miercuri 20 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: abuzuri

8 articole
Eveniment

Plaje: construcții clandestine, deversări de apă netratată în mare, fose, rezervoare ilegale de gaz

În doar câteva luni, controalele declanșate de ministra Mediului, Diana Buzoianu, au scos la iveală probleme grave pe litoral și în Delta Dunării: construcții ilegale pe plaje, fose septice îngropate în nisip, deversări de apă netratată în mare, șezlonguri amplasate ilegal, terenuri reclasificate suspect și disfuncționalități profunde în administrare. Mii de construcții ilegale în zona costieră La finalul anului 2025, în luna noiembrie, ministra Diana Buzoianu anunța, într-un comunicat de presă, că „peste 4000 de construcții au fost identificate pe terenuri aparținând zonei costiere”. Citește și: Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Diana Buzoianu făcea atunci declarații privind situația întabulărilor frauduloase și a construcțiilor ilegale de pe plajele litoralului românesc. „Timp de 25 de ani, prin complicitatea instituțiilor de la toate nivelurile, am ajuns în situația în care astăzi nu avem PUZ-uri pentru plaje, se construiește pe plajă, se vând bucăți de faleză. Situația nu mai poate continua așa. Am aprobat săptămâna trecută raportul oficial privind limitele zonei costiere și imobilele care se regăsesc în zona costieră, care arată un derapaj generalizat în acest domeniu. Sfera penală va fi de competența altor autorități, iar concluziile vor trebui luate în instanță”, a precizat ministra mediului, apelor și pădurilor. Întabulări frauduloase, construcții ilegale Raportul arăta că, din totalul de 2.131 de imobile, respectiv terenuri identificate la nivelul UAT-urilor din zona costieră, 1.033 de imobile sunt în proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. Pe 900 dintre cele 2.131 de imobile identificate ca aparținând zonei costiere, conform extraselor de carte funciară, există peste 4.000 de construcții, unele dintre ele blocuri. „Toate aceste transferuri s-au făcut pur și simplu în baza unor hotărâri ale consiliilor locale. Au stabilit de pe o zi pe alta că acele terenuri nu erau proprietate publică a statului, ci ale primăriilor respective. Asta s-a întâmplat și pentru că Apele Române nu au întabulat acele zone, de-a lungul anilor, așa cum aveau atribuții și obligația să facă”, a declata Buzoianu. Controale pe plaja din Năvodari În martie 2026, ministra Diana Buzoianu a făcut verificări la Năvodari, unde au fost descoperite deversări de apă netratată, rezervoare de gaz îngropate ilegal, fose septice ascunse în nisip și șezlonguri amplasate ilegal. Ministra a anunțat și deschiderea licitațiilor pentru operatorii care nu se putuseră înscrie până atunci la procedurile de închiriere a plajelor. Pe 15 martie, ministra Mediului a descoperit, la un control pe plaja de la Năvodari, că de la unul dintre blocurile construite lângă plajă se deversa apă netratată direct în mare, în timp ce autoritățile locale păreau să nu aibă un răspuns clar. „Am descoperit, într-o vizită pe teren pe plaja de la Năvodari, cum se deversează apă netratată direct în mare! Vor continua controalele pe plajele din România pentru ca astfel de cazuri să fie istorie”, a declarat aceasta. Sezlonguri amplasate ilegal Pe 15 aprilie, ministra Diana Buzoianu a declarat că în acest an vor fi ridicate toate șezlongurile puse ilegal pe litoralul românesc. „Ştiţi că şi anul trecut a fost o întreagă discuţie despre cum, pur şi simplu, s-au trezit firme că îşi pun şezlonguri pe plaje pe care nu le închiriaseră şi nu s-a acţionat în momentul respectiv pentru a fi ridicate acele şezlonguri, pentru a fi date amenzi. Anul acesta deja am început şi au fost deja eliberate zonele unde nu exista niciun fel de autorizaţie. Avem oameni care au investit bani în chestia asta, operatori care au fost cinstiţi, au respectat regulile şi au investit bani în a închiria o plajă. Ei nu vor avea o competiţie ilegală, care nu a plătit, cu zero costuri, care se aşează fix lângă ei, cu şezlonguri puse ilegal. Deci, anul acesta, toate şezlongurile puse ilegal vor fi ridicate”, a spus Diana Buzoianu. Rezervor ilegal de gaz Tot în aprilie 2026, Diana Buzoianu a continuat controalele pe litoral, după descoperirea unui rezervorul ilegal de gaz. Verificările au scos la iveală fose septice îngropate în nisip, țevi care deversau ape netratate în mare și sectoare de plajă transformate, "din pix", în teren argilos, pentru a se putea construi pe ele. De asemenea, ministra a constatat că de la unul dintre blocurile construite lângă plajă se deversa apă netratată direct în mare. Cum autoritățile locale nu au putut furniza explicații, Diana Buzoianu a cerut ca întreaga plajă să fie inspectată, pentru a fi identificate și alte posibile țevi prin care se deversează ape netratate în mare. Totodată, ministra Mediului a cerut autorităților locale să ia măsuri împotriva funcționarilor care au semnat, în fals, acte prin care „nisipul” a fost transformat în „argilă”, astfel încât să se poată construi în acele zone. Ministrul Mediului a dispus controale pe toate plajele eliberate de construcții în 2025, după ce ABA Dobrogea-Litoral a descoperit, în zona fostei terase Lujo din Năvodari, un rezervor de gaz îngropat ilegal de operatorul economic care administrase terasa. „Anul 2026 poate să fie anul în care turismul să fie mână în mână cu respectarea legislației. Da, putem să avem plaje civilizate și este treaba noastră să ne asigurăm că toate autoritățile din subordinea Ministerului Mediului își fac treaba, astfel încât turiștii să se bucure de plajele din România”, a precizat Diana Buzoianu. Primele rezultate pe litoral Pe 25 aprilie, Diana Buzoianu a susținut că intervențiile sale în teritoriu au început să producă efecte vizibile, oferind exemplul situației de pe litoral. „Un exemplu foarte bun este la ABA Dobrogea Litoral. După ce am văzut ilegalitățile și am dat un semnal foarte clar că nu vom mai întoarce privirea, reprezentanții de la nivel local chiar au schimbat cu totul politica”, a declarat aceasta. Potrivit ministrului, schimbările au fost concrete: „Au dărâmat construcțiile ilegale, au dat amenzi, au scos țevile”, a susținut aceasta. Nereguli grave în Delta Dunării În aprilie 2026, după un control amplu care a scos la iveală nereguli grave, premierul Ilie Bolojan a semnat revocarea lui Bogdan-Ioachim Bulete din fruntea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Decizia a venit la propunerea ministrei Mediului, Diana Buzoianu, și a deschis calea unor anchete care ar putea avea consecințe penale. Rezervația, „la marginea dezastrului” Potrivit datelor prezentate de ministrul Mediului pe 18 aprilie situația instituției se afla „la marginea dezastrului”. Raportul urma să fie transmis către Direcția Națională Anticorupție și Agenția Națională de Integritate, pe fondul suspiciunilor de abuzuri administrative și conflicte de interese. Printre cele mai grave acuzații se numără modul în care controlul operatorilor economici din Delta Dunării ar fi fost utilizat ca instrument de presiune. Conform raportului, unele firme erau verificate excesiv, în timp ce altele nu au fost controlate niciodată, ceea ce ridică semne de întrebare privind imparțialitatea și legalitatea acțiunilor instituției. Suspiciunile de conflict de interese În centrul scandalului se află o reorganizare realizată în 2024, prin care fostul guvernator ar fi concentrat puterea decizională într-o singură structură internă. Această „direcție mamut”, cum a numit-o Diana Buzoianu într-o conferință de presă, ar fi ajuns să includă activități-cheie, de la control și avizare până la reglementare, și să reunească peste jumătate din personalul instituției. Mai mult, potrivit declarațiilor oficiale, Bogdan-Ioachim Bulete, din poziția de guvernator al Deltei Dunării, s-ar fi numit singur la conducerea acestei direcții, un posibil conflict de interese. Cazul urmează să fie analizat de ANI. Proiect european de 28 de milioane de lei, blocat Pe 18 aprilie 2026, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va sesiza Direcția Națională Anticorupție cu privire la proiectul de 28 de milioane de lei din fonduri europene, destinat digitalizării gestionării permiselor și proceselor-verbale din ARBDD, proiect care ar fi fost blocat după parcurgerea tuturor etapelor administrative. Aceasta a prezentat raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind activitatea ARBDD, concluziile raportului, precum și sancțiunile și măsurile dispuse. „Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului menţionează şi lucruri legate de bani, de fondurile europene care au fost pierdute. (...) Vorbim despre proiectul care ar fi trebuit să digitalizeze gestionarea permiselor şi a proceselor-verbale din administraţia Deltei Dunării, adică un proiect care avea ca scop, pe hârtie, să elimine corupţia din sistem. Existau banii necesari, 28 de milioane de lei plus TVA, care ar fi trebuit să fie obţinuţi din Fondul European pentru Dezvoltare Regională", a declarat Buzoianu. Potrivit ministrei, proiectul de digitalizare a fost blocat în etapa finală de depunere, deși toate avizele și documentațiile necesare fuseseră deja obținute. Buzoianu a precizat că, în urma unei analize, s-a invocat faptul că menținerea unei platforme de digitalizare a avizelor ar implica costuri prea mari pentru a putea fi susținute în anii următori. „După ce a dat nişte bani pentru realizarea unui SF (studiu de fezabilitate, n.r.), după ce a dat nişte bani pentru toate etapele necesare astfel încât să poată fi depus acest proiect, a decis unilateral să nu mai fie depus acest proiect. Şi asta va fi trimis la DNA şi, cu siguranţă, va fi trimisă mai departe spre anchetare toată această situaţie", a adăugat ministra Mediului. Problemele identificate de Corpul de Control în Delta Dunării Raportul Corpului de Control a scos la iveală inclusiv faptul că au fost create, prin regulamente locale, cerințe de permise care nu există în legislație, a mai spus ministra Mediului. De asemenea, au fost identificate probleme privind termenele în care au fost publicate permisele respective și procedurile care au fost urmate. Buzoianu a spus că au existat și operatori la care s-au găsit „anumite nereguli şi au fost sancţionaţi, dar şi operatori care nu au fost niciodată verificaţi în toţi aceşti ani". Ministra Mediului susține că sunt operatori care „au fost verificaţi o singură dată, li s-au găsit lucruri destul de grave, au primit un avertisment sau li s-a consemnat o contravenţie, însă Corpului de Control nu i-au mai fost prezentate ulterior şi deciziile prin care au fost aplicate amenzile". Totodată, ministra Mediului a făcut referire și la modul în care a fost realizată reorganizarea din Delta Dunării, susținând că toate aceste aspecte vor fi sesizate autorităților competente. Conducerea ARBDD, schimbată Pe 19 aprilie, ministra Diana Buzoianu a schimbat conducerea ARBDD și a anunțat sesizarea DNA și ANI. Corpul de Control a descoperit că, în anul 2024, guvernatorul Deltei, Bogdan-Ioachim Bulete, a propus o reorganizare a ARBDD prin care a creat o direcție mamut, unde s-a pus pe sine însuși director. Practic, a fost creată o direcție internă care a comasat servicii și compartimente cu rol de control și avizare, iar decizia a fost ca această direcție să fie condusă chiar de Bulete. Raportul a mai indicat că au fost pierdute fonduri europene pentru proiecte de digitalizare care ar fi permis scoaterea corupției din procesul de emitere de avize și permise. Suma de 28 de milioane de lei nu a fost accesată, deși dosarul proiectului era pregătit. De asemenea, controlul pe teren ar fi fost folosit ca instrument de presiune. An după an, au fost realizate controale repetate la unii operatori economici, în timp ce alții nu au fost verificați niciodată. Au fost găsite cazuri cu operatori verificați de cinci ori la câteva zile distanță. În alte situații, deși au fost constatate probleme, nu au fost prezentate documente care să arate că au fost aplicate amenzi sau că s-a urmărit aplicarea măsurilor impuse în urma controlului. Au fost descoperite și cazuri în care funcționari publici au fost trimiși în comisii disciplinare, iar după ce comisiile au propus clasarea cauzei, pentru că nu existau fapte sancționabile, guvernatorul Deltei a propus sancționarea pentru „divergențe de opinie” sau a propus direct aplicarea unor sancțiuni fără nicio justificare. Noul guvernator, la propunerea PSD La propunerea PSD, noul guvernator a fost numit Florin Stăneață. „Este un mandat în care toate aceste concluzii ale raportului Corpului de control trebuie să fie rectificate, măsuri care trebuie să fie aplicate instant, în perioada imediat următoare” a precizat Diana Buzoianu. Noul plan pentru Delta Dunării Ministra Mediului a mai anunțat că noul plan de management al Deltei Dunării, pus în dezbatere publică, a fost revizuit semnificativ, cu corectarea erorilor și introducerea unor măsuri suplimentare de conservare și monitorizare. Pe 24 aprilie, Diana Buzoianu a cerut de urgență reorganizarea Rezervației Deltei Dunării, după problemele descoperite de Corpul de Control al Ministerului Mediului. Ministra Diana Buzoianu a subliniat că reforma trebuie să elimine practicile discreționare și să restabilească un sistem transparent și funcțional. În emisiunea „Inspiră România”, de la TVR Info, Diana Buzoianu a vorbit și despre problemele grave descoperite în Delta Dunării, unde au fost luate măsuri dure. „A venit Corpul de Control, am demis conducerea”, a spus ea, adăugând că urmează o reorganizare profundă: „ Vă garantez că va fi o reorganizare făcută în perioada imediat următoare”. O plajă din Deltă, închisă cu gard Pe 4 mai 2026, ministrul Mediului a cerut un control după ce un proprietar privat a închis cu gard o plajă din Deltă. „Ziua şi situaţiile halucinante. Astăzi este despre plaja Jurilovca din Deltă unde un proprietar privat a pus gard, pe sute de metri, astfel ajungând să fie blocat, în realitate, accesul pentru mii de români la una din cele mai cunoscute plaje din România”, a scris pe Facebook ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Aceasta a precizat că a cerut de urgență un control realizat de Administrația Deltei Dunării.

Coșmarul de pe plajele românești: construcții clandestine, deversări de apă netratată în mare, fose și rezervoare ilegale de gaz îngropate în plaje (sursa: Pexels/Czapp Árpád)
„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Dragoș Anastasiu, înainte de a părăsi Executivul. Anastasiu a vorbit despre „bullying-ul statului” și a spus că statul n-a fost niciodată corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu La ce concluzii a ajuns Anastasiu, după o lună în guvernul Bolojan: „Aleg să citesc un singur mesaj primit pe Facebook, de la Rodica Todericiu: «Sunt o persoană care vă înțelege foarte bine punctul de vedere, deoarece eu am fost, în anul 2004, supusa aceluiaşi sistem, la Bistrița. Am dat mită cash la primul control, dar am refuzat alte plăți. M-a costat un dosar penal. De la Bistrița m-am dus la Curtea de Apel Cluj cu o sentință de doi ani de pușcărie cu executare, dosar judecat de președinta Curții de Apel Cluj, care m-a absolvit de orice vină și ANAF a fost obligat să returneze 161.000 lei în 2008, după patru ani de umblat prin tribunale, urmare a falimentul celor trei firme, concomitent cu pierderea a două case, un apartament, un teren intravilan»”.  Despre controalele ANPC: „Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, am înțeles că sunt multe locuri care nu corespund standardelor, dar una este să îți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe Tik Tok. Am înțeles că sunt lucruri care nu sunt în regulă, e ok, dar umilirea antreprenorilor, a celor care investesc niște bani, sigur cu greșeli, nu cred că este un comportament corect al statului român. Și apelez acum la statul român să nu mai facă așa ceva, să-și facă datoria”. „De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani, când alte țări, cât timp alte țări s-au digitalizat în întregime? În doi ani de război - vezi Ucraina -, și noi nu reușim să digitalizăm ANAF. Nu reușim sau nu vrem? Răspunsul e că nu vrem!” „Statul român are în momentul de față miliarde, miliarde de lei datorii la firmele private. Miliarde! Vă dau exemple: rambursarea plăților pe concediile medicale - miliarde; plata companiilor de energie care au făcut plafonarea la energie și sunt neplătite. Am sunat ieri doi constructori mari și mi-au spus așa: avem, împreună, 1,5 miliarde de lei nefacturaţi - lucruri pe care noi l-am prestat deja;  1,5 miliarde de lei - doi constructori, nefacturați. Și alt miliard, facturat și neplătit. Și-am întrebat, dar de ce nu facturați? Nu facturăm pentru că ni se spune că nu sunt bani și dacă facturăm, ne încărcăm și cu TVA pe care trebuie să-l plătim, noi neprimind banii de la statul roman”. „Nu mai putem continua așa, cu un stat care nu este partener și este asupritor al companiilor din România”, a spus vicepremierul demisionar. 

Thibault Verny preia dosarul abuzurilor clericale (sursa: vaticannews.va)
Eveniment

Monseniorul Thibault Verny, responsabil pentru combaterea abuzurilor sexuale din Biserica Catolică

Thibault Verny preia dosarul abuzurilor clericale. Monseniorul Thibault Verny, arhiepiscop de Chambéry, a fost numit de Papa Léon al XIV-lea la conducerea Comisiei Pontificale pentru Protecția Minorilor – instituția-cheie a Vaticanului în lupta împotriva abuzurilor sexuale din Biserică. Thibault Verny preia dosarul abuzurilor clericale În vârstă de 59 de ani, Thibault Verny este originar din Paris și are o formare inițială de inginer, fiind absolvent al prestigioasei Școli Superioare de Fizică și Chimie Industrială din Paris. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar A fost hirotonit preot în 1998 și a devenit episcop în 2016, după studii teologice în seminarul din Paris și la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma. Experiență în gestionarea abuzurilor și apropiat de victime Din iulie 2022, Monseniorul Verny este președintele Consiliului pentru prevenirea și lupta împotriva pedofiliei din cadrul Conferinței Episcopilor din Franța. În această calitate, este membru al Comisiei Pontificale încă de atunci, fiind apreciat pentru profesionalismul, empatia și prezența sa activă alături de victime. Un succesor discret, dar apreciat Noul președinte al comisiei îl înlocuiește pe influentul cardinal american Sean O’Malley, ajuns la limita de vârstă (81 de ani). O’Malley este cunoscut pentru rolul său decisiv în soluționarea crizei abuzurilor din Arhidieceza de Boston, subiect al filmului premiat Spotlight. Cei de la Vaticam și jurnaliști apropiați de Verny îl descriu ca pe „un om discret, inteligent, muncitor și empatic” – un profil potrivit pentru misiunea delicată care îl așteaptă. Papa Léon al XIV-lea transmite un semnal ferm Această numire reflectă intenția clară a Papei Léon al XIV-lea de a face din combaterea abuzurilor o prioritate a pontificatului său. Recent, Suveranul Pontif a cerut, în fața a 400 de cardinali și episcopi reuniți la Roma, adoptarea unor măsuri ferme și asumarea responsabilității morale de către ierarhia catolică. Un semn de recunoaștere pentru Biserica din Franța Alegerea lui Verny poate fi privită și ca o recunoaștere a eforturilor făcute de Biserica Catolică din Franța, mai ales după publicarea devastatorului raport Ciase (2021), care a dezvăluit zeci de mii de cazuri de abuzuri sexuale comise asupra minorilor. Raportul, coordonat de Jean-Marc Sauvé, a fost apreciat de opinia publică, dar întâmpinat cu rețineri în cercurile conservatoare ale Vaticanului. O așteptare uriașă din partea victimelor și a societății Sora Véronique Margron, președinta Conferinței Religioșilor și Religiilor din Franța, a salutat coerența instituțională a numirii, dar a atras atenția asupra presiunii și așteptărilor uriașe: „Comisia lucrează intens, dar rămâne de văzut ce impact are în realitate asupra episcopiilor din lume.” Thibault Verny: „Avem nevoie de o schimbare de mentalitate” Într-un interviu acordat Vatican News, Monseniorul Verny a subliniat că rolul comisiei nu este de a înlocui structurile locale, ci de a sensibiliza și a încuraja o cultură a protecției minorilor: „Este esențial ca în comisie să existe persoane care au fost victime sau părinți ai victimelor. Avem nevoie de o schimbare profundă de mentalitate, atât în Biserică, cât și în familii și în întreaga societate.” Un început sub semnul urgenței și responsabilității Numirea lui Thibault Verny vine într-un moment crucial, în care credibilitatea Bisericii este grav afectată. Misiunea sa nu este doar una administrativă, ci și morală: reconstruirea încrederii pierdute și apărarea celor vulnerabili într-o instituție care s-a confruntat prea mult timp cu tăcere și impunitate.

Minori violați sub pretextul tradiției vechi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Satul în care se deschid două dosare de viol asupra unui minor în fiecare lună

Minori violați sub pretextul tradiției vechi. În satul Crucea din comuna Lungani, județul Iași, o tradiție veche de căsătorii timpurii din rândul comunității rome generează un val îngrijorător de infracțiuni sexuale asupra minorilor. Minori violați sub pretextul tradiției vechi Potrivit datelor poliției, în ultimii patru ani au fost raportate aproape 200 de cazuri de viol, majoritatea ieșind la iveală doar atunci când fetele minore au ajuns să nască în spitale. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Medicii au alertat autoritățile, întrucât legea românească interzice relațiile sexuale cu sau între minori. Fenomenul, documentat recent de „Ziarul de Iași”, scoate la lumină practici tradiționale care încalcă flagrant legislația și drepturile copilului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Papa condamnă abuzurile sexuale ale preoților (sursa: Facebook/Vatican News)
Eveniment

Papa condamnă abuzurile sexuale ale preoților

Papa condamnă abuzurile sexuale ale preoților. Papa Francisc, aflat într-o vizită în Belgia, a declarat vineri că Biserica trebuie ''să se ruşineze'' şi să ''ceară iertare'' pentru violenţele sexuale asupra minorilor comise de membri ai clerului, pe fundalul aşteptărilor mari ale victimelor din această ţară marcată de scandaluri. Papa condamnă abuzurile sexuale ale preoților ''Biserica trebuie să se ruşineze şi să ceară iertare şi să încerce să rezolve această situaţie cu smerenie creştină şi să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru ca acest lucru să nu se mai repete'', a declarat suveranul pontif, în vârstă de 87 de ani, în faţa autorităţilor belgiene reunite la Castelul Laeken din Bruxelles, rezidenţa familiei regale belgiene. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Papa Francisc, care a promis deja ''toleranţă zero'' pe acest subiect, urmează să primească la sfârşitul zilei, la Nunţiatura apostolică de la Bruxelles (Ambasada Sfântului Scaun), 15 victime ale agresiunilor sexuale săvârşite de clerici în Belgia în secolul trecut. Întâlnirea se va desfăşura ''în deplină confidenţialitate'', potrivit bisericii belgiene, care doreşte să protejeze anonimatul victimelor. Adopțiile forțate după Al Doilea Război Mondial Vineri dimineaţă, papa Francisc a spus că este ''întristat'' de scandalul ''adopţiilor forţate'', realizate cu complicitatea ordinelor religioase, o dramă care a afectat mii de belgieni începând de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi până în anii 1980. ''În aceste poveşti dureroase s-a contopit fructul amar al unui delict cu ceea ce a fost, din nefericire, rezultatul unei mentalităţi răspândite în toate păturile societăţii'', a declarat papa Francisc la Bruxelles. ''Deseori, familia şi alţi actori sociali, inclusiv Biserica, credeau că, pentru a elimina oprobriul societăţii, care lovea din păcate în acele vremuri mama necăsătorită, era preferabil, pentru binele amândurora, al mamei şi al copilului, ca acesta din urmă să fie adoptat'', a adăugat suveranul pontif în faţa unei adunări în rândurile căreia s-au aflat şi victime ale acestor adopţii. Potrivit cotidianului belgian HLN, circa 30.000 de copii au fost luaţi de lângă mamele lor în Belgia între 1945 şi anii 1980, o cifră pe care Biserica Catolică nu este în măsură să o confirme. Această practică viza în principal tinerele femei necăsătorite, câteodată victime ale violului sau ale incestului şi ai căror părinţi doreau să ascundă faptul că erau însărcinate. Părinţii luau legătura cu ordine religioase, care la rândul lor aveau legături cu familii care doreau să adopte. Numeroase victime depun în continuare eforturi, după mai multe decenii, de a clarifica circumstanţele acestor separări forţate. Încrederea belgienilor în Biserică, zdruncinată Atât violenţele sexuale asupra minorilor, cât şi adopţiile forţate au ''afectat grav'' încrederea belgienilor în Biserică, a declarat la rândul său prim-ministrul belgian Alexander De Croo. ''Cuvintele nu sunt de ajuns astăzi, sunt necesare măsuri concrete'', a adăugat premierul liberal flamand. Dosarul pedocriminalităţii în Biserica belgiană a revenit în actualitate în toamna anului 2023, odată cu difuzarea unui documentar-şoc ce conţine mărturii ale victimelor care au păstrat secretul, în anumite cazuri, timp de decenii, mulţi dintre cei intervievaţi deplângând o "omerta" în sânul Bisericii pentru protejarea agresorilor, precum şi faptul că nu au reuşit niciodată să li se facă dreptate. Victimele agresiunilor Bisericii catolice Într-o scrisoare deschisă publicată la începutul lunii septembrie în cotidianul Le Soir, victimele agresiunilor au reclamat ca papa Francisc să se pronunţe ferm, cerându-i să instituie o procedură de compensaţii financiare, să organizeze o ''regândire de fond'' a celibatului preoţilor şi să ''consolideze activitatea libertăţii de exprimare, care în realitate este în fază incipientă''. Din Irlanda până în Germania trecând prin Statele Unite, multiplicarea scandalurilor sexuale în sânul Bisericii Catolice a constituit unul dintre cele mai dureroase demersuri pentru papa Francisc, care a cerut iertare victimelor şi a creat o comisie consultativă pentru protecţia minorilor la Vatican. Eliminarea secretului pontifical Printre măsurile luate începând cu 2019 figurează eliminarea secretului pontifical legat de violenţele sexuale ale clerului, obligaţiile clericilor şi laicilor de a semnala orice caz superiorilor ierarhici, precum şi instalarea unor platforme de ascultare în diecezele din lumea întreagă. Secretul confesiunii rămâne însă absolut. În faţa papei, regele Filip al Belgiei a evocat toate victimele ''ireparabilului'', ''marcate pe viaţă'' de agresiunile clericilor. ''A fost nevoie de atât de mult timp pentru ca plângerile lor să fie auzite şi recunoscute'', a mai spus suveranul. Ajuns joi seară la Bruxelles după o etapă de opt ore în Luxembourg, papa Francisc va petrece trei zile în Belgia, punctul culminant al vizitei fiind o liturghie ce va fi oficiată duminică pe stadionul Roi-Baudouin din Bruxelles, unde sunt aşteptaţi peste 35.000 de credincioşi. Cea mai recentă vizită a unui papă în Belgia datează din 1995, când papa Ioan Paul al II-lea a venit la Bruxelles cu prilejul beatificării părintelui Damien, un misionar din secolul al XIX-lea, care, între timp, a fost canonizat.

Abuzarea bătrânilor instituționalizați, recurentă în Europa (sursa: pexels.com/Matthias Zomer)
Eveniment

Abuzarea bătrânilor instituționalizați, recurentă în Europa

Abuzarea bătrânilor instituționalizați, recurentă în Europa. Maltratarea bătrânilor în câteva azile din Ilfov a șocat mulți români și chiar mulți străini care au putut citi în presa europeană și nu numai despre abuzurile din centrele rezidențiale. Dar astfel de cazuri nu se întâmplă doar în România. Abuzarea bătrânilor instituționalizați, recurentă în Europa În Franța, la începutul anului 2022, jurnalistul Victor Castanet a publicat "Les Fossoyeurs", o carte de anchete asupra abuzurilor din căminele pentru bătrâni. Castanet a denunțat grupul privat Orpea, care gestionează un lanț de azile private de bătrâni, dezvăluind maltratarea, raționalizarea alimentelor și lipsa de personal în instituțiile de tip EHPAD (Établissement d'hébergement pour personnes âgées dépendantes). Jurnalistul punctează atât obsesia Orpea pentru maximizarea profiturilor, cât și apropierea membrilor săi de autoritățile publice. Compania Orpea a respins acuzațiile de abuz generalizat, susținând că e vorba doar de cazuri izolate și a concediat câțiva directori. Angajați slab plătiți și prost pregătiți Deși cartea a provocat un scandal național, guvernului francez anunțând că "va încerca îmbunătățirea îngrijirii persoanelor în vârstă", în 2023 Annette Debeda, co-fondatoarea Cercului de îngrijitori din EPHAD, a susținut că, în continuare, rezidenții acestor instituții suferă de abuzuri. "În ciuda raporturilor pe care le facem, realitatea e că în azilele de bătrâni (...) abuzul instituțional continuă, nu s-a schimbat nimic. (...) Oamenii angajați în aceste cămine sunt adesea foarte prost plătiți. Nu sunt întotdeauna foarte motivați. Nu sunt foarte bine pregătiți, nu sunt foarte bine supravegheați. Vârstnicii din azile sunt prost îngrijiți de oameni care nu au nici motivația și nici cunoștințele necesare pentru a-i trata bine", conchide Annette Debeda. În iulie, 2023, compania Orpea a declarat că se așteaptă să-i scadă veniturile cu 15-20% față de cele 881 de milioane de euro preconizate, căci ratele de ocupare la casele de bătrâni au fost cu mult sub prognoză. Opt ani de închisoare în Italia În Italia, în 2019, potrivit unui raport al NAS, Comandamentul de Carabinieri pentru Protecția Sănătății, au fost verificate 2.716 instituții dedicate primirii și asistenței persoanelor vârstnice. 27% dintre acestea au făcut obiectul unor litigii pentru nereguli constatate. La vremea respectivă, aproximativ 60 de membri ai personalului au fost raportați pentru abuz și peste 150 de instituții au fost sancționate cu un total de peste 72.000 EUR. În 2020, poliția din Palermo a arestat-o pe Maria Cristina Catalano, administratorul azilului de bătrâni Bell’Aurora, alături de mai mulți subalterni, acuzați de violență împotriva rezidenților. Ancheta a dezvăluit că bătrânii erau sistematic bătuți și amenințați. Administratora, care a explicat că "nu și-a dat seama de gesturile sale, din cauza stresului" a fost condamnată la opt ani de închisoare, iar restul angajaților au primit între patru și șase ani. La sfârșitul anului 2020, Amnesty Internațional a raportat numeroase cazuri de încălcare a drepturilor omului în căminele pentru bătrâni în timpul pandemiei de COVID-19, din regiunile italiene Lombardia, Emilia-Romagna și Veneto. Azil de lux, angajați sadici Abuzurile apar însă și în azilele de lux – precum cazul din Marea Britanie, de la casa de îngrijire Reigate Grange, unde costul cazării se ridică la 2.000 de lire sterline pe săptămână. Cazul a fost dezvăluit la sfârșitul anului trecut de The Guardian, care a publicat imagini filmate pe ascuns de copiii unei rezidente de 88 de ani, Ann King. Citește și: Presa străină, șocată că Firea, ministrul Familiei, nu a vrut să demisioneze în scandalul azilelor decât forțată de proteste În imaginile filmate, se vede cum asistentele care o tratau pe King o manevrau cu brutalitate, făcând-o să strige de durere. O dată, rezidenta a fost lăsată pe podea timp de 50 de minute. Era batjocorită, umilită și înjurată atunci când devenea confuză și speriată. În altă filmare, femeia de serviciu o lovește, în timp ce stătea în pat, cu o cârpă folosită pentru a curăța o toaletă, amenințând-o și făcându-i gesturi obscene. La vremea respectivă Signature Senior Lifestyle (SSL), compania care deține Reigate Grange, a dat vina pe "un număr mic de persoane condamnabile". Reprezentanții au declarat că "au fost identificate problemele și că au implementat îmbunătățiri", adăugând: "Așteptăm cu nerăbdare reinspecția noastră în viitorul apropiat". Anul acesta, în aprilie, inspecțiile recente la Reigate Grange au arătat că nu există încă suficient personal instruit, medicamentele nu sunt administrate corespunzător, căminul pentru 74 de persoane "nu e întotdeauna un loc sigur" și nici "întotdeauna bine condus".

Patriarhul, mesaj celor neștiutori despre azile (sursa: Basilica, Facebook/Gabriela Firea)
Eveniment

Patriarhul, mesaj celor neștiutori despre azile

Patriarhul, mesaj celor neștiutori despre azile. Evanghelia "Vindecării slăbănogului din Capernaum" ne arată felul în care "credința celor milostivi ajută pe cel bolnav", a spus duminică Patriarhul Daniel. Patriarhul, mesaj celor neștiutori despre azile "Acești patru anonimi care l-au ajutat pe omul paralizat să ajungă la Iisus, ca să fie vindecat, reprezintă pe toți slujitorii Bisericii, pe preoții duhovnici, pe credincioșii milostivi și pe medicii competenți care lucrează pentru vindecarea celor suferinzi", a explicat Preafericirea Sa, potrivit Basilica. "Această evanghelie a vindecării este și o evanghelie a slujirii semenilor aflați în suferință. Aici Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi, să devenim mâinile iubirii milostive a lui Hristos, ducând pe cei bolnavi la Iisus, aducându-i la Biserică, ajutându-i la spital sau în casele lor prin prezența noastră și prin orice faptă bună de încurajare și faptă de ajutorare materială. (...) Citește și: Patriarhul Daniel trăiește o stare de revoltă și de oroare în ce privește azilele groazei din Voluntari și pregătește un mesaj public pe acest subiect, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR Astfel, noi simțim că Biserica este Trupul tanic ai lui Hristos și noi devenim mâinile iubirii Sale milostive, vindecătoare și dătătoare de viață deplină", a subliniat Patriarhul României.

Azile: Avocatul Poporului știa, Weber minte (sursa: Facebook/Renate Weber)
Eveniment

Azile: Avocatul Poporului știa, Weber minte

Azile: Avocatul Poporului știa, Weber minte. Renate Weber a declarat, cu referire la centrele în care vârstnicii au fost torturaţi, că instituţia pe care o conduce nu a primit niciun fel de sesizare despre aceste fapte. Azile: Avocatul Poporului știa, Weber minte Aceasta a mai explicat că sunt puţine centrele de acest fel din România unde Avocatul Poporului să fi găsit situaţii chiar bune pentru cei internaţi acolo şi, în cele mai multe cazuri, instituţia a constatat că e nevoie de fonduri suplimentare pentru aceste centre care să acopere personalul necesar de la medici, psihologi, asistenţi sociali şi până la persoanele care efectiv îi îngrijesc pe cei internaţi acolo. Întrebată dacă a primit sesizări în ceea ce priveşte faptele petrecute în azilele groazei din Ilfov, Renate Weber a răspuns pentru Prima News: "Nu, niciodată nu am primit nicio sesizare şi să ştiţi că acesta este pentru noi un semn de întrebare, pentru că în condiţiile în care se relatează astăzi despre neajunsuri uriaşe, grave probleme în aceste centre, este într-adevăr de mirare că nimeni dintre rudelor celor care erau internaţi acolo nu ne-au sesizat niciodată nimic.". Declarația unei consiliere DGASPC Ilfov Stenograme din dosarul DIICOT, însă, arată că au existat sesizări către Avocatul Poporului iar instituția chiar a trimis adrese către DGASPC Ilfov, potrivit stiripesurse.ro. "Fiind audiată la data de 04.07.2023, inculpata Popa Mihaela Bianca a declarat următoarele: Întrebare: De când ocupați funcția de consilier în cadrul DGASPC Ilfov și manager de caz în cadrul CABR Bălăceanca din subordinea aceleiași instituții si ce atribuții de serviciu aveți in legătura cu monitorizarea cazurilor persoanelor adulte cu dizabilități din cadrul centrelor asociației Sf. Gabriel? Răspuns: Am îndeplinit funcțiile de consilier în cadrul DGASPC Ilfov și manager de caz în cadrul CABR Bălăceanca din subordinea aceleiași instituții începând cu luna martie 2022 și nu am avut atribuții în legătură cu monitorizarea cazurilor persoanelor adulte cu dizabilități din cadrul centrelor asociației Sf. Gabriel. Potrivit atribuțiilor de serviciu mă ocupam cu răspunsul la petițiile primite în cadrul instituției de la peroane fizice sau juridice, țineam legătura cu spitalul Bălăceanca în vederea transmiterii situației persoanelor care necesitau instituționalizarea într-unul din centrele din subordinea noastră sau în centrele cu care aveam contract de colaborare, respectiv Fundația Motivations, Fundația Suedeză, Fundația Don Orione și CIAPAD Armonia. "Răspunsuri către Instituția Avocatului Poporului" Întrebare: Ați fost informată de alte instituții ale statului cu privire la nereguli constatate în cadrul celor două centre? Dacă i s-au solicitat puncte de vedere cu privire la existența/inexistența unor nereguli în cadrul celor două centre, dacă da, dacă v-ați consultat cu Țicu Răzvan Andrei, cu Godei Ștefan, cu Cărăulașu Ioana sau cu alte persoane din cadrul asociației în elaborarea răspunsurilor instituției? Dacă aceasta conduită este una legală având în vedere funcția pe care o ocupați? Răspuns: Așa cum am arătat anterior am formulat răspunsuri către Instituția Avocatului Poporului, cu ȚICU RĂZVAN nu m-am consultat întrucât acesta era în concediu de creștere a copilului, iar cu Godei Ștefan și Cărăulașu Ioana nu m-am consultat întrucât nu aveam de ce", se arată în declarația oficială semnată de la dosarul ajuns pe masa judecătorilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră