sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: achitare

22 articole
Eveniment

Chelnerița Apelor Române, coșmar pentru DNA

Chelnerița Apelor Române, coșmar pentru DNA. Procurorii continuă lupta juridică împotriva fostului șef al Apelor Române Prut-Bârlad, Petru Avram. Chelnerița Apelor Române, coșmar pentru DNA Contestația acestora împotriva sentinței de achitare pronunțate de Tribunal a fost înregistrată marți pe rolul Curții de Apel. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Miercuri, instanța a stabilit primul termen de judecată al apelului. Procesul se va relua pe 24 martie. Petru Avram a fost trimis în judecată în iulie 2021, alături de alți cinci inculpați, sub acuzația de implicare în "aranjarea" unor angajări în cadrul Administrației Bazinale a Apelor Prut-Bârlad (ABA), cu sprijinul unor colegi de partid. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Chelnerița Apelor Române, coșmar pentru DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Directorul chelneriței din Apele Române, achitat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Directorul chelneriței din Apele Române, achitat

Directorul chelneriței din Apele Române, achitat. Fostul director al Administrației Bazinale a Apelor Iași a obținut o primă victorie în justiție, în urma unor erori comise de procurori, atent speculate de apărare. Directorul chelneriței din Apele Române, achitat Deși dosarul părea să aibă un deznodământ clar, greșelile au dus la respingerea acuzațiilor. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv Magistrații Tribunalului au analizat probele prezentate de anchetatori și argumentele apărării, pronunțând soluții de achitare pentru toți cei șase inculpați, motivând că "fapta nu este prevăzută de legea penală". Cu alte cuvinte, deși au existat nereguli, acestea nu au fost încadrate ca infracțiuni conform legii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul

Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul. Agresat într-un bar de scandalagiul satului, un ieșean a contrat, tăind cu o lamă gâtul agresorului. Achitat după ce și-a înjunghiat atacatorul Procurorii au reținut provocarea, ca circumstanță atenuantă, dar tot au cerut condamnarea lui pentru tentativă la omor. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor De cealaltă parte, apărarea a cerut achitarea. Da, fusese la un pas de a ucide, dar voise doar să scape dintr-o situație limită. Judecătorii au oscilat mult până să ia o decizie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează și vara Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează

Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. Miercuri, 17 iulie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea judecătorului rădăuțean Bogdan Bărbuță, condamnat anul trecut la 4 ani de închisoare cu executare de Curtea de Apel Cluj. Citește și: Șoșoacă a declarat, în scris, că se va purta frumos și nu va hărțui pe nimeni, la Bruxelles: “Îmi iau angajamentul de a respecta Codul comportamentului corespunzător“ Procesul s-a târâit timp de zece ani, iar complicii lui Bărbuță au scăpat deja, fie prin anularea probelor, fie prin prescrierea faptelor. Trei ani de tergiversări în camera preliminară Acest dosar a stat în faza de cameră preliminară din octombrie 2014 și până în iunie 2016, când jude­cătorul de caz a decis trimiterea dosarului înapoi la DNA pentru completarea cercetărilor, pe linia nelega­li­tății administrării probelor (in­ter­cep­tări telefonice și ambientale, respectiv neregularități ale rechizitoriului). Judecătorul de la Cluj nu și-a motivat decizia atât de multă vreme încât DNA a cerut în no­iembrie 2017 printr-o acțiune deschisă la Înalta Curte de Casație și Justiție să oblige magistratul clujean să-și redac­teze motivarea pentru ca instanța su­pre­mă să poată analiza contestația de­pusă de procurorii anticorupție. ÎCCJ a admis acțiunea DNA și a cerut judecătorului clujean să-și motiveze soluția până cel târziu pe data de 14 martie 2018. Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează Potrivit Obiectiv de Suceava, Bărbuţă fusese condamnat la Curtea de Apel pentru că ar fi primit mită bunuri alimentare (ouă, lapte, smântână, brânză, ciocolată, carne) şi un sejur la Mamaia. El fusese achitat de judecătorii clujeni de alte patru infracţiuni (abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, complicitate la şantaj, trafic de influenţă). Ieri, Înalta Curte a menţinut achitările de la CA Cluj și a şters condamnarea, pronunţând achitare şi pentru acuzația de luare de mită. De asemenea, pentru alte fapte de care fusese acuzat Bogdan Bărbuță, magistrații Înaltei Curți au constatat că a intervenit prescrierea răspunderii penale. Complicii lui Bărbuță - fostul primar din Rădăuți Aurel Olărean, omul de afaceri Constantin Babiuc, judecătoarea Daniela Mariana Prandea, avocată Isabela Zorica Vega, fostul șef al Punctului Poliției de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, și un fost primar din Marginea, Ioan Onufrei - fuseseră deja achitați. De exemplu, în 2023 a fost achitat fostul procuror Dumitru Dîmbu, acuzat de complicitate la şantaj, favorizarea infractorului în formă continuată, favorizarea infractorului, folosirea , în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul de bani, de bunuri ori alte foloase necuvenite, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi instigare la abuz în serviciu, favorizarea infractorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei , favorizarea infractorului. Terenuri luate cu japca și revândute Ziare.com scria, în septembrie 2023, că judecătorul din Rădăuți l-a ajutat pe afaceristul Gavril Babiuc să-i deposedeze pe zeci de suceveni de 41 de hectare de terenuri, pe care „rechinul imobiliar” le-a vândut către compania austriacă Holzindustrie Schweighoffer. “Din 2014 până în prezent, împotriva lui Bogdan Bărbuță au rămas valabile doar câteva probe, după deciziile CCR care au scos interceptările SRI din dosare, au redefinit abuzul în serviciu și, într-un final, au dat startul marii prescripții“, arăta acest site de știri. În iunie 2014, DNA l-a reținut pe Bărbuță, arătând că magistratul ar fi pronunţat, sprijinit de un om de afaceri, un număr de 69 de hotărâri judecătoreşti prin care ar fi recunoscut acestuia dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren, înstrăinată ulterior, obţinându-se un profit de aproximativ 4 milioane lei. De asemenea, procurorii au mai reţinut, în sarcina lui, pronunţarea mai multor soluţii favorabile, inclusiv asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi, şi intervenţii la magistraţi în acelaşi scop, în schimbul unor sume de bani şi alte bunuri alimentare. Cum au pus mâna pe un imobil din Rădăuți “La data de 20 iunie 2006, prin sentința civilă nr. 1683, la solicitarea și cu sprijinul inculpatului Babiuc Constantin Gavril, inculpatul Bărbuță Bogdan-Ilarion-Costică, judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuți, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare falsificat și cu nerespectarea condițiilor legale (în baza unei cereri de chemare în judecată nesemnată și nedatată, a unei cereri de preschimbare a termenului nesemnată și în lipsa unui extras de Carte funciară) a admis o acțiune civilă prin care a constatat existența dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane (interpusa lui Babiuc Constantin Gavril) asupra unui imobil din municipiul Rădăuți, facilitând astfel înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate. Imobilul respectiv, având destinația magazin alimentar și bibliotecă, a fost evaluat, ulterior, la suma de 150.000 euro. Prin acțiunea descrisă mai sus s-au adus prejudicii grave de ordin pecuniar, proprietarului real al imobilului, persoană vătămată în prezentul dosar penal, cât și Primăriei Municipiului Rădăuți“, se arăta într-un comunicat din octombrie 2014 al DNA.

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați (sursa: CNSAS)
Eveniment

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați

Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați. Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea Parchetului General de revizuire a deciziei de achitare a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, cei care l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu. Torționarii lui Gheorghe Ursu, securiști achitați "În temeiul art. 459 alin. (5) Cpp, respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie şi de revizuentele-părţi civile Ursu Andrei Horia şi Ursu Ştefan Olga împotriva sentinţei penale nr. 196/F/17.10.2019 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală, definitivă prin decizia penală nr. 238/A/27.07.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei", se arată în decizia instanţei. În octombrie 2023, Parchetul General a solicitat anularea deciziei, pe calea revizuirii, prin care torţionarii Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost achitaţi definitiv de Instanţa Supremă pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase. Procurorii, probe noi de la CNSAS și IICMER Procurorii arătau în cererea de revizuire că există fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de judecători atunci când au soluţionat dosarul torţionarilor lui Gheorghe Ursu. Astfel, Parchetul preciza că a primit de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii înscrisuri conţinând date şi informaţii, însoţite de detalii tehnice, care nu au fost cunoscute de magistraţi în timpul desfăşurării procesului. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 În plus, a fost depus un material documentar de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), întocmit în colaborare cu Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989. Achitarea, șoc pentru familie și societate "Aşa cum se evidenţiază în cererea de revizuire, faptele şi împrejurările noi relevante din aceste materiale susţin o cu totul altă situaţie de fapt decât cea reţinută de instanţă şi se circumscriu adevărului istoric, care a stabilit că represiunea a fost o trăsătură permanentă a regimului comunist, conflictul dintre societate şi regim a reprezentat o constantă, regimul a continuat practicarea politicilor restrictive, interzicând orice manifestare publică pe care o considera drept un pericol la adresa stabilităţii sale şi disimulând represiunea politică prin folosirea anchetelor penale instrumentate de Miliţie, ca paravan al acţiunilor de poliţie politică", explica Parchetul General. La rândul său, Andrei Ursu, fiul disidentului, spunea că decizia de achitare a fost un şoc pentru toţi cei care cunosc dosarul asasinării lui Gheorghe Ursu şi afirma că Securitatea mai are încă posibilităţi, directe sau subliminale, de a-i influenţa pe unii dintre oamenii din justiţie. De asemenea, IICCMER susţinea că achitarea foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş reprezintă un pericol la adresa statului de drept şi se situează în contradicţie flagrantă cu adevărul istoric, deschizând larg calea reabilitării regimului totalitar. ÎCCJ: Securitatea nu era sistematic represivă Pe 27 iulie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu. Judecătorii motivau în decizia de achitare că Gheorghe Ursu nu a fost un opozant al regimului comunist şi nici nu s-a aflat în relaţii de adversitate cu Securitatea, astfel încât nu se poate reţine infracţiunea de tratamente neomenoase în sarcina ofiţerilor care l-au anchetat. O altă frază din motivarea judecătorilor care a scandalizat opinia publică era că la nivelul anului 1985 nu se poate reţine că represiunea organizată de Securitate avea un caracter sistematic şi s-ar fi exercitat prin controlul informativ al "întregii populaţii active", ci ar fi vorba doar de "un conflict limitat la câteva persoane". Mai mult, judecătorii considerau că în timpul regimului Ceauşescu nu exista o intenţie clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităţilor statului. Scrisori la "Europa liberă" și note de jurnal Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. În perioada ianuarie - noiembrie 1985, Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985. Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă". Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia. Bătut în închisoare până la moarte Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui. Inginerul a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de Securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea unor deţinuţi de drept comun. Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului. Tudor Stănică, decedat recent, nu a făcut nicio zi de închisoare invocând motive medicale, după ce a obţinut în instanţă 22 de cereri de amânare a executării pedepsei. Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație

Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație. Într-un singur dosar de contrabandă s-au adunat mai toate găurile făcute în ultimii ani în năvodul justiției prin modificările aduse legilor. Contrabandiștii de țigări, favorizați de legislație Fiecare chichiță în parte a mai anulat o bucată din rechizitoriu, până când din el s-a ales praful. Citește și: Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA Cu o lege ciuruită ca o strecurătoare, după șapte ani de proces, procurorii nu au mai recoltat nici măcar o condamnare simbolică, cu suspendare, inculpații fiind achitați pe bandă rulantă. În apel, anchetatorii abia au reușit să obțină măcar confiscarea țigărilor trecute ilegal peste frontieră. Tribunalul decisese ca acestea să fie returnate contrabandiștilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA

Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA. Procurorii DNA au pierdut în dosarul "Albumul" pentru că de la început au plecat cu o presupunere greşită. Adomniței, achitat din incompetența procurorilor DNA Un act-cheie pentru eşafodajul rechizitoriului s-a dovedit în cele din urmă călcâiul lui Ahile pentru anchetatori. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu În motivarea sentinţei date, magistraţii Curţii de Apel Galaţi şi-au îngăduit chiar să-i taxeze pe procurori. Motivul: îşi concentraseră rechizitoriul pe demonstrarea unei infracţiuni care nu era infracţiune, aducând prea puţine argumente pentru altele. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro. O lună de arest la domiciliu valorează 5.000 de euro. Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro Acesta a fost nivelul despăgubirilor stabilite de judecători în cazul fostului primar al oraşului Hârlău, judecat sub acuzaţii de corupţie, dar absolvit de orice vină după câţiva ani. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Rămas fără fotoliul de primar şi ieşit din viaţa publică a Hârlăului, Constantin Cernescu a câştigat o satisfacţie morală în instanţă. Constantin Cernescu a fost trimis în judecată 2016 pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pieton ucis, șoferiță achitată - era sâmbătă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pieton ucis, șoferiță achitată - era sâmbătă

Pieton ucis, șoferiță achitată - era sâmbătă. O şoferiţă a fost achitată după ce a ucis un pieton. Pieton ucis, șoferiță achitată - era sâmbătă Viteza automobilului condus de ea era aproape dublă faţă de cea permisă în zona accidentului, dar judecătorii au considerat că aspectul era discutabil. Citește și: Soacra lui Cherecheș era falită: casa ei din Reghin era executată silit. De unde a avut 50.000 de euro pentru șpăguirea unei judecătoare? Decisiv a fost faptul că accidentul s-a petrecut într-o sâmbătă. Șoferiţa s-a trezit literalmente cu un pieton pe capotă. Bărbatul a fost aruncat pe carosabil. A suferit o fractură de coloană lombară, una de antebraţ, dar şi o fractură de bază craniană care i s-a dovedit fatală. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri (sursa: Facebook/Catalin Chereches)
Eveniment

Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri

Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri. Claudia Gliga, soacra primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost interceptată în mai multe rânduri de anchetatori în timp ce discută cu mama unei judecătoare de la Curtea de Apel Cluj, despre pronunţarea unei soluţii "mai blânde" sau chiar achitarea primarului în dosarul acestuia de corupţie. O soluţie "mai blândă" Totul, în schimbul unei mite cuprinse între 50.000 şi 100.000 euro, mascată sub forma preluării unei firme. Potrivit documentelor depuse în instanţă, pe 5 noiembrie, la DNA - Serviciul teritorial Cluj a fost înregistrat un denunţ făcut de Georgiana Rodica Farcaş Hîngan, judecătoare la Curtea de Apel Cluj, şi mama acesteia, Rodica Farcaş Hîngan. Potrivit denunțului, la sfârşitul lunii octombrie 2023, o persoană cu numele Claudia, care s-a recomandat ca fiind soacra primarului din Baia Mare, Cherecheş Cătălin, a promis să cumpere cu o sumă cuprinsă între 50.000 - 100.000 euro afacerea deţinută de Rodica Farcaş Hîngan, pentru ca fiica acesteia să de o soluţie "mai blândă" în dosarul în care primarul are o condamnare în primă instanţă de cinci ani închisoare pentru corupţie. Un tort de două kilograme Femeia i-ar fi propus mamei judecătoarei să-i cumpere afacerea, fie să se revanşeze în orice modalitate, întrucât atât ea cât şi familia ginerelui său dispun de sume considerabile în bani. Ulterior, Claudia s-a prezentat la sediul firmei deţinute de Rodica Farcaş Hîngan şi i-a dat acesteia o cutie cu tort de peste două kilograme, spunându-i că "nu îşi doreşte nimic, decât blândeţe". Citește și: Judecătoarea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro ca să-l scape pe Cherecheș a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe Aceasta i-a mai spus că a discutat cu părinţii primarului din Baia Mare, care i-au transmis că sunt în stare de orice pentru a-l salva pe fiul lor, în contextul unei decizii mai blânde, întrucât este nevinovat. În urma investigaţiilor efectuate, procurorii au identificat-o pe Claudia ca fiind Claudia Gliga, soacra lui Cherecheş. 50.000 de euro la mall La sugestia procurorilor, pe data de 6 noiembrie, Rodica Farcaş Hîngan se întâlneşte cu Claudia Gliga în incinta unei cofetării deţinute de aceasta din urmă în municipiul Târgu Mureş. Pe 8 noiembrie, soacra lui Cherecheş este prinsă în flagrant în timp ce îi înmâna mamei judecătoarei suma de 50.000 de euro şi o cutie cu produse de cofetărie (prăjituri asortate - circa trei kilograme), într-un restaurant din incinta Iulius Mall din Cluj. La ultima întâlnire de la restaurant, Claudia Gliga a venit cu soţul ei, Dorin Petru Gliga, ambii fiind reţinuţi de procurori şi apoi arestaţi preventiv. Dorin Petru Gliga este acuzat de procurori că a avut cunoştinţă atât de faptul că s-a promis o sumă de bani judecătoarei Georgiana Rodica Farcaş Hîngan, cât şi despre faptul că în cursul zilei de 8 noiembrie urma să se remită suma de 50.000 euro. "Totul este între noi trei, mamele, bătrânele" De asemenea, spun anchetatorii, ulterior discuţiei din 6 noiembrie, Claudia Gliga şi Dorin Petru Gliga s-au deplasat cu autoturismul la Baia Mare, cel mai probabil pentru a ridica suma de bani, existând suspiciunea că această sumă a fost pusă la dispoziţia Claudiei Gliga de către membrii familiei Cherecheş. La dosarul depus în instanţă, se află mai multe înregistrări de la întâlnirile avute de Claudia Gliga cu Rodica Farcaş Hîngan: "GLIGA CLAUDIA: (neinteligibil) să-mi ziceţi cum să fac. Io aşa fac. Dar totul este între noi trei, mamele, bătrânele. Tineretul nu ştie nimic. Cum ziceţi dumneavoastră, eu aşa fac. Dacă consideraţi şi credeţi că pot să mă duc astăzi la ei şi să le spun... Ziceţi-mi, jumate din sumă acuma... FĂRCAŞ-HÎNGAN RODICA: Păi... GLIGA CLAUDIA: Şi jumate când... Şi acuma...asta-i şansa în care ele ar putea să îl achite... "Aia-i blândeţea. Să nu-l condamne" FĂRCAŞ-HÎNGAN RODICA: Şi... Păi...da ea m-o întrebat şi i-am zis că nu ştiu ce cum. Adică ce blândeţe, cum să fii. GLIGA CLAUDIA: În sensul ca să...să nu-l condamne. FĂRCAŞ-HÎNGAN RODICA: Ioi. GLIGA CLAUDIA: Aia-i blândeţea. Să nu-l condamne. Că asta este o variantă: ori îl achită, ori îl condamnă. Deci, două. N-are nimic, prelungire, nu-i termen, nu...Îs două, din câte am înţeles eu.". Șpaga lui Cherecheș, camuflată în prăjituri La dosar există şi discuţia din momentul înmânării banilor, băgaţi într-o cutie, în incinta unui restaurant din Complexul Comercial Iulius Mall. "GLIGA CLAUDIA: Un cadou. Da. Da v-am făcut un platou de prăjituri. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Cum? GLIGA CLAUDIA: V-am făcut un platou de prăjituri. Ăla mi în portbagaj. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Păi trebuia să aduci şi să pui acolo. GLIGA CLAUDIA: În prăjituri? Da m-am gândit şi la varianta, da îi o pungă de cadou şi îi o cutie cu cadou. Nu se vede nimica. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Îhî. Nu? GLIGA CLAUDIA: No (neinteligibil) să vă culcaţi liniştită. Aşa cum am zis noi două. Da. Următoarea tranşă, în 27, când a fi, puneţi cifrele în faţă dumneavoastră. Acuma am pus noi cifra şi după aia puneţi dumneavoastră cifra. FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Da ăştia de aicea sunt euro? Sau lei? GLIGA CLAUDIA: Da. 50 FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: Deci euro, nu lei? GLIGA CLAUDIA: Nu...Doamne feri... FARCAŞ-HÎNGAN RODICA: No păi... GLIGA CLAUDIA: No. Da...".

Judecătorii CSM apără halucinanta sentință în cazul Ursu Foto: Facebook CSM
Justiție

Judecătorii CSM apără halucinanta sentință cazul Ursu

Judecătorii din CSM, conduși de Daniel Grădinaru, amicul Liei Savonea, apără vehement halucinanta sentință în care securiștii care au coordonat asasinarea disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați. Într-un lung comunicat emis azi de secția de judecători a CSM se afirmă că criticile care au fost aduse acestei decizii au „afectat independența justiției” și au subminat „încrederea publică în sistemul de justiție”. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Foştii ofiţeri de securitate Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, au fost achitaţi definitiv la 27 iulie de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii CSM apără halucinanta sentință în cazul Ursu CSM se războiește cu articole din presă, dar are grijă să nu ofere nici un exemplu sau vreun citat. „Secția pentru judecători reține, că prin modul în care au fost formulate, fără o bază factuală, comentariile privind modul de apreciere a probelor și raționamentul judecătorilor care au soluționat dosarul depășesc limitele unor critici normale și acceptabile într-o societate democratică față de activitatea de judecată. De asemenea, prin afirmațiile publice formulate, referitoare la profesionalismul judecătorilor membri ai completului de judecată, la modalitatea de administrare a probelor și de aplicare a dispozițiilor legale, precum și la soluția pronunțată în cauză, ce a fost asociată unei «lipse de atașament față de valorile democratice», a fost încălcată independența puterii judecătorești, fiind afectată încrederea publică în sistemul de justiție”, afirmă secția pentru judecători a CSM. Motivarea, o lungă apologie a securității ceaușiste În controversata motivare a deciziei de achitare a securiștilor acuzați că au coordonat uciderea în bătaie a lui Ursu, se arată că victima „nu a fost un opozant al regimului comunist și nu s-a aflat în relații de adversitate cu organele de securitate ale statului”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București, depistată cu șase milioane de euro pe care nu-i poate justifica. Judecătoarea, în funcție, deși a fost implicată în mega-dosarul jafului de la BRD „Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului (...) Împrejurarea evocată de procuror în sensul că represiunea organizată de securitate ar avea un caracter sistematic și s-ar exercita prin controlul informativ al «întregii populații active» (și prin aceasta s-ar face dovada situației premisă cerută de textul incriminator) dat fiind numărul cetățenilor români supravegheați sau urmăriți de securitate în anii 1974-1989 nu poate fi reținută de Înalta Curte”, se mai susține în controversata motivare, document considerat a fi o apologie a Securității și ceaușismului.

Achitare DNA, daune grele plătite achitatului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Achitare DNA, daune grele plătite achitatului

Achitare DNA, daune grele plătite achitatului. Procurorii DNA ieşeni au reuşit să se facă de băcănie. Achitare DNA, daune grele plătite achitatului Au trimis în judecată un director în Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, pentru o pagubă de 10.000 de euro. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice Procesul l-a absolvit în cele din urmă pe funcţionar, constatându-se că nu fusese vorba de nicio infracţiune. Ulterior, acesta a cerut despăgubiri, iar Tribunalul i le-a aprobat parţial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu (sursa: Facebook/Cazul inginerului Ursu)
Justiție

Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu

Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu. Decizia achitării a doi ofițeri de Securitate acuzați de Parchetul General că ar fi pus la cale uciderea disidentului Gheorghe Ursu a șocat o mare parte a societății românești. Fapte versus opinii Foarte multe voci publice au criticat, unele în termeni duri, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Avocata Elenina Nicuț, însă, are o analiză juridică nuanțată a cazului și ajunge la concluzia că dosarul ar fi fost instrumentat foarte prost de procurori. "Greu de comentat dosarul Ursu, dar o sa ma sacrific (la propriu, pentru ca nu o sa scriu pe placul multora si evident ca o sa mi iau iar scuipati): 1. Presa s a dovedit din nou praf. Praf si pulbere, mai precis, in conditiile in care opinia publica avea nevoie de factual, nu de opiniile personale ale unora si altora care profita de expunerea publica pentru a si raspandi propriile doleante. Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu 2. Dosarul a plecat prost de la inceput, din 2016, cand instanta l a restituit la parchet cu mentiunea ca acuzarea sa si faca temele pe partea de descriere a faptelor si incadrare in litera de lege. 3. Dosarul a continuat la fel de prost, dat fiind ca, dupa clarificarile acuzarii, s a ajuns la o recalificare a legii penale mai favorabile si o schimbare a incadrarii juridice. Practic, instantele au lucrat ca niste zidari care indreapta peretii: aoleo, cine v a lucrat aici, hai sa nu daramam, vedem noi cum indreptam. In acest sens, exista referiri exprese la tardivitatea acuzarii abia in 2016 pentru fapte din 1984/85. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 4. Doar ca de unde nu e nici Dumnezeu nu cere: faptele nu au reusit sa se pupe cu acuzarea, fie ea si adusa din cazma, cu multe eforturi din partea instantei, impartiala de felul ei. 5. Pentru uciderea propriu zisa fusesera deja condamnate 3 persoane. Nu stiu daca aveati cunostinta de asta, daca nu, v o spun eu. "Victima se plimbase destul de mult prin Vest" 6. Dosarul solutionat definitiv azi a vizat un obiectiv mai macro, asa, si anume agatarea si a unor faptuitori indirecti si anume niste securisti. In acest sens, am apreciat in mod deosebit ca partile civile au fost aparate de casa de avocatura fondata de un fost ofiter de contrainformatii din cadrul securitatii, dar asta e alta poveste. 7. Agatarea colaterala a respectivilor securisti a picat pentru ca pct. 4 de mai sus, plus statul da drept care ne deosebeste de regimul securistic in care problema se punea mult mai simplu: nu trebuie sa stim noi de ce il condamnam, las’ ca stie el! Citește și: Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului. Au conturi în valută, pentru care Ursu a fost arestat 8. Referitor la motivarile celor doua solutii, fond si apel, am retinut un element destul de relevant, in opinia mea: anterior conflictului frontal cu securitatea, victima se plimbase destul de mult prin Vest, viza SUA included, prin ‘83, fix cu acordul inevitabil al securitatii. Mie mi s a parut exceptional acest tratament, in conditiile in care, in acei ani, din cate imi amintesc, era cam dificil de atins o asemenea performanta. === Cam asta ar fi opinia mea. Rea, ca de obicei.", a scris Nicuț pe Facebook.

ICCJ, elogiu adus ceaușismului și comunismului Foto: Președintele ICCJ, Alina Corbu, președintele ICCJ, fotografiată de Basilica.ro
Politică

ICCJ, elogiu adus ceaușismului și comunismului

Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați este un elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii 80, pus în antiteză cu regimul comunist de până în 1964. ICCJ, elogiu adus ceaușismului și comunismului Iată câteva afirmații politice făcute în motivare, potrivit documentului publicat de G4Media: Motivarea consideră că supravegherea lui Ursu de către Securitate este un banal act de cercetare penală: „Așa-zisele acțiuni de reprimare și intimidare invocate de parchet sunt metode de supraveghere sau cercetare și procedee probatorii folosite în anchetarea infracțiunilor. Prin natura lor, mare parte dintre acestea (exceptând percheziția domiciliară ș audierea) sunt secrete, necunoscute de persoana pe care o vizează, astfel că e foarte greu de înțeles cum astfel de acțiuni pot fi incluse în noțiunea de «alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferințe mari sau vătămări ale integrității fizice sau psihice». Într-adevăr, atunci când sunt aduse la cunoștința persoanei cercetate poate produce acesteia unele suferințe, însă sunt inerente oricărei activități de cercetare penală. Și în prezent sunt folosite astfel de metode”. Judecătorii ICCJ nu consideră că regimul comunist era în conflict cu populația: „Înalta Curte, în acord cu prima instanță, reține că nu este îndeplinită situația premisă, aceea a existenței unui conflict (adversități) între organele statului, pe de o parte, și populația civilă sau o colectivitate, pe de altă parte, în cadrul căruia să se recurgă la supunerea acestora la tratamente neomenoase, tortură, mutilare sau exterminare, așa cum se prevede în textul incriminator” Apologia ceaușismului: „Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului”. Apologia securității ceaușiste: „Împrejurarea evocată de procuror în sensul că represiunea organizată de securitate ar avea un caracter sistematic și s-ar exercita prin controlul informativ al „întregii populații active” (și prin aceasta s-ar face dovada situației premisă cerută de textul incriminator) dat fiind numărul cetățenilor români supravegheați sau urmăriți de securitate în anii 1974-1989 nu poate fi reținută de Înalta Curte” ICCJ consideră că supravegherea, de către Securitate, a 110.000 persoane, în 1985, nu este relevantă: „La nivelul anului 1985 populația României număra peste 22 de milioane de persoane, iar dacă numai jumătate din aceasta ar fi fost activă, cele 110.000 (indicate de parchet ca existând la nivelul anului 1989) de persoane aflate în diverse forme de urmărire informativă, ar reprezenta un procent de 1% din populația activă și nicidecum întreaga populație activă cum se susține de către procuror” Apologia securității ceaușiste: „Totodată, prin rechizitoriu se susține, în privința metodelor utilizate de securitate în acțiunile represive, că tortura a fost principala metodă ilegală de anchetă, dar și folosirea bătăii și a subalimentației prelungite, în scopul obținerii de declarații acuzatoare, presiuni morale pentru constrângerea persoanelor anchetate de a declara ce li se impunea etc., însă nu s-a indicat nicio probă din care să rezulte folosirea acestor metode la nivelul anului 1985 și, ceea ce este mai important, nu s-a invocat, cu trimitere la probe, intenția sistematică de torturare, mutilare sau exterminare a persoanelor căzute sub puterea adversarului”. „Nu s-a făcut dovada existenței, în perioada în care se reține comiterea infracțiunii de către inculpați, a unui conflict (adversități) între autorități și populație sau parte din aceasta, în cadrul căruia să existe o preocupare sistematică a autorităților de exterminare fizică sau psihică a populației sau a unei părți din acesta pe diverse motive (așa cum s-a întâmplat în perioada anilor 1948-1965, împrejurări reținute prin hotărârile penale la care s-a făcut referire în cele ce preced)”. Disdentul Gheorghe Ursu, prea-liber, în viziunea ICCJ: „Victima s-a bucurat de libertate de mișcare, călătorind de nenumărate ori în Occident, în scop turistic, așa cum rezultă inclusiv din propriile declarații (...) Victima H a avut un tratament diferit față de majoritatea celorlalte persoane, astfel că, nu numai că nu și-a pierdut locul de muncă după plecarea fiicei sale, ci a și primit viză de călătorie să se întâlnească cu aceasta în SUA, unde se stabilise definitiv încă din anul 1983”. Un complet format din trei judecători i-a achitat azi pe foștii securiști Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați de procurori de uciderea disidentului Gheorghe Ursu. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW

Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită (sursa: A3)
Justiție

Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită

Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită. Medicul Mircea Beuran, şeful Clinicii de Chirurgie de la Spitalul Floreasca, a fost achitat definitiv miercuri de Curtea de Apel Bucureşti (CAB), într-un dosar în care a fost trimis în judecată de DNA sub acuzaţia că a primit de la o tânără doctoriţă suma de 10.000 de euro, în schimbul numirii acesteia într-un post de asistent universitar la UMF "Carol Davila". Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită CAB a respins apelul procurorilor, fiind menţinută decizia de achitare aplicată în noiembrie 2022 de Tribunalul Giurgiu, pe motiv că "fapta nu există". Mircea Beuran a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2020, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Bucureşti, însă el a obţinut la Curtea de Apel Bucureşti, în octombrie 2021, mutarea procesului la Tribunalul Giurgiu, pe motiv că mediatizarea excesivă şi notorietatea lui "sunt împrejurări de natură a afecta aparenţa de imparţialitate a unei întregi instanţe, respectiv Tribunalul Bucureşti". Conform DNA, în decembrie 2018, când îndeplinea funcţiile de preşedinte al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, respectiv şef al disciplinei Chirurgie Generală în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie ''Carol Davila'' Bucureşti, Mircea Beuran ar fi primit de la o tânără doctoriţă, Carmen Haiducu, o cutie "cadou" în care se afla suma de 10.000 de euro, în schimbul numirii într-un post de asistent universitar la UMF "Carol Davila", în specialitatea chirurgie generală. Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu Cum numirea nu s-a concretizat, doctoriţa l-a denunţat pe Mircea Beuran la DNA, iar procurorii l-au reţinut pe medic în februarie 2020. La acea vreme, judecătorii nu au fost de acord să fie arestat preventiv, dar l-au plasat aproximativ două săptămâni în arest la domiciliu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră