joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: acord

80 articole
Internațional

Instructori ucraineni vor pregăti armata germană: Kievul și Berlinul semnează un acord militar

Miniștrii Apărării din Germania și Ucraina au semnat un acord care prevede trimiterea unor instructori ucraineni pentru pregătirea militarilor germani. Inițiativa marchează un pas important în cooperarea militară bilaterală și reflectă dorința Berlinului de a integra lecțiile învățate de armata ucraineană în războiul împotriva Rusiei. Experiența ucraineană, integrată în școlile militare germane Un purtător de cuvânt al Bundeswehr a declarat că obiectivul principal este includerea experienței soldaților ucraineni în programele de instruire ale armatei germane, în special în cadrul școlilor militare. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Oficialul nu a oferit detalii suplimentare privind calendarul sau structura exactă a programului, însă a subliniat că expertiza dobândită de Ucraina pe câmpul de luptă este considerată extrem de valoroasă. Lecții din războiul modern: drone și tehnologie de comandă Armata germană își adaptează strategiile de pregătire în contextul schimbărilor majore produse pe frontul din Ucraina de la începutul invaziei ruse, în urmă cu aproape patru ani. Printre elementele considerate esențiale se numără: utilizarea intensivă a dronelor în operațiuni de luptă; integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control; capacitatea de adaptare la un război de uzură și la amenințări asimetrice. Forțele ucrainene au acumulat o experiență extinsă în aceste domenii, iar Berlinul dorește să o valorifice în procesul de modernizare a Bundeswehr. Exercițiu NATO: performanțe notabile ale militarilor ucraineni Potrivit unui articol publicat de The Wall Street Journal, o echipă de aproximativ zece invitați ucraineni a demonstrat eficiență ridicată într-un exercițiu militar al NATO desfășurat anul trecut în statele baltice. Conform relatărilor, o unitate „inamică” condusă de estonieni, cu participarea militarilor ucraineni, ar fi neutralizat două batalioane într-o singură zi, în timp ce forțele NATO nu au reușit să elimine echipele adverse de drone. Alianța Nord-Atlantică nu a comentat în detaliu aceste informații, însă o purtătoare de cuvânt a precizat că scenariile exercițiilor pot fi concepute pentru a oferi avantaje deliberate unei părți, în scopuri de instruire.

Instructori ucraineni vor pregăti armata germană (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Netanyahu impune condiții pentru acordul SUA-Iran (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu impune condiții dure pentru acordul SUA-Iran: eliminarea completă a programului nuclear

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a detaliat duminică condițiile pe care Israelul le consideră esențiale pentru a accepta un eventual acord între Statele Unite și Iran. Principalele cerințe vizează eliminarea completă a programului nuclear iranian și limitarea drastică a capacității balistice a Teheranului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat la Ierusalim. Israelul cere demontarea totală a infrastructurii nucleare iraniene Potrivit lui Netanyahu, un acord credibil trebuie să includă: Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare retragerea integrală a materialului de îmbogățire a uraniului din Iran; demontarea și neutralizarea infrastructurii de îmbogățire; limitarea razei de acțiune a rachetelor balistice iraniene la maximum 300 de kilometri, astfel încât acestea să nu mai poată lovi teritoriul israelian; încetarea finanțării așa-numitei „axe a terorii”. Prin această expresie, premierul israelian s-a referit la grupări precum Hezbollah, rebelii houthi din Yemen și diverse miliții palestiniene susținute de Teheran. „Acestea sunt elementele pe care le considerăm importante pentru a ajunge la un acord. Și am prezentat poziția noastră foarte clar”, a afirmat Netanyahu, făcând referire la întâlnirea recentă avută la Washington cu președintele american Donald Trump. Inspecții surpriză AIEA, condiție esențială pentru Israel Premierul israelian a subliniat că orice acord trebuie să prevadă și posibilitatea efectuării de inspecții surpriză de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică în Iran, pentru a garanta respectarea angajamentelor asumate. Israelul susține că doar un mecanism de verificare strict și permanent poate preveni reluarea activităților nucleare sensibile. Negocieri reluate între SUA și Iran Statele Unite și Iranul au reluat negocierile pe 6 februarie, în Oman. Ambele părți au descris discuțiile drept constructive, iar tratativele urmează să continue la Geneva. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a plecat duminică spre Elveția pentru noua rundă de dialog. Potrivit unor surse, Teheranul urmărește un acord care să includă beneficii economice concrete, precum cooperare în sectorul petrolului și gazelor naturale, investiții în exploatarea resurselor minerale și chiar achiziționarea de avioane civile americane. Presiuni militare și tensiuni regionale Înainte de reluarea negocierilor, Donald Trump a trimis o grupare navală în zona Golfului și a avertizat Iranul că riscă o acțiune militară dacă nu acceptă neutralizarea programelor nuclear și balistic. În iunie anul trecut, Israelul a lansat o campanie de bombardamente asupra unor obiective iraniene, iar Washingtonul s-a implicat cu un atac asupra instalațiilor nucleare subterane folosind bombe penetrante. Cu toate acestea, operațiunile nu ar fi reușit să elimine complet programul nuclear iranian sau stocurile de uraniu îmbogățit, despre care se crede că au fost puse la adăpost de autoritățile de la Teheran.

München , acord trilateral România, Ucraina, Moldova (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

Decizie strategică la München: acord trilateral România, Ucraina, Moldova

O declarație privind consolidarea rezilienței României, Republicii Moldova și Ucrainei în domenii esențiale – securitate energetică, securitate cibernetică și conectivitate terestră – a fost adoptată în cadrul reuniunii ministeriale a formatului trilateral „Triunghiul Odesa”. Evenimentul a avut loc în marja Conferința de Securitate de la München. Potrivit unui comunicat al Ministerul Afacerilor Externe al României, la reuniune au participat ministrul român de Externe, Oana Țoiu, alături de omologii săi din Ucraina și Republica Moldova. Tripla Alianță Cibernetică: acord trilateral pentru combaterea amenințărilor online Un punct central al discuțiilor l-a reprezentat lansarea unui acord trilateral în domeniul securității cibernetice, denumit Tripla Alianță Cibernetică. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare „Prin formatul Triunghiul Odesa accelerăm proiectele comune de infrastructură, întărim vocea regională pe scena globală și adresăm nevoile concrete ale comunităților noastre istorice”, a declarat Oana Țoiu. Memorandumul de înțelegere pentru Tripla Alianță Cibernetică, care vizează o cooperare mai strânsă în combaterea amenințărilor informatice, este dezvoltat la nivelul Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică și al instituțiilor omoloage din Ucraina și Republica Moldova. Documentul urmează să intre în vigoare după semnarea planificată în această lună. Ministrul român a subliniat că atât instituțiile publice, cât și mediul privat din cele trei țări dispun de expertiză solidă în domeniu, iar obiectivul comun este consolidarea poziției internaționale ca parteneri și furnizori de securitate cibernetică. Conectivitate energetică și infrastructură regională, priorități comune Cei trei miniștri au discutat și despre extinderea conectivității regionale în domeniul energiei, în contextul problemelor generate de atacurile Rusiei asupra infrastructurii ucrainene. Obiectivul este consolidarea interconectării energetice pentru a susține dezvoltarea economică regională și pentru a proteja industriile strategice ale celor trei state. Totodată, a fost apreciată solidaritatea societății civile, inclusiv campaniile de donații pentru generatoare electrice destinate Ucrainei, inițiative care au fost bine primite de populația și autoritățile de la Kiev. România, rol strategic în integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova Declarația comună reafirmă rolul strategic al României în sprijinirea parcursului european al Ucrainei și Republicii Moldova, atât la nivel politic și instituțional, cât și prin contribuția activă a societății civile. Finanțarea europeană pentru proiectele de conectare regională reprezintă o prioritate comună în negocierile viitoare la nivelul Uniunii Europene. Accesarea fondurilor europene este esențială pentru implementarea proiectelor strategice în domeniul rutier, feroviar și energetic. Educația în limba română din Ucraina, pe agenda discuțiilor În cadrul reuniunii, ministrul român de Externe a adus în atenție și situația comunităților vorbitoare de limbă română din Ucraina, subiect abordat constant în dialogul bilateral la nivel înalt. Oana Țoiu a subliniat importanța garantării educației în limba maternă, inclusiv în contextul reformei sistemului educațional ucrainean. Potrivit comunicatului MAE, discuțiile dintre ministerele educației trebuie să continue pentru identificarea unei soluții comune, înainte de implementarea noilor reforme prevăzute pentru 2027.

Zelenski, anunț privind alegerile prezidențiale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

BREAKING Plan pentru alegeri prezidențiale și referendum pentru acord de pace în Ucraina

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, intenționează să anunțe pe 24 februarie un plan privind organizarea alegerilor prezidențiale, potrivit Financial Times, care citează oficiali ucraineni și europeni implicați în procesul de planificare. Data coincide cu împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, moment cu puternică încărcătură simbolică și politică. Autoritățile de la Kiev analizează scenarii pentru reluarea proceselor democratice într-un context marcat de război și negocieri de pace. Referendum pentru un posibil acord de pace cu Rusia Conform informațiilor apărute în presa britanică, planul discutat de negociatorii americani și ucraineni prevede ca orice acord de pace cu Rusia să fie supus unui referendum național. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Alegătorii ucraineni ar putea fi chemați la urne pentru a vota simultan atât în cadrul alegerilor prezidențiale, cât și în cadrul referendumului privind validarea unui eventual acord. Oficialii au discutat inclusiv posibilitatea organizării scrutinului în luna mai, în funcție de evoluțiile din teren și de cadrul legislativ necesar. Potrivit acelorași surse citate de Financial Times, Ucraina a început deja pregătirile tehnice și politice pentru organizarea alegerilor prezidențiale și a referendumului.  

Trump presează Iranul pentru un acord (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul vrea un acord cu SUA în chestiunea nucleară, spune Trump, care a fixat un termen

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că Iranul își dorește încheierea unui acord cu Statele Unite, susținând că a transmis Teheranului un termen-limită pe care a refuzat să îl facă public. Liderul de la Casa Albă a afirmat că autoritățile iraniene cunosc acest termen și că există speranțe pentru un acord negociat. Presiune diplomatică și avertismente militare Trump a subliniat că preferă o soluție negociată, dar a avertizat că, în lipsa unui acord, situația ar putea escalada. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor SUA exercită presiuni asupra Iranului pentru acceptarea unui acord care să vizeze programele nucleare și de rachete balistice, considerate o amenințare majoră de către Israel, avertizând totodată că „timpul se scurge”. Programul nuclear iranian, încă o problemă deschisă Campania de bombardamente israeliene din vara anului trecut, la care a participat și Washingtonul prin atacuri asupra instalațiilor nucleare subterane, nu ar fi reușit să elimine complet programul nuclear iranian. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, stocul de uraniu îmbogățit ar fi fost protejat și mutat de autoritățile de la Teheran. Condițiile impuse de Washington pentru un acord Conform publicației Axios, oficialii americani consideră că orice acord cu Iranul ar trebui să includă predarea integrală a stocului de uraniu îmbogățit, limitarea rachetelor cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului pentru grupări armate din regiune. În paralel, Statele Unite mențin o flotă militară puternică în zona Golfului. Trump evită detalii despre opțiuni militare Întrebat dacă ar putea aplica în Iran un scenariu similar celui din Venezuela, Trump a refuzat să discute despre planurile sale militare, limitându-se la a sublinia prezența unei flote americane „extrem de puternice” în regiune. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că în prezent nu este planificată nicio întâlnire de negociere cu SUA. El a precizat însă că Iranul este dispus să participe la discuții „juste și echitabile”, subliniind că programele de apărare și rachetele iraniene nu vor face niciodată obiectul negocierilor.

Acordul UE–Mercosur, oportunitate majoră pentru România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Economie

Cinci miliarde de euro ar putea intra în România datorită acordului UE-Mercosur (Nicușor Dan)

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă, la Iași, că acordul comercial semnat de Uniunea Europeană cu statele Mercosur reprezintă o șansă importantă pentru economia românească, în special pentru industria auto, unul dintre pilonii principali ai exporturilor naționale. Impact direct asupra industriei auto românești Potrivit șefului statului, acordul UE–Mercosur este „ceva benefic” pentru România și trebuie tratat ca „o chestiune extrem de serioasă”, având în vedere ponderea majoră a sectorului auto în economia națională. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” România înregistrează exporturi anuale de aproximativ 90 de miliarde de euro, dintre care aproape jumătate provin direct sau indirect din industria auto. „Închipuiți-vă ce înseamnă o piață suplimentară pentru întreaga industrie auto europeană, din care România este o componentă importantă”, a explicat președintele. Posibilă creștere de până la 15% a industriei auto Nicușor Dan estimează că acordul cu Mercosur ar putea genera o creștere de 10–15% a industriei auto din România, ceea ce ar însemna un aport anual de miliarde de euro la exporturi. „Ce ar însemna pentru România ca de la un export de 42–43 de miliarde de euro să vină anual încă 5 miliarde în România, în industria românească? Când discutăm de Mercosur, trebuie să ne uităm la ambele părți ale balanței”, a subliniat șeful statului. Poziția României: susținere constantă pentru Mercosur Președintele a reamintit că negocierile privind acordul UE–Mercosur durează de peste două decenii, iar poziția oficială a României este una de susținere de aproximativ zece ani. „Mercosur se dezbate de 25 de ani. România are o poziție oficială formată de vreo 10 ani. Când am preluat această funcție, am întrebat care este poziția României, iar aceasta este de susținere a acordului Mercosur”, a declarat Nicușor Dan. Protejarea agricultorilor români în negocierile europene Șeful statului a precizat că, în urma presiunilor venite din partea agricultorilor europeni, România a susținut poziția Franței în dezbaterea internă din cadrul Uniunii Europene. Potrivit acestuia, negocierile recente au dus la obținerea unor beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni, inclusiv pentru cei din România. „În urma dezbaterilor din interiorul Uniunii Europene din ultimele luni, în cadrul acestei negocieri au fost obținute beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni și pentru agricultorii români”, a precizat președintele. Nicușor Dan s-a aflat sâmbătă la Iași, alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, pentru a participa la manifestările organizate de autoritățile locale cu prilejul împlinirii a 167 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească.

Trump amenință Canada cu taxe vamale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Canada cu tarife de 100% dacă încheie un acord comercial cu China

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat sâmbătă Canada cu impunerea unor taxe vamale de 100% asupra exporturilor canadiene către SUA, în cazul în care Ottawa finalizează un acord comercial cu China. Declarațiile vin după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat, săptămâna trecută, finalizarea cadrului unui astfel de acord. Trump: „Canada nu va deveni un canal pentru exporturile Chinei” Într-un mesaj publicat pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a avertizat că Statele Unite nu vor accepta ca Canada să devină un punct de tranzit pentru produsele chineze destinate pieței americane. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Dacă Mark Carney „crede că va face din Canada un «depozit portuar» prin care China să-și trimită bunurile și produsele către SUA, el se înșală amarnic”, a scris liderul de la Casa Albă. Declarații dure la adresa Chinei și Canadei Trump a continuat atacul cu afirmații extrem de dure la adresa Chinei, dar și a Canadei, susținând că un astfel de parteneriat ar avea consecințe devastatoare pentru statul canadian. „China va mânca de vie Canada, o va devora complet, inclusiv distrugându-i afacerile, structura socială și întregul său mod de viață”, a afirmat președintele american. Totodată, Trump a avertizat explicit că orice acord comercial între Canada și China va fi sancționat imediat. „Dacă Canada încheie un acord cu China, va fi imediat lovită de taxe vamale de 100% asupra tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA”, a precizat acesta. Mark Carney: China, „partener de încredere și predictibil” Tensiunile au escaladat după declarațiile recente ale premierului canadian. În timpul unei vizite oficiale în China, Mark Carney a descris Beijingul drept un „partener de încredere și predictibil”. Ulterior, la Forumul Economic Mondial de la Davos, el a îndemnat liderii europeni să încurajeze investițiile chineze în economiile lor. Trump reacționează la discursul premierului canadian Donald Trump și-a exprimat public nemulțumirea față de discursul susținut de Mark Carney la Davos, în care premierul canadian a avertizat asupra comportamentului hegemonic al marilor puteri și asupra folosirii integrării economice ca instrument de presiune geopolitică. „L-am văzut ieri pe premierul vostru, care n-a fost prea recunoscător”, a spus Trump în discursul său de la forum. „Canada trăiește de pe urma Statelor Unite. Să-ți amintești asta, Mark, data viitoare când faci o declarație!” Trump a insistat că Statele Unite oferă Canadei beneficii semnificative, fără a primi recunoștința cuvenită. Un discurs aplaudat la Davos: avertisment privind sfârșitul ordinii globale În ciuda reacției dure a liderului american, discursul lui Mark Carney a fost unul dintre cele mai apreciate la forumul de la Davos. Premierul canadian a susținut că „vechea ordine mondială” bazată pe reguli nu mai există și nu va mai putea fi restabilită, din cauza rivalității dintre marile puteri. Fără a menționa explicit Statele Unite sau pe Donald Trump, Carney a subliniat că puterile medii trebuie să renunțe la ipocrizie și să coopereze pentru a nu fi „înghițite” de marile state, care folosesc economia ca armă de presiune. Reacții internaționale: Finlanda laudă discursul lui Carney Președintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a lăudat discursul premierului canadian, apreciindu-l drept cel mai bun rostit la Davos în acest an. Potrivit acestuia, intervenția lui Carney a oferit o perspectivă clară asupra schimbărilor profunde care au loc în ordinea globală. Relația SUA–Canada, tot mai tensionată După revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că ar dori ca Canada să devină al 51-lea stat al SUA. Recent, el a distribuit inclusiv o imagine realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Canada, Groenlanda și Venezuela apar acoperite de drapelul american. Canada, exclusă din „Consiliul pentru Pace” inițiat de Trump După discursul lui Mark Carney de la Davos, Donald Trump a retras invitația adresată Canadei de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă prezentată ca alternativă la ONU, menită să contribuie la soluționarea conflictelor armate. Dintre cele aproximativ 60 de state invitate, doar 18 au semnat la Davos Carta fondatoare a consiliului. Potrivit documentului, țările care doresc statut de membru permanent trebuie să plătească, încă din primul an, o cotizație de un miliard de dolari.

PSD și AUR, încă un pas spre coalizare: ambele partide critică acordul UE–Mercosur. Ce prevede acesta și cum sunt afectați fermierii români (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu, George Simion)
Eveniment

PSD și AUR, încă un pas spre coalizare: ambele partide critică acordul UE–Mercosur. Miza: fermierii

Consiliul Uniunii Europene a aprobat pe 9 ianuarie 2026 două decizii care autorizează semnarea Acordului de Parteneriat UE–Mercosur și a unui Acord Comercial Interimar (care acoperă doar componenta de comerț). În practică, această etapă înseamnă că UE a dat undă verde pentru semnare la nivel de bloc, dar acordul nu intră automat în vigoare: urmează proceduri de aprobare, inclusiv în Parlamentul European. De ce acordul rămâne controversat în UE Blocul Mercosur urma să semneze acordul cu UE pe 17 ianuarie 2026, în Paraguay, ceea ce indică trecerea către faza formală de semnare după votul statelor membre. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Votul din Consiliu a avut loc în pofida opoziției unor state membre, iar subiectul a generat proteste și presiune politică, în special din partea sectorului agricol. Mizele economice sunt mari: acordul vizează eliminarea treptată a majorității tarifelor și deschiderea piețelor pentru bunuri industriale europene, dar și creșterea accesului pe piața UE pentru produse agroalimentare din America de Sud, ceea ce alimentează temeri privind concurența pentru fermierii europeni. Reacții politice în România: PSD, USR, AUR În România, tema a provocat tensiuni politice în coaliție și o dezbatere centrată pe riscurile pentru agricultură, în special pentru zootehnie. Ministerul Agriculturii, prin Florin Barbu, a susținut public că PSD nu este „împotriva Mercosur”, ci cere garanții pentru fermieri și procesatori, inclusiv standarde echivalente pentru produsele importate și un studiu de impact la nivelul Comisiei Europene. PSD a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României în COREPER să voteze în favoarea acordului, acuzând lipsa unor clauze „clare” de protecție pentru fermierii români. În același timp, președintele Nicușor Dan a declarat că România a votat în favoarea acordului, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor români și europeni, cu precădere în agricultură. Dinspre USR au existat reacții care susțin că acordul aduce câștiguri economice și că discuția trebuie purtată pe baza intereselor României, nu a confruntării politice. AUR a criticat, la rândul său, votul României pentru acord, calificându-l drept nociv pentru fermieri. Ce urmează, pe scurt După autorizarea semnării în Consiliu, procesul se mută către etapele de semnare și aprobare la nivel european, inclusiv prin vot în Parlamentul European, unde pot apărea amendamente, condiții sau întârzieri procedurale. În România, discuția rămâne concentrată pe garanțiile pentru sectorul agroalimentar și pe modul în care vor fi aplicate standardele și mecanismele de protecție, dacă acordul avansează către implementare.

PSD cere garanții în acordul UE–Mercosur (sursa: Facebook/ Florin Barbu)
Politică

PSD contestă acum acordul Mercosur, deși l-a aprobat în Parlamentul European

Partidul Social Democrat nu s-a opus acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, însă a solicitat garanții clare pentru protejarea fermierilor și procesatorilor români, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Acesta a subliniat că poziția PSD nu ține de jocuri politice, ci de necesitatea unor negocieri suplimentare la nivelul Comisiei Europene pentru a proteja agricultura românească. Într-adevăr, în decembrie 2025, toți europarlamentarii PSD au votat pentru acord.  Mai mult, Victor Negrescu (PSD) și-a explicat astfel votul favorabil: „Am votat în favoarea acestui raport, care întărește mecanismele de protecție pentru fermierii europeni în contextul acordurilor comerciale UE-Mercosur, printr-o aplicare mai rapidă și mai eficientă a clauzelor de salvgardare pentru produsele agricole sensibile. Documentul consolidează monitorizarea importurilor și permite intervenții timpurii atunci când există riscul unor dezechilibre pe piață, protejând veniturile agricultorilor și stabilitatea sectorului agricol. Pentru România, acest cadru este esențial pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile, protejarea producției locale și menținerea coeziunii economice și sociale în mediul rural.” România și Franța au cerut studiu de impact și standarde egale Ministrul Agriculturii a explicat că România, alături de Franța, a cerut Comisiei Europene realizarea unui studiu de impact privind efectele acordului Mercosur asupra agriculturii și industriei alimentare. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Totodată, autoritățile române au solicitat garanții că produsele agroalimentare importate din statele Mercosur respectă aceleași standarde impuse fermierilor din Uniunea Europeană, în special în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului și utilizării pesticidelor. Diferențe majore la utilizarea pesticidelor și riscuri pentru sănătate Florin Barbu a atras atenția asupra diferențelor semnificative dintre practicile agricole din UE și cele din zona Mercosur. În timp ce România utilizează sub un kilogram de pesticide pe hectar, în unele state din America Latină se ajunge la 12–15 kilograme pe hectar, aspect care ridică probleme serioase legate de sănătatea populației și concurența neloială. Zootehnia românească, sectorul cel mai expus Potrivit ministrului, zootehnia ar fi cea mai afectată de importurile din Mercosur, întrucât fermierii europeni sunt obligați să respecte reguli stricte privind bunăstarea animalelor. România a investit masiv în sectoarele de carne de pui, vită, porc și ovine, iar producătorii din afara UE nu sunt supuși acelorași condiționalități, ceea ce ar crea un dezechilibru major pe piață. Memorandum respins și cereri suplimentare la Bruxelles Florin Barbu a precizat că a respins, la finalul anului trecut, un memorandum legat de acordul Mercosur, solicitând ca aplicarea acestuia în agricultură și industria alimentară să fie voluntară. De asemenea, a cerut ca licențele pentru operatorii economici care importă produse din Mercosur să fie acordate de fiecare stat membru în parte, pentru a preveni interesele economice și presiunile de lobby la nivel european. Clauze de suspendare, ignorate de Comisia Europeană Ministrul Agriculturii a mai spus că România a cerut introducerea unor clauze de salvgardare, prin care acordul să fie suspendat dacă importurile depășesc cu peste 5% media ultimilor trei ani pentru anumite categorii de produse. Aceste propuneri nu au fost însă luate în calcul, motiv pentru care Barbu face apel la europarlamentarii români să susțină amendamentele atunci când acordul va ajunge la vot în Parlamentul European. Lipsa consultărilor în coaliție și discuții anunțate Întrebat despre dialogul cu premierul, ministrul Agriculturii a declarat că nu a existat nicio discuție în coaliția de guvernare pe tema Mercosur după respingerea memorandumului. El a anunțat însă că, începând de săptămâna viitoare, acordul va fi discutat la nivelul coaliției. Prețuri mult mai mici la carnea din Mercosur și riscul falimentului Florin Barbu a avertizat că prețurile produselor din Mercosur sunt semnificativ mai mici decât cele din UE: carnea de pui este de patru ori mai ieftină, iar carnea de vită de trei ori mai ieftină. În lipsa unor garanții, acest lucru ar putea duce la falimentul zootehniei din România și din Uniunea Europeană, în contextul în care țara noastră a devenit un jucător important pe piața europeană a cărnii de pui. Acord avantajos pentru alte industrii, dar problematic pentru agricultură Ministrul Agriculturii a admis că acordul Mercosur este benefic pentru alte ramuri economice, precum industria auto, industria de armament sau cea a cauciucurilor. Cu toate acestea, PSD consideră că agricultura românească trebuie protejată prin clauze clare și aplicabile. România a votat pentru acord, PSD contestă mandatul MAE Președintele Nicușor Dan a anunțat că România a votat în favoarea acordului UE–Mercosur, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor europeni. În replică, Partidul Social Democrat a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României să voteze în favoarea acordului, în absența unor garanții ferme pentru fermierii români.

Acord militar între Marea Britanie și Germania (sursa: army.mod.uk)
Internațional

Regatul Unit și Germania investesc 52 de milioane de lire în artilerie mobilă

Regatul Unit a anunțat duminică semnarea unui contract comun de achiziții publice cu Germania, în valoare de 52 de milioane de lire sterline (aproximativ 70 de milioane de dolari). Acordul vizează achiziționarea de artilerie avansată montată pe vehicule blindate, capabile să tragă în mișcare și să lovească ținte aflate la peste 70 de kilometri distanță. Acordul include testarea sistemului RCH 155 Potrivit Ministerului britanic al Apărării, acordul va permite armatei Marii Britanii să realizeze o demonstrație timpurie a capacităților sistemului RCH 155, în timp ce Germania va primi două unități pentru testare operațională. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Scopul contractului este evaluarea performanțelor și integrarea viitoarelor capacități de artilerie moderne în dotarea celor două armate. Cine produce noul sistem de artilerie Sistemul RCH 155 este produs de consorțiul franco-german KNDS, în colaborare cu compania germană Rheinmetall, doi dintre cei mai importanți producători europeni din industria de apărare. Conform comunicatului oficial, sistemul de artilerie: poate trage până la 8 proiectile pe minut în timpul deplasării poate fi operat de un echipaj format din doar doi militari are o autonomie de aproximativ 700 km fără realimentare Aceste caracteristici îl clasează între cele mai moderne sisteme de artilerie autopropulsată din Europa.

Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Internațional

Rusia nu va mai lăsa vasele ucrainene cu cereale să circule în Marea Neagră

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat miercuri că perioada acordului cu Ucraina privind transportul de cereale prin Marea Neagră „a trecut”. Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova Serghei Riabkov a sugerat că Moscova nu mai vede utilitatea sau relevanța acestui cadru de cooperare. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Săptămâna trecută, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că intenţionează să discute telefonic cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre posibilitatea relansării acordului cerealelor. Cu toate acestea, comunicatul oficial al Kremlinului, emis după convorbirea dintre cei doi lideri, nu a făcut nicio referire la acest subiect. Acordul cerealelor din Marea Neagră Acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră a fost semnat în iulie 2022, sub egida ONU și cu medierea Turciei. Scopul lui a fost să permită Ucrainei – unul dintre cei mai mari exportatori globali de grâu, porumb și semințe oleaginoase – să își trimită produsele agricole pe piețele internaționale, în ciuda războiului și blocadei maritime impuse de Rusia. Prin acest acord, navele încărcate cu cereale ucrainene puteau traversa în siguranță Marea Neagră, sub supravegherea Turciei, chiar dacă porturile ucrainene din Odesa, Ciornomorsk și Pivdeni se aflau în apropierea zonelor de conflict. De ce era acordul important Acordul a prevenit o criză alimentară globală, în special în țările din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, dependente de grâul ucrainean. A stabilizat prețurile cerealelor pe piețele internaționale. A oferit Ucrainei venituri importante într-o perioadă de război.

Casa Albă susține suveranitatea Ucrainei (sursa: X/Andriy Yermak)
Internațional

Casa Albă spune acum că "orice viitor acord trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei"

SUA, Ucraina și reprezentanți ai unor țări europene au avut la Geneva discuții considerate „constructive”, reafirmând că orice viitor acord pentru încheierea conflictului trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei. Casa Albă susține suveranitatea Ucrainei Casa Albă a salutat întâlnirile, descriindu-le drept „un pas semnificativ înainte” spre pace, menționând că a fost redactată o versiune îmbunătățită a cadrului de pace propus de Washington. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Negociatorii ucraineni au vorbit despre „progrese foarte bune”, iar secretarul de stat american, Marco Rubio, s-a declarat „foarte optimist”, apreciind că punctele rămase „nu sunt insurmontabile”. Planul, actualizat după obiecțiile Kievului și ale aliaților europeni, exclude ideea unei păci prin capitulare și subliniază rolul central al UE, alături de consultarea Rusiei prin canale diplomatice. Planul american, ajustat după criticile europene Inițial, documentul transmis de Washington relua mai multe cereri-cheie ale Moscovei, precum cedarea unor teritorii, limitarea armatei ucrainene și renunțarea la aderarea la NATO, în schimbul unor garanții de securitate și ridicarea progresivă a sancțiunilor din Vest. Această versiune a fost respinsă de Kiev și de principalele capitale europene – Paris, Londra, Berlin și Roma –, care au venit la Geneva pentru a evita un acord perceput ca o capitulare. Noua variantă a planului, apreciată de președintele Volodimir Zelenski, reflectă „prioritățile-cheie ale Ucrainei” și include o reafirmare fermă a dreptului acesteia de a-și alege destinul politic și militar. Donald Trump a acordat Kievului termen până pe 27 noiembrie pentru un răspuns, subliniind că propunerea nu este una „finală”. Participare extinsă a actorilor internaționali La negocieri au participat oficiali americani de rang înalt, inclusiv Jared Kushner, emisarul special Steve Witkoff și generalul Alexus Grynkewich, reprezentând structura militară NATO. Europenii și-au exprimat sprijinul deplin pentru Ucraina, insistând asupra rolului strategic al UE în procesul de pace, după cum a afirmat Ursula von der Leyen: „Ucraina a ales un destin european”. În paralel, Marea Britanie și SUA au convenit să colaboreze strâns, iar liderii europeni pregătesc o reuniune pentru coordonarea pozițiilor comune în marja summitului din Angola. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat, de asemenea, o videoconferință a statelor susținătoare ale Kievului. Rolul Turciei și perspectiva unui dialog cu Rusia Președintele turc Recep Tayyip Erdogan continuă să joace rolul de mediator între Kiev și Moscova și a anunțat o discuție telefonică cu Vladimir Putin, confirmată ulterior de Kremlin. Oficialii americani au subliniat că și Rusia trebuie „să-și spună cuvântul” în cadrul negocierilor, sugerând că dialogul diplomatic ar putea fi extins.

Zelenski, acord cu Grecia pentru importuri de gaz (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski anunță un acord de 2 miliarde de euro cu Grecia pentru importuri de gaz

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, duminică, că Ucraina va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaz în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Zelenski, acord cu Grecia pentru importuri de gaz Anunțul a fost făcut într-un mesaj video postat pe platforma X, în care liderul ucrainean se află într-un tren în timpul unui nou turneu european. Citește și: Avertisment de la Cotroceni: USR abuzează de imaginea lui Nicușor Dan și o să-i enerveze pe susținătorii președintelui Importurile sunt esențiale pentru a acoperi deficitul de producție rezultat în urma atacurilor aeriene ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene. Zelenski a precizat că livrările vor fi finanțate prin ajutor european. „Acord istoric” cu Franța Zelenski a anunțat că se așteaptă și la un „acord istoric” cu Franța, unde se va afla luni. Obiectivul acestui acord este consolidarea aviației de luptă a Ucrainei și întărirea sistemelor de apărare aeriană. Deși nu a oferit detalii suplimentare, Franța a transmis deja Ucrainei avioane Mirage și alte sisteme militare, ceea ce sugerează o posibilă extindere a sprijinului. Vizită în Spania pentru discuții privind apărarea aeriană În cadrul turneului european, Zelenski a menționat și o vizită în Spania, unde urmează să discute despre dezvoltarea apărării aeriene și noi inițiative împreună cu partenerii europeni. Nu a specificat ce anume solicită guvernului de la Madrid, dar a subliniat că sistemele de apărare aeriană și rachetele rămân priorități absolute pentru Ucraina. Președintele ucrainean a reamintit că țara sa se confruntă de mai bine de trei ani și jumătate cu invazia rusă, iar distrugerile sunt masive, în special din cauza atacurilor constante cu drone, rachete și rachete de croazieră.

Orbán Viktor anunță un acord cu Donald Trump (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán susține că Trump va compensa fondurile tăiate Ungariei de către UE: E un scut financiar

Premierul ungar Orbán Viktor a declarat că a semnat un acord cu președintele american Donald Trump privind crearea unui „scut financiar” menit să asigure Ungariei acces la finanțări practic nelimitate din SUA, înlocuind astfel eventualele fonduri reținute de Uniunea Europeană, transmite agenția MTI. Sprijin financiar american împotriva „atacurilor externe” La întoarcerea de la Washington, Orbán a afirmat, în fața jurnaliștilor aflați la bordul aeronavei care îl readucea la Budapesta, că Statele Unite au promis să protejeze stabilitatea financiară a Ungariei de orice formă de atac extern, fie el speculativ sau politic. Citește și: Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „Incitare la ura de clasă” „Dacă are loc un atac financiar împotriva cursului nostru de schimb, a ratingului de credit sau a datoriei — din orice parte a lumii, să lăsăm deoparte Bruxellesul — putem conta pe sprijinul american pentru a-l contracara”, a declarat premierul, adăugând ironic: „Bună dimineața, Bruxelles!”. „Scutul financiar” SUA, un avantaj strategic pentru Budapesta Potrivit postului hirado.hu, Viktor Orbán a subliniat că, grație noului acord, Ungaria nu va mai fi nevoită să amâne sau să renunțe la proiecte strategice din cauza incertitudinilor legate de finanțarea europeană. „Putem implementa totul”, a spus liderul ungar, explicând că parteneriatul financiar cu Trump va consolida poziția Ungariei pe piețele internaționale și va avea efecte pozitive asupra cursului forintului și asupra condițiilor de împrumut din viitor. „Acest scut financiar al SUA ne întărește și creează un mediu financiar internațional mai favorabil pentru Ungaria”, a conchis Viktor Orbán, prezentând acordul ca pe un pas major în consolidarea independenței economice a țării sale față de Bruxelles.

SUA ar putea relaxa tarifele pentru China (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță posibilitatea reducerii tarifelor pentru China înaintea întâlnirii cu Xi Jinping

Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, că ia în considerare reducerea tarifelor impuse importurilor din China, în special celor legate de fentanil, înaintea întrevederii programate cu liderul chinez Xi Jinping. Cei doi urmează să se întâlnească joi, în Coreea de Sud, în marja summitului APEC, pentru a discuta despre relațiile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii. SUA ar putea relaxa tarifele pentru China Trump a afirmat că speră să ajungă la „un acord excelent pentru ambele părți”, care să pună capăt tensiunilor economice dintre Washington și Beijing. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Potrivit Wall Street Journal, China ar putea accepta controale mai stricte asupra exporturilor de substanțe chimice precursoare pentru fabricarea fentanilului, în schimbul unei relaxări a tarifelor americane. Președintele SUA a subliniat că „întreaga lume urmărește” rezultatul acestor discuții. Fentanilul, în centrul disputei comerciale Donald Trump a acuzat în repetate rânduri China că are o contribuție indirectă la criza fentanilului din Statele Unite, un opioid sintetic de până la 50 de ori mai puternic decât heroina. Administrația americană susține că substanțele chimice folosite la fabricarea drogului provin în mare parte din China, iar măsurile de control mai stricte ar putea salva mii de vieți. Turneu asiatic și discuții cu aliații regionali Vizita în Coreea de Sud reprezintă a treia etapă a turneului asiatic al președintelui american, după Malaezia și Japonia. Trump s-a întâlnit miercuri cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung, pentru a discuta atât cooperarea în domeniul apărării în fața amenințării Coreei de Nord, cât și relațiile comerciale bilaterale. Liderul american a declarat că un acord comercial între SUA și Seul „va fi finalizat foarte curând”, deși persistă diferențe legate de taxele pentru automobile și investițiile sud-coreene în Statele Unite. Summitul APEC, test pentru relațiile Washington–Beijing Întâlnirea Trump–Xi este așteptată cu interes global, fiind prima după șase ani între cei doi lideri. Deși negociatorii au convenit deja asupra unui cadru preliminar de discuții, rămâne de văzut dacă va fi semnat un acord concret care să reducă tensiunile comerciale și să stabilizeze piețele. Analiștii consideră că SUA caută o „victorie diplomatică rapidă”, în timp ce China încearcă să restabilească încrederea și echilibrul în relațiile bilaterale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră