sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: 2023

5 articole
Economie

Investiţiile străine directe s-au redus în 2023

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023, arată datele publicate azi de Banca Națională. În 2022, ele au însumat 10,039 miliarde de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,587 miliarde de euro (comparativ cu 10,039 miliarde de euro în perioada ianuarie - decembrie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,548 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 39 milioane euro", se arată în comunicatul BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut anul trecut cu 4,86%, comparativ cu 2022, la 7.010 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele peste 7.000 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 125,66 milioane de dolari, în creştere de aproape trei ori faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie - decembrie 2022, de 45,56 milioane de dolari. În decembrie 2023, au fost înmatriculate 563 de societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (22,38% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (22,02% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (15,99%). La finele lunii decembrie 2023, în România existau 251.226 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la aproape 69,84 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.756 (capital subscris de 3,31 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,008 miliarde de dolari, în 6.084 de firme.

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 Foto: Facebook Guvernul României
Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023) (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023)

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023). Liderii politici ieșeni se numără printre cei mai mari beneficiari de reclame în mediul online de la nivel naţional. Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023) Anul pre-electoral 2023 a însemnat o publicitate în valoare de sute de mii de lei cheltuite pentru propagandă politică în fiecare județ. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată De regulă, Iaşiul se află printre principalele oraşe unde partidele îşi fac publicitate pe reţele de socializare. Iată care sunt cheltuielile făcute de către partide şi lideri politici locali în cadrul campaniilor de pe Facebook. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cele mai viralizate fake news (2023) (sursa: rfa.org)
Eveniment

Cele mai viralizate fake news (2023)

Cele mai viralizate fake news (2023). A fost un an în care fenomenul fake-news a crescut în intensitate. De la politic, la social și divertisment, știrile false au fost amplificate inclusiv de dezvoltarea Inteligenței Artificiale. Printre cele mai viralizate: dansul din buric al președintelui Ucrainei, scutecele purtate de președintele SUA, sau campionatul de sex al Suediei. Ucraina, mai scumpă decât Afganistanul Potrivit unui videoclip din 26 ianuarie difuzat pe Instagram, SUA au oferit Ucrainei un ajutor total de 91,3 miliarde de dolari, sumă care ar fi depășit "de două ori cheltuielile SUA pentru războiul său din Afganistan". Citește și: Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire De fapt, potrivit rapoartelor SIGAR (Special Inspector General for Afghanistan Reconstruction), SUA au cheltuit peste 849 de miliarde de dolari pentru războiul din Afganistan, inclusiv pentru eforturile de reconstrucție. În ceea ce privește Ucraina, Washington a alocat aproximativ 113 miliarde de dolari în ajutor pentru Kiev în urma ofensivei militare a Rusiei, de la începutul anului 2022 până în prezent. Cutremurul anunțat înainte de producere În luna februarie, pe rețelele sociale din Germania a circulat o "știre" care indica producerea unui cutremur iminent în Renania de Nord-Westfalia. Panica a cuprins mai mulți oameni care fie au sunat în mod repetat la posturile de poliție din Köln și Hagen, fie au ieșit pe stradă. În mod special, în Köln, în partea de sud-vest a orașului, ofițerii s-au confruntat cu un număr mare de oameni care refuzau să intre în case. În ciuda asigurărilor poliției că știrea este falsă, oamenii credeau în postările de pe Facebook și insistau să-și petreacă nopțile în stradă. Potrivit presei locale, cei mai mulți dintre aceștia erau români. Imagini fake cu Trump, Macron și Papa În luna martie, pe rețelele sociale au explodat "fotografiile false". După ce Donald Trump anunțase, pe 18 februarie, iminența arestării sale, pe 21 martie, pe Twitter au apărut fotografii false cu arestarea fostului președinte, în centrul orașului Washington. Imaginile, generate de Inteligența Artificială (IA), au avut inițial, cinci milioane de vizualizări. Peste câteva zile, Trump posta și el o astfel de "fotografie falsă", cu el însuși, în poziție de rugăciune. Pe 24 martie, au apărut fotografii false și cu președintele Franței, Emmanuel Macron, luptându-se eroic atât cu forțele de ordine, cât și cu protestatarii. Acestea au avut doar trei milioane de vizualizări. Tot în luna martie, o poză publicată pe Reddit avea să facă furori în lumea modei și a creștinismului: Papa Francisc, ieșit la o plimbare pentru a-i saluta pe credincioși, era îmbrăcat într-o geacă pufoasă, de lux, peste care purta crucifixul. Fotografia era un fake, fiind generată de IA. Biden și acuzarea lui Trump În aprilie, un videoclip, devenit viral pe Twitter, îl arată pe președintele Joe Biden care cerea, explicit, acuzarea fostului președinte Donald Trump. Joe Biden argumenta că Trump trebuie împiedicat să preia din nou puterea" "Trebuie să ne asigurăm că nu va prelua puterea. (...) Mă voi asigura că, prin eforturile legitime ale Constituției noastre, nu va deveni din nou următorul președinte.". De fapt, videoclipul data din noiembrie 2022, iar Biden răspundea la întrebarea unui reporter despre neliniștea liderilor mondiali că Trump ar putea reveni la putere. Răspunsul său de atunci, pus în alt context, a provocat reacții dure contra lui Biden. Videoclipul a avut peste 17.000 de distribuiri. Explozia de la Pentagon În luna mai, o imagine falsă care arăta o explozie produsă lângă Pentagon a devenit virală pe rețelele de socializare. În câteva minute, un val de conturi de rețele de socializare, inclusiv conturi reale și verificate, au distribuit imaginea falsă, amplificând și mai mult confuzia. Până când oficialii de la Pentagon au infirmat știrea, panica iscată a provocat scăderi ale bursei. Cele mai viralizate fake news (2023) În luna iunie, în special pe rețelele sociale asiatice, a circulat o fotografie în care Joe Biden, căzut la podea, pare că poartă scutece. Fotografia a fost, însă, trucată. Joe Biden fusese fotografiat când a căzut, într-adevăr, la ceremonia de absolvire a Academiei Forțelor Aeriene din SUA. În fotografia originală nu apare, însă, nici un scutec, spre deosebire de cea prelucrată. Totuși, în luna noiembrie, după luni de demontare a fake news-ului, un comentator taiwanez a folosit informația falsă pe care a prezentat-o ca fiind reală în timpul unei emisiuni a CTi News. "Biden s-a împiedicat recent și i-au căzut pantalonii, dezvăluind un scutec. Este foarte dăunător faptul că are deja incontinență", a afirmat Shuai Hua-ming, fost lider de opinie influent al partidului pro-China, KMT. Campionatul suedez de sex În iulie, în întreaga lume au circulat știri că Suedia a declarat sexul sport și că va organiza un turneu. Multe instituții de presă internaționale (precum The Times of India) au preluat știrea, fără să o verifice. Potrivit Göteborgs-Posten, unul dintre principalele cotidiene din Suedia, în spatele știrii s-a aflat Dragan Bratic, proprietarul mai multor cluburi de striptease din țară. Înainte cu câteva luni, acesta solicitase Confederației Sportive Suedeze să declare sexul drept sport. Confederația respinsese cererea în luna mai. Arma cu alser și incendiile din Hawaii Incendiile dezastruoase din Hawaii, din luna august, au provocat o serie de știri false. În mediul online au devenit virale știri precum cele care arătau că "elitele" sau agențiile guvernamentale ar fi declanșat incendiile în mod deliberat. Cea mai populară a fost știrea cu "arma cu energie direcționată", potrivit căreia incendiile au fost declanșate cu ajutorul unei arme cu laser. Știrea venea la pachet cu o fotografie, în care se vede o rază luminoasă care lovește țărmul mării. Imaginea era însă din 2018 și fusese făcută de la lansarea Falcon 9, în California. Dansul din buric al luI Zelenski În septembrie, a devenit viral un videoclip care îl arată pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dansând din buric, îmbrăcat într-un costum mulat și auriu. Postarea inițială a videoclipului, pe rețeaua X, era acompaniată de comentariul "De fiecare dată când ai nevoie de mai mulți bani... trebuie să faci un spectacol bun". Videoclipul a fost distribuit și de multe conturi de pe alte platforme de socializare, cum ar fi TikTok, Facebook și Instagram, cu afirmații care îl discreditau pe Zelenski și puneau sub semnul întrebării ajutorul occidental pentru Ucraina. DW a demontat videoclipul, demonstrând că este un deepfake care a suprapus chipul președintelui pe corpul unui dansator. Putin și Palestina Într-o postare pe Facebook din 9 octombrie, președintele rus Vladimir Putin ar fi emis un avertisment către SUA cu privire la războiul în desfășurare al Israelului în Gaza Palestinei. "Avertizez că America nu ar trebui să intervină în războiul dintre Israel și Palestina. Dacă America face asta, vom ajuta în mod deschis Palestina", ar fi spus președintele rus. De fapt, în videoclip, Putin vorbea despre Ucraina, iar subtitrarile în limba engleză au fost manipulate. Castelul Cenușăresei Pe 22 august 2022, site-ul Mouse Trap News publica un articol "Breaking" în care susținea că Disney World va îndepărta Castelul Cenușăresei după aniversarea a 50 de ani a parcului. Pe 21 noiembrie 2023, site-ul a continuat cu un articol care a făcut furori pe rețelele sociale: parcul Disney a dărâmat castelul într-o singură noapte. "Avem vești de ultimă oră: Disney World a îndepărtat definitiv Castelul Cenușăresei peste noapte", susținea articolul respectiv. Articolul a fost distribuit și pe pagina de TikTok a Mouse Trap News, unde a fost vizualizat de peste 1,7 milioane de ori. Mulți utilizatori, care au crezut că povestea este reală, au fost triști sau s-au revoltat. A fost ignorat însă faptul că, pe site, la secțiunea "About Us", Mouse Trap News se descrie ca fiind "cel mai bun site de satiră din lume". "Scriem povești false despre chestii din Parcurile Disney. De la anunțuri din Parcul Disney la Hotel Disney și știri despre stațiuni până la parteneriate Disney inventate, puteți fi siguri că orice citiți aici nu este adevărat, real sau exact, dar este distractiv", adaugă echipa redacțională. Ozzy Osbourne a murit online În luna decembrie, după ce o serie de videoclipuri "in memoriam" au devenit virale, Ozzy Osbourne a decis să își dezmintă propria moarte. Solistul Black Sabbath, în vârstă de 75 de ani, a declarat, în cel mai recent episod din podcastul The Osbournes, că nu se simte "mort": "Am murit după ce l-am văzut (videoclipul). Chestia aia de pe YouTube care spune: Celebrități care au murit astăzi și care au postat o poză cu mine!" Osbourne a făcut o referință la Monty Python, adăugând: "Nu sunt mort. Nu sunt chiar mort... doar o mică tăietură.".

România, Bulgaria în Schengen în 2023 (sursa: Facebook/Ylva Johansson)
Eveniment

România, Bulgaria în Schengen în 2023

România, Bulgaria în Schengen în 2023. Este în continuare obiectivul Comisiei Europene să avem o decizie asupra extinderii Schengen şi să primim România şi Bulgaria în acest an, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, marţi, la sfârşitul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. România, Bulgaria în Schengen în 2023 "Cred în continuare că este posibil. Nu suntem acolo încă. Dar sunt în contact foarte strâns cu statele cele mai implicate şi, bineînţeles, cu preşedinţia spaniolă", a spus Johansson în cadrul conferinţei de presă comune cu ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Întrebat dacă poate promite că va avea loc un vot până la sfârşitul anului privind aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, ministrul spaniol de interne a promis că ţara sa va face tot posibilul. "Pot să mă angajez că noi avem dorinţa şi sprijinul Comisiei ca înainte de 31 decembrie România şi Bulgaria să fie membre depline ale spaţiului Schengen. Ce pot promite este că vom lucra neobosit pentru a face ca acest lucru să se întâmple. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu va fi pentru că nu am muncit pentru asta sau nu am discutat cu toate statele membre pentru a obţine o Europă mai puternică, care include România şi Bulgaria în zona Schengen", a spus Grande-Marlaska. "O senzaţie că suntem pregătiţi" "Ceea ce pot garanta este că vom face tot posibilul pentru a încerca să facem ca acest lucru să se întâmple în acest an", a dat el asigurări. Întrebată cum comentează faptul că ministrul bulgar de Interne Kalin Stoianov s-a declarat foarte încrezător marţi în privinţa unei decizii favorabile în acest an privind aderarea la Schengen a ţării sale, Ylva Johansson a spus că şi ea a simţit că statele UE sunt pregătite pentru asta. "Eu am avut în Consiliu o senzaţie că suntem pregătiţi pentru a lua decizia în acest an. Poate şi ministrul bulgar de Interne a simţit acelaşi lucru. Nu am avut promisiuni, dar am simţit acest lucru", a mai spus comisarul european pentru afaceri interne.

Kelemen Hunor taie din avântul privind intrarea în Schengen Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Kelemen Hunor taie avântul privind intrarea în Schengen

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, mai taie din avântul privind intrarea în Schengen: el a arătat că acest eveniment se va produce fie în 2023, fie în 2025, pentru că 2024 este an de alegeri. Kelemen Hunor taie din avântul privind intrarea în Schengen Întrebat dacă aderarea la Schengen ar putea să se întâmple anul acesta, Kelemen Hunor a spus: ”E greu de spus, Eu sper că da, dar e greu de dat un termen. Dacă nu intrăm în 2023, atunci până în 2025 nu trebuie să ne ocupăm de acest subiect, pentru că vin alegerile şi Comisia are treabă, nu se va mai ocupa. Comisia care vine după alegerile europarlamentare se va aşeza undeva în septembrie, octombrie 2024, până când lucrurile se vor aşeza pe un făgaş normal trece anul 2024”. Liderul UDMR a precizat că vrea să creadă că ”dacă nu vom reuşi să închidem sub preşedinţia suedeză, sub preşedinţia spaniolă se poate închide”. ”Au şi austrienii nevoie de un pic de timp, au alegerile în ianuarie, acum, şi după aceea politic lucrurile se vor aşeza”, a mai spus el, citat de news.ro. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Nici un vinovat în România Întrebat cine este vinovat pentru acest eşec, Kelemen Hunor a răspuns: ”Nu avea cum să prevadă nimeni această schimbare, nici din România nici din statele membre. Noi când am aflat chestia asta am aflat de la colegii noştri din Austria, că avem acolo prieteni, suntem în aceeaşi familie politică. Ne-au zis, vedeţi că se schimbă brutal ceva la noi, au văzut sondajele, cancelarul a luat o decizie, în cerc restrâns. Dar asta noi am aflat când s-a luat decizia. (..) Toată Comisia a fost susprinsă, toate statele membre şi supărarea a venit şi de aici”, a spus preşedintele UDMR. El a precizat că a fost o reacţie politică. ”Eu în continuare cred că a fost o decizie mizerabilă, dar degeaba cauţi vinovaţi în România, pentru că toată lumea este luată sub surprindere”. ”De schimbat nu mai putea schimba nimic. Sunt convins, deşi nu am fost implicat, am avut multe discuţii cu colegii din diferite state membre şi eu cred că România a gestionat bine acest dosar în 2022”, a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a precizat că ”nu ar susţine decuplarea de Bulgaria”. ”Trebuie să îţi păstrezi prietenii, noi am da un mesaj prost, că nu mai are încredere în tine, că îl laşi baltă”, a arătat preşedintele UDMR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră