. Liderul azer a solicitat scuze publice din partea Moscovei pentru incidentul care a provocat moartea a 38 de persoane. Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul Ilham Aliev a declarat că avionul Azerbaidjan Airlines, care efectua zborul J2-8243 între Baku și Groznîi, a fost vizat de tiruri provenite de pe teritoriul rus. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net Conform investigațiilor preliminare, coada avionului a fost grav avariată, iar aparatul de zbor a devenit „incontrolabil” din cauza interferențelor electronice de bruiaj militar. Diverse versiuni oferite de Rusia Președintele azer a criticat poziția oficială a Rusiei, afirmând că multiplele versiuni ale incidentului prezentate de Moscova indică o încercare de a ascunde adevărul. Aliev a subliniat că Rusia ar fi trebuit să își recunoască vinovăția, să prezinte scuze Azerbaidjanului și să informeze publicul despre cauzele reale ale prăbușirii. Atacuri cu drone în sudul Rusiei Incidentul s-a petrecut în timp ce apărarea antiaeriană rusă era activă, ca răspuns la atacuri cu drone ucrainene asupra mai multor orașe din sudul Rusiei, inclusiv Groznîi, Mozdok și Vladikavkaz. Avionul azer a fost redirecționat spre Aktau, în Kazahstan, unde s-a prăbușit înainte de a putea ateriza. Putin admite activarea apărării antiaeriene Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut sâmbătă că sistemele de apărare antiaeriană erau în funcțiune în momentul incidentului. Într-o conversație telefonică cu Ilham Aliev, Putin a menționat că avionul de linie azer a încercat de mai multe ori să aterizeze pe aeroportul din Groznîi, în condiții de risc. 38 de vieți pierdute Prăbușirea avionului a provocat moartea a 38 de persoane, adăugând tensiuni suplimentare între Azerbaidjan și Rusia. Incidentul ridică întrebări serioase despre siguranța zborurilor civile în zonele afectate de conflicte militare și despre măsurile luate pentru a preveni astfel de tragedii. Azerbaidjanul cere scuze publice și asumare a responsabilității Președintele Ilham Aliev a cerut Rusiei să prezinte scuze publice și să recunoască oficial implicarea în incident. „A admite vinovăția și a informa transparent publicul ar fi fost pași necesari pentru o țară considerată prietenă”, a afirmat liderul azer. Accentuarea tensiunilor regionale Prăbușirea avionului azer și circumstanțele controversate care o înconjoară evidențiază riscurile escaladării tensiunilor în regiune. Situația necesită o clarificare urgentă, pentru a evita deteriorarea relațiilor dintre Azerbaidjan și Rusia.

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova (sursa: X/МИД России)
Internațional

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a lansat miercuri acuzații dure la adresa NATO, susținând că alianța militară intenționează să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru sprijinirea armatei ucrainene. Totodată, Rusia afirmă că NATO încearcă să-și extindă infrastructura militară cât mai aproape de granițele sale. Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a adus aceste acuzații în cadrul briefingului de presă săptămânal. Citește și: Un mare iubitor de oi, fost ministru, este respins de soția sa, care a cerut ordin de protecție. Cei doi au o avere impresionantă, iar el este angajatul PSD Potrivit oficialului rus, majoritatea populației din Republica Moldova nu ar fi favorabilă aderării la alianța militară occidentală. Aceasta a subliniat că opiniile pro-occidentale ale președintelui Moldovei, Maia Sandu, nu reflectă dorințele tuturor cetățenilor. Transferuri de arme către Moldova Zaharova a menționat transferurile recente de arme către Republica Moldova ca un alt semnal al implicării crescute a NATO în regiune. În contextul tensiunilor geopolitice, Moscova consideră aceste mișcări drept o încercare de a consolida influența militară occidentală în vecinătatea sa imediată. Tensiunile dintre Rusia și NATO Aceste acuzații vin pe fondul unei situații geopolitice tensionate, în care Rusia își exprimă constant nemulțumirea față de extinderea NATO în fostele state sovietice. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu, adoptă tot mai des o politică pro-europeană, ceea ce amplifică divergențele cu Moscova. Declarațiile Rusiei evidențiază îngrijorările acesteia cu privire la influența NATO în Moldova și regiune, în timp ce autoritățile moldovenești continuă să promoveze o agendă orientată spre integrarea europeană.

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS (sursa: Google Maps)
Internațional

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS

Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS. Armata rusă a acuzat Ucraina că a lansat un atac asupra unui aerodrom militar din regiunea Taganrog, utilizând șase rachete balistice americane ATACMS. Atacul a generat tensiuni suplimentare, iar Moscova a promis represalii. Rusia acuză atac ucrainean cu ATACMS Ministerul rus al Apărării a transmis că atacul s-a desfășurat cu utilizarea a șase rachete ATACMS, dintre care două au fost doborâte, iar celelalte au fost deviate de la traiectorie cu ajutorul mijloacelor de război electronic. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Cu toate acestea, resturile rachetelor au provocat pagube materiale și rănirea mai multor membri ai personalului militar. Ministerul a avertizat că acest atac „nu va rămâne fără răspuns” și că vor fi luate „măsuri corespunzătoare”. Replica rusească: racheta hipersonică Oreșnik Un oficial american, citat de agențiile de presă, a declarat că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei utilizând racheta balistică hipersonică Oreșnik. Acest tip de rachetă a fost folosit anterior pe 21 noiembrie pentru a lovi o fabrică de armament din Dnipro, într-un atac descris de președintele rus Vladimir Putin drept un răspuns la utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina. Eficiența rachetelor Oreșnik Potrivit oficialului american, rachetele Oreșnik nu sunt de natură să schimbe situația de pe frontul ucrainean. „Aceste atacuri sunt mai degrabă încercări ale Rusiei de a teroriza Ucraina, dar nu vor reuși”, a subliniat acesta. Decizia Occidentului Pe final de mandat, președintele american Joe Biden a autorizat utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina pentru a lovi ținte în profunzimea teritoriului rus. Decizii similare au fost luate și de Marea Britanie și Franța, care au permis folosirea rachetelor Storm Shadow/SCALP. De atunci, Ucraina a desfășurat mai multe raiduri asupra unor obiective din Rusia, utilizând arme cu o rază de acțiune de până la 300 km. Putin amenință cu măsuri decisive Ca răspuns la aceste atacuri, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va răspunde într-un mod „decisiv și simetric” la orice nouă escaladare a conflictului. Putin a acuzat, de asemenea, implicarea directă a NATO, susținând că Ucraina nu poate localiza țintele fără asistența statelor care furnizează aceste arme. Posibile urmări Atacurile reciproce și amenințările indică o escaladare a conflictului dintre Rusia și Ucraina. În timp ce Moscova își intensifică represaliile, sprijinul occidental pentru Ucraina rămâne puternic, crescând tensiunile geopolitice. Următoarele săptămâni vor fi critice pentru stabilirea unui echilibru sau pentru posibila agravare a conflictului.

TikTok respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

TikTok respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor

TikTok respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor. Platforma TikTok a respins, printr-un purtător de cuvânt, acuzațiile formulate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), care susține că algoritmii rețelei sociale ar fi favorizat un anumit candidat în alegerile prezidențiale din România, transmite Reuters. CNA a cerut Comisiei Europene să investigheze TikTok Marți, CNA a solicitat Comisiei Europene să investigheze rolul TikTok în procesul electoral, invocând suspiciuni de manipulare a opiniei publice. Citește și: Două cereri de anulare a alegerilor prezidențiale au ajuns la CCR-ul controlat de PSD: ar fi șansa lui Ciolacu să intre în turul II „Algoritmii TikTok au amplificat conținut favorabil unui anumit candidat, generând dezechilibru electoral și periclitând pluralismul politic,” a declarat Valentin-Alexandru Jucan, vicepreședintele CNA. TikTok respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor Un purtător de cuvânt al TikTok a respins aceste afirmații, subliniind că: „Majoritatea candidaților au avut prezență activă pe TikTok, iar câștigătorii au desfășurat campanii și pe alte platforme digitale.” TikTok afirmă că acuzațiile CNA nu reflectă realitatea, subliniind diversitatea prezenței candidaților pe rețelele sociale. Comisia Europeană, solicitată să răspundă Reuters menționează că Comisia Europeană nu a oferit încă un răspuns oficial cu privire la cererea CNA, trimisă prin e-mail. Cazul scoate în evidență controversele legate de influența platformelor digitale asupra proceselor electorale și necesitatea reglementării pentru a asigura transparența și echitatea competițiilor politice.

Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu

Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu. Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, a calificat Ucraina drept „un stat eșuat”, afirmând totodată că în Republica Moldova, Maia Sandu susține un regim „dictatorial”. Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu "Sedusă de așa-zisa integrare europeană, Ucraina s-a transformat în principalul berbece antirusesc al Statelor Unite ale Americii în regiune", a declarat Narîșkin. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL Potrivit acestuia, Ucraina nu mai este capabilă să funcționeze ca o entitate politică și economică viabilă. Narîșkin a avertizat că Republica Moldova urmează același traseu ca Ucraina. El a criticat administrația președintei Maia Sandu, descriind-o drept un „regim totalitar”, care ar fi provocat o polarizare socială severă. Anterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a acuzat autoritățile de la Chișinău că transformă Moldova într-o „bază logistică” pentru armata ucraineană și că atrag țara în NATO. Rusia respinge „înghețarea conflictului” în Ucraina În cadrul conferinței, Narîșkin a declarat că Rusia este împotriva unui armistițiu similar celui dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud din 1953. "Avem nevoie de o pace solidă și durabilă pentru mulți, mulți ani. Această pace trebuie să fie garantată, în primul rând, pentru cetățenii Federației Ruse și pentru întregul continent european", a subliniat el. Narîșkin a respins categoric ideea unei „înghețări” a conflictului, considerând că soluția constă în eliminarea cauzelor războiului, printre care a menționat „politica agresivă a NATO în apropierea granițelor Rusiei”. Propunerea Rusiei pentru pace Potrivit lui Narîșkin, Rusia este deschisă negocierilor, dar condițiile sunt clare și au fost prezentate de președintele Vladimir Putin încă din iunie. Acestea includ: Retragerea trupelor ucrainene din regiunile anexate de Rusia (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie); Renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO. În schimb, Rusia ar înceta imediat focul și ar începe negocierile pentru pace. Totuși, Kievul și aliații săi occidentali au respins propunerea, calificând-o drept o „capitulare”. Putin, deschis la negocieri cu Donald Trump În contextul alegerilor prezidențiale din SUA, Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea de a negocia cu Donald Trump, dacă acesta va deveni președinte. Trump a declarat anterior că intenționează să pună capăt rapid războiului din Ucraina. "Tentaculele" Occidentului: instabilitate și scindare Narîșkin a acuzat Occidentul de destabilizare în regiune, afirmând că „pretutindeni unde Occidentul și-a extins tentaculele, vedem scindare și destabilizare”. SUA și aliații săi ar desfășura eforturi concertate pentru a destabiliza statele membre CSI, consolidând tensiunile în regiune. Declarațiile lui Narîșkin evidențiază poziția dură a Rusiei față de influența Occidentului în fostele republici sovietice și subliniază retorica Moscovei de a justifica acțiunile sale în Ucraina și Moldova.

Controverse privind nominalizările lui Donald Trump (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Controverse privind nominalizările lui Donald Trump

Controverse privind nominalizările lui Donald Trump. Viitorul secretar american al apărării, Pete Hegseth, desemnat de președintele ales Donald Trump, a fost investigat în 2017 pentru o acuzație de agresiune sexuală. Matt Gaetz, desemnat pentru funcția de procuror general, este și el investigat de Comisia de Etică a Camerei Reprezentanților pentru acuzații legate de trafic sexual cu minori Controverse privind nominalizările lui Donald Trump Poliția din Monterey a confirmat că presupusa faptă legată de acuzațiile contra lui Hegseth a avut loc în octombrie 2017, într-un hotel unde se desfășura o întâlnire a femeilor republicane. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Reclamanta, a cărei identitate nu a fost dezvăluită, a raportat „vânătăi pe coapsa dreaptă”. Detalii suplimentare despre anchetă sau despre motivele clasării cazului nu au fost oferite. Reacția lui Hegseth Pete Hegseth este un veteran cu experiență în Irak și Afganistan și a fost prezentator la postul conservator Fox News. Hegseth este cunoscut pentru susținerea politicilor anti-LGBT și împotriva migrației ilegale, poziții care reflectă agenda conservatoare a administrației Trump. După dezvăluirile publicate de revista "Vanity Fair", Hegseth s-a apărat, afirmând că incidentul din 2017 a fost legat de o relație consensuală. Avocatul său a subliniat că poliția din Monterey a închis cazul și că nu există acuzații penale împotriva acestuia. Conform surselor, Susie Wolf, viitoarea șefă de cabinet a lui Trump, a aflat despre acest incident miercuri și s-a întâlnit cu Hegseth pentru a discuta problema. Acuzele contra lui Matt Gaetz Hegseth nu este singurul membru al viitorului cabinet al lui Trump implicat în acuzații de natură sexuală. Matt Gaetz, desemnat pentru funcția de procuror general, este investigat de Comisia de Etică a Camerei Reprezentanților pentru acuzații legate de trafic sexual cu minori și consum de droguri. Ambii nominalizați vor ocupa poziții cheie în planurile lui Trump de a reforma structurile statului, pe care acesta le descrie drept „deep state” – o rețea de putere din serviciile secrete, justiție și armată, despre care afirmă că i-au sabotat primul mandat și campania pentru cel de-al doilea. Nominalizările făcute de Donald Trump, inclusiv cea a lui Hegseth, atrag deja critici din partea adversarilor politici și a opiniei publice, pe fondul acuzațiilor care îi vizează. Rămâne de văzut cum aceste controverse vor influența planurile viitoarei administrații de a reforma instituțiile cheie ale statului american.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră