joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: acord

75 articole
Economie

Cinci miliarde de euro ar putea intra în România datorită acordului UE-Mercosur (Nicușor Dan)

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă, la Iași, că acordul comercial semnat de Uniunea Europeană cu statele Mercosur reprezintă o șansă importantă pentru economia românească, în special pentru industria auto, unul dintre pilonii principali ai exporturilor naționale. Impact direct asupra industriei auto românești Potrivit șefului statului, acordul UE–Mercosur este „ceva benefic” pentru România și trebuie tratat ca „o chestiune extrem de serioasă”, având în vedere ponderea majoră a sectorului auto în economia națională. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” România înregistrează exporturi anuale de aproximativ 90 de miliarde de euro, dintre care aproape jumătate provin direct sau indirect din industria auto. „Închipuiți-vă ce înseamnă o piață suplimentară pentru întreaga industrie auto europeană, din care România este o componentă importantă”, a explicat președintele. Posibilă creștere de până la 15% a industriei auto Nicușor Dan estimează că acordul cu Mercosur ar putea genera o creștere de 10–15% a industriei auto din România, ceea ce ar însemna un aport anual de miliarde de euro la exporturi. „Ce ar însemna pentru România ca de la un export de 42–43 de miliarde de euro să vină anual încă 5 miliarde în România, în industria românească? Când discutăm de Mercosur, trebuie să ne uităm la ambele părți ale balanței”, a subliniat șeful statului. Poziția României: susținere constantă pentru Mercosur Președintele a reamintit că negocierile privind acordul UE–Mercosur durează de peste două decenii, iar poziția oficială a României este una de susținere de aproximativ zece ani. „Mercosur se dezbate de 25 de ani. România are o poziție oficială formată de vreo 10 ani. Când am preluat această funcție, am întrebat care este poziția României, iar aceasta este de susținere a acordului Mercosur”, a declarat Nicușor Dan. Protejarea agricultorilor români în negocierile europene Șeful statului a precizat că, în urma presiunilor venite din partea agricultorilor europeni, România a susținut poziția Franței în dezbaterea internă din cadrul Uniunii Europene. Potrivit acestuia, negocierile recente au dus la obținerea unor beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni, inclusiv pentru cei din România. „În urma dezbaterilor din interiorul Uniunii Europene din ultimele luni, în cadrul acestei negocieri au fost obținute beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni și pentru agricultorii români”, a precizat președintele. Nicușor Dan s-a aflat sâmbătă la Iași, alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, pentru a participa la manifestările organizate de autoritățile locale cu prilejul împlinirii a 167 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească.

Acordul UE–Mercosur, oportunitate majoră pentru România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Trump amenință Canada cu taxe vamale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință Canada cu tarife de 100% dacă încheie un acord comercial cu China

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat sâmbătă Canada cu impunerea unor taxe vamale de 100% asupra exporturilor canadiene către SUA, în cazul în care Ottawa finalizează un acord comercial cu China. Declarațiile vin după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat, săptămâna trecută, finalizarea cadrului unui astfel de acord. Trump: „Canada nu va deveni un canal pentru exporturile Chinei” Într-un mesaj publicat pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a avertizat că Statele Unite nu vor accepta ca Canada să devină un punct de tranzit pentru produsele chineze destinate pieței americane. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Dacă Mark Carney „crede că va face din Canada un «depozit portuar» prin care China să-și trimită bunurile și produsele către SUA, el se înșală amarnic”, a scris liderul de la Casa Albă. Declarații dure la adresa Chinei și Canadei Trump a continuat atacul cu afirmații extrem de dure la adresa Chinei, dar și a Canadei, susținând că un astfel de parteneriat ar avea consecințe devastatoare pentru statul canadian. „China va mânca de vie Canada, o va devora complet, inclusiv distrugându-i afacerile, structura socială și întregul său mod de viață”, a afirmat președintele american. Totodată, Trump a avertizat explicit că orice acord comercial între Canada și China va fi sancționat imediat. „Dacă Canada încheie un acord cu China, va fi imediat lovită de taxe vamale de 100% asupra tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA”, a precizat acesta. Mark Carney: China, „partener de încredere și predictibil” Tensiunile au escaladat după declarațiile recente ale premierului canadian. În timpul unei vizite oficiale în China, Mark Carney a descris Beijingul drept un „partener de încredere și predictibil”. Ulterior, la Forumul Economic Mondial de la Davos, el a îndemnat liderii europeni să încurajeze investițiile chineze în economiile lor. Trump reacționează la discursul premierului canadian Donald Trump și-a exprimat public nemulțumirea față de discursul susținut de Mark Carney la Davos, în care premierul canadian a avertizat asupra comportamentului hegemonic al marilor puteri și asupra folosirii integrării economice ca instrument de presiune geopolitică. „L-am văzut ieri pe premierul vostru, care n-a fost prea recunoscător”, a spus Trump în discursul său de la forum. „Canada trăiește de pe urma Statelor Unite. Să-ți amintești asta, Mark, data viitoare când faci o declarație!” Trump a insistat că Statele Unite oferă Canadei beneficii semnificative, fără a primi recunoștința cuvenită. Un discurs aplaudat la Davos: avertisment privind sfârșitul ordinii globale În ciuda reacției dure a liderului american, discursul lui Mark Carney a fost unul dintre cele mai apreciate la forumul de la Davos. Premierul canadian a susținut că „vechea ordine mondială” bazată pe reguli nu mai există și nu va mai putea fi restabilită, din cauza rivalității dintre marile puteri. Fără a menționa explicit Statele Unite sau pe Donald Trump, Carney a subliniat că puterile medii trebuie să renunțe la ipocrizie și să coopereze pentru a nu fi „înghițite” de marile state, care folosesc economia ca armă de presiune. Reacții internaționale: Finlanda laudă discursul lui Carney Președintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a lăudat discursul premierului canadian, apreciindu-l drept cel mai bun rostit la Davos în acest an. Potrivit acestuia, intervenția lui Carney a oferit o perspectivă clară asupra schimbărilor profunde care au loc în ordinea globală. Relația SUA–Canada, tot mai tensionată După revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că ar dori ca Canada să devină al 51-lea stat al SUA. Recent, el a distribuit inclusiv o imagine realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Canada, Groenlanda și Venezuela apar acoperite de drapelul american. Canada, exclusă din „Consiliul pentru Pace” inițiat de Trump După discursul lui Mark Carney de la Davos, Donald Trump a retras invitația adresată Canadei de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă prezentată ca alternativă la ONU, menită să contribuie la soluționarea conflictelor armate. Dintre cele aproximativ 60 de state invitate, doar 18 au semnat la Davos Carta fondatoare a consiliului. Potrivit documentului, țările care doresc statut de membru permanent trebuie să plătească, încă din primul an, o cotizație de un miliard de dolari.

PSD și AUR, încă un pas spre coalizare: ambele partide critică acordul UE–Mercosur. Ce prevede acesta și cum sunt afectați fermierii români (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu, George Simion)
Eveniment

PSD și AUR, încă un pas spre coalizare: ambele partide critică acordul UE–Mercosur. Miza: fermierii

Consiliul Uniunii Europene a aprobat pe 9 ianuarie 2026 două decizii care autorizează semnarea Acordului de Parteneriat UE–Mercosur și a unui Acord Comercial Interimar (care acoperă doar componenta de comerț). În practică, această etapă înseamnă că UE a dat undă verde pentru semnare la nivel de bloc, dar acordul nu intră automat în vigoare: urmează proceduri de aprobare, inclusiv în Parlamentul European. De ce acordul rămâne controversat în UE Blocul Mercosur urma să semneze acordul cu UE pe 17 ianuarie 2026, în Paraguay, ceea ce indică trecerea către faza formală de semnare după votul statelor membre. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Votul din Consiliu a avut loc în pofida opoziției unor state membre, iar subiectul a generat proteste și presiune politică, în special din partea sectorului agricol. Mizele economice sunt mari: acordul vizează eliminarea treptată a majorității tarifelor și deschiderea piețelor pentru bunuri industriale europene, dar și creșterea accesului pe piața UE pentru produse agroalimentare din America de Sud, ceea ce alimentează temeri privind concurența pentru fermierii europeni. Reacții politice în România: PSD, USR, AUR În România, tema a provocat tensiuni politice în coaliție și o dezbatere centrată pe riscurile pentru agricultură, în special pentru zootehnie. Ministerul Agriculturii, prin Florin Barbu, a susținut public că PSD nu este „împotriva Mercosur”, ci cere garanții pentru fermieri și procesatori, inclusiv standarde echivalente pentru produsele importate și un studiu de impact la nivelul Comisiei Europene. PSD a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României în COREPER să voteze în favoarea acordului, acuzând lipsa unor clauze „clare” de protecție pentru fermierii români. În același timp, președintele Nicușor Dan a declarat că România a votat în favoarea acordului, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor români și europeni, cu precădere în agricultură. Dinspre USR au existat reacții care susțin că acordul aduce câștiguri economice și că discuția trebuie purtată pe baza intereselor României, nu a confruntării politice. AUR a criticat, la rândul său, votul României pentru acord, calificându-l drept nociv pentru fermieri. Ce urmează, pe scurt După autorizarea semnării în Consiliu, procesul se mută către etapele de semnare și aprobare la nivel european, inclusiv prin vot în Parlamentul European, unde pot apărea amendamente, condiții sau întârzieri procedurale. În România, discuția rămâne concentrată pe garanțiile pentru sectorul agroalimentar și pe modul în care vor fi aplicate standardele și mecanismele de protecție, dacă acordul avansează către implementare.

PSD cere garanții în acordul UE–Mercosur (sursa: Facebook/ Florin Barbu)
Politică

PSD contestă acum acordul Mercosur, deși l-a aprobat în Parlamentul European

Partidul Social Democrat nu s-a opus acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, însă a solicitat garanții clare pentru protejarea fermierilor și procesatorilor români, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Acesta a subliniat că poziția PSD nu ține de jocuri politice, ci de necesitatea unor negocieri suplimentare la nivelul Comisiei Europene pentru a proteja agricultura românească. Într-adevăr, în decembrie 2025, toți europarlamentarii PSD au votat pentru acord.  Mai mult, Victor Negrescu (PSD) și-a explicat astfel votul favorabil: „Am votat în favoarea acestui raport, care întărește mecanismele de protecție pentru fermierii europeni în contextul acordurilor comerciale UE-Mercosur, printr-o aplicare mai rapidă și mai eficientă a clauzelor de salvgardare pentru produsele agricole sensibile. Documentul consolidează monitorizarea importurilor și permite intervenții timpurii atunci când există riscul unor dezechilibre pe piață, protejând veniturile agricultorilor și stabilitatea sectorului agricol. Pentru România, acest cadru este esențial pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile, protejarea producției locale și menținerea coeziunii economice și sociale în mediul rural.” România și Franța au cerut studiu de impact și standarde egale Ministrul Agriculturii a explicat că România, alături de Franța, a cerut Comisiei Europene realizarea unui studiu de impact privind efectele acordului Mercosur asupra agriculturii și industriei alimentare. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Totodată, autoritățile române au solicitat garanții că produsele agroalimentare importate din statele Mercosur respectă aceleași standarde impuse fermierilor din Uniunea Europeană, în special în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului și utilizării pesticidelor. Diferențe majore la utilizarea pesticidelor și riscuri pentru sănătate Florin Barbu a atras atenția asupra diferențelor semnificative dintre practicile agricole din UE și cele din zona Mercosur. În timp ce România utilizează sub un kilogram de pesticide pe hectar, în unele state din America Latină se ajunge la 12–15 kilograme pe hectar, aspect care ridică probleme serioase legate de sănătatea populației și concurența neloială. Zootehnia românească, sectorul cel mai expus Potrivit ministrului, zootehnia ar fi cea mai afectată de importurile din Mercosur, întrucât fermierii europeni sunt obligați să respecte reguli stricte privind bunăstarea animalelor. România a investit masiv în sectoarele de carne de pui, vită, porc și ovine, iar producătorii din afara UE nu sunt supuși acelorași condiționalități, ceea ce ar crea un dezechilibru major pe piață. Memorandum respins și cereri suplimentare la Bruxelles Florin Barbu a precizat că a respins, la finalul anului trecut, un memorandum legat de acordul Mercosur, solicitând ca aplicarea acestuia în agricultură și industria alimentară să fie voluntară. De asemenea, a cerut ca licențele pentru operatorii economici care importă produse din Mercosur să fie acordate de fiecare stat membru în parte, pentru a preveni interesele economice și presiunile de lobby la nivel european. Clauze de suspendare, ignorate de Comisia Europeană Ministrul Agriculturii a mai spus că România a cerut introducerea unor clauze de salvgardare, prin care acordul să fie suspendat dacă importurile depășesc cu peste 5% media ultimilor trei ani pentru anumite categorii de produse. Aceste propuneri nu au fost însă luate în calcul, motiv pentru care Barbu face apel la europarlamentarii români să susțină amendamentele atunci când acordul va ajunge la vot în Parlamentul European. Lipsa consultărilor în coaliție și discuții anunțate Întrebat despre dialogul cu premierul, ministrul Agriculturii a declarat că nu a existat nicio discuție în coaliția de guvernare pe tema Mercosur după respingerea memorandumului. El a anunțat însă că, începând de săptămâna viitoare, acordul va fi discutat la nivelul coaliției. Prețuri mult mai mici la carnea din Mercosur și riscul falimentului Florin Barbu a avertizat că prețurile produselor din Mercosur sunt semnificativ mai mici decât cele din UE: carnea de pui este de patru ori mai ieftină, iar carnea de vită de trei ori mai ieftină. În lipsa unor garanții, acest lucru ar putea duce la falimentul zootehniei din România și din Uniunea Europeană, în contextul în care țara noastră a devenit un jucător important pe piața europeană a cărnii de pui. Acord avantajos pentru alte industrii, dar problematic pentru agricultură Ministrul Agriculturii a admis că acordul Mercosur este benefic pentru alte ramuri economice, precum industria auto, industria de armament sau cea a cauciucurilor. Cu toate acestea, PSD consideră că agricultura românească trebuie protejată prin clauze clare și aplicabile. România a votat pentru acord, PSD contestă mandatul MAE Președintele Nicușor Dan a anunțat că România a votat în favoarea acordului UE–Mercosur, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor europeni. În replică, Partidul Social Democrat a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României să voteze în favoarea acordului, în absența unor garanții ferme pentru fermierii români.

Acord militar între Marea Britanie și Germania (sursa: army.mod.uk)
Internațional

Regatul Unit și Germania investesc 52 de milioane de lire în artilerie mobilă

Regatul Unit a anunțat duminică semnarea unui contract comun de achiziții publice cu Germania, în valoare de 52 de milioane de lire sterline (aproximativ 70 de milioane de dolari). Acordul vizează achiziționarea de artilerie avansată montată pe vehicule blindate, capabile să tragă în mișcare și să lovească ținte aflate la peste 70 de kilometri distanță. Acordul include testarea sistemului RCH 155 Potrivit Ministerului britanic al Apărării, acordul va permite armatei Marii Britanii să realizeze o demonstrație timpurie a capacităților sistemului RCH 155, în timp ce Germania va primi două unități pentru testare operațională. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Scopul contractului este evaluarea performanțelor și integrarea viitoarelor capacități de artilerie moderne în dotarea celor două armate. Cine produce noul sistem de artilerie Sistemul RCH 155 este produs de consorțiul franco-german KNDS, în colaborare cu compania germană Rheinmetall, doi dintre cei mai importanți producători europeni din industria de apărare. Conform comunicatului oficial, sistemul de artilerie: poate trage până la 8 proiectile pe minut în timpul deplasării poate fi operat de un echipaj format din doar doi militari are o autonomie de aproximativ 700 km fără realimentare Aceste caracteristici îl clasează între cele mai moderne sisteme de artilerie autopropulsată din Europa.

Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Internațional

Rusia nu va mai lăsa vasele ucrainene cu cereale să circule în Marea Neagră

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat miercuri că perioada acordului cu Ucraina privind transportul de cereale prin Marea Neagră „a trecut”. Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova Serghei Riabkov a sugerat că Moscova nu mai vede utilitatea sau relevanța acestui cadru de cooperare. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Săptămâna trecută, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că intenţionează să discute telefonic cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre posibilitatea relansării acordului cerealelor. Cu toate acestea, comunicatul oficial al Kremlinului, emis după convorbirea dintre cei doi lideri, nu a făcut nicio referire la acest subiect. Acordul cerealelor din Marea Neagră Acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră a fost semnat în iulie 2022, sub egida ONU și cu medierea Turciei. Scopul lui a fost să permită Ucrainei – unul dintre cei mai mari exportatori globali de grâu, porumb și semințe oleaginoase – să își trimită produsele agricole pe piețele internaționale, în ciuda războiului și blocadei maritime impuse de Rusia. Prin acest acord, navele încărcate cu cereale ucrainene puteau traversa în siguranță Marea Neagră, sub supravegherea Turciei, chiar dacă porturile ucrainene din Odesa, Ciornomorsk și Pivdeni se aflau în apropierea zonelor de conflict. De ce era acordul important Acordul a prevenit o criză alimentară globală, în special în țările din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, dependente de grâul ucrainean. A stabilizat prețurile cerealelor pe piețele internaționale. A oferit Ucrainei venituri importante într-o perioadă de război.

Casa Albă susține suveranitatea Ucrainei (sursa: X/Andriy Yermak)
Internațional

Casa Albă spune acum că "orice viitor acord trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei"

SUA, Ucraina și reprezentanți ai unor țări europene au avut la Geneva discuții considerate „constructive”, reafirmând că orice viitor acord pentru încheierea conflictului trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei. Casa Albă susține suveranitatea Ucrainei Casa Albă a salutat întâlnirile, descriindu-le drept „un pas semnificativ înainte” spre pace, menționând că a fost redactată o versiune îmbunătățită a cadrului de pace propus de Washington. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Negociatorii ucraineni au vorbit despre „progrese foarte bune”, iar secretarul de stat american, Marco Rubio, s-a declarat „foarte optimist”, apreciind că punctele rămase „nu sunt insurmontabile”. Planul, actualizat după obiecțiile Kievului și ale aliaților europeni, exclude ideea unei păci prin capitulare și subliniază rolul central al UE, alături de consultarea Rusiei prin canale diplomatice. Planul american, ajustat după criticile europene Inițial, documentul transmis de Washington relua mai multe cereri-cheie ale Moscovei, precum cedarea unor teritorii, limitarea armatei ucrainene și renunțarea la aderarea la NATO, în schimbul unor garanții de securitate și ridicarea progresivă a sancțiunilor din Vest. Această versiune a fost respinsă de Kiev și de principalele capitale europene – Paris, Londra, Berlin și Roma –, care au venit la Geneva pentru a evita un acord perceput ca o capitulare. Noua variantă a planului, apreciată de președintele Volodimir Zelenski, reflectă „prioritățile-cheie ale Ucrainei” și include o reafirmare fermă a dreptului acesteia de a-și alege destinul politic și militar. Donald Trump a acordat Kievului termen până pe 27 noiembrie pentru un răspuns, subliniind că propunerea nu este una „finală”. Participare extinsă a actorilor internaționali La negocieri au participat oficiali americani de rang înalt, inclusiv Jared Kushner, emisarul special Steve Witkoff și generalul Alexus Grynkewich, reprezentând structura militară NATO. Europenii și-au exprimat sprijinul deplin pentru Ucraina, insistând asupra rolului strategic al UE în procesul de pace, după cum a afirmat Ursula von der Leyen: „Ucraina a ales un destin european”. În paralel, Marea Britanie și SUA au convenit să colaboreze strâns, iar liderii europeni pregătesc o reuniune pentru coordonarea pozițiilor comune în marja summitului din Angola. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat, de asemenea, o videoconferință a statelor susținătoare ale Kievului. Rolul Turciei și perspectiva unui dialog cu Rusia Președintele turc Recep Tayyip Erdogan continuă să joace rolul de mediator între Kiev și Moscova și a anunțat o discuție telefonică cu Vladimir Putin, confirmată ulterior de Kremlin. Oficialii americani au subliniat că și Rusia trebuie „să-și spună cuvântul” în cadrul negocierilor, sugerând că dialogul diplomatic ar putea fi extins.

Zelenski, acord cu Grecia pentru importuri de gaz (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski anunță un acord de 2 miliarde de euro cu Grecia pentru importuri de gaz

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, duminică, că Ucraina va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaz în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Zelenski, acord cu Grecia pentru importuri de gaz Anunțul a fost făcut într-un mesaj video postat pe platforma X, în care liderul ucrainean se află într-un tren în timpul unui nou turneu european. Citește și: Avertisment de la Cotroceni: USR abuzează de imaginea lui Nicușor Dan și o să-i enerveze pe susținătorii președintelui Importurile sunt esențiale pentru a acoperi deficitul de producție rezultat în urma atacurilor aeriene ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene. Zelenski a precizat că livrările vor fi finanțate prin ajutor european. „Acord istoric” cu Franța Zelenski a anunțat că se așteaptă și la un „acord istoric” cu Franța, unde se va afla luni. Obiectivul acestui acord este consolidarea aviației de luptă a Ucrainei și întărirea sistemelor de apărare aeriană. Deși nu a oferit detalii suplimentare, Franța a transmis deja Ucrainei avioane Mirage și alte sisteme militare, ceea ce sugerează o posibilă extindere a sprijinului. Vizită în Spania pentru discuții privind apărarea aeriană În cadrul turneului european, Zelenski a menționat și o vizită în Spania, unde urmează să discute despre dezvoltarea apărării aeriene și noi inițiative împreună cu partenerii europeni. Nu a specificat ce anume solicită guvernului de la Madrid, dar a subliniat că sistemele de apărare aeriană și rachetele rămân priorități absolute pentru Ucraina. Președintele ucrainean a reamintit că țara sa se confruntă de mai bine de trei ani și jumătate cu invazia rusă, iar distrugerile sunt masive, în special din cauza atacurilor constante cu drone, rachete și rachete de croazieră.

Orbán Viktor anunță un acord cu Donald Trump (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán susține că Trump va compensa fondurile tăiate Ungariei de către UE: E un scut financiar

Premierul ungar Orbán Viktor a declarat că a semnat un acord cu președintele american Donald Trump privind crearea unui „scut financiar” menit să asigure Ungariei acces la finanțări practic nelimitate din SUA, înlocuind astfel eventualele fonduri reținute de Uniunea Europeană, transmite agenția MTI. Sprijin financiar american împotriva „atacurilor externe” La întoarcerea de la Washington, Orbán a afirmat, în fața jurnaliștilor aflați la bordul aeronavei care îl readucea la Budapesta, că Statele Unite au promis să protejeze stabilitatea financiară a Ungariei de orice formă de atac extern, fie el speculativ sau politic. Citește și: Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „Incitare la ura de clasă” „Dacă are loc un atac financiar împotriva cursului nostru de schimb, a ratingului de credit sau a datoriei — din orice parte a lumii, să lăsăm deoparte Bruxellesul — putem conta pe sprijinul american pentru a-l contracara”, a declarat premierul, adăugând ironic: „Bună dimineața, Bruxelles!”. „Scutul financiar” SUA, un avantaj strategic pentru Budapesta Potrivit postului hirado.hu, Viktor Orbán a subliniat că, grație noului acord, Ungaria nu va mai fi nevoită să amâne sau să renunțe la proiecte strategice din cauza incertitudinilor legate de finanțarea europeană. „Putem implementa totul”, a spus liderul ungar, explicând că parteneriatul financiar cu Trump va consolida poziția Ungariei pe piețele internaționale și va avea efecte pozitive asupra cursului forintului și asupra condițiilor de împrumut din viitor. „Acest scut financiar al SUA ne întărește și creează un mediu financiar internațional mai favorabil pentru Ungaria”, a conchis Viktor Orbán, prezentând acordul ca pe un pas major în consolidarea independenței economice a țării sale față de Bruxelles.

SUA ar putea relaxa tarifele pentru China (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță posibilitatea reducerii tarifelor pentru China înaintea întâlnirii cu Xi Jinping

Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, că ia în considerare reducerea tarifelor impuse importurilor din China, în special celor legate de fentanil, înaintea întrevederii programate cu liderul chinez Xi Jinping. Cei doi urmează să se întâlnească joi, în Coreea de Sud, în marja summitului APEC, pentru a discuta despre relațiile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii. SUA ar putea relaxa tarifele pentru China Trump a afirmat că speră să ajungă la „un acord excelent pentru ambele părți”, care să pună capăt tensiunilor economice dintre Washington și Beijing. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Potrivit Wall Street Journal, China ar putea accepta controale mai stricte asupra exporturilor de substanțe chimice precursoare pentru fabricarea fentanilului, în schimbul unei relaxări a tarifelor americane. Președintele SUA a subliniat că „întreaga lume urmărește” rezultatul acestor discuții. Fentanilul, în centrul disputei comerciale Donald Trump a acuzat în repetate rânduri China că are o contribuție indirectă la criza fentanilului din Statele Unite, un opioid sintetic de până la 50 de ori mai puternic decât heroina. Administrația americană susține că substanțele chimice folosite la fabricarea drogului provin în mare parte din China, iar măsurile de control mai stricte ar putea salva mii de vieți. Turneu asiatic și discuții cu aliații regionali Vizita în Coreea de Sud reprezintă a treia etapă a turneului asiatic al președintelui american, după Malaezia și Japonia. Trump s-a întâlnit miercuri cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung, pentru a discuta atât cooperarea în domeniul apărării în fața amenințării Coreei de Nord, cât și relațiile comerciale bilaterale. Liderul american a declarat că un acord comercial între SUA și Seul „va fi finalizat foarte curând”, deși persistă diferențe legate de taxele pentru automobile și investițiile sud-coreene în Statele Unite. Summitul APEC, test pentru relațiile Washington–Beijing Întâlnirea Trump–Xi este așteptată cu interes global, fiind prima după șase ani între cei doi lideri. Deși negociatorii au convenit deja asupra unui cadru preliminar de discuții, rămâne de văzut dacă va fi semnat un acord concret care să reducă tensiunile comerciale și să stabilizeze piețele. Analiștii consideră că SUA caută o „victorie diplomatică rapidă”, în timp ce China încearcă să restabilească încrederea și echilibrul în relațiile bilaterale.

India va produce avionul rusesc SJ-100 (sursa: X/HAL)
Internațional

India va produce primul avion de pasageri din 1988: acord strategic cu Rusia pentru SJ-100

Compania aerospațială publică indiană Hindustan Aeronautics Limited (HAL) și compania rusă de stat United Aircraft Corporation (UAC) au semnat un acord istoric pentru producția în India a avionului de pasageri SJ-100, marcând prima fabricare integrală a unei aeronave civile în țară din 1988. Acord semnat la Moscova pentru producția avionului SJ-100 Potrivit unui comunicat oficial publicat de HAL pe rețeaua X, memorandumului de înțelegere a fost semnat la Moscova, pe 27 octombrie 2025. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș „HAL și UAC au semnat la Moscova un memorandum de înțelegere pentru producția avionului civil SJ-100”, a transmis compania indiană, subliniind importanța strategică a proiectului. SJ-100, un avion dezvoltat de compania Suhoi Modelul SJ-100 este un avion cu fuselaj îngust, dezvoltat de compania rusă Suhoi la începutul anilor 2000. Până în prezent, au fost construite peste 200 de unități, utilizate de 16 companii aeriene comerciale din întreaga lume. Noua colaborare permite adaptarea producției acestui model la infrastructura industrială indiană, consolidând capacitatea locală de fabricație și transferul de tehnologie. Primul avion civil produs în India după 1988 HAL a subliniat că SJ-100 va fi prima aeronavă de pasageri fabricată în India după modelul AVRO HS-748, de concepție britanică, produs între 1961 și 1988. Proiectul este văzut ca un pas major în revitalizarea industriei aerospațiale indiene și în reducerea dependenței de importurile occidentale. Acordul, semnat pe fondul izolării Rusiei Parteneriatul vine într-un context geopolitic tensionat, în care Rusia se confruntă cu izolare internațională și sancțiuni severe din cauza războiului din Ucraina. În acest climat, India s-a remarcat ca unul dintre puținii parteneri comerciali care au menținut relațiile economice cu Moscova, adoptând o politică de echilibru între Occident și Est. Relațiile indo-ruse, consolidate la nivel diplomatic Apropierea dintre cele două țări a fost confirmată în august 2025, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), unde premierul indian Narendra Modi s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Acordul HAL–UAC este perceput ca o continuare practică a acestei cooperări, cu implicații majore pentru industria aeronautică și pentru poziția Indiei pe piața globală a aviației civile.

Acord comercial major între SUA și China (sursa: NBC)
Internațional

Șantajul lui Trump la China pare să funcționeze: tarife mai mici pentru minerale rare

Negociatorii americani și chinezi au ajuns la un „cadru semnificativ de acord” care ar putea preveni impunerea unor taxe vamale suplimentare de 100% asupra exporturilor chineze către Statele Unite. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, după cea de-a cincea rundă de discuții cu vicepremierul chinez He Lifeng. Întâlniri la nivel înalt înainte de summitul Trump–Xi Discuțiile bilaterale s-au desfășurat la Kuala Lumpur, înaintea întâlnirii dintre președinții Donald Trump și Xi Jinping, programată pentru joi, în Coreea de Sud, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori „Cred că avem șanse reale să ajungem la un acord global”, a declarat Trump sâmbătă, la bordul avionului prezidențial Air Force One. Beijingul ar amâna restricțiile la exportul de minerale rare Potrivit lui Scott Bessent, China intenționează să amâne cu un an introducerea restricțiilor la exportul de minerale rare, materii esențiale pentru industria tehnologică și energetică globală. În același timp, Beijingul ar urma să reia achizițiile de soia americană, o decizie care ar aduce beneficii majore fermierilor din SUA. În schimb, Washingtonul nu va mai impune taxele suplimentare de 100% asupra produselor chinezești, măsură pe care președintele Trump o anunțase anterior ca posibilă sancțiune comercială. „Cred că vom evita acest lucru, pentru ca taxele vamale să fie evitate”, a declarat Bessent pentru postul ABC. Acordul, o gură de oxigen pentru fermierii americani Ministrul american al finanțelor a subliniat că înțelegerea va include achiziții agricole substanțiale din partea Chinei, în special de soia. „După ce acordul va fi făcut public, fermierii americani vor fi foarte mulțumiți, atât pentru acest sezon, cât și pentru următorii ani”, a precizat Bessent, el însuși producător de soia. Discuțiile includ și cooperarea împotriva traficului de fentanil Într-un interviu acordat postului NBC, Scott Bessent a menționat că negocierile au vizat și alte domenii sensibile, inclusiv combaterea traficului de droguri sintetice. Beijingul ar fi acceptat să colaboreze cu Washingtonul pentru limitarea fluxurilor de precursori chimici folosiți la fabricarea fentanilului, care ajung în Statele Unite prin Mexic și Canada. „Acordul va include o cooperare foarte importantă pentru a bloca precursorii de droguri care alimentează criza fentanilului”, a explicat oficialul american. Trump și Xi vor discuta și despre „planul de pace global” În cadrul viitoarei întrevederi, Donald Trump și Xi Jinping ar urma să abordeze și „planul de pace global” propus de liderul american, potrivit lui Bessent. Detaliile nu au fost încă făcute publice, însă oficialii de la Washington descriu întâlnirea ca pe un moment decisiv pentru stabilitatea economică și diplomatică mondială.

Pakistan și Afganistan, acord de încetare a focului (sursa: X/Ministry of Foreign Affairs - Qatar)
Internațional

Pakistan și Afganistan, acord de încetare a focului după discuții în Qatar

Pakistanul și Afganistanul au ajuns duminică la un acord privind o încetare imediată a focului, după discuții tensionate desfășurate în Qatar. Decizia vine pe fondul celor mai grave confruntări armate dintre cele două state vecine din ultimele decenii, potrivit agenției dpa. Anunțul ministrului pakistanez al apărării Ministrul apărării din Pakistan, Khawaja Asif, a confirmat în cursul dimineții de duminică, printr-o postare pe platforma X, că înțelegerea a fost finalizată. Citește și: BREAKING Încă o explozie într-un bloc, duminică dimineața, din cauza unei acumulări de gaze „Un acord de încetare a focului între Pakistan și Afganistan a fost finalizat. Seriile de atacuri teroriste din Afganistan pe teritoriul Pakistanului vor fi oprite imediat”, a declarat oficialul pakistanez. Angajamentul reciproc privind respectarea teritoriului Khawaja Asif a subliniat că ambele țări au convenit să respecte integritatea teritorială una alteia și să evite viitoare provocări la frontieră. Totodată, o nouă rundă de discuții bilaterale este programată pentru 25 octombrie, la Istanbul, unde vor fi abordate „chestiuni detaliate” privind cooperarea de securitate. Kabulul confirmă acordul Purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, a confirmat la rândul său semnarea acordului, afirmând că Afganistanul „nu va susține grupurile care comit atacuri împotriva guvernului Pakistan”. Ambele guverne au mulțumit Qatarului și Turciei pentru rolul lor de mediere în negocieri. Relații tensionate după venirea talibanilor la putere Fostele state aliate au intrat într-o spirală a violenței după ce talibanii au preluat puterea în Afganistan în 2021, iar atacurile asupra Pakistanului s-au intensificat. Relațiile bilaterale s-au deteriorat semnificativ în urma loviturilor aeriene lansate de Islamabad asupra capitalei Kabul, pe 9 septembrie, și asupra unei piețe din provincia Paktika. Confruntări armate de-a lungul Liniei Durand Forțele afgane au răspuns prin atacuri de-a lungul Liniei Durand, frontiera disputată care separă cele două state. Înainte de acordul de încetare a focului, trupele de la sol au folosit artilerie și arme grele, intensificând tensiunile la graniță. Islamabad acuză Kabulul de complicitate cu talibanii pakistanezi Guvernul pakistanez acuză regimul taliban că oferă adăpost militanților din Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), o grupare insurgentă care luptă pentru impunerea unui regim islamic în Pakistan. Autoritățile de la Kabul resping acuzațiile, insistând că nu tolerează activitățile grupurilor teroriste pe teritoriul afgan.

Acord istoric de încetare a focului în Gaza (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

A fost semnat acordul de încetare a focului între Hamas și Israel. Nu este clar ce urmează în Gaza

Președintele american Donald Trump și liderii din Egipt, Qatar și Turcia au semnat luni, în stațiunea Sharm el-Sheikh, acordul de încetare a focului între Israel și Hamas, menit să pună capăt războiului din Fâșia Gaza. Ceremonia a reunit aproximativ 30 de lideri mondiali, marcând un moment considerat istoric pentru stabilitatea Orientului Mijlociu. O ceremonie simbolică la Marea Roșie La o masă lungă amplasată în fața liderilor mondiali, Donald Trump, președintele Egiptului Abdel-Fattah al-Sisi, emirul Qatarului Tamim bin Hamad Al Thani și președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan au semnat documentul comun privind încetarea focului. Citește și: Nicușor Dan cere SRI să fie preocupat de corupție. Corupția, în noua Strategie de Securitate Națională Planul propus de Trump are ca scop consolidarea păcii și reconstrucția Fâșiei Gaza, la un an după izbucnirea conflictului din 7 octombrie 2023, când Hamas a lansat un atac masiv asupra Israelului. Lideri mondiali, prezenți la semnarea acordului Printre personalitățile internaționale care au asistat la ceremonie s-au numărat Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Keir Starmer, prim-ministrul Regatului Unit; Emmanuel Macron, președintele Franței; Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei. Această participare amplă a fost percepută drept un semn de sprijin internațional pentru demersul de pace din Orientul Mijlociu. Trump: „Nu am mai văzut atâta fericire” După semnarea documentului, Donald Trump a declarat că momentul a fost „o mare cumpănă” în istoria recentă a regiunii: „Totul a mers atât de bine încât nimeni nu ar fi crezut că putem ajunge aici, certificând și încheind totul. Nu am mai văzut niciodată atâta fericire”, a spus liderul american. Trump a descris acordul drept „cel mai mare și mai complex” pe care l-a negociat vreodată, subliniind că a evitat „un potențial al Treilea Război Mondial” în Orientul Mijlociu. Un acord amplu, ale cărui detalii nu au fost publicate Președintele american a explicat că documentul semnat este „cuprinzător și detaliat”, conținând reguli și reglementări menite să garanteze pacea pe termen lung. Deocamdată, conținutul exact al acordului nu a fost făcut public, însă surse diplomatice afirmă că acesta include prevederi privind oprirea completă a ostilităților și inițierea unui plan de reconstrucție economică în Gaza. „Acesta a fost cel mai mare și cel mai dificil acord. Poate că în multe privințe așa a fost, dar am fost foarte talentați”, a mai spus Trump. Liderii regionali, în centrul negocierilor Donald Trump a elogiat sprijinul liderilor din Egipt, Qatar și Turcia, afirmând că fără cooperarea lor acordul nu ar fi fost posibil: „Acești lideri sunt cei mai mari, mai puternici și mai bogați. Toți s-au unit pentru a rezolva criza din Gaza. A devenit o nebunie, dar când am început să vorbim, totul s-a rezolvat”, a declarat președintele american. Președintele Egiptului, Abdel-Fattah al-Sisi, i-a spus lui Trump: „Ești singurul capabil să obții pacea în regiune.” Conferință pentru reconstrucția Gazei În cadrul discuțiilor, Egiptul a propus organizarea unei conferințe internaționale pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, în colaborare cu Germania. Potrivit surselor egiptene, evenimentul ar urma să aibă loc în noiembrie, la Cairo, însă data exactă nu a fost încă stabilită. Un pas istoric spre pace în Orientul Mijlociu Semnarea acordului de la Sharm el-Sheikh marchează cel mai amplu demers diplomatic pentru pace în Orientul Mijlociu din ultimul deceniu. Deși conținutul complet al documentului rămâne confidențial, evenimentul este considerat un punct de cotitură în relațiile dintre Israel și Hamas, dar și o victorie diplomatică majoră pentru administrația Trump.

Hamas eliberează șapte ostatici israelieni (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas eliberează șapte ostatici israelieni în prima etapă a acordului de încetare a focului din Gaza

Gruparea islamistă palestiniană Hamas a predat luni șapte ostatici israelieni reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii în Fâșia Gaza, marcând prima etapă a acordului de încetare a focului cu Israelul. Hamas eliberează șapte ostatici israelieni Schimbul prevede eliberarea treptată a ostaticilor în schimbul deținuților palestinieni. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic Evenimentul are loc cu câteva ore înaintea unui summit internațional pentru pace programat în Egipt, la care participă președintele american Donald Trump. Primele transferuri de ostatici și reacțiile din Israel Hamas a publicat luni dimineață o listă cu 20 de ostatici care urmează să fie eliberați, iar armata israeliană a confirmat că vehiculele Crucii Roșii se îndreaptă spre un punct de predare convenit în nordul Fâșiei Gaza. În Piața Ostaticilor din Tel Aviv, zeci de persoane așteptau cu emoție în fața ecranelor care afișau portretele celor răpiți. Potrivit planului american, 48 de ostatici, vii sau morți, urmează să fie readuși în Israel, în paralel cu eliberarea a 250 de prizonieri palestinieni, dintre care mulți condamnați pentru atacuri mortale asupra israelienilor. Netanyahu: „Un eveniment istoric între tristețe și bucurie” În a patra zi a încetării focului, premierul Benjamin Netanyahu a descris eliberarea ostaticilor ca pe un „eveniment istoric”, ce îmbină „tristețea și bucuria”. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Shosh Bedrosian, cei 20 de ostatici aflați în viață urmau să fie predați Crucii Roșii simultan. O organizație internațională inclusă în planul de pace urmează să ajute la identificarea ostaticilor decedați care nu au fost încă returnați. Trump participă la summitul pentru pace din Egipt După o vizită oficială în Israel, unde va vorbi în fața Knessetului și se va întâlni cu familiile ostaticilor, Donald Trump va merge la Sharm el-Sheikh, în Egipt. Acolo va coprezida un summit pentru pace împreună cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, alături de lideri din peste 20 de țări și secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Reuniunea are ca temă centrală viitorul guvernării Fâșiei Gaza, devastată de doi ani de război. Țările mediatoare și planul american pentru Gaza Statele Unite, Egiptul, Qatarul și, posibil, Turcia vor semna un document de garantare a acordului de încetare a focului. Nici Israelul, nici Hamas nu vor participa la reuniune, iar Iranul, susținător al mișcării Hamas, a fost invitat, dar nu va fi prezent. Planul american prevede excluderea Hamas din conducerea Fâșiei Gaza și distrugerea arsenalului său militar, guvernarea urmând să fie preluată de un comitet palestinian tehnocrat aflat sub supervizarea unui organism internațional de tranziție condus de președintele Trump. Palestinienii se întorc în nordul devastat al Gazei Odată cu armistițiul, sute de mii de palestinieni strămutați s-au întors în nordul Gazei, transformat într-un câmp de ruine. Camioane încărcate cu ajutoare umanitare au început să intre în enclavă prin punctele Kerem Shalom și Rafah, deși unele transporturi ar fi fost jefuite, potrivit martorilor locali. Un conflict cu bilanț tragic Războiul din Gaza a fost declanșat pe 7 octombrie 2023, când Hamas a atacat teritoriul israelian, ucigând 1.219 persoane, majoritatea civili, și răpind 251 de ostatici. În urma campaniei de represalii, peste 67.000 de palestinieni au fost uciși în Fâșia Gaza, potrivit Ministerului Sănătății al guvernului Hamas, cifre considerate de ONU ca fiind credibile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră