marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: achiziții

16 articole
Investigații

DOCUMENT EXCLUSIV Ce cumpără MAI din banii SAFE (2,2 miliarde euro): arme, drone și chiar un tren

2,2 miliarde euro va primi Ministerul Afacerilor Interne din banii împrumutați de statul român prin programul european SAFE. Cea mai mare sumă va fi cheltuită de Departamentul pentru Situații de Urgență, respectiv de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și de Inspectoratul General de Aviație, instituții controlate de secretarul de stat Raed Arafat. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate lista oficială cu toate produsele și echipamentele pe care MAI urmează să le cumpere cu acordul ministrului Cătălin Predoiu și al secretarului de stat Raed Arafat. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Pe lista de cumpărături se află pistoale și arme de asalt, elicoptere multifuncționale, bărci de intervenție rapide, camioane de intervenție, ambulanțe, avion tactic, tren de intervenție pentru transportul victimelor, dar și blindate. Armament, căști, veste antiglonț și măști de gaze: 453,65 de milioane de euro Ministerul Afacerilor Interne vrea să schimbe complet armamentul din dotarea polițiștilor, jandarmilor și a altor categorii de forțe subordonate. La solicitarea DeFapt.ro, Direcția de Informare și Relații Publice a MAI a transmis că pentru Sistemul de Ordine Publică, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv) se vor cumpăra „arme și muniții individuale de luptă pentru infanterie, conforme standardelor NATO (diferite categorii și calibre, prioritar pistoale și arme de asalt)”. Valoarea contractului va fi de 340,35 de milioane de euro. Totodată, se vor cumpăra căști de protecție balistică, veste antiglonț și măști de gaze în cuantum de 104 milioane euro.   Alte 9,2 milioane de euro vor fi alocate pentru achiziția de optică și optoelectronică. Adică vor fi cumpărate lunete de ochire cu vedere nocturnă, vizoare „Red Dot” pentry puști de asalt, lunete și monoculare cu vedere nocturnă adaptabile la casca balistică. Elicoptere, bărci și camioane: 348,379 de milioane de euro   Managementul mișcării necontrolate a populației și evacuarea în masă a populație va costa nu mai puțin de 348,379 de milioane de euro. Din acești bani se vor cumpăra 12 elicoptere multifuncționale, ambarcațiuni de intervenție rapidă, 85 de camioane de intervenție și 42 tabere mobile. Cinci din cele 12 elicoptere vor fi folosite pentru transportul medical. Poliția Română și Jandarmeria Română vor primi trei elicoptere, iar restul vor fi alocate pentru protecția și apărarea civilă. Blindate de intervenție: 283,76 de milioane de euro Direcția Comunicare a MAI a transmis că pentru „mobilitate militară” s-a alocat un buget de 283,76 de milioane de euro. Banii vor fi cheltuiți pentru achiziția a 150 de blindate de intervenție 4x4, 42 de vehicule de transport operațional, de monitorizare și cu capacitate de protecție mărită pentru Jandarmeria Română. În plus, se vor mai achiziționa 15 autoateliere mobile, patru cisterne și ambarcațiuni operative. Tren de intervenție, avion tactic și ambulanțe: 514,61 milioane euro 514,61 milioane euro au fost alocați pentru achiziția unui tren de intervenție pentru transportul pacienților, a unui avion tactic, ambulanțe pentru transportul pacienților cu grad ridicat de contagiozitate, vehicule pentru transportul personalulul și a victimelor multiple și a unui sistem de simulare de zbor. Pe partea de amenințări chimice, biologice și radionucleare (CBRNe) se vor cumpăra containere HAZMAT, unități mobile CBRNe, sisteme de protecție colectivă, containere pentru decontaminarea populației, dar și a infrastructurii și a echipamentelor tehnice. Mai mult, se vor cumpăra aparate de inspecție RX, dispozitive de scandare a muniției și identificarea explozivilor, costume de protecție și roboți pirotehnici. Drone NATO aeriene, acvatice și subacvatice Ministerul de Interne vrea să cumpere cinci tipuri de drone de tip NATO: mini UAS cu aripi fixe, mini UAS multicopter, UAS mic cu aripi fixe, UAS mic multicopter și UGS mini. Pe lângă acestea se vor mai achiziționa sisteme fără pilot de suprafață și subacvatice. Plus o platformă intregrată de instruire a operatorilor și piloților de drone. Toate acestea vor costa cumulat 74,95 milioane de euro. Însă se vor mai lua și două sisteme diferite de antidrone. Primul va fi de tipul C-UAS fix, iar celălalt C-UAS portabil/mobil, plus vehicule tactice.

Ce cumpără MAI din banii SAFE (2,2 miliarde euro): de la arme și blindate, la drone și chiar un tren (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Ciolacu are proiecte mari de achiziții, la Buzău: pateuri, dulciuri și covrigi Foto: captură tiktok
Politică

Ciolacu are proiecte mari de achiziții, la Buzău: pateuri, dulciuri și covrigi

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu are proiecte mari de achiziții, la Buzău, unde a fost ales președinte al Consiliului Județean: pateuri, dulciuri și covrigi, conform Programului Anual de Achiziții Publice pentru anul 2026 aprobat recent de Consiliul Județean. Informația a fost postată pe Facebook de fostul său contracandidat, Mihai Răzvan Moraru. Citește și: Enormele sume cash ale ministrului Muncii, în lei și euro. Milioane nejustificate, Manole refuză să explice Acesta susține că în programul de achiziții de anul trecut nu se găseau produse de panificație, patiserie și cofetărie, servicii de restaurant sau aranjamente florale. În plus, ar fi crescut alocarea pentru servicii precum promovarea în presă - 1,5 milioane de lei - sau „excursie cu presa prin județ”, estimată la 100.000 de lei.  Ciolacu are proiecte mari de achiziții, la Buzău: pateuri, dulciuri și covrigi „Acum câteva zile CJ Buzău a aprobat forma inițială a Programului Anual de Achiziții Publice pentru anul 2026. Îl găsiți în linkul din comentarii, ultimul fișier de pe paginǎ. Ce regăsim aici, față de același Program de anul trecut:   O reducere substanțialǎ a bugetului de investiții. Zero investiții noi în drumurile județene, în rețeaua de apă și canal, în centre comunitare pentru copii, tineri și vârstnici. Planul de investiții reprezintă doar 36% din bugetul total propus și o scădere de 94% față de 2025, în care toate proiectele incluse sunt cele deja începute, în anii anteriori, la Spitalul Județean și în două zone turistice, cu finanțare PRSE2021-2027.   Achitia de bunuri crește cu 51% și reprezintă 25% din buget. Pe lângă achiziția de pubele și containere, sunt bugetate dotări cu sume importante în mobilier, IT, electronice și electrocasnice.   Însă uimitoare este achiziția de servicii și ce se include aici. Serviciile reprezintă 38.7% din buget 2026 față de 1.2% în 2025, crescând de PATRU ori în valoare nominală. Iar aici regăsim noi bugete, care nu existau în trecut : - achiziția de servicii de catering ( mâncare și băutură ) 250.000 lei - achiziția de produse de panificație, patiserie și cofetărie : 225.000 lei. - achiziția de aranjamente florale : 90.000 lei. - achiziția de servicii restaurant : 40.000 lei. - servicii speciale de transport : 125.000 lei.   Dar și servicii cu bugete mai mari : - servicii de pază : 800.000 lei. - organizare evenimente : 2.000.000 lei. - promovare în presă : 1.5 milioane lei. - excursie cu presa prin județ : 100.000 lei.   În schimb, bugetul pentru indicatoare e de doar 100.000 lei, în condițiile în care turistul nu prea găsește obiectivele turistice și încă 200.000 lei pentru totemuri intrare în județ. Mai există un acord cadru pentru deszăpezire de 66 milioane de lei, perioada 2026-2030. Și în buget pentru protecția animalelor și a deșeurilor de animale de 2.1 milioane lei.   În schimb, pentru copiii vulnerabili din județ se acordă un buget de doar 270.000 lei, cam jumătate din bugetul de fursecuri, băutură și mâncare. Restul : tineri, vârstnici, antreprenori - nu există!   Zero proiecte noi de investiții, doar alocări pentru proiecte începute!   Așa arată austeritatea și dezvoltarea în viziunea lui Marcel Ciolacu”, a scris Moraru. 

Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE

România va lua împrumuturi de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE – Acțiune pentru Securitatea Europei pentru achiziții de armament, muniții, drone, securitate cibernetică, protecția infrastructurilor critice, dar și construcția de drumuri și poduri. DeFapt.ro a analizat cum se vor împărți banii între ministerele conduse de liderii USR, PNL și PSD. țCitește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 Cea mai mare parte a banilor împrumutați va ajunge să fie cheltuită de Ministerul Apărării Naționale, urmat de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Afacerilor Interne.  Ce este SAFE și care sunt condițiile de eligibilitate Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 27 mai 2025 programul SAFE - „Acțiune pentru Securitatea Europei”. Acesta este un instrument financiar prin care statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi pe termen lung cu dobânzi de până la 3%, pentru a cumpăra tehnică militară și muniții. Principala condiție pentru a putea beneficia de aceste împrumuturi este ca tehnica militară și munițiile care urmează să fie achiziționate să fie produse în proporție de minimum 65% pe teritoriul Uniunii Europene. O altă condiție prevede ca contractele de achiziție să fie semnate până în vara anului 2026, iar produsele să fie livrate până în 2030. Ce se poate cumpăra Totodată, conform documentelor publice, s-au stabilit două mari categorii de produse ce pot fi cumpărate prin SAFE. În prima categorie au fost incluse muniții și rachete, sisteme de artilerie, capacități de luptă terestră, drone mici, protecția infrastructurii critice, cibernetică și mobilitate militară. În a doua categorie intră sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, nave și submarine, drone și sisteme anti-drone, tehnologie pentru inteligență artificială și război electronic, sisteme C4ISTAR, active și servicii spațiale, dar și sisteme de protecție a activelor spațiale. Șeful cancelariei lui Bolojan „vămuiește” propunerile Documentele oficiale arată că România va beneficia de împrumuturi prin SAFE în valoare de16,68 miliarde de euro. Conform unei Ordonanțe de Urgență adoptate joi, Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a decis ca toate proiectele de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei, în fruntea căreia se află Mihai Jurcă. Mai mult, Cancelaria Prim-Ministrului negociază cooperarea cu alte state eligibile pentru a întruni condițiile de finanțare. Tot cancelarul Mihai Jurcă va primi de la Ministerul Apărării Naționale propunerile de achiziții, dar și numele potențialilor furnizori. Ulterior, Ministerul Economiei transmite (atenție, doar la solicitarea Cancelariei) propuneri de măsuri de cooperare aferente fiecărui proiect de achiziție. „Șeful Cancelariei Prim-Ministrului stabilește, prin ordin, cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect, în acord cu prevederile Instrumentului SAFE, luând în considerare cerințele operaționale sau similare”, se mai menționează în OUG. Lista finală, aprobată de CSAT. Ultimul cuvânt îl are Comisia Europeană Dar realitatea este un pic diferită. Cancelaria va centraliza, întra-adevăr toate propunerile de achiziții, dar lista finală cu proiectele va fi aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare al Țării, în ședința din data de 24 noiembrie 2025.  Lista finală cu documentațiile aferente va ajunge apoi la Comisia Europeană, care are drept de veto asupra proiectelor care vor fi primi finanțare. Cinci miliarde la Transporturi Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Constantin Șerban, va primi în jur de cinci miliarde de euro din SAFE. Aproape 4,5 miliarde euro vor fi cheltuiți prin intermediul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) și Companiei Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru construcția unor bucăți de autostrăzi. Prima bucată va avea o lungime de 89 de km, între Târgu Neamț (Moțca) și Ungheni, trecând prin Iași. Cealaltă, care leagă Pașcani de Suceava și Siret, va avea aproximativ 100 de km. Dar, pentru a se încadra în suma prevăzută, tronsonul de drum Suceava – Siret va fi retrogradat de la autostradă la drum expres. Diferență de peste 500 de milioane de euro va fi alocată pentru dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța, dar și pentru alte proiecte minore. Predoiu împarte 2,8 miliarde euro cu Raed Arafat  Liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a anunțat printr-un comunicat de presă că propune proiecte în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru a primi finanțare prin mecanismul SAFE. Însă banii îi va împărți în mod egal cu secretarul de stat Raed Arafat, șeful  Departamentului pentru Situații de Urgență. „Proiectele includ sisteme avansate de supraveghere, echipamente de protecție și mobilitate, drone pentru monitorizare, tehnologii pentru managementul situațiilor de urgență și comunicații securizate și au aplicabilitate duală, atât în pace, cât și în situații de conflict, fiind aliniate cu prioritățile de înzestrare ale MAI. (…) Bugetul propus se împarte egal între Ordine și Siguranță Publică și Situații de Urgență și Protecție Civilă, câte 1,4 miliarde euro fiecare”, se menționează în comunicatul MAI. Există deja oferte pentru miliardele destinate Armatei Useristul Ionuț Moșteanu, în calitate de ministru al Apărării Naționale, va primi diferența de aproape nouă miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei române. În capul listei de finanțări se află achiziția de sisteme portabile de rachete Mistral 3 (MANPADS) de la compania franceză MBDA. Valoarea acestui contract este de 600 de milioane de euro. Alte 6,5 miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziția a 216 tancuri. Contractul este vânat de sud-coreenii de la Hyundai Rotem care, după ce i-a plimbat deja pe politicienii și generalii români prin Coreea de Sud, și-au arătat disponibilitatea de a produce tancurile K2 în România. Pe fir au intrat și nemții de la Rheinmetall. Aceștia oferă tancurile KF51 Panther, care îndeplinesc integral cerințele SAFE. Cel mai probabil, însă, Rheinmetall vizează un alt contract, de 2,5 miliarde de euro: furnizarea a 298 de mașini de luptă KF41 Lynx pentru infanterie. Principalul contracandidat al nemților pentru acest contract sunt alți sud-coreeni (Hanwha), cu mașina de luptă Redback. Pe lista de achiziții a MApN prin SAFE se mai află 200.000 de arme de asalt, tip NATO, în șase configurații. Contractul, în valoare de 440 de milioane de euro, este vizat de compania belgiană FN Herstal, dar și de nemții de la Heckler & Koch (HK). O altă companie care vrea să obțină contractul este SIG Sauer. Totodată, se vrea și cumpărarea de radare militare de la compania franceza Thales.  

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc Foto: Facebook Primăria Cluj-Napoca
Justiție

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” - presa

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe”, a precizat parchetul anticorupție pentru Stiri de Cluj.  Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Un director și un șef de serviciu din primărie ar fi fost „ridicați de acasă”.  DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc „Potrivit informațiilor obținute de Știri de Cluj din surse apropiate anchetei, biroul Direcției Tehnice din cadrul Primariei Cluj-Napoca a fost sigilat în jurul orei 4:00 dimineața, iar anchetatorii se află și la această oră în sediul primăriei. Conform acelorași surse, sunt vizați directorul Direcției Tehnice, Virgil Poruțiu, precum și Lucia Lupea, șefa Serviciului Achiziții, care ar fi fost ridicați la primele ore ale dimineții de acasă”, arată această publicație.  Primăria a confirmat această informație. „La solicitarea DNA Cluj, Primăria Cluj-Napoca în această dimineață a pus la dispoziția organelor de control documentele solicitate în cadrul demersului DNA. Activitatea primăriei se desfășoară normal și colaborează instituțional cu organele statului potrivit prevederilor legale”, a spus un purtător de cuvând al primăriei. În schimb, DNA a arătat că nu va furniza nici un fel de informații: „Sunt activitati procedurale. Nu o să facem nicio comunicare publică pe acestă temă, momentan. Căci, așa cum am spus, sunt activități procedurale într-un dosar de-al nostru. Suntem în faza de strângere de probe”. 

Plăți pentru servicii fictive, sume umflate, la Spitalul "Sf. Maria" din Iași (sursa: Pexels/Daria Kruchkova)
Eveniment

Spitalul unde au murit copii din cauza nosocomialelor, plăți pentru lucrări fictive, sume umflate

Plăți pentru servicii fictive, sume umflate, arată un raport recent publicat de Camera de Conturi Iași, care evidențiază deficiențe majore în gestionarea achizițiilor publice la Spitalul de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași. Plăți pentru servicii fictive, sume umflate Conform auditorilor, au fost efectuate plăți care au depășit valorile contractuale, s-au achitat facturi fără temei legal și s-au decontat servicii de curățenie fără dovezi că acestea au fost prestate efectiv. Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Raportul este unul punctual, realizat în urma unor sesizări primite de autoritate, și nu acoperă întreaga activitate a instituției. În perioada evaluată, conducerea spitalului era asigurată de Alina Belu, care între timp a fost înlocuită din funcție. Continuarea, în Ziarul de Iași.

„Chargeback”, banii înapoi pentru servicii nelivrate (sursa: Pexels/Negative Space)
Eveniment

"Chargeback", cum recuperezi ușor banii pe achiziții online nelivrate: plătești cu card de credit

„Chargeback”, banii înapoi pentru servicii nelivrate. Plata cu cardul de credit oferă protecție suplimentară în cazul în care achizițiile online sau serviciile plătite, precum vacanțele, nu sunt livrate. „Chargeback”, banii înapoi pentru servicii nelivrate Procedura numită chargeback permite solicitarea anulării tranzacției și recuperarea banilor direct prin bancă. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează Acest mecanism este un avantaj important pentru consumatori în fața furnizorilor care nu își respectă obligațiile. Astfel, alegerea metodei de plată poate transforma o pierdere financiară într-o situație ușor de rezolvat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sectorul 2, nevoie de mobilier urban (sursa: Facebook/Radu Mihaiu)
Eveniment

Sectorul 2, nevoie de mobilier urban

Sectorul 2, nevoie de mobilier urban. Administraţia Domeniului Public Sector 2 anunţă pe SEAP licitaţie pentru bănci, mobilier urban şi mobilier avertizor în valoare totală cuprinsă între 51 şi 168 de milioane de lei. Sectorul 2, nevoie de mobilier urban Urmează să fie încheiate trei acorduri-cadru, pe o durată de patru ani. În vederea evaluării ofertelor, componenta financiară va avea o pondere de 40%, garanţia 20%, etichetarea ecologică 20%, iar alte aspecte tehnice vor avea o pondere de 20%. Citește și: Statul păgubește peste un milion de pensionari: aceștia nu pot obține adeverințe de vechime de la Arhivele Naționale, documentele sunt prea scumpe Termenul limită pentru primirea ofertelor este 30 septembrie. Conform caietului de sarcini, acordul-cadru vizează dotarea cu mobilier urban a locurilor de joacă, locurilor de recreere, zonelor verzi, platbandelor prin înlocuirea şi completarea coşurilor de gunoi, băncilor, panourilor de informare, stâlpilor de blocare. La ora actuală se reabilitează toate platbandele şi locurile de recreere unde urmează a fi montat mobilier urban nou (bănci, coşuri de gunoi, panouri de informare, scrumiere, mese de tenis, etc). Bănci, coșuri de gunoi, ansamblu pentru șah "La nivelul Sectorului 2, s-a identificat necesitatea completării cu mobilier urban, cu unul nou de calitate superioară şi design deosebit. Mobilierul urban trebuie să corespundă exigenţelor cetăţenilor sub aspectul confortului urban, funcţionalităţii, esteticii şi durabilităţii. Achiziţionarea acestor produse este necesară, deoarece, odată cu trecerea timpului, mobilierul urban existent se degradează sau este distrus de persoane rău voitoare şi astfel trebuie înlocuit", menţionează sursa citată. Se vor achiziţiona 15 tipuri de bănci (între 2.820 şi 7.800 bucăţi), 11 tipuri de coşuri de gunoi (între 2.200 şi 13.000 bucăţi), cişmele publice (20 - 100 bucăţi), ansamblu pentru şah (20 - 100 bucăţi), mese pentru ping pong (10 - 50 bucăţi), coşuri de baschet (20 - 100 de bucăţi), porţi de fotbal (100 - 250 bucăţi), scrumiere (200 - 1.000 bucăţi), suporturi pentru biciclete (100 - 1.600 bucăţi), panouri pentru afişaj (1.400 - 4.800 bucăţi), cabine pentru pază (35 - 80 bucăţi), foişoare (6 - 18), pergole (100 - 400 bucăţi), jardiniere (100 - 400), aviziere (3.500 - 7000), panouri afişare stradală (80 - 800).

Guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“ Foto: facebook
Eveniment

Guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“

Deși deficitul a explodat, guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“: crește valoarea mașinilor hibrid care pot fi cumpărate de instituțiile statului. CSM își poate moderniza parcul auto. Prevederea a fost strecurată pe șest în ordonanța de urgență 87/2024 care modifică - la doar o săptămână de la emitere - OUG 70/2024 privind e-TVA. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial Însă în noul act cu putere de lege s-au introdus mai multe prevederi fără nici o legătură cu reglementarea inițială. Guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“ “Prin excepție de la prevederile alin. (8), autoritățile și instituțiile publice pot achiziționa autoturisme cu propulsie hibridă — alimentate pe benzină + electric — al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 27.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție“, se arată în noua ordonanță. Plafonul era de 23.000 de euro, până acum. În preambul nu se găsește nici o explicație a acestei măsuri. Nu se știe ce impact bugetar ar urma să aibă. Reglementarea vine la circa zece zile de la o altă ordonanță de urgență, prin care se exceptează anumite entități de la interdicția impusă până la finalul anului în curs pentru toate autoritățile și instituțiile publice să facă achiziții de mașini noi. Aceste entități sunt Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Consiliul Superior al Magistraturii, care vor putea face astfel de cumpărături, fiind invocate războiul din Ucraina, pericolele generate de migrația ilegală și creșterea infracționalității.

Sume uriașe pentru dotarea Armatei române (sursa: Facebook/Ministerul Apararii Nationale, Romania)
Investigații

Sume uriașe pentru dotarea Armatei române

Sume uriașe pentru dotarea Armatei române. Tancuri, elicoptere, obuziere, blindate, sisteme de apărare cibernetică, sisteme de război electronic și submarine de luptă. Așa arată lista scurtă de cumpărături a Ministerului Apărării Naționale, care are la dispoziție un buget pentru cumpărături de 30 de miliarde lei în 2024 (echivalentul a șase miliarde de euro). Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Pe lista lungă de cumpărături a Ministerului Apărării Naționale, cea cu final în 2027, se află sistemele C4I, mașini de luptă pentru infanterie, drone, sisteme antiaeriene, avioane F-35, corvete și modernizarea celor două vechi fregate T22R. Noutatea: sistemul de război electronic Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvăr, și-a făcut o listă lungă de cumpărături pentru perioada 2024-2027. Pentru anul viitor, oficialii Ministerului Apărării au la dispoziție un buget de peste șase miliarde de euro pentru a înzestra Armata Română. În capul listei de cumpărături se află achiziția unui sistem de securitate și apărare cibernetică și a unui sistem de război electronic (SREM). Se mai dorește achiziționarea unui sistem de rachete antiaeriene MANPAD, după ce MApN a anulat ultima licitație organizată în acest sens. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Dar, așa cum a dezvăluit în exclusivitate DeFapt.ro, s-au cumpărat deja 54 de sisteme cu peste 90 de milioane de dolari de la compania sud-coreeană LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție. Submarin în loc de corvete Tot din Coreea de Sud ar putea fi cumpărate cele trei sisteme de obuziere 155 mm pentru care MApN a pregătit deja 850 de milioane de euro. Din Franța ar urma să fie achiziționate două elicoptee H215M la un preț de 150 de milioane de euro, deși costul ar putea crește cu cel puțin 30 de milioane de euro. În cursul anului 2024 ar urma să fie finalizată licitația pentru blindatele de tip ușor 4x4 în valoare de 4,58 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 920 de milioane euro. Totodată, MApN mai vrea să achiziționeze tancuri de luptă pentru un batalion, muniții pentru avioanele F-16 și modernizarea navelor purtătoare de rachete. Un alt miliard de euro se va duce pe achiziția de 200 de rachete Patriot. Cireașa de pe tort o reprezintă achiziția unui submarin de la compania franceză Naval Group, cea care a refuzat să mai semneze contractul pentru construcția a patru corvete militare. Sume uriașe pentru dotarea Armatei române În jur de 14 miliarde de euro ar urma să fie cheltuite de MApN între 2025 și 2027. Cei mai mulți bani, adică peste 6,35 miliarde de euro, ar urma să fie alocați pentru achiziția avioanelor F-35. Pe locul secund se clasează mașina de luptă pentru infanterie, pe șenile – MLI, cu o valoare de 2,99 miliarde euro. Sistemul integrat de arme SHORAD/VSHORAD are un cost de 2,1 miliarde euro. Ministerul Apărării Naționale mai vrea achiziția de sisteme UAS tactice clasa I, pistoale și puști, aparatură optică și optoelectronică, corvete europene de patrulare și modernizarea vechilor fregatelor T22R. Un caz aparte este cel al fregatelor T22R. Pentru modernizarea acestora s-a organizat o licitație câștigată de un consorțiu din Turcia în anul 2016, procedură anulată subit. Ulterior, s-a decis ca modernizarea să fie parte a unui contract de offset aferent achiziției celor patru corvete militare de 1,6 miliarde euro. Doar că licitația pentru corvete a fost anulată. Pratic, modernizarea celor două fregate a fost tergiversată în ultimii opt ani, timp în care acestea au fost folosite doar la ceremonii, pentru a se fotografia politicienii cu ele.

Percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti Foto: news.ro
Eveniment

Percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti

În această zi, sunt efectuate percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti, într-un dosar care vizează achiziţia de servicii IT de către unele spitale, au anunțat procurorii anticorupție. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, comise de funcţionari publici, în cursul anului 2023, în contextul derulării unei proceduri de achiziţie publică, care prevedea implementarea în cadrul unor spitale din Bucureşti a unor servicii IT, anunţă DNA. Marţi, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, se fac percheziţii domiciliare la sediile a 3 instituţii publice din Bucureşti. Aceste instituții ar fi: Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), Spitalul de Boli Cronice „Sfântul Luca” din Bucureşti şi Spitalul Clinic Colţea din Bucureşti În cauză procurorii beneficiază de sprijin din partea IGPR – Direcţia de Operaţiuni Speciale şi din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. În septembrie 2023, DNA a mai instrumentat un dosar cu privire la presupuse fapte de corupţie comise în ASSMB, în care colaborator al procurorilor a fost chiar Oana Gabriela Sivache, cea care a sesizat problemele la DNA pe 5 aprilie 2023. Ulterior, pe 6 decembrie 2023, Secţia I a DNA l-a trimis în judecată pe Cristian Plută, fostul director adjunct al ASSMB, şi pe alte 3 persoane pentru fapte de corupţie. Plută, arestat preventiv, a fost acuzat oficial de comiterea a trei fapte de luare de mită şi de permiterea unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Corupție și disponibilizări la Poșta Română (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Corupție și disponibilizări la Poșta Română

Corupție și disponibilizări la Poșta Română. Compania de stat dă în clocot. Corupție și disponibilizări la Poșta Română Procurorii DNA au descins joi în cinci locuri din București, Iași și Bacău, "într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție în legătură cu încheierea unor contracte de achiziții publice, comise în perioada 2022-2023". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar nemulțumirile încep să se audă din mai multe direcții. Liderii sindicatului Lucrătorilor Poștali din România spun că au fost chemați recent ca martori într-un alt dosar al DNA. Citește și: EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR "Bonus", o decizie a directorului general al companiei, din 22 mai, invită angajații Poștei Române la încetarea voluntară a contractului individual de munca, în schimbul unor compensații bănești. Continuarea, în Ziarul de Iași.

485 de achiziții fictive la Cazane (sursa: Facebook/Ioana Timofte)
Justiție

485 de achiziții fictive la Cazane

485 de achiziții fictive la Cazane. Angajații Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor au format un grup infracțional organizat pentru a delapida societatea deținută de Ministerul Energiei, condus în prezent de liberalul Virgil Popescu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O anchetă a procurorilor DIICOT arată că, din mai 2020 până în prezent, salariații Companiei au organizat nu mai puțin de 485 de achiziții publice fictive de pe urma cărora s-au "scurs" aproximativ 9,7 milioane lei, echivalentul a două milioane de euro. Ioana Timofte, apartamente de un milion de euro Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), aflată în subordinea Ministerului Energiei, este împărțită în opt sucursale regionale cu 17 puncte de lucru în toată țara și este considerată o societate strategică de importanță națională. Pe funcția de director general al companiei de stat se află Ioana Timofte (foto), nepoata lui Radu Timofte, fostul director al Serviciului Român de Informații. Publicația Reporter de Iași a dezvăluit că Ioana Timofte și-a cumpărat un penthouse în anul 2022 într-un bloc de pe bulevardul Ion Ionescu de la Brad din București. În același bloc, Timofte mai are două apartamente, de 178 mp, respectiv 112 mp. Valoarea acestora depășește suma de un milion de euro. Pentru funcția deținută la CNCIR, nepoata ex-șefului SRI primește un salariu de aproximativ 11.000 de euro pe lună. 485 de achiziții fictive la Cazane În timp ce directoarea Ioana Timofte raporta că și-a îndeplinit criteriile de performanță, compania Ministerului Energiei era devalizată de subalterni. O anchetă a procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) arată că, începând cu luna mai 2020, angajații companiei s-au constituit într-un grup infracțional organizat. Astfel, au fost organizate 485 de achiziții publice fictive pe suma totală 9,7 milioane de lei, echivalentul a două milioane de euro. Achizițiile fictive vizau de la cumpărarea de produse de papetărie, birotică, curățenie până la accesorii electrice. "Mecanismul infracţional a presupus efectuarea de achiziții fictive de bunuri de la societăți controlate de membrii grupului infracțional/persoane care au aderat la grupul infracțional/persoane apropiate de membrii grupului infracțional, prin atribuire directă în platforma SEAP. Citește și: EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi Bunurile/produsele nu au fost efectiv livrate, însă contravaloarea acestor achiziții a fost achitată de companie, sumele de bani fiind retrase în numerar de la ATM sau de la ghișeele unităților bancare și distribuite ulterior între membrii grupului infracțional organizat", se menționează într-un comunicat de presă al DIICOT. Pentru a scăpa scriptic de bunurile fictive, se întocmeau documente din care rezulta că au fost redistribuite către punctele de lucru din întreaga țară. Până în prezent au fost efectuate 39 de percheziții domiciliare și 19 persoane au fost duse la audieri.

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU. 2,5 milioane de dolari a plătit în avans Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi, unei companii din Coreea de Sud pentru achiziția a 200 de ventilatoare medicale. Echipamentele nu au mai ajuns, dar nici banii statului nu au fost recuperați până în prezent. Aceasta este una din numeroasele achiziții controversate girate în pandemie de generalul Iamandi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nereguli extrem de grave au fost descoperite de Curtea de Conturi și în cazul achizițiilor făcute în pandemie de Departamentul pentru Situații de Urgență, aflat sub conducerea directă a secretarului de stat Raed Arafat. De exemplu, au fost contractate în plus 4,2 milioane de teste rapide față de cele 70 de milioane de teste aprobate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Arafat, cinci refuzuri să se prezinte la Comisia de anchetă Raed Arafat, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a fost chemat de cinci ori de politicienii din Comisia parlamentară de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României pentru a fi audiat cu privire la achizițiile din pandemie. Dar de fiecare dată a refuzat invitația. De ce era importantă audierea secretarului de stat Raed Arafat? Pentru că acesta, în calitatea sa de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a solicitat Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) să facă achizițiile de echipamente și materiale sanitare, inclusiv cele în care beneficiar era Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit unui raport al Curții de Conturi a României, DSU nu a fundamentat, conform prevederilor OUG 11/2020, valorile estimate transmise ONAC în vederea organizării și derulării procedurilor de achiziții. "Au fost comunicate prețuri de 5 - 6 ori mai mari decât ofertele prezentate și contractate (în cazul festelor nazo-faringiene); au fost comunicate prețuri mai mari decât ofertele contractate prin proceduri anterioare (în cazul cutiilor de transport, produse medicale cu data logger de temperatură și tracker GPS)", se menționează în raportul Curții de Conturi. DSU dădea comenzi ONAC-ului Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis Hotărârea 83 din data de 8 octombrie 2021 prin care se stabileau "noi categorii de produse, stocuri de urgență medicală de strictă necesitate, necesare pentru asigurarea monitorizării permanente și eficiente a riscului epidemiologic la nivelul unităților de învățământ". Practic, urma să se cumpere o cantitate maximă de 70 de milioane de teste rapide din probă de salivă. În urma achiziției, s-a declanșat un scandal public între Ministerul Educației și Departamentul pentru Situații de Urgență legat de sincopele de aprovizionare a unităților școlare, dar și a prețurilor de achiziție mult mai mari. Curtea de Conturi a constatat că DSU a transmis către ONAC o valoare estimată nefundamentată care a "avut drept consecință contractarea prin acord cadru a unei cantități de 4.200.000 buc., peste nivelul aprobat prin HCNSU nr. 83/2021". Legat de această problemă, Curtea de Conturi a cerut Ministerului Afacerilor Interne, condus de liberalul Lucian Bode, să dispună o analiză punctuală. Penalități "uitate" de 22 de milioane de lei Curtea de Conturi a României nu a fost la fel de indulgentă cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi. În cazul achiziției de măști de protecție FFP2 și FFP3 de la compania Romwine & Coffe SRL, controlată de afaceristul Cătălin Hideg, Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Motivul: IGSU a acceptat nejustificat situația de "forță majoră" invocată de Romwine în livrarea cu mare întârziere a produselor față de termenele de livrare prevăzute în contract. Mai mult, nu a calculat, nu a pretins și nu a urmărit încasarea penalităților aferente. Ulterior controlului, IGSU a calculat, facturat și înregistrat penalități de întârziere de peste 2,72 milioane de lei. Totodată, a fost obligată să ceară penalități și de alți furnizori de echipamente medicale în valoare de peste 19,27 milioane lei. În total 22 de milioane lei, echivalentul a peste 4,5 milioane de euro. Avans de 2,45 milioane USD, nimic în schimb IGSU a plătit firmei Medi Consulting Korea un avans de 2,45 milioane de dolari pentru achiziția a 200 de ventilatoare. Se întâmpla în aprilie 2020, la începutul pandemiei. Nu se știe pe ce filieră a ajuns să fie contractată firma sud-coreeană și nici motivele pentru care IGSU a plătit avansul cu ochii închiși. Cert este că ventilatoarele nu au mai ajuns, iar IGSU a rămas cu banii dați. Curtea de Conturi a constatat că IGSU nici nu a executat garanția de bună execuție, în valoare de 40.800 dolari, nici nu a calculat și pretins penalități. Într-un final, IGSU a fost nevoită să dea firma sud-coreeană în judecată. Tribunalul București a decis în iulie 2022 ca firma Medi Consulting Korea să restituie avansul și să plătească dobânzi de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere și penalităț de 0,01% pe zi până la achitarea integrală a debitului. "În cazul nerecuperării avansului de la furnizor, pentru stabilirea răspunderii materiale se va sesiza conducătorul entității verificate pentru dispunerea cercetării administrative în acest sens", se menționează în raport. Adică generalul Dan Paul Iamandi trebuie să demareze o anchetă internă pentru a-i trage la răspundere pe subordonații responsabili de această achiziție. Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU IGSU a achiziționat în regim de urgență, prin negociere directă fără publicarea unui anunț prealabil, aparate și echipamente medicale care stau în stoc sau deja au expirat. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a stabilit că termenul de livrare este determinant, fiind principalul factor de evaluare în atribuirea contractelor. Urgența invocată de Raed Arafat a fost atât de mare încât echipamentele medicale achiziționate nici nu au părăsit depozitele. Printre acestea se află ventilatoare, teste nazofaringiene, injectomate și halate impermeabile. Valoarea acestora a fost calculată la suma de 45,86 milioane lei. Adică, în jur de 9,3 milioane de euro. Citește și: Uluitoarele șpăgi de la RAR: cum trec bombe pe roți prin stații ITP – cu numere false și poze trucate De exemplu, în aprilie 2022, IGSU a avea în stoc o cantitate de 252 de ventilatoare medicale în valoare de 28,08 milioane lei, cumpărate în regim de urgență în noiembrie 2020. Ulterior, în stocul IGSU au rămas 143 ventilatoare. Conform certificatelor de garanție, perioada de garanție dată de furnizor a fost de doi ani, adică până în decembrie 2022. Astfel, IGSU a rămas în stoc cu ventilatoare expirate în valoare de aproape 16 milioane lei. În noiembrie 2020, IGSU a mai cumpărat 800 de injectomate în regim de urgență, în valoare de 1,31 milioane lei. Până în aprilie 2022, atunci când a avut loc controlul Curții de Conturi, nu se utilizase nici o bucată. Ulterior, au fost distribuite 238 de bucăți. În stocurile IGSU se mai află peste 1,5 milioane de teste nazofringiene și aproape 470.000 de halate impermeabile. Toate, cumpărate în regim de urgență.

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe (sursa: Facebook/IGSU)
Economie

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe. Zece milioane de euro va plăti Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea secretarului de stat Raed Arafat, pentru achiziția a trei șalupe multirol. Licitația cu un singur ofertant a fost câștigată de o companie din Turcia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Banii pentru această achiziție provin din proiectul european "Viziune 2020", finanțat cu aproape 682 milioane de euro din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare. În cadrul aceluiași proiect au mai fost cumpărate două nave multirol pentru stingerea incendiilor și salvarea de vieți omenești de la compania olandeză Damen. Contractul în valoare de 45 de milioane euro a fost semnat cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte. Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, subordonatul secretarului de stat Raed Arafat, a anunțat că a finalizat achiziția pentru trei șalupe multirol printr-o licitație deschisă accelerată. Contractul în valoare de 48,79 milioane lei, echivalentul a zece milioane de euro, a fost atribuit în urma licitației cu un singur ofertant companiei turcești Ada Denizcilik ve Tersane Isletmeciligi AS. Șalupele multirol vor fi folosite pentru stingerea incendiilor pe mare și salvarea de vieți omenești. Autoritatea contractantă a justificat alegerea acestui tip de procedură prin faptul că "finanțarea produselor încetează la data de 31.12.2023 (termen ce include și efectuarea recepțiilor și a plăților), termenul maxim de implementare a proiectului Vizune 2020 prin intermediul căruia sunt finanțate cele 3 (trei) șalupe multirol". Ceea ce înseamnă că recepția și plata celor trei șalupe trebuie să se facă până la sfârșitul anului pentru a nu se pierde finanțarea europeană. 45 milioane de euro pentru Damen În flota maritimă a IGSU urmează să intre alte două nave multirol contractate în octombrie 2022. Contractul a fost atribuit companiei olandeze Damen și a fost semnat cu o zi înainte de vizita la București a premierului olandez Mark Rutte. În acea perioadă, Olanda se opunea aderării României la spațiul Schengen. Citește și: Lavrov, amenințare nu foarte subtilă la adresa Moldovei: pomenește trupele ruse transnistrene care „păzesc uriaşul depozit de muniţii din Kobasna”. Noi acuzații la adresa Maiei Sandu Raed Arafat, secretar de stat în MAI și șeful DSU, a menționat atunci că valoarea navelor de căutare salvare, ajutor medical și stingere este de 20.866.651 de euro și, respectiv, 24.831.315 euro. "Amândouă sunt nave de cautare salvare și recuperare oameni. Una dintre ele este clasificată ca navă intervenție de pompieri", a spus Raed Arafat. Cele două nave vor fi construite la șantierul naval Damen Galați în termen de 14 luni de la semnarea contractului. Adică vor intra în dotarea IGSU la finalul anului 2023, la fel ca cele trei șalupe multirol.

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM (sursa: Facebook/PNL Mehedinți)
Investigații

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM. Liberalul Alin Udriște, directorul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a intrat în atenția procuroriilor DNA pentru achiziții controversate, deplasări și deconturi fictive. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că anchetatorii au făcut ieri percheziții la sediul SNAM, o companie strategică deținută de Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru. Totodată, au fost făcute percheziții și la domiciliile mai multor foști și angajați din cadrul SNAM, inclusiv la locuința directorului Alin Udriște. Printre cei vizați de ancheta DNA se află și Diana Gășpărel, soția inspectorului șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel. Până în prezent nu a fost pusă sub acuzare nici o persoană. Dosar "in rem" Procurorii DNA au deschis dosarul 483/D/P/2022 "in rem" în care se investighează achizițiile făcute de Societatea Națională a Apelor Minerale începând cu anul 2020 până în prezent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Perioada coincide cu mandatul de conducere al actualului director, Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți. Potrivit unor surse apropiate anchetei, în acest dosar au fost audiate mai multe persoane în calitate de martor, inclusiv Alina Bogus, fosta șefă de la Achiziții și o protejată a directorului Alin Udriște. Dar nu înainte de a i se face o percheziție domiciliară. Ea a girat o mare parte din achizițiile controversate făcute la cererea directorului Alin Udriște. Însă, la finalul anului trecut, relațiile dintre cei doi s-au răcit. Motiv pentru care i s-a cerut să plece de pe funcție cu un bonus de șase salarii compensatorii. Acum este consilier achiziții publice la Institutul Național de Administrație. O altă persoană audiată a fost Monica Ifrim, fosta șefă de la Resurse Umane, pe care directorul Alin Udriște a vrut să o retrogradeze. Și ea a fost una dintre persoanele vizate de percheziții. Percheziții DNA acasă la directorul SNAM În același dosar au fost puse în aplicare mai multe mandate de percheziții la locuințele unor foști și actuali angajați ai Societății Naționale Apele Minerale (SNAM). Totodată, a fost luat la puricat și sediul companiei de stat la care unic acționar este Ministerul Economiei. Surse apropiate anchetei susțin că s-au făcut percheziții la locuința directorului Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, și la cea a lui Alin Nicolicea, fost angajat al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Anchetatorii au ridicat de la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale mai multe documente legate de achiziții și delegații. Totodată, susțin sursele, de la șefa de operațiuni Diana Gășpărel s-au ridicat telefonul și laptopul de serviciu pentru a se efectua ulterior percheziția informatică. Directorul economic Laurențiu Zainea nu s-a aflat la serviciu în timpul percheziției. Din biroul acestuia s-au ridicat mai multe documente din fișetul personal. Decont la Suceava, alimentare la Mehedinți Ancheta procurorilor DNA vizează și deplasările săptămânale ale șefilor SNAM, decontate din bani publici. De exemplu, se menționează într-un denunț, directorul Alin Udriște s-a deplasat la Suceava în perioada 11 – 14 decembrie 2020. Însă mașina de serviciu cu care a plecat directorul în delegație la Suceava a fost alimentată la o benzinărie din județul Mehedinți. Plata carburantului s-a făcut cu cardul emis de SNAM. Aceasta este una dintre deplasările pentru care s-a depus plângere și la Secția 4 Poliție. Citește și: EXCLUSIV Percheziții DNA la Ape Minerale, societate de stat condusă de liberalul Udriște, politicianul care face tranzacții de sute de mii de euro dar nu are cont bancar Conform denunțului, directorul Alin Udriște le-a spus polițiștilor că în perioada respectivă s-a deplasat cu mașina de serviciu la Sucursala Nord (Suceava), pentru a preda doisprezece dispozitive antiincendiu. În acest sens a prezentat un ordin de deplasare, întocmit de către Laurențiu Zainea. Culmea, cu o zi înaintea acestei deplasări, reprezentanții Sucursalei Nord veniseră la sediul central al SNAM SA, de unde ridicaseră circa 25 de dispozitive antiincendiu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră