marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

acord

93 articole
Politică

PSD a semnat, pe șest, un acord cu AUR, S.O.S. România şi cu grupul minorităţilor, se plânge liderul deputaților UDMR

Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a afirmat miercuri că parlamentarii PSD au semnat un acord cu cei de la AUR şi S.O.S. România şi cu grupul minorităţilor naţionale pentru funcţiile din Biroul permanent, fapt despre care a aflat la începutul plenului Camerei Deputaţilor de marţi. Citește și: Șeful CNAIR, acuzat din nou că blochează deschiderea unor noi segmente de autostradă. Suspiciuni că sabotează guvernarea Bolojan Csoma Botond îl toarnă pe Grindeanu, arătând că PSD deja semnează acorduri cu suveraniștii pro-Rusia "Noi, când a început plenul, am aflat că PSD a semnat un acord cu AUR, cu S.O.S. şi cu grupul minorităţilor naţionale, prin care au modificat acel acord care fusese semnat la începutul mandatului, în 2024, decembrie. Ştiţi, la începutul mandatului, am semnat un acord între PSD, PNL, USR şi UDMR, prin care am alocat funcţiile în Biroul permanent pe durata întregului mandat. Şi, de atunci, la începutul fiecărei sesiuni, în baza acelui acord, am votat proiectul de hotărâre conform acelui acord. Acest lucru s-a schimbat ieri. PSD a format o nouă majoritate şi noi am aflat în plen de acest acord. Noi nu l-am semnat. A fost semnat numai de PSD, AUR, S.O.S. şi grupul minorităţilor naţionale. (...) Noi avem o singură funcţie de chestor în Biroul permanent, UDMR, în toate sesiunile parlamentare, din toate cele opt sesiuni parlamentare din mandat. Şi se vorbea că poate, poate n-ar trebui să avem în toate sesiunile parlamentare o funcţie de chestor", a declarat Csoma Botond la Parlament.El spune că s-au adus în discuţie şi comisiile de la Camera Deputaţilor."Noi conducem două comisii, Comisia de industrie şi Comisia de politică externă. Şi am auzit... Acolo, deputaţii, nu vreau să spun nume, dar s-a discutat că poate şi acolo ungurii conduc prea multe comisii în Camera Deputaţilor. (...) Totuşi, comunitatea maghiară din România numără cam în jur de un milion de persoane. Şi am considerat că totuşi ar trebui să avem în continuare în Biroul permanent, care este un loc foarte important din punctul de vedere al conduceri Camerei Deputaţilor, deci este un birou important, am considerat ca ar trebuit să avem, în continuare, acel loc. Şi am ajuns la această decizie - să votăm proiectul de hotărâre. Dar daţi-mi voie să spun că n-am votat cu AUR sau cu S.O.S. şi n-am votat împotriva PNL sau USR. Am votat pentru a ne menţine acea funcţie de chestor, pe care am considerat-o importantă comunităţii maghiare", a spus liderul deputaţilor UDMR. În opinia lui, "PSD a făcut chestia asta pentru votul pe Guvern": "Asta e o ipoteză, nu pot să o spun factual, dar e o ipoteză din partea mea"."Trebuie să analizăm sigur această situaţie, dar la votul privind Guvernul cred că nu vom lua în considerare acest aspect. Acolo vom lua în considerare persoana prim-ministrului desemnat, majoritatea care s-ar putea forma, să vedem cine, dacă vor fi şi extremiştii, sigur nu votăm - eu aşa cred - şi programul de guvernare care va fi prezentat în faţa Parlamentului. Dacă ar fi aceeaşi majoritate, nu pot să spun eu singur, că nu eu singur iau decizia, dar vă spun în nume personal, dacă s-ar forma aceeaşi majoritate care a fost şi în cazul domnului Veştea, ar fi foarte dificil pentru noi să votăm, că ne-am găsi în aceeaşi barcă cu extremiştii şovini care urăsc comunitatea maghiară. Vorbesc de AUR. (...) Un aspect care ar trebui analizat, totuşi, este cum să avem un Guvern, că de patru luni nu avem un Guvern", a adăugat Csoma Botond.

PSD a semnat, pe șest, un acord cu AUR, S.O.S. România şi cu grupul minorităţilor, se plânge liderul deputaților UDMR
România și SUA, acord istoric care schimbă pensiile românilor: din 1 septembrie 2026, anii lucrați în cele două țări vor putea fi cumulați
Eveniment

România și SUA, acord istoric care schimbă pensiile românilor: din 1 septembrie 2026, anii lucrați în cele două țări vor putea fi cumulați

Românii care au lucrat legal atât în țară, cât și în Statele Unite își vor putea folosi, de la 1 septembrie 2026, perioadele de asigurare din ambele state pentru a îndeplini condițiile de pensionare. Acordul nu transferă contribuțiile dintr-o țară în alta și nu transformă anii lucrați în America în pensie românească. El elimină însă o problemă birocratică majoră: perioadele prea scurte pentru obținerea unei pensii nu mai rămân izolate în două sisteme care nu comunică între ele. Un acord semnat în 2023, aplicabil abia din 2026 Acordul în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii a fost semnat la București la 23 martie 2023 și ratificat de România prin Legea nr. 3/2024. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Ulterior, prin HG nr. 650/2024, a fost aprobat Aranjamentul administrativ care stabilește modul concret în care instituțiile celor două state vor coopera, vor confirma perioadele de asigurare și vor soluționa cererile. Intrarea efectivă în vigoare a fost posibilă numai după finalizarea procedurilor interne din ambele țări și schimbul notificărilor diplomatice. Data de 1 septembrie 2026 a fost stabilită oficial prin Ordinul ministrului Afacerilor Externe nr. 1.076/2026. Documentul este descris drept un acord de „totalizare”, mecanism folosit de Statele Unite în relația cu numeroase alte țări pentru coordonarea sistemelor de securitate socială. Ce problemă exista până acum România și Statele Unite nu aveau un mecanism bilateral prin care perioadele de asigurare să poată fi puse împreună pentru deschiderea dreptului la pensie. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Un român putea, de exemplu, să fi lucrat: - zece ani în România, insuficienți pentru stagiul minim contributiv de 15 ani cerut, în general, pentru pensia pentru limită de vârstă; - opt ani în Statele Unite, insuficienți pentru cele 40 de trimestre de asigurare necesare, în mod obișnuit, unei pensii americane de retragere. Persoana avea în total 18 ani de activitate, dar niciunul dintre cele două sisteme nu putea folosi anii din celălalt stat. Exista astfel riscul ca perioade importante de muncă și contribuție să nu deschidă dreptul la nicio pensie. De la 1 septembrie 2026, România și SUA vor putea totaliza perioadele de asigurare pentru a verifica dacă persoana îndeplinește condițiile minime prevăzute de fiecare legislație. Anii se adună pentru deschiderea dreptului, nu pentru plata unei singure pensii Cea mai importantă regulă este și cea care poate genera cele mai multe confuzii: totalizarea nu înseamnă că România preia contribuțiile plătite în Statele Unite și nici că SUA plătesc pentru anii lucrați în România. Perioadele din cele două țări sunt adunate numai pentru a verifica îndeplinirea condiției de stagiu. După deschiderea dreptului: - România calculează și plătește partea aferentă perioadelor de asigurare realizate în sistemul românesc; - Statele Unite calculează și plătesc partea aferentă perioadelor de asigurare realizate în sistemul federal american. Beneficiarul poate ajunge, așadar, să primească două plăți distincte, stabilite prin două decizii și calculate potrivit legislației fiecărui stat. Un exemplu simplu Să presupunem că o persoană a lucrat zece ani în România și opt ani în Statele Unite. Privite separat, perioadele pot fi insuficiente. Cei zece ani din România sunt sub stagiul minim contributiv de 15 ani. Cei opt ani din SUA pot însemna mai puțin decât cele 40 de trimestre necesare în sistemul american. În baza acordului, instituțiile pot lua în calcul cariera totală de 18 ani pentru a verifica dreptul. Dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții, România va calcula o prestație proporțională cu cei zece ani de asigurare românească, iar SUA vor calcula o prestație pe baza veniturilor și perioadelor asigurate în sistemul american. România nu va plăti o pensie pentru 18 ani, iar Statele Unite nu vor considera că persoana a muncit optsprezece ani în SUA. Sunt luați în calcul și anii lucrați înainte de 1 septembrie 2026 Acordul nu se aplică numai muncii desfășurate după intrarea sa în vigoare. La stabilirea drepturilor pot fi luate în considerare și perioadele de asigurare realizate anterior datei de 1 septembrie 2026. Prin urmare, un pensionar sau un viitor pensionar care a lucrat în America în urmă cu zece, douăzeci ori treizeci de ani poate beneficia de noul mecanism, dacă activitatea respectivă a fost acoperită de sistemul federal american de securitate socială. Nu vor putea fi transformate în perioade de asigurare: - munca nedeclarată; - activitățile pentru care nu a existat acoperire în sistemul relevant; - simpla ședere în Statele Unite; - perioadele petrecute cu viză turistică, fără activitate legală; - veniturile pentru care nu au fost create drepturi în sistemul federal american. Acordul recunoaște perioade de asigurare, nu orice perioadă în care persoana s-a aflat sau a desfășurat o activitate în cealaltă țară. Și programele Work and Travel pot conta, dar nu automat Studenții români care au lucrat legal în Statele Unite prin programe de tip Work and Travel se pot întreba dacă lunile respective vor conta la pensie. Răspunsul depinde de modul în care a fost tratat venitul în sistemul american. Dacă persoana a fost exceptată de la contribuțiile Social Security și Medicare, perioada nu generează trimestre de acoperire și nu poate fi folosită prin acord. Faptul că a existat un contract, un număr de securitate socială sau impozit federal reținut nu demonstrează automat plata contribuțiilor pentru pensia americană. Impozitul pe venit și contribuția la Social Security sunt obligații diferite. Persoana trebuie să își verifice istoricul veniturilor și al creditelor de asigurare în evidențele Social Security Administration. Pentru pensia americană sunt necesare cel puțin șase trimestre În sistemul american, dreptul obișnuit la pensia de retragere presupune, în general, acumularea a 40 de „quarters of coverage”, denumite frecvent credite sau trimestre de asigurare. Acordurile de totalizare permit folosirea perioadelor din celălalt stat dacă persoana nu are suficiente credite americane. Social Security Administration precizează însă că trebuie să existe cel puțin șase trimestre de acoperire în SUA pentru ca perioadele din celălalt stat să fie folosite la deschiderea dreptului american. Șase trimestre înseamnă aproximativ un an și jumătate de acoperire, dar nu trebuie confundate mecanic cu șase trimestre calendaristice consecutive. Creditele americane se acordă în funcție de veniturile asigurate realizate într-un an și de regulile valabile în perioada respectivă. Dacă persoana nu are nici măcar cele șase trimestre americane, anii lucrați în România nu vor crea singuri o pensie plătită de SUA. România nu plătește pentru perioade mai mici de un an Acordul conține și o regulă pentru perioadele foarte scurte. Dacă totalul perioadelor de asigurare realizate în România este mai mic de un an și acea perioadă nu generează singură un drept potrivit legislației române, instituția română nu va plăti o prestație separată pentru ea. Perioada nu dispare însă neapărat. Ea poate fi luată în considerare de instituția americană la stabilirea dreptului potrivit regulilor acordului. În sens invers, pentru ca SUA să acorde o prestație totalizată, persoana trebuie să aibă minimum cele șase trimestre de asigurare americană. Dacă îndeplinești condițiile fără totalizare, pensia se calculează după regulile naționale Dacă o persoană are suficient stagiu în România pentru a primi pensie fără anii americani, Casa de Pensii stabilește dreptul pe baza legislației române și a perioadelor realizate în România. În mod similar, dacă persoana are cele 40 de trimestre necesare în Statele Unite, SSA poate acorda prestația americană fără să folosească anii din România. Totalizarea intervine atunci când perioadele proprii unui sistem nu sunt suficiente. Ea este o punte pentru deschiderea dreptului, nu un bonus care dublează anii și nici un mecanism prin care aceeași perioadă este plătită de două ori. Acordul acoperă și pensiile de invaliditate și de urmaș Documentul nu se limitează la pensia pentru limită de vârstă. El se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru bătrânețe, urmași, dizabilitate. Pot beneficia atât persoanele care au fost asigurate în unul sau în ambele state, cât și cele ale căror drepturi derivă de la ele, cum sunt soțul supraviețuitor sau copiii îndreptățiți la prestații de urmaș. Fiecare stat va verifica separat condițiile privind vârsta, invaliditatea, relația de familie, durata căsătoriei sau celelalte criterii prevăzute de propria legislație. Acordul coordonează perioadele de asigurare, dar nu uniformizează condițiile de pensionare din cele două țări. Ajutorul de deces are reguli speciale Pentru România, acordul se aplică și ajutorului de deces din sistemul public de pensii. Dacă dreptul la o prestație forfetară de deces ar exista potrivit legislațiilor ambelor state, acordul stabilește reguli pentru a evita plata dublă pentru același eveniment. Există însă o limitare importantă: drepturile la prestațiile forfetare de deces în baza acordului apar numai pentru decese produse după intrarea sa în vigoare. Acordul nu creează un nou ajutor pentru un deces survenit înainte de 1 septembrie 2026. Cererea se depune într-un singur stat Aici se află una dintre cele mai importante simplificări birocratice. Persoana nu va trebui, în principiu, să deschidă singură două proceduri complet separate și să călătorească între România și Statele Unite pentru a obține confirmarea perioadelor. Solicitantul poate depune cererea la instituția competentă din statul în care locuiește: - în România, la casa teritorială de pensii competentă; - în Statele Unite, la Social Security Administration. Instituția care primește cererea transmite informațiile și documentele necesare instituției din celălalt stat. Autoritățile vor comunica direct pentru confirmarea perioadelor de asigurare și soluționarea drepturilor. SSA arată că o cerere întemeiată pe un acord de totalizare poate fi depusă la un oficiu de securitate socială din SUA sau la instituția competentă din statul partener. Astfel, un român care locuiește în SUA nu trebuie să vină în România doar pentru a începe procedura. Cererea nu trebuie depusă de toată lumea la 1 septembrie Intrarea în vigoare a acordului nu înseamnă că toate persoanele care au lucrat în cele două țări trebuie să se prezinte imediat la Casa de Pensii. Cei care nu au ajuns încă la vârsta sau în situația în care pot solicita o prestație trebuie, în primul rând, să își verifice și să își păstreze documentele. Demersul imediat este important mai ales pentru: - persoanele cărora le-a fost respinsă anterior pensia din cauza stagiului insuficient; - pensionarii care primesc o prestație numai dintr-un stat și cred că pot deschide acum un drept și în celălalt; - urmașii care pot avea drepturi derivate; - persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare începând cu 1 septembrie 2026. Pentru o pensie deja stabilită, acordul nu produce automat o recalculare. Pensionarul trebuie să solicite instituției competente analizarea situației sale în baza noului acord. Activitatea trebuie identificată cât mai exact Instituțiile vor face schimb de date, dar solicitantul trebuie să ofere suficiente informații pentru găsirea perioadelor lucrate. Este util să pregătească: - actele de identitate românești și americane; - codul numeric personal; - numărul american de securitate socială; - perioadele aproximative în care a lucrat în fiecare țară; - denumirea și adresa angajatorilor; - carnetul de muncă și adeverințele românești; - formularele fiscale americane, cum sunt W-2, dacă le mai deține; - extrase sau informații din evidența Social Security Administration; - actele de stare civilă, pentru pensia de urmaș; - deciziile de pensionare sau de respingere emise anterior. Lipsa unui vechi contract american nu înseamnă automat că perioada este pierdută, dacă veniturile și creditele se regăsesc în evidențele SSA. Documentele păstrate de solicitant pot însă ajuta la identificarea și corectarea eventualelor erori. Dubla contribuție socială Acordul rezolvă și problema dublei contribuții sociale. Regula de bază este că o persoană trebuie să fie supusă unui singur sistem de securitate socială pentru aceeași activitate. În lipsa unui acord, un angajat trimis să lucreze în cealaltă țară putea ajunge, în anumite situații, sub incidența obligațiilor sociale din ambele state. Costul afecta atât salariatul, cât și angajatorul, fără să garanteze neapărat un drept suplimentar la pensie. De la 1 septembrie, acordul va stabili care legislație se aplică, astfel încât contribuțiile să fie datorate, în principiu, într-un singur sistem. Această parte a documentului este deosebit de importantă pentru companiile românești cu angajați trimiși în SUA, companiile americane care detașează personal în România și lucrătorii independenți cu activități transfrontaliere. Detașarea temporară și certificatul de acoperire Un angajat trimis temporar de un angajator dintr-un stat să lucreze în celălalt poate rămâne, în condițiile acordului, asigurat numai în sistemul țării de origine. Pentru dovedirea situației este necesar un certificat de acoperire. Acesta arată autorităților din statul gazdă că lucrătorul și angajatorul contribuie în celălalt sistem și sunt exceptați de la contribuțiile sociale acoperite de acord. Certificatul nu trebuie confundat cu: - un permis de muncă; - o viză; - un certificat fiscal general; - un document care scutește persoana de impozitul pe venit. Acordul privește securitatea socială. Nu elimină impozitele, obligațiile de imigrare, regulile de ședere sau toate contribuțiile și asigurările care pot exista în cele două state. Acordul nu acoperă automat asistența medicală Expresia „securitate socială” este mai largă decât pensia, dar acordul România–SUA are un domeniu precis. El vizează sistemul public românesc de pensii și programul federal american pentru bătrânețe, urmași și dizabilitate, precum și regulile de contribuție aferente. Documentul nu creează un sistem comun de asigurări medicale și nu oferă automat unui pensionar român acces gratuit la serviciile medicale din Statele Unite. De asemenea, nu trebuie confundat cu Medicare, Medicaid, asigurarea privată de sănătate, indemnizațiile de șomaj sau pensiile private. Pensia poate fi plătită în celălalt stat Un alt obiectiv al acordurilor de totalizare este protejarea plății prestațiilor atunci când beneficiarul locuiește în cealaltă țară. În principiu, mutarea din România în Statele Unite sau din SUA în România nu trebuie să anuleze pensia contributivă dobândită. Fiecare instituție își va plăti propria prestație potrivit acordului și legislației aplicabile. Există însă excepții. Anumite prestații românești necontributive, legate de domiciliu și de protecția socială internă, nu devin exportabile numai pentru că a intrat în vigoare acordul. În plus, plata unei prestații americane unui beneficiar care nu este cetățean sau rezident fiscal american poate avea reguli fiscale proprii. Acordul de securitate socială nu înlocuiește convențiile și legislația privind impozitarea veniturilor. Este acordul cu adevărat o rezolvare a birocrației? Acordul rezolvă patru obstacole majore: - permite instituțiilor să totalizeze perioadele de asigurare; - creează o procedură oficială de schimb al informațiilor; - permite depunerea cererii la instituția din statul de reședință; - elimină, în situațiile reglementate, dubla contribuție socială. Până acum, lipsa acordului nu era doar o problemă de hârtii. Era un gol juridic: Casa de Pensii din România nu putea folosi anii americani pentru completarea stagiului, iar SSA nu putea folosi perioadele românești pentru acordarea unei prestații totalizate. De la 1 septembrie 2026, cele două sisteme nu devin identice, dar încep oficial să comunice. Ce trebuie să facă persoanele care au lucrat în SUA Primul pas este verificarea istoricului de asigurare din ambele state. Persoana trebuie să afle: - câți ani contributivi are în România; - câte trimestre de acoperire are în Statele Unite; - dacă îndeplinește deja condițiile într-unul dintre sisteme; - dacă totalizarea este necesară pentru deschiderea unui drept; - dacă a primit anterior o decizie de respingere pentru stagiu insuficient. După 1 septembrie 2026, cei care locuiesc în România se pot adresa casei teritoriale de pensii. Cei stabiliți în America pot iniția procedura prin Social Security Administration. Este recomandabil ca solicitantul să menționeze expres că cere analizarea dreptului în baza Acordului în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii, nu doar informații generale despre o pensie din străinătate. Anii nu mai rămân captivi între două sisteme Acordul nu oferă o pensie comună româno-americană și nu permite încasarea de două ori a banilor pentru aceeași perioadă. Importanța sa este mai simplă și mai concretă: munca legală desfășurată în cele două state poate forma o singură carieră pentru îndeplinirea condițiilor de pensionare, chiar dacă fiecare țară își calculează și își plătește separat partea. Pentru un român cu zece ani de contribuții în țară și opt ani în America, diferența poate fi uriașă: înainte de acord putea avea două perioade insuficiente; după 1 septembrie 2026, aceleași perioade pot deschide dreptul la prestații din ambele sisteme. Adevărata schimbare nu este că anii se mută dintr-o țară în alta, ci că nu mai rămân pierduți între două administrații care, până acum, nu aveau baza legală să îi pună împreună.

Probabil cel mai delirant summit NATO, la Ankara: Trump se ceartă cu toată lumea, dar anunță un acord „cool” cu Ucraina
Internațional

Probabil cel mai delirant summit NATO, la Ankara: Trump se ceartă cu toată lumea, dar anunță un acord „cool” cu Ucraina

Summitul NATO de la Ankara, desfășurat în perioada 7-8 iulie 2026 la Complexul Prezidențial Beștepe, s-a încheiat, după două zile dominate de dispute între aliați. Au fost tensiuni privind războiul din Iran, avertizări dure privind Rusia, controverse legate de măsurile de securitate adoptate de autoritățile turce, dar și un acord surprinzător anunțat de Trump cu Ucraina. Summit-ul s-a încheiat, de altfel cu o remarcă neașteptată a președintelui american Donald Trump. „Plutește o stare de iubire în aer”, le-ar fi spus Trump liderilor Alianței, potrivit cancelarului german Friedrich Merz. Ankara, sub măsuri excepționale de securitate Autoritățile din Ankara au stârnit indignarea publică după ce au interzis nunțile și examenele în oraș pe durata summit-ului, au strâns de pe străzi mii de câini și pisici comunitare și au blocat acostarea unei nave de croazieră destinate turiștilor LGBTQ+ în porturile turcești. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Pentru a asigura desfășurarea summit-ului fără incidente, guvernul turc a impus o cenzură dură, blocând site-urile critice la adresa NATO și arestând peste 200 de activiști, avocați, jurnaliști și chiar pe cunoscutul comedian Deniz Göktaş. Organizația Human Rights Watch a denunțat o „intoleranță nemiloasă față de libertatea de exprimare”. S-a creat astfel un contrast bizar: liderii occidentali discutau în interiorul complexului prezidențial despre „apărarea democrației globale”, în timp ce pe străzile din Ankara protestele erau reprimate violent de poliție." „Nu ați fost acolo pentru noi” Cel mai tensionat moment al Summit-ului NATO de la Ankara a fost izbucnirea publică și vizibil furioasă a președintelui american Donald Trump împotriva marilor aliați europeni (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Spania). Acesta i-a acuzat direct de trădare și lipsă de loialitate din cauza refuzului lor de a sprijini acțiunile militare ale SUA în noul război din Iran. Chiar la sosirea sa la summit, Trump a stârnit stupoare declarând presei că mai mulți aliați europeni cheie au interzis forțelor americane să le folosească bazele aeriene pentru a lansa atacuri împotriva Iranului. Trump a răbufnit, afirmând că „NATO nu a fost acolo pentru SUA când am avut nevoie” și a amenințat deschis cu retragerea trupelor americane din bazele din Europa dacă statele nu se aliniază cerințelor Washingtonului Reacția moderată a europenilor Premierul spaniol Pedro Sánchez a refuzat să escaladeze conflictul verbal. Biroul său a transmis că tratează declarațiile lui Trump ca fiind „lucruri obișnuite” (business as usual), subliniind că relațiile bilaterale rămân reciproc avantajoase, în ciuda faptului că Madridul a interzis explicit utilizarea bazelor sale pentru atacurile din Iran. În același fel, Franța, Germania și Italia au evitat o confruntare publică directă cu Trump la Ankara, preferând să își concentreze discursurile pe fapte concrete: creșterea masivă și rapidă a bugetelor europene pentru apărare și semnarea unor contracte uriașe de armament pentru a demonstra că Europa își asumă propria securitate. Avertismentul neașteptat al premierului Canadei O undă de șoc diplomatică s-a produs în timpul unui briefing oficial, când premierul Canadei, Mark Carney, a lansat un avertisment extrem de dur și neașteptat cu privire la fracturile transatlantice, lăsând întreaga sală de conferințe în deplină liniște. Carney a numit Rusia drept „adversar direct” în termeni duri și fără compromisuri, subliniind în același timp nevoia imediată a unei poziții de sprijin în timp de război pentru cheltuielile aliate în domeniul apărării. „Danemarca a fost învinsă de Hitler în mai puțin de o zi”, afirmă Trump În timpul unei apariții alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a exercitat din nou presiuni și a subliniat interesul SUA față de insula Groenlanda. „Groenlanda este foarte importantă pentru Statele Unite, dar nu este importantă pentru Danemarca”, spune el. „Danemarca a fost învinsă de naziști – de Hitler – în mai puțin de o zi”, a afirmat Trump. „Când s-a întâmplat asta, ne-au cedat imediat Groenlanda. Am avut-o în administrare și am avut grijă de ea.” Insula a fost returnată „în mod nesăbuit”, adaugă el. „Nu ar fi trebuit să o dăm înapoi”, a spus Trump. Insula este necesară „pentru protecția lumii, nu doar a Statelor Unite”. Premierul danez promite să apere Groenlanda În urma declarațiilor lui Trump, premierul danez Mette Frederiksen a subliniat disponibilitatea țării sale de a se apăra. Danemarca este pregătită să „apere fiecare centimetru din teritoriul NATO, inclusiv propriul teritoriu”, a declarat Frederiksen la Ankara. „Bineînțeles, vom apăra Regatul Danemarcei.” Ea a reiterat faptul că Groenlanda nu este de vânzare. Șeful NATO urmărește detensionarea situației privind Groenlanda Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a dat asigurări că un acord de securitate anterior referitor la Groenlanda rămâne în vigoare. „Am ajuns la o înțelegere la Davos”, i-a spus Rutte lui Trump. „Mă voi asigura că acest acord este pus în aplicare pas cu pas.” NATO se angajase, în luna ianuarie, să încheie un nou acord de securitate pentru regiunea arctică. Acordul includea, de asemenea, angajamente privind programul american de apărare antirachetă „Golden Dome”, care presupune amplasarea de armament american în spațiu. Trump, sistarea comerțului cu Spania Trump a dispus și sistarea completă a comerțului cu Spania. El a declarat că i-a dat instrucțiuni secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să oprească orice activitate comercială cu această țară. Trump a descris Spania drept un „partener groaznic” în cadrul alianței militare. „Nu vreau să fac afaceri cu ei”, a declarat Trump în timpul unei apariții alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte. SUA, acord „cool” cu Ucraina Pe de altă parte, întâlnirea dintre Trump și Zelenski pare că a fost un succes. Președintele SUA intenționează să acorde Ucrainei o licență pentru producerea rachetelor de interceptare Patriot. Subiectul a fost abordat în cadrul întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Va fi ceva destul de cool”, a declarat Trump. În opinia sa, în acest fel Ucraina nu va mai putea reproșa Statelor Unite că nu îi furnizează suficiente astfel de rachete ghidate. „Încă nu am informat compania despre acest lucru, dar va fi în regulă”, a adăugat liderul american. Totodată, Trump a anunțat că urmează să poarte o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit acestuia, Putin și-ar dori o întâlnire la Moscova, iar el speră ca aceasta să aibă loc în curând. Trump a afirmat, de asemenea, că, în opinia sa, condițiile puse de Putin pentru încheierea războiului se schimbă. El a susținut că ambele părți își doresc o soluționare a conflictului. În plus, președintele american a declarat că Statele Unite lucrează la o garanție de securitate pentru Ucraina, cu scopul de a salva vieți și s-a arătat deschis față de o potențială vizită la Kiev. „Plutește o stare de iubire în aer” Cancelarul Merz a subliniat rolul constructiv jucat de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Merz a afirmat că Rutte este capabil să mențină unitatea Alianței și l-a descris drept „cel mai potrivit pentru acest rol” de secretar general. „Așteptările mele privind acest summit de la Ankara au fost, într-adevăr, depășite”, a subliniat cancelarul. La finalul declarațiilor sale, cancelarul Merz a subliniat faptul că președintele american Trump a participat la toate sesiunile, fără excepție. „Ascultă cu atenție chiar și statele membre mici”, a afirmat Merz. În discursul său de încheiere, Trump a făcut o remarcă pe care Merz a considerat-o surprinzătoare: „Plutește o stare de afecțiune în aer”, ar fi spus Trump. Merz a reamarca faptul că aceasta a fost o declarație de final prin care un summit NATO, desfășurat pe un fundal atât de dificil în ceea ce privește reflectarea mediatică, a putut fi „dus la bun sfârșit”. Dezbateri privind cheltuielile pentru apărare și industria militară Deși secretarul general al NATO, Mark Rutte, a apreciat creșterea investițiilor europene în apărare, administrația americană a reiterat necesitatea ca statele membre să atingă obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare. În paralel, Franța și-a reafirmat sprijinul pentru dezvoltarea unei capacități europene de apărare mai autonome. Această poziție a alimentat discuțiile privind orientarea viitoarelor programe de achiziții militare, în condițiile în care Statele Unite susțin participarea industriei americane la aceste contracte, iar mai multe state membre ale Uniunii Europene promovează consolidarea producătorilor europeni din domeniul apărării. Principalele decizii adoptate la Summitul NATO de la Ankara Potrivit Declarației finale adoptate la încheierea Summitului NATO de la Ankara, statele membre au convenit asupra mai multor măsuri. Printre măsuri, au fost vizate consolidarea capacităților de apărare ale Alianței și continuarea sprijinului pentru Ucraina. Liderii aliați au anunțat lansarea unor programe de achiziții militare în valoare de peste 50 de miliarde de dolari (peste 43 de miliarde de euro). Printre prioritățile stabilite se numără dezvoltarea unui „cloud de luptă” transatlantic, integrarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială, extinderea utilizării sistemelor aeriene fără pilot și consolidarea sistemelor integrate de apărare antiaeriană. În marja summitului a fost organizat un forum dedicat industriei de apărare, în cadrul căruia reprezentanții statelor aliate și ai companiilor din domeniu au discutat despre creșterea capacității de producție pentru muniții și echipamente militare, reducerea obstacolelor comerciale dintre statele membre și întărirea lanțurilor de aprovizionare din sectorul apărării. Sprijin militar pentru Ucraina Statele membre ale NATO au confirmat un pachet de asistență militară în valoare de 70 de miliarde de euro destinat Ucrainei în cursul anului 2026 și și-au exprimat intenția de a menține un nivel similar al sprijinului și în 2027. Potrivit declarației finale, cea mai mare parte a finanțării este asigurată de statele europene și Canada, inclusiv prin mecanismele de finanțare puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Statele membre NATO și Articolul 5 În pofida criticilor dure la adresa Alianței formulate de președintele american Trump, statele membre NATO și-au reafirmat angajamentul față de Alianță și față de obligația de asistență reciprocă. În declarația finală, șefii de stat și de guvern au subliniat „angajamentul neclintit” față de „apărarea colectivă în temeiul Articolului 5” din Tratatul Atlanticului de Nord. „Un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”, au declarat partenerii din NATO.

SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord, dar Trump și Mojtaba Khamenei nu l-au aprobat încă
Internațional

SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord, dar Trump și Mojtaba Khamenei nu l-au aprobat încă

Negociatorii iranieni și americani au ajuns la un acord temporar de pace, de 60 de zile, afirmă mai multe publicații, dar liderii politici ai Iranului și ai SUA încă nu și-au dat acordul. Nici Israelul nu ar fi mulțumit, întrucât acordul nu acoperă problema rachetelor iraniene cu rază lungă de acțiune.  Citește și: Transelectrica nu este în stare să finalizeze investiții de peste jumătate de miliard euro - Bolojan „Negociatorii americani și iranieni au ajuns la un acord privind un memorandum de înțelegere cu o durată de 60 de zile pentru prelungirea armistițiului și demararea negocierilor privind programul nuclear al Iranului, însă președintele Trump nu și-a dat încă aprobarea finală, au declarat pentru Axios doi oficiali americani și o sursă regională implicată în eforturile de mediere. Nici Iranul nu și-a confirmat încă acceptul. De ce este important: semnarea memorandumului de înțelegere ar fi cea mai semnificativă realizare diplomatică de la începutul războiului, dar un acord final care să răspundă cerințelor nucleare ale lui Trump ar necesita în continuare negocieri intense”, scrie Axios.  Trafic prin Hormuz, restabilit, SUA ridică treptat propria blocadă Ce ar prevede memorandumul de înțelegere: Documentul are o durată de 60 de zile și va prevedea că traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz va fi „fără restricții”. Un oficial american a precizat că acest lucru înseamnă că nu vor exista taxe de trecere și nici hărțuiri, iar Iranul va trebui să îndepărteze toate minele din strâmtoare în termen de 30 de zile. Blocada navală americană va fi, de asemenea, ridicată, dar acest lucru se va întâmpla proporțional cu restabilirea transportului maritim comercial. Memorandumul de înțelegere va include un angajament al Iranului de a nu urmări obținerea unei arme nucleare, au afirmat oficialii. De asemenea, acesta va preciza că primele chestiuni care vor fi negociate în perioada de 60 de zile vor fi modul de eliminare a uraniului puternic îmbogățit al Iranului și modul de abordare a îmbogățirii uraniului de către Iran. SUA se vor angaja să discute despre ridicarea sancțiunilor și eliberarea fondurilor iraniene înghețate ca parte a negocierilor. Memorandumul de înțelegere va include, de asemenea, o discuție privind un mecanism care să ajute Iranul să înceapă să primească bunuri și ajutor umanitar. Jerusalem Post scrie că este posibil să existe un consens între ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, președintele Parlamentului iranian Mohammad-Bagher Ghalibaf și trimisul special al SUA Steve Witkoff și echipa sa, însă conducerea de vârf a Iranului nu a acceptat încă un armistițiu.

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie, anunță Administrația Prezidențială
Politică

PSD, PNL, USR şi UDMR, acord ca noua lege a salarizării, jalon PNRR, să fie adoptată până la 1 iunie, anunță Administrația Prezidențială

Administraţia Prezidenţială a anunţat vineri că, în urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice Grindeanu și Bolojan au semnat acordul"Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.  Conform sursei citate, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung. Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată, şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale, a subliniat Administraţia Prezidenţială. Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislaţie a fost semnat de Sorin Grindeanu - preşedintele PSD, Ilie Bolojan - preşedintele PNL, Dominic Fritz - preşedintele USR şi Kelemen Hunor - preşedintele UDMR.În baza acestui acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege şi va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege. 

Trump anunță „șanse bune” pentru un acord cu Iranul, în timp ce amenință cu distrugeri masive
Internațional

Trump anunță „șanse bune” pentru un acord cu Iranul, în timp ce amenință cu distrugeri masive

Președintele american Donald Trump a declarat duminică, într-un interviu acordat postului Fox News, că există „șanse bune” pentru încheierea unui acord cu Iranul chiar în ziua în care expiră ultimatumul adresat Teheranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În același timp, Trump a amenințat Iranul cu distrugeri masive. Trump: „Negocieri se desfășoară chiar acum” Liderul de la Casa Albă a sugerat că dialogul diplomatic este în curs și ar putea produce un rezultat rapid. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Cred că există şanse bune de a ajunge mâine la un acord. Negocieri se desfăşoară chiar acum”, a susţinut Trump în interviul acordat unui jurnalist al postului Fox News. Totuși, tonul său a rămas extrem de dur, reluând amenințările la adresa Iranului: „Veţi vedea poduri şi centrale electrice prăbuşindu-se în toată ţara. Mă gândesc să arunc totul în aer şi să pun mâna pe petrolul iranian", a declarat Trump. Mesaj incendiar pe Truth Social: amenințări și insulte Anterior, în aceeași zi, Trump a publicat un mesaj agresiv pe platforma sa, Truth Social, în care a lansat noi amenințări directe la adresa Iranului. „Marţi va fi în Iran Ziua Centralelor Electrice şi Ziua Podurilor, toate într-una singură. Nimic nu se va compara cu asta!!! Deschideţi Nenorocita de Strâmtoare, ticăloşi nebuni, sau veţi ajunge în Iad - VEŢI VEDEA! Slavă lui Allah”. Ultimatumuri repetate și negocieri contestate De-a lungul ultimelor săptămâni, Trump a emis mai multe ultimatumuri către Iran, ulterior amânate. Casa Albă a justificat aceste amânări prin existența unor negocieri în desfășurare, însă Teheranul a negat constant aceste discuții. Cel mai recent ultimatum expiră pe 6 aprilie, crescând presiunea asupra ambelor părți. Reacția Iranului: amenințări cu închiderea Strâmtorii Ormuz După unul dintre aceste ultimatumuri, Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepția celor asociate „inamicilor Iranului”. Totodată, autoritățile iraniene au avertizat că, în cazul în care SUA își pun în aplicare amenințările, consecințele vor fi severe. Strâmtoarea Ormuz ar putea fi închisă complet. Instalațiile energetice regionale ar putea fi atacate Interesele economice americane din regiune vor deveni ținte legitime. Infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare, ar putea fi lovite. În continuarea, situația din jurul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol, rămâne extrem de tensionată, iar declarațiile contradictorii și amenințările reciproce nu fac decât să amplifice riscul unui conflict major în regiune.

Ucraina își consolidează alianțele în Golf: acorduri de apărare cu Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite
Internațional

Ucraina își consolidează alianțele în Golf: acorduri de apărare cu Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite

Ucraina și Qatar au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării, care vizează consolidarea capacităților de răspuns la amenințările generate de rachete și drone. Cu o zi înainte, președintele Volodimir Zelenski a efectuat o vizită în Arabia Saudită, unde a obținut un parteneriat similar cu autoritățile de la Riad. Un al treilea acord, cu Emiratele Arabe Unite, urmează să fie semnat în perioada imediat următoare. Prioritatea: armamentul, producția și schimbul de resurse În cadrul unei conferințe de presă susținute la Doha, liderul ucrainean a explicat principalele obiective ale acestor acorduri strategice. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România „Prima prioritate este armamentul — producția acestuia, schimbul de experiență și schimbul de resurse rare pe care o țară le poate avea și alta nu le are”, a declarat Volodimir Zelenski. Aceste parteneriate vizează crearea unor mecanisme de cooperare care să permită dezvoltarea comună a industriei de apărare și optimizarea resurselor disponibile. Ce prevede acordul Ucraina–Qatar în domeniul apărării Potrivit comunicatului oficial, acordul include cooperare în mai multe domenii-cheie: - dezvoltare tehnologică în sectorul apărării - investiții comune în proiecte strategice - schimb de expertiză în combaterea rachetelor și dronelor - colaborare în domeniul sistemelor aeriene fără pilot Parteneriatul pune accent pe integrarea tehnologiilor moderne și pe transferul de know-how, într-un context global marcat de intensificarea conflictelor și a amenințărilor hibride. Producție militară comună și investiții industriale Un element central al acordurilor îl reprezintă dezvoltarea unei capacități industriale comune în domeniul apărării. „În acești 10 ani, ne vom implica în producție comună. Vom construi fabrici atât în Ucraina, cât și în aceste țări”, a precizat președintele ucrainean. Acest model de colaborare urmărește nu doar transferul de tehnologie, ci și crearea unor lanțuri de producție integrate între Ucraina și statele din Golf. Cooperare energetică pe termen lung, în contextul crizei regionale Pe lângă dimensiunea militară, Ucraina a discutat cu partenerii din Golf și despre cooperarea în sectorul energetic. Sistemul energetic ucrainean este supus constant atacurilor din partea Rusiei, iar tensiunile din Orientul Mijlociu — inclusiv blocarea Strâmtorii Hormuz de către Iran — au dus la creșteri semnificative ale prețurilor la combustibili. După o iarnă dificilă, care a evidențiat vulnerabilități majore în infrastructura energetică, Kievul a început deja pregătirile pentru următorul sezon rece. Expertiza Ucrainei, dincolo de drone Volodimir Zelenski a subliniat că Ucraina oferă mai mult decât tehnologie de producție a dronelor. Experiența acumulată în cei patru ani de război cu Rusia include apărare împotriva atacurilor aeriene complexe, utilizarea sistemelor de război electronic, tactici avansate de contracarare a dronelor și rachetelor Sprijin militar pentru statele din Golf Interesul țărilor din Golf pentru colaborarea cu Ucraina a crescut după atacurile cu rachete și drone lansate de Iran asupra vecinilor săi, în urma loviturilor americane și israeliene asupra Teheranului. În acest context, Ucraina își valorifică experiența în apărarea aeriană pentru a-și consolida poziția pe plan internațional, într-un moment în care Statele Unite își redirecționează resursele către conflictul cu Iranul. Militarii ucraineni, implicați direct în apărarea regiunii Președintele ucrainean a confirmat că militari din Ucraina au fost deja implicați în apărarea Emiratele Arabe Unite împotriva atacurilor aeriene iraniene din ultimele săptămâni. În plus, acordurile pe 10 ani includ și programe de instruire militară pentru statele partenere. „Dacă vreți o relație de nivel înalt cu Ucraina, nu este vorba doar despre drone. Este vorba despre specialiștii noștri. Iar specialiștii sunt soldații noștri”, a declarat Volodimir Zelenski.

UE și Australia, acord istoric de liber schimb după opt ani de negocieri: cooperare extinsă în apărare și acces la minerale critice
Internațional

UE și Australia, acord istoric de liber schimb după opt ani de negocieri: cooperare extinsă în apărare și acces la minerale critice

Uniunea Europeană și Australia au semnat marți, la Canberra, un acord de comerț liber amplu, finalizat după opt ani de negocieri intense. Documentul are ca obiectiv principal stimularea comerțului bilateral și consolidarea relațiilor economice dintre cei doi parteneri. Cooperare extinsă în apărare și acces la minerale critice Pe lângă componenta comercială, acordul prevede și întărirea cooperării în domeniul apărării, precum și facilitarea accesului Uniunii Europene la resursele de minerale critice din Australia. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Ursula von der Leyen a subliniat că, în ciuda distanței geografice, cele două părți împărtășesc o viziune comună asupra lumii și transmit un semnal puternic de cooperare internațională. Compromisuri privind denumirile geografice și produsele agricole Negocierile au fost deblocate după soluționarea unor puncte sensibile, precum utilizarea denumirilor geografice europene și accesul cărnii de vită australiene pe piața UE. Australia va putea folosi temporar termenul „prosecco” pe piața internă, dar nu și pentru export după zece ani, iar denumiri precum „feta” sau „gruyere” vor rămâne permise în anumite condiții. Avantaje economice pentru industrie și agricultură Producătorii auto europeni vor beneficia de facilități fiscale în Australia, inclusiv majorarea pragului taxei pentru mașinile electrice de lux. În același timp, exporturile UE către Australia ar putea crește cu o treime în următorul deceniu, cu avansuri semnificative în sectoarele auto și lactate. Creșterea cotelor pentru carne și impactul asupra pieței Acordul prevede majorarea semnificativă a cotei de carne de vită australiană acceptată în UE, până la 30.600 de tone, cu taxe reduse sau eliminate. De asemenea, va fi permisă importarea a 25.000 de tone de carne de oaie și capră, implementarea urmând să se facă gradual. Un parteneriat strategic cu impact economic major Acordul urmează să intre în vigoare după aprobarea Consiliului European și este așteptat să consolideze schimburile comerciale, care au atins deja zeci de miliarde de euro anual. În 2024, exporturile UE către Australia au inclus bunuri de 37 de miliarde de euro și servicii de 31 de miliarde de euro.

Trump insistă că negociază cu Iranul și chiar anunță progrese: puncte majore de acord
Internațional

Trump insistă că negociază cu Iranul și chiar anunță progrese: puncte majore de acord

Președintele american Donald Trump a declarat luni că Statele Unite și Iranul au înregistrat progrese importante în urma unor discuții recente, sugerând că un acord ar putea fi încheiat în curând pentru a detensiona conflictul din regiune. Negocieri intense purtate de emisarii americani Liderul de la Casa Albă a precizat că trimisul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și consilierul său apropiat Jared Kushner au purtat discuții cu oficiali iranieni duminică, iar negocierile au continuat și luni. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt „Am avut discuţii foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aş spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuţii foarte solide, domnul Witkoff şi domnul Kushner le-au avut”, a declarat Trump în faţa reporterilor în Florida. Ulterior, într-o declarație făcută la Memphis, Tennessee, Trump a subliniat că există șanse reale pentru un acord: „Cu Iranul, negociem de mult timp, iar de data aceasta, ei vorbesc serios”. Termen limită de cinci zile pentru un posibil acord Donald Trump a anunțat că administrația americană acordă un interval scurt pentru finalizarea negocierilor. „Acordăm cinci zile, apoi vom vedea unde ne duce asta. Aş spune că, la sfârşitul acestei perioade, cred că ar putea fi o înţelegere foarte bună pentru toată lumea”, a declarat președintele SUA. Totuși, acesta a refuzat să precizeze cu exactitate cine sunt liderii iranieni implicați în discuții, menționând doar că nu este vorba despre liderul suprem. „Discutăm cu omul despre care cred că e cel mai respectat şi lider”, a spus Trump. În schimb, agenția iraniană Fars a negat existența unor contacte directe sau indirecte cu Statele Unite. SUA amână atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene Într-un gest de detensionare, Trump a anunțat că va amâna orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului, inclusiv asupra centralelor electrice. Decizia vine după ce Iranul amenințase că va lovi rețelele electrice din Israel și instalațiile care alimentează bazele americane din Golf, în cazul unui atac american. Tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Anterior, Trump avertizase că infrastructura energetică iraniană ar putea fi distrusă dacă Teheranul nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz pentru transportul maritim. Această rută strategică, esențială pentru comerțul global, a fost afectată de atacuri iraniene, blocând aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. „Strâmtoarea Ormuz va fi "deschisă foarte curând" dacă discuţiile vor funcţiona”, a declarat Trump, sugerând inclusiv ideea unui control comun asupra acesteia. „Poate eu. Poate eu. Eu şi ayatollahul, oricine ar fi ayatollahul, oricine ar fi următorul ayatollah...”, a adăugat liderul american. Impact global: piețe afectate și temeri privind inflația Conflictul declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel a avut deja consecințe majore la nivel global. Peste 2.000 de persoane și-au pierdut viața, iar piețele internaționale au fost puternic afectate. În plus, amenințările privind atacuri asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului au ridicat temeri legate de perturbarea sistemelor de desalinizare a apei și de noi șocuri pe piața petrolului.

Acord energetic România-Germania: investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură strategică
Eveniment

Acord energetic România-Germania: investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură strategică

Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul german al Economiei și Energiei, Katherina Reiche, au semnat luni o declarație comună care vizează extinderea colaborării în domenii strategice precum producția de energie, industria energetică, hidrogenul, gazele naturale și captarea carbonului. Documentul deschide calea pentru noi investiții și proiecte comune care ar putea consolida securitatea energetică a României și a întregii regiuni europene. Parteneriat strategic România–Germania în sectorul energetic Anunțul a fost făcut de ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în care a subliniat importanța acordului semnat cu omologul său german. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Astăzi am semnat, alături de Katherina Reiche, ministrul german al Economiei și Energiei, declarația comună care deschide un parteneriat direct și oportunități concrete pentru dezvoltarea și securitatea economică a României”, a transmis ministrul. Potrivit acestuia, Germania este deja principalul partener economic al României, iar noul document consolidează cooperarea bilaterală în domenii energetice esențiale. Domeniile-cheie ale cooperării energetice Declarația comună semnată de cei doi miniștri stabilește cadrul pentru colaborarea în mai multe sectoare strategice ale industriei energetice. Printre domeniile vizate se numără: investiții în capacități de producție a energiei; dezvoltarea capacităților industriale; consolidarea securității energetice; creșterea eficienței energetice; dezvoltarea energiei regenerabile; proiecte legate de hidrogen; utilizarea și infrastructura pentru gaze naturale; tehnologii de captare și stocare a carbonului. Aceste direcții de colaborare sunt considerate esențiale pentru modernizarea sectorului energetic și pentru tranziția către surse de energie mai curate. România, tot mai aproape de statutul de hub energetic regional Bogdan Ivan a subliniat că România este privită tot mai clar ca un potențial hub energetic regional, într-un context european în care securitatea energetică și infrastructura de transport al energiei devin priorități strategice. Potrivit ministrului, interconectările energetice și dezvoltarea infrastructurii sunt esențiale pentru stabilitatea pieței energetice din regiune. Coridorul Vertical și diversificarea surselor de energie Un element central al strategiei energetice regionale este consolidarea Coridorului Vertical, care ar putea contribui la diversificarea surselor de energie ale Europei. Ministrul Energiei a explicat că acest proiect, alături de accesul la resurse energetice diversificate, inclusiv din Statele Unite, ar putea reduce vulnerabilitatea Europei la fluctuațiile pieței globale de petrol și gaze. „Consolidarea Coridorului Vertical, a resurselor diverse de energie, inclusiv din SUA, și dezvoltarea legăturilor energetice din regiune au o miză clară: o Europă mai sigură, mai bine conectată și mai puțin vulnerabilă la modificări ale pieței mondiale de petrol și gaze”, a declarat Ivan. Continuarea dialogului început la Berlin Potrivit ministrului român al Energiei, declarația comună semnată luni reprezintă o continuare a discuțiilor începute în timpul vizitei oficiale efectuate la Berlin în octombrie 2025. Documentul consolidează rolul României ca actor important în sectorul energetic european și creează premisele pentru proiecte concrete în domeniu. „Acum, important este să ducem acest parteneriat mai departe și să îl transformăm în investiții, proiecte și rezultate concrete pentru România”, a concluzionat ministrul Energiei.

Trump se dă mare: Iranul vrea un acord, dar eu cred că termenii nu sunt suficient de buni
Internațional

Trump se dă mare: Iranul vrea un acord, dar eu cred că termenii nu sunt suficient de buni

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat sâmbătă că nu este pregătit în acest moment să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul, afirmând că termenii unei eventuale înțelegeri nu sunt încă suficient de favorabili pentru Washington. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat NBC News, publicat sâmbătă, în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două state. Trump: Iranul dorește un acord, dar condițiile nu sunt suficiente În cadrul interviului, liderul de la Casa Albă a afirmat că Teheranul ar fi interesat de o înțelegere, însă administrația americană nu este dispusă, deocamdată, să accepte condițiile existente. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Iranul vrea să încheie un acord, însă eu nu vreau pentru că termenii nu sunt încă suficient de buni”, a declarat Donald Trump. Întrebat ce condiții ar trebui îndeplinite pentru a ajunge la un acord de pace, președintele american a evitat să ofere detalii. „Nu vreau să vă spun asta”, a răspuns acesta. Washingtonul cere renunțarea totală la programul nuclear iranian Donald Trump a confirmat însă că o eventuală înțelegere între Statele Unite și Iran ar include o cerință clară: renunțarea completă a Teheranului la ambițiile sale nucleare. Această condiție reprezintă unul dintre punctele centrale ale poziției Washingtonului în negocierile privind programul nuclear iranian și securitatea regională. În ciuda declarațiilor făcute de liderul american, niciun oficial iranian de rang înalt nu a anunțat public că Teheranul este pregătit să negocieze un acord pentru încheierea conflictului.

Războiul Pentagonului cu AI: rupe contractul cu Anthropic, negociază cu OpenAI
Internațional

Războiul Pentagonului cu AI: rupe contractul cu Anthropic, negociază cu OpenAI

Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, a dezvăluit că poartă negocieri cu Departamentul Apărării al SUA pentru implementarea modelelor de inteligență artificială, însă niciun acord nu a fost încă semnat. Potrivit informațiilor publicate de presa americană, discuțiile sunt în desfășurare și ar putea eșua, în funcție de condițiile stabilite de ambele părți.  „Linii roșii” privind utilizarea AI în domeniul militar Într-o notă internă transmisă angajaților, Sam Altman a subliniat că orice eventual contract ar trebui să respecte principiile OpenAI și să excludă utilizări considerate ilegale sau nepotrivite, precum supravegherea domestică și armele autonome ofensive fără intervenție umană. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea OpenAI ar analiza soluții tehnice care să limiteze utilizarea tehnologiei exclusiv în cloud și să prevină integrarea acesteia în sisteme militare extreme. Compania ar urma, de asemenea, să implementeze măsuri suplimentare de protecție și să colaboreze direct cu autoritățile pentru a asigura respectarea standardelor etice. Tensiuni în industria AI: cazul Anthropic Negocierile OpenAI au loc pe fondul disputelor dintre Pentagon și compania rivală Anthropic, al cărei director, Dario Amodei, a refuzat să permită „toate utilizările legale” ale modelului său AI în lipsa unor interdicții explicite privind supravegherea în masă și armele autonome. Sam Altman a declarat că nu susține folosirea Legii privind producția de apărare (Defense Production Act) pentru a constrânge companiile private să colaboreze cu guvernul. El a pledat pentru un parteneriat voluntar între firmele de tehnologie și Departamentul Apărării, bazat pe garanții legale și bariere clare privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în domeniul militar.

Acordul comercial UE–SUA, în impas: Bruxelles amână ratificarea după ofensiva tarifară a lui Trump
Internațional

Acordul comercial UE–SUA, în impas: Bruxelles amână ratificarea după ofensiva tarifară a lui Trump

Parlamentul European a suspendat luni procesul de ratificare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în contextul incertitudinilor generate de decizia Curții Supreme americane privind taxele vamale impuse de administrația Trump și de introducerea unei noi taxe globale de către Washington. Eurodeputații cer clarificări privind modul în care SUA vor respecta acordul, înainte de a continua procedura legislativă. Decizia Curții Supreme complică acordul comercial Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit că o parte dintre taxele vamale impuse de președintele american sunt ilegale, vizând așa-numitele taxe „reciproce”. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Aceste taxe au fost aplicate unilateral unor parteneri comerciali acuzați de Washington că mențin politici comerciale dezavantajoase pentru SUA, inclusiv bariere tarifare și netarifare sau refuzul unor acorduri favorabile intereselor americane. Hotărârea nu afectează taxele sectoriale aplicate importurilor de automobile, oțel, aluminiu sau produse farmaceutice. Reacția Washingtonului: taxe globale mai mari După verdict, Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă și a anunțat o taxă vamală globală de 10%, majorată ulterior la 15%. Liderul american a avertizat că statele care vor profita de decizia instanței riscă taxe suplimentare, acuzând sistemul judiciar că ar favoriza China și interese externe. Acordul UE–SUA: taxe de 15% și angajamente majore Înțelegerea comercială fusese convenită anul trecut între Ursula von der Leyen și Donald Trump. Documentul prevede ca majoritatea produselor europene exportate în SUA să fie taxate cu 15%, în timp ce Uniunea Europeană nu ar aplica taxe pentru importurile americane. În schimb, UE s-a angajat să cumpere produse energetice americane de aproximativ 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani, să realizeze investiții suplimentare de 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2029 și să crească achizițiile de armament american. Parlamentul European cere claritate înainte de vot Acordul urma să fie ratificat luna viitoare, însă votul a fost amânat după ultimele evoluții din SUA. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, Bernd Lange, a explicat că eurodeputații doresc clarificări privind modul în care Washingtonul va respecta angajamentele comerciale. Grupurile politice pro-europene — PPE, Renew și Verzii — au susținut amânarea, invocând lipsa de stabilitate în politica comercială americană. Temeri privind produsele europene Eurodeputații avertizează că noua taxă globală anunțată de Washington ar putea depăși plafonul de 15% stabilit în acord și ar putea afecta exportatorii europeni. Comisia pentru Comerț Internațional urma să decidă trimiterea acordului spre plen pentru vot, programat inițial pentru 10 martie, însă procedura rămâne blocată până la clarificările americane.

Instructori ucraineni vor pregăti armata germană: Kievul și Berlinul semnează un acord militar
Internațional

Instructori ucraineni vor pregăti armata germană: Kievul și Berlinul semnează un acord militar

Miniștrii Apărării din Germania și Ucraina au semnat un acord care prevede trimiterea unor instructori ucraineni pentru pregătirea militarilor germani. Inițiativa marchează un pas important în cooperarea militară bilaterală și reflectă dorința Berlinului de a integra lecțiile învățate de armata ucraineană în războiul împotriva Rusiei. Experiența ucraineană, integrată în școlile militare germane Un purtător de cuvânt al Bundeswehr a declarat că obiectivul principal este includerea experienței soldaților ucraineni în programele de instruire ale armatei germane, în special în cadrul școlilor militare. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Oficialul nu a oferit detalii suplimentare privind calendarul sau structura exactă a programului, însă a subliniat că expertiza dobândită de Ucraina pe câmpul de luptă este considerată extrem de valoroasă. Lecții din războiul modern: drone și tehnologie de comandă Armata germană își adaptează strategiile de pregătire în contextul schimbărilor majore produse pe frontul din Ucraina de la începutul invaziei ruse, în urmă cu aproape patru ani. Printre elementele considerate esențiale se numără: utilizarea intensivă a dronelor în operațiuni de luptă; integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control; capacitatea de adaptare la un război de uzură și la amenințări asimetrice. Forțele ucrainene au acumulat o experiență extinsă în aceste domenii, iar Berlinul dorește să o valorifice în procesul de modernizare a Bundeswehr. Exercițiu NATO: performanțe notabile ale militarilor ucraineni Potrivit unui articol publicat de The Wall Street Journal, o echipă de aproximativ zece invitați ucraineni a demonstrat eficiență ridicată într-un exercițiu militar al NATO desfășurat anul trecut în statele baltice. Conform relatărilor, o unitate „inamică” condusă de estonieni, cu participarea militarilor ucraineni, ar fi neutralizat două batalioane într-o singură zi, în timp ce forțele NATO nu au reușit să elimine echipele adverse de drone. Alianța Nord-Atlantică nu a comentat în detaliu aceste informații, însă o purtătoare de cuvânt a precizat că scenariile exercițiilor pot fi concepute pentru a oferi avantaje deliberate unei părți, în scopuri de instruire.

Netanyahu impune condiții dure pentru acordul SUA-Iran: eliminarea completă a programului nuclear
Internațional

Netanyahu impune condiții dure pentru acordul SUA-Iran: eliminarea completă a programului nuclear

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a detaliat duminică condițiile pe care Israelul le consideră esențiale pentru a accepta un eventual acord între Statele Unite și Iran. Principalele cerințe vizează eliminarea completă a programului nuclear iranian și limitarea drastică a capacității balistice a Teheranului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat la Ierusalim. Israelul cere demontarea totală a infrastructurii nucleare iraniene Potrivit lui Netanyahu, un acord credibil trebuie să includă: Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare retragerea integrală a materialului de îmbogățire a uraniului din Iran; demontarea și neutralizarea infrastructurii de îmbogățire; limitarea razei de acțiune a rachetelor balistice iraniene la maximum 300 de kilometri, astfel încât acestea să nu mai poată lovi teritoriul israelian; încetarea finanțării așa-numitei „axe a terorii”. Prin această expresie, premierul israelian s-a referit la grupări precum Hezbollah, rebelii houthi din Yemen și diverse miliții palestiniene susținute de Teheran. „Acestea sunt elementele pe care le considerăm importante pentru a ajunge la un acord. Și am prezentat poziția noastră foarte clar”, a afirmat Netanyahu, făcând referire la întâlnirea recentă avută la Washington cu președintele american Donald Trump. Inspecții surpriză AIEA, condiție esențială pentru Israel Premierul israelian a subliniat că orice acord trebuie să prevadă și posibilitatea efectuării de inspecții surpriză de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică în Iran, pentru a garanta respectarea angajamentelor asumate. Israelul susține că doar un mecanism de verificare strict și permanent poate preveni reluarea activităților nucleare sensibile. Negocieri reluate între SUA și Iran Statele Unite și Iranul au reluat negocierile pe 6 februarie, în Oman. Ambele părți au descris discuțiile drept constructive, iar tratativele urmează să continue la Geneva. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a plecat duminică spre Elveția pentru noua rundă de dialog. Potrivit unor surse, Teheranul urmărește un acord care să includă beneficii economice concrete, precum cooperare în sectorul petrolului și gazelor naturale, investiții în exploatarea resurselor minerale și chiar achiziționarea de avioane civile americane. Presiuni militare și tensiuni regionale Înainte de reluarea negocierilor, Donald Trump a trimis o grupare navală în zona Golfului și a avertizat Iranul că riscă o acțiune militară dacă nu acceptă neutralizarea programelor nuclear și balistic. În iunie anul trecut, Israelul a lansat o campanie de bombardamente asupra unor obiective iraniene, iar Washingtonul s-a implicat cu un atac asupra instalațiilor nucleare subterane folosind bombe penetrante. Cu toate acestea, operațiunile nu ar fi reușit să elimine complet programul nuclear iranian sau stocurile de uraniu îmbogățit, despre care se crede că au fost puse la adăpost de autoritățile de la Teheran.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră