Categorie: Investigații

562 articole

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse. Milionarul Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, are sub sechestru nu mai puțin de 22 de terenuri și case, dar în declarațiile de avere a menționat doar opt. Diferența de 14 imobile a fost scoasă la iveală de procurorii DNA care l-au trimis în judecată pentru că a prejudiciat primăria Chiajna cu aproape 45 de milioane lei, bani cu care a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Primarul Mircea Minea, actual copreședinte ALDE, se află la conducerea primăriei Chiajna din anul 1996, atunci când a candidat pe listele Partidului Social Democrat. Unul dintre cei mai longevivi primari din țară, Mircea Minea a ajuns bugetar milionar din învârtelile cu terenuri de la marginea Bucureștiului. Primarul Minea, bani președintelui Minea Direcția Națională Anticorupție a anunțat că l-a trimis în judecată pe Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Pe scurt, în perioada 2007-2011, primarul Minea ar fi încheiat cu clubul de fotbal Concordia Chiajna mai multe contracte cu finanțare nerambursabilă pentru care a plătit din bugetul primăriei aproape 37,5 milione lei. În plus, a închiriat clubului de fotbal două baze sportive aflate în proprietatea publică a Primăriei Chiajna în schimbul unor chirii modice. De exemplu, 100 de lei/lună pentru baza sportivă și 7,65 euro/oră pentru stadion. Din această afacere a rezultat încă un prejudiciu de peste 7,5 milioane lei. În total, aproape 45 de milioane lei, echivalentul a nouă milioane de euro. Mai mult, primarul Mircea Minea deținea calitatea de membru fondator și președinte al consiliul director la clubul Concordia Chiajna. Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse Surpriza apare la finalul comunicatului de presă al DNA, instituție care susține că a pus sechestru pe 22 de imobile, terenuri și case, deținute de către Mircea Minea. Dar în ultima declarație de avere, depusă în iunie 2022, primarul Minea a menționat doar opt imobile. De exemplu, are un teren intravilan de 10,5 hectare pe care susține că l-a cumpărat în 1996. În 1999 a dobândit un teren de 2.490 mp prin reconstituirea dreptului la proprietate. La fel s-a întâmplat și în 2016, când a pus mâna pe un teren de 1.000 mp. Ultimul teren de 1,72 hectare l-a cumpărat în anul 2017 împreună cu soția sa, Olguța Minea. La capitolul clădiri, soții Minea au declarat că dețin o casă de 374,6 mp în Chiajna, plus alte trei imobile cu suprafețe cuprinse între 904 și 1.104 metri pătrați. Primarul Minea a mai menționat în declarația de avere că a vândut un teren intravilan cu cu aproape 4.000 de euro firmelor Ayandel Home, Ayandel Chrishome și Irimia Aimiri SRL. Totodată, a menționat că a plasat în fonduri de investiții, inclusiv pensii private, nu mai puțin de 2,66 milioane lei. Alți 320.000 lei și 17.827 euro îi are în două conturi bancare. Pentru munca prestată în folosul comunității din Chiajna, edilul Mircea Minea este renumerat anual de primărie cu aproape 180.000 lei. Soția sa, Olguța Minea, patronează și administrează firma Euromond Impex care are ca obiect de activitate colectarea și epurarea apelor uzate. Pentru funcția de administrator și-a dat un salariul anual 30.528 lei. 700.000 de lei pierdute printre milioane Declarațiile de avere depuse în ultimii zece ani de primarul Mircea Minea sunt pline de surprize. În anul 2013, acesta a menționat că deține împreună cu soția sa două terenuri în București și Ilfov. Primul era un teren agricol de 9,28 ha cumpărat în perioda 1995 -2005. Celălalt teren intravilan, de aproape 5,5 hectare, a fost declarat ca fiind cumpărat în perioada 1991 – 2012. Minea mai declara o casă de 300 mp și un spațiu comercial de 840 mp, ambele în Chiajna. Un alt spațiu comercial, de 40 mp, îl avea în București. Și tot în București avea o altă casă, de 155 mp. Primarul menționa obligațiuni de aproape 3,5 milioane lei și două depozite bancare în care se aflau 141.000 lei și 65.000 de euro. Dar, un an mai târziu, valoarea investițiilor a crescut brusc la aproape 4,5 milioane lei. În conturi mai avea însă în jur de 30.000 de euro. Dacă ar fi investit în obligațiuni cei 141.000 de lei și diferența de 35.000 de euro, tot rămân 700.000 lei în obligațiuni fără nici o explicație. Cum apar din nimic 7,8 hectare de teren O altă anomalie apare în declarația de avere depusă în anul 2015. Terenul de 5,5 hectare a crescut la 13,3 hectare fără ca primarul Minea să declare achiziția vreunui nou teren sau să modifice anul dobândirii. Culmea, a mai și vândut o bucată de teren cu 124.600 euro unei anume Roxana Anghel. Totodată, a mai vândut vila și spațiul comercial din București. Pe casă a obținut puțin peste 362.000 lei de la Virgiliu Mărgineanu, iar pe spațiul comercial a primit 25.000 de euro de la Aurelian Sorin Puia. În conturi avea 161.000 lei, 35.500 de euro, plus 4,97 milioane de lei în fondul de investiții al BCR. Ulterior, conform declarației de avere depusă în anul 2016, a vândut terenul de două hectare cu 1,5 milioane de euro firmei Avangarde City. Societatea este deținută în prezent de Roxana Anghel (50%), Petre Anghel (20%) și Ioana Daniela Unchiașu (30%). Tot în acel an, primarul Minea a declarat încă un teren de 2.490 mp asupra căruia i se reconstituise dreptul de proprietate în 1999, plus un teren de 1.000 mp dobândit în 2016. Suma aflată în fondul de investiții al BCR i s-a diminuat la 4,33 milioane lei, însă a mai deschis un nou cont în care a investit nu mai puțin de două milioane de lei. În total, 6,33 milioane lei. Milioane de lei din conturi și investiții, evaporate În anul 2017, primarul Minea mai avea un teren de 12,67 hectare din cele 13,3 ha, plus cele două parcele de 2.490 mp, respectiv 1.000 mp. Dar și casa cu anexele din Chiajna. Între timp, a mai vândut încă o bucată de teren pe care a obținut 80.000 de euro de la firma Coral Speed Construct. Dar investițiile de la BCR au crescut de la 6,33 milioane la peste 8,4 milioane lei, în timp ce în conturi avea peste 228.000 lei și 31.000 de euro. Citește și: Banca Mondială desființează proiectul pensiilor speciale: „Nici un impact” sau „efect neglijabil”. Budăi spune că nu a citit raportul băncii, Ciucă așteaptă „concluziile” Un an mai târziu, terenul de 12,67 hectare a crescut cu aproape 1.500 mp. Suma investită la BCR a scăzut la 7,75 milioane lei, dar conturile au crescut la peste 1,5 milioane lei și 85.000 de euro. Conform declarației de avere din anul 2019, coturile primarului s-au diminuat. A rămas fără un milion de lei și 47.000 de euro din conturile personale, în timp ce fondul de investiții s-a diminuat la 6,6 milioane lei. Ceea ce înseamnă că primarul Minea a cheltuit în decursul unui an în jur de 2,3 milioane lei. Un an mai târziu, fondul de investiții a scăzut la 4,28 milioane lei, în timp ce în conturi mai avea în jur de 216.000 lei și 10.314 euro.

Investigații

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele"

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele". Loteria Română a aruncat pe fereastră acest pot enorm pentru că nu a exploatat 6.260 de "păcănele" pe care le-a ținut ascunse în depozit în ultimii zece ani. Ionuț Valeriu Andrei, actualul șef al Loteriei Române și "afiliat" PSD, vrea să le scoată acum de la naftalină și să le vândă la licitație pentru suma de 4,3 milioane de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În cazul în care ar fi închiriat fiecare aparat cu doar 100 de euro pe lună, Loteria Română ar fi încasat mai mult cu 3,2 milioane de euro mai mult în fiecare an, adică 75 de milioane de euro în ultimii zece ani. Dacă le-ar fi folosit în propriile agenții, Loteria ar fi încasat peste 1.300 de euro lunar din fiecare aparat, adică aproximativ 100 de milioane de euro anual din toate 6.260. "Păcănelele", luate și ascunse în depozit Loteria Română s-a pricopsit la finalul anului 2013 cu nu mai puțin de 6.260 de terminale video-loterie de pe urma contractului păgubos cu grupul grecesc INTRALOT. În loc să le exploateze în regie proprie sau măcar să le închirieze, oficialii Loteriei au decis să le ascundă într-un depozit. Și nu pare să fi fost o decizie întâmplătoare. Pentru că, la scurt timp, a fost încheiat un parteneriat pe o perioadă de 15 ani cu grupul austriac Novomatic. Conform înțelegerii, veniturile din video-loterie urma să fie împărțite în mod egal între Loteria Română și Novomatic. În plus, Loteriei Române i se garanta un venit minim de 75 de milioane de euro anual în cazul în care compania de stat instala 10.000 de terminale în agențiile loto din întreaga țară. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care au fost instalate în jur de 6.000 de terminale. Ceea ce înseamnă că bonusul de 75 de milioane de euro nu a fost încasat. Totuși, de pe urma exploatării celor 6.000 de terminale de la austrieci, Loteria raportează venituri anuale de aproximativ 100 de milioane de euro. Bani din care, evident, Loteria Română plătește și cheltuieli (chiria pentru spațiile folosite în cazul în care sunt închiriate, angajați, utilitățile și licențele). Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele" În tot acest timp, cele 6.260 de terminale moștenite de la INTRALOT au zăcut nefolosite într-un depozit. Dacă le-ar fi exploatat direct, Loteria Română ar fi putut să raporteze în plus venituri anuale de încă 100 de milioane de euro. Adică un miliard de euro în ultimii zece ani. Dar putea să le și închirieze. De exemplu, un terminal se închiriază pe piața jocurilor de noroc cu sume care variază între 180 și 300 de euro pe lună. În cazul în care Loteria Română ar fi optat pentru această varianta, ar fi putut câștiga anual minimum 7,5 milioane de euro dacă închiria fiecare terminal cu doar 100 de euro lunar. Cumulat, în ultimii zece ani, Loteria Română putea câștiga astfel minim 75 de milioane de euro. Cu o sumă de 200 de euro lunar pentru închiriere, suma ar fi ajuns la 150 de milioane de euro. Dar compania statului nu a luat nici măcar un leu pe "păcănelele" achiziționate în 2013. Se scot la vânzare cu 4,3 milioane de euro Ionuț Valeriu Andrei, actualul șef al Loteriei Române, care susține că este "afiliat" Partidului Social Democrat, formațiune politică condusă de Marcel Ciolacu, a decis să scoată la licitație publică cu strigare cele 6.260 de "păcănele". Citește și: NATO, nivel superior de alertă pentru aparatele sale de poliție aeriană după ce un Su-35 rusesc aproape a doborât un avion polonez neînarmat în apropiere de spațiul aerian al României Primul lot este compus din 1.037 de terminale, marca Novomatic, care a fost evaluat la 4,076 milioane lei. Adică 3.930 lei pentru fiecare bucată. Cel de-al doilea lot este format din 3.728 terminale, marca Unidesa, a cărui valoare a fost calculată la 11,638 milioane lei. Costul unui singur terminal Unidesa a fost estimat la 3.121 lei. Ultimul lot este format din 1.495 terminale Williams, cu o valoare de 5,68 milioane lei. Adică în jur de 3.800 lei pe fiecare bucată. În total 21,3 milioane lei, echivalentul a 4,3 milioane euro. Întrebat de către Defapt.ro ce nu au fost folosite aceste terminale în ultimii zece ani, directorul Ionuț Valeriu Andrei a declarat că nu poate răspunde pentru că trebuie să verifice în istoric.

Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Investigații

Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice"

Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice". Chestorul șef de poliție Liviu Vasilescu, șeful Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne și fostul șef al Poliției Române, a pierdut procesul prin care cerea daune de morale de 20.000 de euro sindicalistului Cosmin Andreică. Pe care Vasilescu l-a acuzat că i-ar fi pricinuit "grave suferințe psihologice, afective, insomnii, stare de stres", dar și pagube prin lezarea cinstei, onoarei, demnității, prestigiului și reputației. Totul i s-ar fi întâmplat din cauza declarațiilor publice făcute de Cosmin Andreică, șeful sindicatului Europol, prin care i-a criticat pe șefii Poliției Române pentru că s-au întâlnit pe ascuns în biserică, în toiul nopții, cu liderii clanului Duduianu, înainte de a fi înmormânat interlopul Florin Mototolea, zis "Emi Pian". Pe ascuns, în biserică, cu interlopii Duduianu Chestorul șef de poliție Liviu Vasilescu și-a dat demisia din funcția de șef al Poliției Române la data de 1 septembrie 2020, în urma scandalului public legat de întânirea pe ascuns, în biserică, cu liderii clanului Duduianu, după moartea interlopului Florin Mototolea, zis "Emi Pian". Ulterior, în mai 2021, ministrul Lucian Bode l-a numit la conducerea Direcției Generale Anticorupție, o structură strategică a Ministerului Afacerilor de Interne. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La aproape doi ani după ce și-a dat demisia din funcția de șef al Poliției Române, chestorul șef de poliție Liviu Vasilescu l-a dat în judecată pe Cosmin Andreică, liderul sindicatului Europol, și a cerut daune morale de 20.000 de euro. Motivul? Sindicalistul Cosmin Andreică l-a criticat public pentru întâlnirea pe care a avut-o cu membrii clanului Duduianu, înainte de înmormântarea lui Florin Mototolea. În aprilie 2023, Judecătoria Sector 2 a decis să respingă cererea de chemare în judecată pe motiv că nu era întemeiată. Mai mult, instanța l-a obligat pe Liviu Vasilescu "la plata către pârât a sumei de 5.880,54 de lei, valoarea cheltuielilor de judecată, onorariul de avocat. Cu drept de a formula cerere de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Pronunţată în data de 26.04.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei". Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice" În cererea de chemare în judecată consultată de către Defapt.ro, chestorul șef de poliție (general-locotenent - n.r.) Liviu Vasilescu le-a spus magistraților că în urma declarațiilor făcute de sindicalistului Cosmin Andreică a suferit enorm. Mai mult, a scris negru pe alb că i-au fost cauzate "grave suferințe psihologice, afective, insomnii, stare de stres, dar și pagube prin lezarea cinstei, onoarei, demnității, prestigiului și reputației". "Așadar, daunele morale solicitate, în cuantum de 20.000 euro, echivalentul în lei la data plății au caracter compensatoriu echitabil raportat la suferințele indurate de subsemnatul în ultimii aproximativ doi ani, de când pârâtul îmi aduce în mod public acuzații extrem de grave, astfel cum am arătat mai sus", susține în cerere Liviu Vasilescu. Vasilescu, despre "suferințele" lui (sursa: defapt.ro) Întrebat de către Defapt.ro dacă gravele suferințe psihologice au fost certificate medical, Liviu Vasilescu nu a răspuns direct, dar a dat de înțeles că nu. "Am treabă. Dacă te jignește unul poți să ai cheștii din ăstea. Domnule, haideți, nu discut chestia asta. Am pierdut procesul, asta e! Nu afectează capacitatea mea de muncă, dar poți să ai trăiri. Nu am câștigat și asta este. Puneți niște întrebări… E dreptul meu să dau în judecată", a declarat Liviu Vasilescu, șeful Direcției Generale Anticorupție. Vela: „Din punctul meu de vedere, a fost un erou” Liviu Vasilescu, șeful DGA, i-a propus ca martori la proces pe liberalul Marcel Vela, fost ministru de Interne în perioada în care avut loc scandalul legat de înmormântarea lui Florin Mototolea, dar și pe Aurelian Ciocîrlan, fostul adjunct al Poliției Capitalei. Citește și: VIDEO La Ankara, la o reuniune a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre, un deputat rus a vrut să rupă steagul ucrainean. Cum s-a terminat disputa Senatorul Marcel Vela i-a spus judecătorului că Liviu Vasilescu a suferit pentru că și-a dat demisia. "Din punctul meu de vedere, a fost un erou", a declarat instanței senatorul Marcel Vela. La rândul său, fostul adjunct al Poliției Capitalei, comisarul șef Aurelian Ciocîrlan a declarat în fața instanței că generalul Liviu Vasilescu "era abătut, afectat, necăjit". Întrebat dacă traumele de ordin psihic invocate de Liviu Vasilescu sunt compatibile cu funcția pe care o deține, Aurelian Ciocîrlan a spus că "depinde până unde coboară nivelul de stres. Nu cunosc dacă reclamantul deține acte oficiale în legătură cu starea psihică".

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA (sursa: Facebook/Garda Națională de Mediu)

Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA. Cristian Valentin Eniță, pus de PSD în funcția de director general adjunct la Garda Națională de Mediu, este cercetat de Direcția Națională Anticorupție pentru că a efectuat controale ilegale la două societății din județul Prahova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Miza controalelor o reprezintă un contract de peste un milion de euro anual pentru colectarea deșeurilor periculoase și nepericuloase de la fabrica de frigidere a chinezilor de la Haier Tech din județul Prahova. La solicitarea Defapt.ro, șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a declarat că subalternul său cu rang de subsecretar de stat nu are atribuții de control, motiv pentru care a sesizat Corpul de Control de la Ministerul Mediului. Fabrică chinezească de frigidere Grupul Haier, condus de chinezul Zhang Ruimin - unul dintre cei mai de vază membri ai Partidului Comunist Chinez și un afacerist recunoscut la nivel mondial, a investit peste 70 de milioane de euro în construcția unei fabrici de frigidere în Parcul Industrial Allianso din Ariceştii Rahtivani, în apropiere de Ploieşti. Producția frigiderelor a început în anul 2021. Deșeurile periculoase și nepericuloase rezultate de la fabrica de frigidere erau preluate în baza unui contract de firma Recop Recycling, patronată în acte de Ana Cătălina Mureșan. De afacerea cu colectarea și tratarea deșeurilor se ocupă și soțul Anei Mureșan, Cătălin Mureșan, un afacerist controversat pe plan local. Peste un milion de euro anual Cătălin Mureșan a declarat pentru Defapt.ro că în vara anului 2022 avea un contract de preluare a deșeurilor de la Haier Tech. "Colectam mai multe tipuri de deșeuri recilabile: plastic, carton, fier și foarte puțin deșeuri periculoase. Contractul este destul de ok dacă îl gestionezi cum trebuie. Noi am investit în jur de un milion de euro ca să gestionăm contractul cum trebuie. Momentan nu mai avem contract de preluare a deșeurilor cu fabrica de frigidere. În 2022 aveam contract cu ei", a precizat afaceristul prahovean. Întrebat care a fost valoarea contractului de colectare a deșeurilor de la fabrica de frigidere, Cătălin Mureșan a spus că "undeva la peste un milion de euro" pe an. Controale, deși nu avea atribuții Afacerea cu deșeuri de un milion de euro i-a făcut cu ochiul comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță, la scurt timp după ce a fost numit în funcție de premierul Nicolae Ciucă la propunerea Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Motiv pentru care a decis la data de 27 iunie 2022 să facă inspecții și controale la cele două firme. Complet ilegale. Șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a explicat de ce controalele efectuate de subalternul său sunt ilegale. "Nu are atribuții de control! Doar comisarii au atribuții de control. Știu că a fost în control, a fost o plângere depusă la Garda Națională de Mediu. Mai departe, eu am redirecționat-o către Corpul de Control al Ministerului Mediului. Fiind demnitar (subsecretar de stat - n.r.), am considerat că Corpul de Control al Gărzii nu poate chestiona un demnitar. Și mai departe Corpul de Control al ministrului s-a ocupat de soluționarea acelei plângeri. Mai departe s-a ocupat de sesizarea instituțiilor abilitate să facă lumină pe subiect", a declarat comisarul general Aurelian Păduraru. Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA Defapt.ro a obținut un document din care rezultă că Direcția Națională Anticorupție a solicitat Gărzii Naționale de Mediu mai multe informații despre atribuțiile comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță în dosarul de corupție 216/P/2022. Adresa DNA către Garda de Mediu (sursa: defapt.ro) De exemplu, în aprilie 2023, anchetatorii au cerut Ordinul nr. 1910 din 07.07.2022 prin care s-au stabilit atribuțiile de serviciului ale acestuia. Totodată, s-a mai cerut ordinele de serviciu și de deplasare ale comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță din data de 25.07.2022, atunci când a fost în control la cele două firme. Întrebat dacă Cristian Valentin Eniță știa ce atribuții are în fișa postului, comisarul general Aurelian Păduraru a răspuns că ar trebui să rămână o întrebare retorică: "Aici trebuie să răspundă la întrebare în mod direct atunci când va fi întrebat. Da, da, există și un dosar la DNA. Așa este! Au fost solicitate niște precizări și documente. Ne-am conformat. Atâta timp cât este o instituție a statului care face o urmărire penală, trebuie să ne conformăm. Nu este suspendat din funcție. Fiind demnitar, cu rang de subsecretar de stat, noi am sesizat Corpul de Control al ministrului. Nu am luat nici o măsură la momentul respectiv.". Susținut de PSD Defapt.ro l-a întrebat pe comisarul general dacă Cristian Valentin Eniță a fost susținut de PSD pentru a ocupa funcția de comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu. Răspuns a fost simplu și direct: "Da!". Cristian Valentin Eniță a refuzat să facă orice comentariu legat de ancheta aflată în lucru DNA cu privire la controalele efectuate la cele două companii. "(...) având în vedere susținerea dumneavoastră , va rog să vă adresați instituției nominalizate. Nu am cunoștințe despre măsurile dispuse de Corp Control al MMAP", a transmis Cristian Valentin Eniță. A lucrat șase ani la "Doi și-un sfert" Cristian Valentin Eniță susține în propriul CV că a intrat în câmpul muncii în anul 2000, direct pe funcția de inspector în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Prahova, fără să aibă studii superioare. Surse din cadrul Ministerului de Finanțe au declarat sub protecția anonimatului că, pentru ocuparea funcției de inspector, era obligatoriu să aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licență. Eniță a menționat că a început Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Petrol și Gaze de abia în anul 2004. Adică, la patru ani distanță după ce a fost angajat ca inspector. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze "Este o eroare de dactilografiere. O să verific acum CV-ul. Mulțumesc pentru că mi-ați atras atenția. O să verific și o să modific cu siguranță", a declarat Cristian Valentin Eniță. Ulterior a transmis printr-un e-mail că nu există nici un document oficial din care să "rezulte aspect legale referitoare la angajarea mea la DGFP Prahova". La finalul anului 2006, Cristian Valentin Eniță a renunțat la funcția de inspector pentru a lucra la Direcția Generală de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne. A rezistat până în februarie 2012. Întrebat dacă a fost dat afară de la "Doi și-un sfert", Cristian Valentin Eniță a spus că nu l-a dat nimeni afară pentru că a plecat de bună voie. Apoi a lucrat ca administrator al unei firme din Germania și economist la două firme românești. A revenit la stat în aprilie 2021, atunci când a fost angajat pe funcția de consilier achiziții publice la Primăria Băltești, din județul Prahova. De acolo, a fost luat de PSD și pus adjunct la Garda Națională de Mediu.

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU (sursa: Facebook/IGSU)

Investigații

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU. 2,5 milioane de dolari a plătit în avans Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi, unei companii din Coreea de Sud pentru achiziția a 200 de ventilatoare medicale. Echipamentele nu au mai ajuns, dar nici banii statului nu au fost recuperați până în prezent. Aceasta este una din numeroasele achiziții controversate girate în pandemie de generalul Iamandi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nereguli extrem de grave au fost descoperite de Curtea de Conturi și în cazul achizițiilor făcute în pandemie de Departamentul pentru Situații de Urgență, aflat sub conducerea directă a secretarului de stat Raed Arafat. De exemplu, au fost contractate în plus 4,2 milioane de teste rapide față de cele 70 de milioane de teste aprobate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Arafat, cinci refuzuri să se prezinte la Comisia de anchetă Raed Arafat, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a fost chemat de cinci ori de politicienii din Comisia parlamentară de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României pentru a fi audiat cu privire la achizițiile din pandemie. Dar de fiecare dată a refuzat invitația. De ce era importantă audierea secretarului de stat Raed Arafat? Pentru că acesta, în calitatea sa de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a solicitat Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) să facă achizițiile de echipamente și materiale sanitare, inclusiv cele în care beneficiar era Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit unui raport al Curții de Conturi a României, DSU nu a fundamentat, conform prevederilor OUG 11/2020, valorile estimate transmise ONAC în vederea organizării și derulării procedurilor de achiziții. "Au fost comunicate prețuri de 5 - 6 ori mai mari decât ofertele prezentate și contractate (în cazul festelor nazo-faringiene); au fost comunicate prețuri mai mari decât ofertele contractate prin proceduri anterioare (în cazul cutiilor de transport, produse medicale cu data logger de temperatură și tracker GPS)", se menționează în raportul Curții de Conturi. DSU dădea comenzi ONAC-ului Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis Hotărârea 83 din data de 8 octombrie 2021 prin care se stabileau "noi categorii de produse, stocuri de urgență medicală de strictă necesitate, necesare pentru asigurarea monitorizării permanente și eficiente a riscului epidemiologic la nivelul unităților de învățământ". Practic, urma să se cumpere o cantitate maximă de 70 de milioane de teste rapide din probă de salivă. În urma achiziției, s-a declanșat un scandal public între Ministerul Educației și Departamentul pentru Situații de Urgență legat de sincopele de aprovizionare a unităților școlare, dar și a prețurilor de achiziție mult mai mari. Curtea de Conturi a constatat că DSU a transmis către ONAC o valoare estimată nefundamentată care a "avut drept consecință contractarea prin acord cadru a unei cantități de 4.200.000 buc., peste nivelul aprobat prin HCNSU nr. 83/2021". Legat de această problemă, Curtea de Conturi a cerut Ministerului Afacerilor Interne, condus de liberalul Lucian Bode, să dispună o analiză punctuală. Penalități "uitate" de 22 de milioane de lei Curtea de Conturi a României nu a fost la fel de indulgentă cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi. În cazul achiziției de măști de protecție FFP2 și FFP3 de la compania Romwine & Coffe SRL, controlată de afaceristul Cătălin Hideg, Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Motivul: IGSU a acceptat nejustificat situația de "forță majoră" invocată de Romwine în livrarea cu mare întârziere a produselor față de termenele de livrare prevăzute în contract. Mai mult, nu a calculat, nu a pretins și nu a urmărit încasarea penalităților aferente. Ulterior controlului, IGSU a calculat, facturat și înregistrat penalități de întârziere de peste 2,72 milioane de lei. Totodată, a fost obligată să ceară penalități și de alți furnizori de echipamente medicale în valoare de peste 19,27 milioane lei. În total 22 de milioane lei, echivalentul a peste 4,5 milioane de euro. Avans de 2,45 milioane USD, nimic în schimb IGSU a plătit firmei Medi Consulting Korea un avans de 2,45 milioane de dolari pentru achiziția a 200 de ventilatoare. Se întâmpla în aprilie 2020, la începutul pandemiei. Nu se știe pe ce filieră a ajuns să fie contractată firma sud-coreeană și nici motivele pentru care IGSU a plătit avansul cu ochii închiși. Cert este că ventilatoarele nu au mai ajuns, iar IGSU a rămas cu banii dați. Curtea de Conturi a constatat că IGSU nici nu a executat garanția de bună execuție, în valoare de 40.800 dolari, nici nu a calculat și pretins penalități. Într-un final, IGSU a fost nevoită să dea firma sud-coreeană în judecată. Tribunalul București a decis în iulie 2022 ca firma Medi Consulting Korea să restituie avansul și să plătească dobânzi de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere și penalităț de 0,01% pe zi până la achitarea integrală a debitului. "În cazul nerecuperării avansului de la furnizor, pentru stabilirea răspunderii materiale se va sesiza conducătorul entității verificate pentru dispunerea cercetării administrative în acest sens", se menționează în raport. Adică generalul Dan Paul Iamandi trebuie să demareze o anchetă internă pentru a-i trage la răspundere pe subordonații responsabili de această achiziție. Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU IGSU a achiziționat în regim de urgență, prin negociere directă fără publicarea unui anunț prealabil, aparate și echipamente medicale care stau în stoc sau deja au expirat. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a stabilit că termenul de livrare este determinant, fiind principalul factor de evaluare în atribuirea contractelor. Urgența invocată de Raed Arafat a fost atât de mare încât echipamentele medicale achiziționate nici nu au părăsit depozitele. Printre acestea se află ventilatoare, teste nazofaringiene, injectomate și halate impermeabile. Valoarea acestora a fost calculată la suma de 45,86 milioane lei. Adică, în jur de 9,3 milioane de euro. Citește și: Uluitoarele șpăgi de la RAR: cum trec bombe pe roți prin stații ITP – cu numere false și poze trucate De exemplu, în aprilie 2022, IGSU a avea în stoc o cantitate de 252 de ventilatoare medicale în valoare de 28,08 milioane lei, cumpărate în regim de urgență în noiembrie 2020. Ulterior, în stocul IGSU au rămas 143 ventilatoare. Conform certificatelor de garanție, perioada de garanție dată de furnizor a fost de doi ani, adică până în decembrie 2022. Astfel, IGSU a rămas în stoc cu ventilatoare expirate în valoare de aproape 16 milioane lei. În noiembrie 2020, IGSU a mai cumpărat 800 de injectomate în regim de urgență, în valoare de 1,31 milioane lei. Până în aprilie 2022, atunci când a avut loc controlul Curții de Conturi, nu se utilizase nici o bucată. Ulterior, au fost distribuite 238 de bucăți. În stocurile IGSU se mai află peste 1,5 milioane de teste nazofringiene și aproape 470.000 de halate impermeabile. Toate, cumpărate în regim de urgență.

Investigații

Produse medicale expirate, deteriorate la Unifarm

Produse medicale expirate, deteriorate la Unifarm. 105 de milioane de euro. Atât este valoarea echipamentelor medicale expirate și deteriorate aflate în stocurile Unifarm, companie deținută de Ministerului Sănătății. Informațiile apar în raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mai mult, statul român urmează să plătească alte milioane de euro pentru a distruge echipamentele medicale achiziționate în mandatul de director general al lui Adrian Ionel, condamnat în primă instanță la șase ani și opt luni de pușcărie pentru mai multe fapte de corupție. Achiziții de un miliard, prejudicii de peste 20% Compania Unifarm, deținută integral de Ministerul Sănătății, a fost în centrul unui scandal referitor la mai multe achiziții ilegale făcute în pandemie, în mandatul de director general al lui Adrian Ionel. Raportul Comisiei parlamentare a scos la iveală că Unifarm a făcut achiziții de 1,076 miliarde de lei, 15,7 milioane euro și puțin peste 2.000 de dolari. În total 235,5 milioane de euro. Culmea, achizițiile făcute din bani publici s-au efectuat fără a se supune niciunei norme referitoare la derularea de achiziții publice, deoarece în accepțiunea reprezentanților companiei "Unifarm nu s-a considerat autoritatea contractantă în accepțiunea Legii 98/2016, aceasta nu a derulat niciodată proceduri de achiziție publică în temeiul Legii 98/2016 privind achizițiile publice". Curtea de Conturi a stabilit că valoarea cumulată a prejudiciilor se ridică la peste 231 milioane de lei. Adrian Marius Dobre, actualul director general al Unifarm, a declarat în fața Comisiei parlamentare că, "urmare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, s-au demarat demersuri legale pentru recuperarea tuturor prejudiciilor suferite de companie prin neexecutarea sau executarea defectuoasă a contractelor aferente perioadei COVID, într-un număr de 21 de dosare, cu prejudicii totale în sumă de 230.538.215,30 lei și 192.162,34 euro". Produse medicale expirate, deteriorate la Unifarm Dintr-un proces-verbal din data de 24 iunie 2022 rezultă că în depozitele Unifarm se aflau produse medicale expirate în valoare de 449.811.403,63 lei. Tot acolo se aflau produse deteriorate în cuantum de peste 603.000 lei. Dar și minusuri de inventar în valoare de peste 25,6 milioane lei. Ce s-a întâmplat cu produsele dispărute din inventar nimeni nu știe. Ultima inventariere a produselor din depozitele Unifarm a avut loc pe 13 ianuarie 2023. Atunci s-a constatat că valoarea produselor expirate este de peste 435,4 milioane lei, în timp ce valoarea produselor deteriorate a crescut la peste 83,72 milioane lei. În total, peste 105 milioane de euro. Achiziții de la intermediari, plăți ilegale Curtea de Conturi a constatat că Unifarm a cumpărat echipamente și materiale sanitare de la firme intermediare, deși putea să le achiziționeze direct de la producători externi. Astfel, s-au plătit în plus nu mai puțin de 175,2 milioane de lei. Într-un alt caz au fost achiziționate 20 de aparate RT PCR și 300 de ventilatoare în valoare de 80,08 milioane lei. Produsele nu au fost livrate de către furnizor până la data de 15 mai 2020. Mai mult, au fost identificate documente încheiate între Insectoratul pentru Situații de Urgență, aflat sub controlul secretarului de stat Raed Arafat, și Unifarm, cu date nereale de predare a unor medicamente și echipamente medicale. Adrian Ionel, condamnat la puțini ani, nedefinitiv Totul a culminat cu plățile duble făcute de către Unifarm, sub conducerea lui Adrian Ionel. De exemplu, s-a achitat o sumă nedatorată de peste 17,3 milioane de lei unei firme. Într-un alt caz au fost înregistrate nejustificat unele datorii suplimentare în valoare de peste 19,8 milioane lei. S-au efectuat și plăți fără bază legală în cuantum de 107,3 milioane lei. Citește și: În prețul mare al RCA intră și costuri de limuzină cu șofer pe care firmele de daune le solicită companiilor de asigurări Adrian Ionel, fostul director general al Unifarm, a fost condamnat de judecătorii de la Tribunalul București la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Alți trei ani i-a primit pentru luare de mită (a acceptat un comision de 760.000 de euro). Tot trei ani a primit pentru complicitate la trafic de influență, plus un an pentru instigare la fals. Din contopirea pedepselor a rezultat o condamnare de șase ani și 8 luni de închisoare. Decizia judecătorilor de la Tribunalul București nu este definitivă.

Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)

Investigații

Baronul Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica

Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica. Uzina de arme de la Ploiești ar urma să producă rachetele SkyCeptor în colaborare cu americanii de la Raytheon, este controlată politic de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din Consiliul de Administrație al fabricii de arme de la Ploiești face parte Anna Maria Vasile, administratorul public al Județului Prahova. Dar ministrul Virgil Popescu a numit-o și în conducerea altor două companii de stat: Distribuție Energie Electrică România și Depogaz. Tot la fabrica de arme de la Ploiești îl regăsim în funcția de director general pe liberalul Cristian Popescu, fost consilier județean la Prahova. Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica Compania Electromecanica Ploiești, deținută de Ministerul Economiei, a anunțat în urmă cu un an de zile că a semnat un memorandum cu americanii de la Raytheon pentru a produce în România rachetele interceptoare SkyCeptor. La semnarea documentelor au participat Wesley D. Kremer, președintele Raytheon, ministrul Economiei Florin Spătaru, ministrul Apărării Vasile Dîncu, dar și Gabriel Țuțu, directorul de atunci al Romarm. Plin de entuziasm, ministrul Florin Spătaru spunea atunci că mai sunt câțiva pași pentru a începe producția de rachete la Ploiești. "Producţia înseamnă şi investiţii din partea română şi ceea ce l-am asigurat pe directorul Electromecanica şi directorul general al Romarm e că Ministerul Economiei este hotărât să investească, să aloce bani pentru dezvoltarea acestei capabilităţi astfel încât România să se poziţioneze atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, ca un furnizor stabil şi ca un furnizor de încredere în acest domeniu", spunea atunci ministrul Florin Spătaru. De atunci a trecut un an de zile, timp în care ministrul Florin Spătaru a uitat de promisiunea făcută atât industriei de apărare, cât și partenerilor americani. Surse din cadrul companiei au declarat sub protecția anonimatului că, de la semnarea memorandumului, nu s-a alocat nici un leu pentru dezvoltarea acestei companii. Am încercat să obținem un punct de vedere legat de investiții de la Cristian Popescu, directorul general al Electromecanica Ploiești, dar de la secretariatul companiei ni s-a transmis că nu este la serviciu. Liberalul Cristian Popescu, pus director de liberalul Virgil Popescu Liberalul Cristian Popescu a fost numit în funcția de director general la Electromecanica Ploiești în ianuarie 2020, apoi și-a dat demisia din Consiliul Județean Prahova. Numirea în funcție a fost făcută cu acordul lui Virgil Popescu, ministrului Economiei din acea perioadă. Cristian Popescu absolvit Facultatea de Drept "Titu Maiorescu" în anul 2000 și, după cinci ani, a intrat în câmpul muncii. Oficial, a fost administratorul societății Denner, pe care o patronează și în prezent, împreună cu Daniela Bianca Popescu, soția sa. Societatea are ca obiect principal de activitate repararea calculatoarelor și obiectelor periferice. În anul 2009, a fost numit director general al companiei strategice Electromecanica Ploiești. Deși nu avea experiență deloc în domeniu, a rezistat pe funcție timp de patru ani. Apoi, în anul 2013, a fost retrogradat pe funcția de șef structură de securitate, funcție pe care a stat până în ianuarie 2020. Triunghiul Băluță - Viorica Dăncilă - Iulian Dumitrescu În ultima zi de ministru al Economiei, liberalul Virgil Popescu a decis să o numească în Consiliul de Administrație (CA) al companiei Electromecanica Ploiești pe Anna Maria Vasile, administratorul public al Județului Prahova. Cariera acesteia în administrația publică este strâns legată de primarul pesedist Daniel Băluță, de premierul Viorica Dăncilă și de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova. Conform CV-ului ei, Anna Maria Vasile a lucrat în perioada 1999-2009 la primaria Los Barrios, din Spania. Revenită în țară, a fost angajată direct ca director executiv la Direcția Managementul Proiectelor din cadrul Primăriei Sector 3. De la Sectorul 3 s-a mutat la Sectorul 5. În august 2017, primarul pesedist Daniel Băluță a decis să o numească în funcția de administrator public al Sectorului 4. Șefă fără număr A stat pe funcție până în decembrie 2018, atunci când a fost detașată la Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă. După doar două luni a revenit în Primăria Sector 4 pe funcția de director executiv. A stat doar o lună pe acest post, apoi iar a fost detașată pe funcția de șef serviciu în Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă. De data aceasta, a stat pe funcție până în martie 2020. De la Corpul de Control al Guvernului, a aterizat direct pe funcția de comisar șef al Gărzii de Mediu Prahova, iar de acolo s-a transferat la Agenția de Mediu Prahova. În noiembrie 2020, liberalul Iulian Dumitrescu a angajat-o pe postul de director executiv al Direcției Proiecte cu Finanțare externă a Consilului Județean Prahova. Apoi, după două luni, a decis să o numească în funcția de Administrator Public al județului Prahova. Din această postură conduce județul atunci când liberalul Iulian Dumitrescu este plecat cu treburi politice la București. Două CA-uri de la ministrul Virgil Popescu Liberalul Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei, a decis să o numească pe Anna Maria Vasile și în funcția de președinte al Consiliului de Administrație la Distribuție Energie Electrică România, societatea care asigură distribuția energiei pentru aproape patru milioane de locuri de consum. Tot ministrul Virgil Popescu a decis să o numească pe subalterna liberalului Iulian Dumitrescu și în Consiliul de Administrație al Depogaz Ploiești, filiala de înmagazinare a gazelor naturale a Societății Naționale de Gaze Naturale Romgaz SA. Citește și: Firea l-a dat afară, de urgență, pe activistul Vișinel Bălan de la Protecția Copilului, după ce acesta a vorbit public despre sinuciderile copiilor din centrele de plasament Anna Maria Vasile nu a menționat în declarațiile de avere veniturile pe care le încasează lunar de la cele trei companii de stat. De exemplu, membrii CA de la Electromecanica Ploiești primesc lunar o indemnizație de 3.300 lei brut. În timp de indemnizația lunară la Depogaz este echivalentul a două salarii medii brute, adică în jur de 12.000 lei. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Anna Maria Vasile, dar aceasta a refuzat orice discuție legată de activitatea sa. "Luați legătura cu cei de la Electromecanica. Nu am ce comentarii să fac. Trimiteți o solicitare la Electromecanica și o să vă răspundă purtătorul de cuvânt", a spus Anna Maria Vasile.

Căpitan de Securitate, plătit de PSD (sursa: Facebook/Haralambie Voicilas)

Investigații

Căpitan de Securitate, plătit de PSD

Căpitan de Securitate, plătit de PSD. Haralambie Voicilaș, un fost căpitan de Securitate care a făcut poliție politică, a fost angajat de Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Salariul primit de la social-democrați a fost de 66.000 lei, echivalentul a 13.500 de euro. Mai mult, ministrul Economiei, Florin Spătaru, l-a plasat în Consiliul de Administrație al IAR Brașov, o companie de stat cu tradiție în istoria aviației. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități a decis în ocotombrie 2005 că Haralambie Voicilaș, fostul avocat al lui Valentin Ceaușescu, a semnat mai multe rapoarte și note prin care s-au încălcat drepturile cetățenilor. Faianțar-mozaicar, ofițer Secu, judecător, "Ștefan Gheorghiu" Haralambie Voicilaș și-a început cariera în anul 1963 ca faianțar–mozaicar la Întreprinderea de construcții Ploiești. A lucrat acolo până în 1967, an în care a intrat la Facultatea de Drept din București. După terminarea facultății, în anul 1972, a fost încadrat ca ofițer la Ministerul de Interne. Apoi și-a început ascensiunea în structurile de Securitate. În perioada 1974-1978, Haralambie Voicilaș a avut gradul de locotenent–major de Securitate la București. Apoi, în perioada 1983-1985, a fost căpitan la Securitatea Municipiului București, serviciul 120, potrivit informațiilor făcute publice de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități. Însă, în CV-ul său, Voicilaș Haralambie susține că, între 1984 și 1988, a activat ca judecător la Judecătoria Sector 2. De la judecătoria Sector 2, a ajuns lector la Academia "Ștefan Gheorghiu", acolo unde se făcea pregătirea cadrelor de conducere din Partidul Comunist Român. După Revoluția din 1989, Voicilaș Haralambie și-a început cariera de avocat în Baroul București. Verdict de poliție politică, definitiv din 2007 Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități (CNSAS) a emis decizia 186 în octombrie 2005 în care se menționează că, în urma probelor examinate, în activitatea de ofițer de Securitate a lui Voicilaș Haralambie a desfășurat activități de poliție politică: "Astfel, s-a reținut că acesta a semnat rapoarte, note de analiză și adrese prin care s-au încălcat drepturile cetățenești prevăzute de Constituția României din 1965 (libertatea cuvântului și a presei – art. 28, inviolabilitatea – art. 32, secretul corespondenței – art. 33) și Pactul privind Drepturile Civile și Politice (dreptul la viață private – art. 17, libertatea de exprimare și libertatea de opinie – art. 19)". Decizia CNSAS în dosarul Haralambie Voicilaș (sursa: CNSAS) Decizia CNSAS a rămas definitivă și irevocabilă prin Sentința civilă nr. 3/29.03.2007 a Curții de Apel București. "Am fost ofițer de Securitate. Așa!" La solicitarea Defapt.ro, Haralambie Voicilaș a declarat că nu știe să fi făcut poliție politică. "M-o fi declarat că am făcut poliție politică. Eu nu vă contrazic. Nu am cunoștință de așa ceva. Am fost ofițer de Securitate. Așa! Eu am fost într-o perioadă a vieții mele... am lucrat în Ministerul de Interne la Departamentul Securității până în 1983. Cum să fac poliție politică dacă am ieșit în '83? O zice (CNSAS – n.r.). Conform principiului democrației fiecare este liber să vorbească. Așa au zis și ei. Nu am argumente să vă contrazic. Nu știu că m-au declarat că am făcut poliție politică. În 1983 eram judecător la judecătoria Sector 2", a declarat Haralambie Voicilaș. Căpitan de Securitate, plătit de PSD. Salariul: 66.000 de lei Pe Haralambie Voicilaș l-am găsit în Consiliul de Administrație al companiei IAR Brașov, una dintre companiile strategice a statului român la care este acționar majoritar Ministerul Economiei. Din documentele postate pe site-ul IAR Brașov rezultă că Haralambie Voicilaș a fost numit membru în Consilul de Administrație în data de 28 decembrie 2022. Apoi, în februarie 2023 i-a fost prelungit mandatul. Numirea și prelungirea mandatului s-au făcut la cererea ministrului Economiei Florin Spătaru, vicepreședinte la PSD Galați. Pentru această funcție Haralambie Voicilaș este renumerat lunar cu suma de 4.720 de lei brut. Tot pe site-ul IAR am găsit și declarația de avere a lui Haralambie Voicilaș. Din documentul citat rezultă că a încasat de la Partidul Social Democrat un salariu de 66.000 de lei, adică în jur de 13.500 de euro. Voicilaș a primit salariu de la PSD (sursa: IAR Brașov) În plus, mai primește două pensii. Una de la Baroul București, iar cealaltă de la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Întrebat cum a ajuns în CA al IAR Brașov, Haralambie Voicilaș a spus că a fost ales de Adunarea Generală a Acționarilor. "Cineva te propune, dar asta nu înseamnă că, dacă te-a propus, ești membru în Consiliu", a spus cu tâlc Voicilaș. Voicilaș: "Iubesc această țară" Haralambie Voicilaș nu a vrut să spună dacă este sau nu membru PSD. Însă, atunci când a fost întrebat de cei 66.000 declarați ca salariu încasat de la PSD, Voicilaș s-a arătat tare mirat. "O fi niște bani de la PSD. Eu nu știu. Nu am voie să uit? 66.000 lei? Ce bine ar fi! Auziți, de ce nu ziceți 600.000 de lei?", a mimat uimirea Voicilaș. Cât despre relația sa cu liderii PSD, inclusiv cu Marcel Ciolacu, Haralambie Voicilaș nu a vrut să facă nici un comentariu. Totuși, a spus că îl cunoaște pe Ion Popa, președintele Organizației Pensionarilor Social Democrați, din din anii '78-'79, de când era activist de partid la București. "Puteți să scrieți ce doriți. Am iubit, iubesc această țară și o voi iubi tot timpul. Oriunde m-am dus n-am luptat împotriva țării și împotriva poporului român. Să îmi demonstreze cineva că am încălcat un drept al unei persoane. Ce drept am încalcat eu?", a adăugat Haralambie Voicilaș. Șeful pensionarilor PSD: "Care-i problema că a fost căpitan de Securitate?" Ion Popa, șeful pensionarilor PSD, a spus că Haralambie Voicilaș este secretar executiv la organizația națională a pensionarilor a PSD. Întrebat dacă l-a susținut pentru funcția de membru CA la IAR Brașov, Ion Popa a spus că Voicilaș a fost propus de partid. "A fost propus. Care-i problema? Haideți, domnule, vedeți-vă de treabă. A avut mai multe funcții. A fost și avocat, a fost și șef de instanță. Și care-i problema că a fost căpitan de Securitate? Alții nu au fost? Nu e nici o problemă! Nu știu de ce vă îngrijorează pe dumneavoastră că a făcut poliție politică. Asta nu știu eu", a declarat Ion Popa. Citește și: Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la Marcel Ciolacu, liderul PSD, pentru a afla care a fost motivul pentru care partidul pe care îl conduce i-a plătit salariul lui Haralambie Voicilaș. Dar Ciolacu a refuzat să comenteze. La fel a procedat și Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei.

Investigații

Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero

Florin Spătaru, ministrul Economiei, a numit la conducerea companiilor de armament ale statului politruci fără nici o legătură cu domeniul. De la secretare până la foști vânzători, bibliotecare, lăcătuși, polițiști, profesori, pensionari, chiar și patroni de discoteci. Majoritatea, susținuți politic de PSD și PNL, principalele partide de guvernământ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero. Consilierii ministrului Florin Spătaru au preluat președinția Consiliilor de Administrație de la Avioane Craiova și Romaero, două companii strategice din industria de apărare. La Romaero au ajuns și oamenii ministrului Gabriela Firea, colonelul SRI Alexandru Roland Săvulescu și Alexandru Hanzem Kansou. Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero Ministerul Economiei, condus în prezent de pesedistul Florin Spătaru, coordonează activitatea industriei de apărare de stat prin compania Romarm, acționar majoritar la 15 fabrici de armament în întreaga țară. Separat, în portofoliul Ministerului Economiei se mai află șase companii: Avioane Craiova, IAR, IOR, Romaero, Șantierul Naval Mangalia și Uzina Mecanică Orăștie. Alte două companii strategice, Uzina de Produse Speciale Făgăraș și Construcții Aeronautice, se află în faliment din anul 2008, respectiv 2014. Pe lângă ministrul Florin Spătaru, de industria de apărare răspunde oficial și secretarul de stat Daniela Nicolescu, numită în funcție de liberali. De altfel, industria de apărare a și fost împărțită între PSD și PNL când a venit vorba de funcții de conducere. Agentul de vânzări și silvicultorul Avioane Craiova, una dintre societățile deținute de Ministerul Economiei, a fost înființată în anul 1972 cu scopul de a produce avioane militare pentru Forțele Aeriene Române. Consiliul de Administrație format din cinci membri. Liberalul Mădălin Romeo Voicinovschi, unul dintre membrii CA, a fost agent și manager de vânzări. În prezent, este administrator public al comunei Teasc, din județul Dolj. Cosmin Lucian Gherghe, alt membru CA, este lector universitar la Universitatea din Craiova. Tot în Consiliul de Administrație la Avioane Craiova îl regăsim pe silvicultorul Eugen Gioancă, fost senator PSD în perioada 2019-2020. El a intrat în Parlament în locul lui Claudiu Manda, care a renunțat la mandat pentru post de europarlamentar. Gioancă s-a pensionat anticipat, dar continuă să lucreze și pe post de consilier parlamentar. Un alt pesedist plasat la conducerea Avioane Craiova este inginerul Marius Cosmin Pantilimon, consilier județean și consilier parlamentar. Lăcătuș mecanic din 1987 În funcția de președinte al Consiliului de Administrație de la Avioane Craiova a fost numit Viorel Beleuzu, consilierul personal al ministrului Florin Spătaru. La începutul acestui an, ministrul Spătaru l-a plasat și în CA al Șantierului Naval 2 Mai SA. Viorel Beleuzu a intrat în câmpul muncii ca lăcătuș mecanic în anul 1987. După cinci ani, a făcut pasul spre administrația publică, unde a deținut mai multe funcții: de la expert la Avocatul Poporului, până la director adjunct al AVAS. În perioada 2017 - 2018 a fost încadrat pe postul de consilier relații la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. De acolo, s-a detașat la Departamentul pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor statului, din subordinea Ministerului Economiei. Ministrul de atunci, Dănuț Andrușcă, l-a plasat în Consiliul de Supraveghere al Șantierului Damen Mangalia. Din această postură, Beleuzu a votat intrarea în directoratul șantierului a lui Florin Spătaru, pe atunci director de resurse umane la compania Damen. Actualul ministru, funcție de la consilier Contactat de către Defapt.ro, Viorel Beleuzu a spus că a votat intrarea în directorat a lui Florin Spătaru, dar nu i-a fost șef direct actualului ministru. El a precizat că ședințele Consiliului de Administrație le ține la sediul ministerului, acolo unde îi convoacă pe toți membrii. „Partea asta de administrare a societăților nu presupune prezența fizică acolo. Nu tot timpul. Când este nevoie și sunt situații mai delicate, ca să înțeleg mai bine care este situația, mă duc acolo câteva ore. Fac destule ore suplimentare care acoperă cu vârf și îndesat perioada în care sunt plecat”, a declarat Viorel Beleuzu. Totodată, Beleuzu a declarat că cele două companii din a căror conducere face parte nu au primit bani de investiții anul acesta. PSD, cu pensionari speciali La Romaero SA, fosta Întreprindere de Avioane București, ministrul Florin Spătaru l-a impus în funcția de președinte CA pe consilierul său Costel Enache, ieșit la pensie în decembrie 2021 din Ministerul Apărării Naționale. El a lucrat la Departamentul pentru Armamente, instituție care s-a ocupat și de organizarea licitației pentru achiziția de corvete. PSD București, organizație condusă de ministrul Gabriela Firea, i-a impus în CA pe Alexandru Roland Săvulescu și pe Alexandru Hanzem Kansou. Primul este un fost colonel, pensionat din Serviciul Român de Informații și candidat la Camera Deputaților din partea PSD București. Citește și: Rareș Bogdan, audiat la DNA. Dar nu în dosarul șpăgilor de pe Otopeni, ci în cel al lui Pițurcă – Romarm Iar Alexandru Hanzem Kansou, secretarul general al PSD București, este finul cuplului Gabriela Firea – Florentin Pandele. Tot pe această filieră, Kansou a fost numit director al Societății Naționale de Radiocomunicații, o altă companie strategică a statului și unul dintre principalii furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice din România. PSD Buzău, organizație condusă de ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, l-a impus în CA al Romaero pe Alexandru Buscu, consilier județean și fost director executiv la societatea Piețe, Târguri și Oboare Buzău.

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc spion (sursa: Facebook/Ambasada Rusiei în România)

Investigații

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion"

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion". Cristian Dumitru Bălan, considerat "creierul" șpăgii de 22,4 milioane cerute pentru închirierea spațiilor de pe Aeroportul Otopeni, este văzut drept o legendă vie a spionajului românesc de către afaceristul Radu Laurențiu Tănăsescu, unul dintre inculpații în dosarul de corupție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Legenda vie" a SIE se lăuda într-o convorbire telefonică că este un apropiat al Ambasadei Rusiei de la București, care ar fi înlăturat de pe internet un articol de presă compromițător despre el. Numele controversatului Cristian Dumitru Bălan apare în șase societăți înregistrate în România, din care doar una este în funcțiune. Printre foștii asociați se află Alexandru Cătălin Macovei, ex-președinte al Agenției Naționale de Integritate, dar și afaceristul Cezar Florin Golumbeanu, trimis în judecată de DIICOT pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Fetișul Mikonos La finalul lunii martie a.c., procurorii DNA i-au reținut pentru 24 de ore pe George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, și pe afaceriștii Cristian Dumitru Bălan, Radu Laurențiu Tănăsescu și Cătălin Lăscuț. Motivul: Cristian Dumitru Bălan ar fi cerut direct și prin intermediul directorului George Alexandru Ivan o șpagă de 22,4 milioane de euro pentru a facilita închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni. Intercepările din dosarul de corupție arată o Românie paralelă, controlată de afaceriști meschini care învârt zeci de milioane de euro sub ceea ce pare a fi protecția rezerviștilor din serviciile secrete românești. O lume în care se devoalează povești cu "spioni" români care ar fi sub protectoratul Ambasadei Rusiei de la București. Într-una dintre discuțiile interceptate de procurori, Radu Laurențiu Tănăsescu, directorul și unul dintre asociații companiei Millenium Pro Design, îi povestește lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, că și-a petrecut una dintre vacanțe la Mikonos, nu la Saint – Tropez, alături de Cristian Dumitru Bălan. Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion" În timpul discuției, directorul Hardan Saadeh își întreabă interlocutorul cu ce se ocupă mai exact Cristian Bălan, deși părea că îl cunoaște destul de bine. Directorul Tănăsescu îi spune că Bălan a lucrat în Serviciul de Informații Externe, acolo unde făcea parte dintr-un grup care a părăsit sistemul pentru a se dedica afacerilor în Viena, cunoscută drept capitala mondială a spionilor. Tănăsescu adaugă că România a avut o echipă de 15-20 de agenți în stilul lui James Bond care s-au ocupat cu crime plătite și au dărâmat guverne. "Au grupul ăla! Fond de investiții cu nu știu ce, sunt niște securiști periculoși, ei mai au niște firme, de exemplu… ca să înțelegi… ă… nu știu dacă știi că România a avut o echipă de 15-20 de James-i Bonzi, care au renunțat la ei… agenții ăia! Crime plătite, nu știu ce, dărâmări de guverne", descrie grupul Tănăsescu, potrivit interceptărilor din dosar. Deși la un moment dat părea neinteresat despre activitatea spionilor români, Hardan Saadeh a încercat să mai stoarcă câteva informații despre activitatea acestora de la Tănăsescu. Într-un final îi spune că Cristian Dumitru Bălan "e pericol! Ăla te bagă la portbagaj, mori sigur. Dacă n-ai…". Pălăvrăgeală de escroci Ca orice "spion" de talie internțională care se respectă, Cristian Dumitru Bălan și-a devoalat într-o convorbire telefonică legătura cu Ambasada Rusiei de la București. Cui i-a povestit despre conexiunile sale cu rușii? Chiar lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, cel care nu părea interesat de activitatea acestuia. De exemplu, într-una din convorbiri, "spionul" Bălan îi spunea lui Saadeh, martor în dosarul de corupție, că este apropiat de Ambasada Rusiei în România. Pentru a-și întâri spusele, i-a dat ca exemplu faptul că rușii au "înlăturat de pe internet un articol de presă compromiţător pentru sine prin această relaţie cu ambasada". Articolul cu pricina l-a deranjat atât de tare pe "spionul" Bălan încât le-a spus celor care știau de subiect: "Bă! Creanța mea morală, pe subiect, e la nașul fetelor. E la ambasadă, la ruși. Dacă voi scăpați de ăștia, sunteți campioni mondiali.". Ulterior i s-a destăinuit lui Saadeh că "prietenii" de la Ambasada Rusiei l-au asigurat că nu va mai avea probleme. Serviabil ca întotdeauna, dar aparent deloc neinteresat, Hardan Saadeh l-a întrebat la finalul discuției dacă vrea să îl ducă undeva. Afacerist de carton Chiar dacă pare că Cristian Dumitru Bălan este influent, afacerile sale au eșuat rând pe rând. Numele lui Bălan apare ca asociat în șase firme. Cinci au fost radiate de la Registrul Comerțului, iar cea de a șasea nu a avut activitate în anul fiscal 2021. Cristian Bălan a fost asociat cu Alina Bianca Bălan în firmele Bucur Techno Plus Exim SRL și Bucur Tehno Plus. Prima avea ca obiect de activitate comercializarea materialului lemnos și construcții, iar cea de-a doua, doar construcții. Ambele au fost radiate în anul 2002. Alte două societăți controlate de Cristian Bălan, Scwartzpunct Import-Export și Ximpo Trans, au fost radiate în 2002, respectiv 2007. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici O altă societatea în care Cristian Bălan a fost asociat este Romconnection Trade Consulting, firmă înființată în anul 2013. Ceilalți patru parteneri de afaceri au fost Cristian George Badea, Neculai Roșca, Alexandru Cătălin Macovei, fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, dar și Cezar Florin Golumbeanu. Ultimul a fost acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani de procurori DIICOT în același dosar în care a fost arestat Călin Tatomir, fostul director al Microsoft România. Singura firmă activă în care Bălan apare ca asociat cu 15% este Cloud Grid SRL, care are ca obiect de activitate dezvoltarea de soft-uri. Restul părților sociale sunt deținute de Gabriel Ovidiu Neacșu. Această societate nu a raportat angajați sau vreo activitate comercială în anul fiscal 2021.

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar (sursa: Facebook/Bucharest Airports)

Investigații

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar. George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, ar fi cerut de la doi afaceriști o șpagă de 22,4 milioane euro pentru exploatarea spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni susținând că că poate influența deciziile ministrului Sorin Grindeanu și ale directorului Sorin Radu Păun. Motiv pentru care a fost reținut de procurorii DNA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În același dosar au mai fost reținuți doi dintre acționarii Millenium Pro Design, Cătălin Lăscuț, supranumit "Regele duty free", și Radu Laurențiu Tănăsescu, dar și controversatul afacerist Cristian Dumitru Bălan. În schimb, directorul direcției Management Facilități Aeroportuare a fost pus sub control judiciar pentru că ar fi primit o șpagă de "doar" 15.000 de euro. Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar Licitația pentru spațiile comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni a scos la suprafață șpăgile colosale percepute de angajații statului. Conform procurorilor DNA, o persoană fizică a cerut direct sau prin intermediul lui George Alexandru Ivan (fostul director general și director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București - CNAB), de la un afacerist, inculpat în dosar, nu mai puțin de 22,4 milioane de euro. În schimbul acestei sume, George Alexandru Ivan a promis prelungirea contractelor pentru spațiile comerciale din incinta Aeroportului Otopeni, susținând că poate influența în acest sens decizia ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, și pe cea a directorului CNAB, Sorin Radu Păun. Mai mult, George Alexandru Ivan ar fi dat un caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță unei afacerist, căruia i-a explicat cum să câștige licitația. Deși documentul nu era încă public. Avere bunicică, de funcționar "orientat" George Alexandru Ivan a fost numit la conducerea CNAB în aprilie 2019 de către ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, aflat sub protecția lui Ionel Arsene de la PSD Neamț. Anterior, același ministru Răzvan Cuc îl plasase pe George Alexandru Ivan în Consiliul de Administrație al CNAB. În acea perioadă, Răzvan Cuc a fost numit ministru al Transporturilor cu sprijinul PSD Giurgiu, organizație condusă atunci de Niculae Bădălău. În declarația de avere depusă la încetarea mandatului de director al CNAB în ianuarie 2020, George Alexandru Ivan a menționat că fusese director comercial la RADET și membru în Consiliile de Administrație ale companiilor DNATA și CFR SA. Soția sa, Georgiana Adriana Ivan, era angajată la ICI, Transgaz, ASE și era membru în Consiliul de Administrație al Palatului CFR. Pe numele Georgianei Adrian Ivan se aflau două apartamente, cumpărate în 2011, respectiv 2015. Tot ea avea în conturi peste 550.000 lei și 3.000 de euro. Ultima declarație de avere a lui George Alexandru Ivan datează din iunie 2021, atunci când deținea funcția de șef birou Contracte Operare Aeronautice la CNAB. Soții Ivan și-au cumpărat în acel an un apartament de 141 mp în București. George Alexandru Ivan a menționat că a primit cadou suma de 240.000 lei de la Anca și Ionel Ivan. În timp ce soția sa a primit 28.000 de euro și 20.000 de lei de la Elena Tărășilă. Lițoi, multe imobile scumpe Bogdan Șerban Lițoi, directorul Direcției Management Facilități Aeroportuare din cadrul CNAB, a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA pentru acuzația de luare de mită. Concret, spun procurorii DNA, directorul Lițoi a primit 15.000 de euro de la asociatul unei firme care deținea spații comerciale în Aeroportul Otopeni. Banii i-a primit pentru aprobarea unui caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB. Consultanță în urma căreia urma să fie întocmit caietul de sarcini pentru scoaterea la licitație a spațiilor comerciale. Pentru funcția de director al Direcției Management Facilități Aeroportuare, Bogdan Șerban Lițoi a menționat în declarația de avere că primea un salariu anual de peste 185.000 lei. În plus, era asociat la firma M&I Construct Development, din Bragadiru. Conform declarației de avere depuse în iunie 2020, Bogdan Șerban Lițoi împreună cu soția sa, Georgeta Lițoi, au obținut două vile în anul 2011 în baza unor contracte de întreținere. În perioada 2011 -2018, cei doi soți au cumpărat patru spații comerciale și un apartament. Unul dintre spații este închiriat cu 18.000 euro companiei Mega Image, altul, cu 30.000 lei, la Apă – Canal Ilfov. Pentru un alt spațiu comercial mai primește 14.880 euro. În anul 2019 a înstrăinat mai multe bunuri. Unul dintre bunuri a fost vândut firmei sale cu peste 166.000 lei. De la Cătălin Andrei Harnagea a primit jumătate din 95.500 euro, Ionuț Stancu i-a plătit jumătate din suma de 97.000 de euro, Eva Alexe jumătate din 99.000 euro. A mai vândut un bun cu 35.000 euro lui Eduard Cătălin Hill. Firma lui Lăscuț, 70 de milioane de euro pe an Cătălin Lăscuț, fiul Pavel Lăscuț, fostul șef al Directiei de Supraveghere si Control din Directia Generala a Vamilor, este supranumit „Regele duty free”. Procurorii DNA au emis pe numele lui un mandat de reținere pentru 24 de ore urmând să fie dus în fața judecătorilor pentru un mandat de arestare de 30 de zile. În dosarul de corupție de la Aeroportul Otopeni a mai fost reținut și Radu Laurențiu Tănăsescu, partenerul de afaceri al lui Cătălin Lăscuț. Cei doi sunt asociați cu câte 20% în firma Millenium Pro Design, care are mai multe puncte de lucru în incinta Aeroportului Otopeni. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Heinrig Impex SRL, Ion Olteanu și Emil Roșca. Firma are ca obiect de activitate vânzarea produselor cosmetice și de parfumerie. Pe lângă punctele de lucru de la sosiri și plecări din Aeroportul Otopeni, firma controlată de Cătălin Lăscuț este prezentă pe majoritatea aeroporturilor din România. De exemplu, mai are puncte de lucru pe aeroporturile din Suceava, Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Arad, Tuzla, Satu Mare, Bacău și Craiova. În anul fiscal 2021, firma Millenium Pro Design a avut o cifră de afaceri de peste 358,7 milioane lei și un profit net de peste 11 milioane lei. Cătălin Lăscuț și Radu Laurențiu Tănăsescu figurează ca asociați în mai multe societăți. De exemplu, ei sunt asociați în Hawk ATC SRL alături de Dorin Catană și britanicul Stear Andrew Clive. Britanicul are instituit sechestru asupra părților sociale din martie 2022. Cei patru parteneri de afaceri dețin în mod egal și părțile sociale ale firmei Logifly Hub, care are ca obiect de activitate alte activități poștale și curier. Dar și societatea Cannaabiz Pharm, care are ca obiect principal de activitate cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic. Miza: contractele pentru spații comerciale Surse apropiate anchetei au precizat sub protecția anonimatului că afaceristul Cătălin Lăscuț ar fi vrut prelungirea automata a contractelor de închiriere a spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni pe o perioadă de zece ani. Însă Consiliul Concurenței a transmis CNAB că aceste contracte pot fi prelungite cu maximum cinci ani, doar în anumite condiții. Într-un final, s-a decis contractarea unei firme de consultanță pentru întocmirea caietului de sarcini, iar ulterior spațiile să fie scoase la licitație. Dar decizia a fost tergiversată astfel încât conducerea CNAB a decis prelungirea contractelor cu șase luni, până la finalizarea licitației. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea Mai mult, spun surse din cadrul CNAB, Cătălin Lăscuț ar fi vrut să fie contractat pe post de consultant pentru întocmirea caietului de sarcini. Conducerea CNAB s-a opus inițial, dar Cătălin Lăscuț a obținut o decizie judecătorească care îi permitea să participe la realizarea caietului de sarcini.

Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism (sursa: Youtube/MILENIO)

Investigații

Membrii grupării "Rechinului", închisoare mafiotism

Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism. Trei "locotenenți" din gruparea interlopului Florian Tudor, zis "Rechinu'", au fost condamnați definitiv de judecătorii de la Curtea de Apel București la câte 12, respectivi 13 ani de închisoare pentru tentativă de omor și constituirea unui grup infracțional organizat. Ei au avut misiunea de a-l executa pe Sorin Constantin Marcu, bodyguardul și șoferul lui Florian Tudor, după ce s-a aflat că Marcu ar fi vrut să colaboreze cu agenții FBI. Alți trei membri ai grupării au fost condamnați pentru șantaj, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și conducere fără permis. Din Craiova, la Cancun Craioveanul Florian Tudor, zis "Rechinu'", a reușit să contruiască în stațiunea mexicană Cancun un adevărat imperiu al crimei organizate (VIDEO). Subalternii lui, în special membri ai grupărilor interlope din Craiova, și-au extins tentaculele în întreaga lume. Banda lui "Rechinu'" se ocupa de fraudarea cardurilor și trecerea ilegală a frontierei cu SUA. Se estimează că gruparea acestuia ar fi obținut în jur de un miliard de dolari în urma activităților ilegale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Unul dintre cei care a ajuns să lucreze în Mexic pentru Florian Tudor a fost Sorin Constantin Marcu, în timp ce avea probleme cu legea în România. Acesta era dat în urmărire pentru tentativă de omor pentru că-l înjunghiase în gât pe un cetățean pe nume Dragoș Țăndărescu. Florian Tudor l-a angajat ca șofer și bodyguard, dar Marcu răspundea și de supraveghea bancomatele care aveau instalate aparatura de skimming în zona Playa del Carmen. Relațiile dintre cei doi s-au deteriorat pe parcursul anilor din cauza banilor. Sorin Marcu voia să lucreze pe cont propriu, dar Florian Tudor s-a opus. Mai mult, Florian Tudor i-a cerut să părăsească Mexicul. În replică, Marcu a transmis amenințări din care rezulta că urmeze să se "spovedească" la FBI pentru a-i distruge gruparea "Rechinului". Hăcuit într-o parcare din Cancun În data de 2 aprilie 2018, Sorin Marcu s-a dus la sediul DHL din Cancun pentru a ridica un colet. Pe urmele lui se aflau mai mulți "bodyguarzi" de-ai lui Florian Tudor: Alin Poenaru, zis "Patrian", Răzvan Alin Ghiță și Mihai Mincă. Aceștia au intrat cu mașina în parcare, apoi au sărit pe Sorin Marcu. Răzvan Ghiță l-a pus la pământ, timp în care Alin Poenaru a cerut un cuțit de la Mihai Mincă. Poenaru l-a lovit de câteva ori cu cuțitul, spun procurorii. Marcu a fost lăsat într-o baltă de sânge, dar un mexican i-a aplicat un garou cu ajutorul tricoului pentru a opri sângerearea. Apoi, Marcu și-a pierdut cunoștința și s-a trezit la un spital privat. Marcu fusese înjunghiat în spate, pe partea stângă, în zona rinichiului, în zona claviculei, dar și într-o mână. Câteva luni mai târziu, în noaptea 11 iunie 2018, Sorin Marcu a fost găsit împușcat într-o mașină foarte aproape de casa lui Florian Tudor. Oficial, Sorin Marcu a fost împușcat de un agentul de securitate privat, Sergio Cabrera Ramón Ruiz. Acesta a declarat polițiștilor care anchetau crima că l-a împușcat pe Marcu pentru că voia să îl asasineze pe șeful lui, Gabriel Stroe Alin. Adică pe unul din bodyguarzii lui Florian Tudor. Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism Potrivit minutei sentinței date de Curtea de Apel București, condamnările definitive au fost mai mari decât cele de la fond. Răzvan Alin Ghiță a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat și opt ani pentru tentativă de omor calificat. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să mărească pedepsele pentru cele două infracțiuni la șase ani, respectiv zece ani de închisoare. În urma contopirii pedepselor, judecătorii au decis să îl condamne definitiv la 12 ani de închisoare. Mihai Adrian Mincă a primit la fond aceeași pedeapsă ca Răzvan Alin Ghiță: aceleași două capete de acuzare, aceleași pedepse, aceeași pedeapsă definitivă prin contopire de 12 ani de închisoare. Alin Gabi Poenaru, zis "Patrian", a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru constituirea de grup infracțional organizat și la nouă ani de închisoare pentru tentativă de omor. Curtea de Apel a decis să majoreze pedepsele la șase ani, respectiv 11 ani de închisoare. În urma contopirii pedepselor, a rezultat o condamnare definitivă de 13 ani. Ce a făcut "Lalae a' lui Caran" În același dosar a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare și Nicolae Adrian Ilinca, zis "Lalae a' lui Caran". Acesta a fost achitat pentru acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat. Ce a făcut Nicolae Adrian Ilinca, vărul fraților interlopi Caran din București? I-a cerut lui Cătălin Răducanu, cumnatul interlopului Ion Pârnică, zis "Vilifort", să renunțe la drepturile litigioase cumpărate pentru un imobil de pe strada Ghiocelul, din comuna doljeană Pielești, aflată în vecinătatea orașului Craiova. "Băi, cumetre, eu sunt Lalae. Vărul lui Costel, a' lui Aurel. (..) Pe lângă faptul că m-ai făcut șoferu lu' verii mei, dar nu-i o problemă, ai mai făcut niște afirmații că băiatul ăla nu scapă, că îl ai tu la mână. Nu vrei tu să îți vezi de treaba ta? Uite, o să te bag în conferință ca să te convingi când sună verii ăștia ai mei mai târziu, o să te bag cu unul din ei, cu care vrei tu, cu care te cunoști sau nu știu. Da? (...) Voiam doar să știi că nu sunt nici șoferu' și nu e nici intervenție aiurea, Florin ăsta e cumătru cu verii mei, da?", îi spunea Nicolae Adrian Ilinca lui Răducanu, potrivit unor stenograme din dosar. În Bali, cu treabă: fraude cu carduri Sorin Velcu, zis "Lordes", a devenit cunoscut opiniei publice după ce a fost arestat în Bali. Acolo a fost au mai fost arestați Alisa Serdaru, Alin Serdaru, zis "Dansică", Izabela Serdaru și Sorinel Miclescu. Toți se ocupau cu fraude cu carduri. O dată ajuns în România, Sorin Velcu a fost săltat de procurorii DIICOT. El era unul dintre principalii interlopi din Craiova aflați în anturajul lui Florian Tudor. Pe 13 ianuarie 2020, a fost trimis în judecată pentru șantaj și constituire a unui grup infracțional organizat. În primă instanță, Sorin Velcu a scăpat de acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat din lipsă de probe. Însă a fost condamnat la o pedeapsă de un an de închisoare pentru infracțiunea de conducere unui vehicul fără permis. Alți doi ani de închisoare a primit pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. În total, a primit o pedeapsă de trei ani, patru luni și 20 de zile. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să îl condamne definitiv în urma contopirii pedepselor la trei ani și 20 de zile România - Mexic - SUA și retur Florin Miclescu, zis "Bruce Lee", fiul interlopului Stazian din Craiova, a ajuns împreună cu familia sa în Mexic în 2011. La scurt timp, cu ajutorul unor mexicani, a trecut ilegal frontiera și a ajuns în SUA. A stat câteva luni și a revenit în România. Apoi a plecat din nou în Mexic. De data aceasta în Cancun, acolo unde își stabilise cartierul general Florian Tudor. Se întâmpla în perioada 2013 – 2014. A încercat din nou să intre ilegal în SUA din Mexic, dar a fost prins de autoritățile americane care l-au expulzat în România. Citește și: FOTO Aici poate avea loc următorul accident grav pe calea ferată din România: șinele trec peste un pod dărăpănat care stă în proptele de lemn. CFR știe, dar susține că nu e nici o problemă În 2018, a ajuns din nou pe Aeroportul Internațional din Cancun, dar autoritățile mexicane i-au interzis accesul în tară. În urma perchezițiilor, la domiciliu acestuia s-a găsit îngropat un dispozitiv skimming folosit pentru copierea datelor bancare. Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și șantaj. În primă instanță a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare. Dar judecătorii de la Curtea de Apel București au constatat că infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat nu există în cazul acestuia. Motiv pentru care l-au condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM (sursa: Facebook/PNL Mehedinți)

Investigații

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM. Liberalul Alin Udriște, directorul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a intrat în atenția procuroriilor DNA pentru achiziții controversate, deplasări și deconturi fictive. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că anchetatorii au făcut ieri percheziții la sediul SNAM, o companie strategică deținută de Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru. Totodată, au fost făcute percheziții și la domiciliile mai multor foști și angajați din cadrul SNAM, inclusiv la locuința directorului Alin Udriște. Printre cei vizați de ancheta DNA se află și Diana Gășpărel, soția inspectorului șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel. Până în prezent nu a fost pusă sub acuzare nici o persoană. Dosar "in rem" Procurorii DNA au deschis dosarul 483/D/P/2022 "in rem" în care se investighează achizițiile făcute de Societatea Națională a Apelor Minerale începând cu anul 2020 până în prezent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Perioada coincide cu mandatul de conducere al actualului director, Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți. Potrivit unor surse apropiate anchetei, în acest dosar au fost audiate mai multe persoane în calitate de martor, inclusiv Alina Bogus, fosta șefă de la Achiziții și o protejată a directorului Alin Udriște. Dar nu înainte de a i se face o percheziție domiciliară. Ea a girat o mare parte din achizițiile controversate făcute la cererea directorului Alin Udriște. Însă, la finalul anului trecut, relațiile dintre cei doi s-au răcit. Motiv pentru care i s-a cerut să plece de pe funcție cu un bonus de șase salarii compensatorii. Acum este consilier achiziții publice la Institutul Național de Administrație. O altă persoană audiată a fost Monica Ifrim, fosta șefă de la Resurse Umane, pe care directorul Alin Udriște a vrut să o retrogradeze. Și ea a fost una dintre persoanele vizate de percheziții. Percheziții DNA acasă la directorul SNAM În același dosar au fost puse în aplicare mai multe mandate de percheziții la locuințele unor foști și actuali angajați ai Societății Naționale Apele Minerale (SNAM). Totodată, a fost luat la puricat și sediul companiei de stat la care unic acționar este Ministerul Economiei. Surse apropiate anchetei susțin că s-au făcut percheziții la locuința directorului Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, și la cea a lui Alin Nicolicea, fost angajat al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Anchetatorii au ridicat de la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale mai multe documente legate de achiziții și delegații. Totodată, susțin sursele, de la șefa de operațiuni Diana Gășpărel s-au ridicat telefonul și laptopul de serviciu pentru a se efectua ulterior percheziția informatică. Directorul economic Laurențiu Zainea nu s-a aflat la serviciu în timpul percheziției. Din biroul acestuia s-au ridicat mai multe documente din fișetul personal. Decont la Suceava, alimentare la Mehedinți Ancheta procurorilor DNA vizează și deplasările săptămânale ale șefilor SNAM, decontate din bani publici. De exemplu, se menționează într-un denunț, directorul Alin Udriște s-a deplasat la Suceava în perioada 11 – 14 decembrie 2020. Însă mașina de serviciu cu care a plecat directorul în delegație la Suceava a fost alimentată la o benzinărie din județul Mehedinți. Plata carburantului s-a făcut cu cardul emis de SNAM. Aceasta este una dintre deplasările pentru care s-a depus plângere și la Secția 4 Poliție. Citește și: EXCLUSIV Percheziții DNA la Ape Minerale, societate de stat condusă de liberalul Udriște, politicianul care face tranzacții de sute de mii de euro dar nu are cont bancar Conform denunțului, directorul Alin Udriște le-a spus polițiștilor că în perioada respectivă s-a deplasat cu mașina de serviciu la Sucursala Nord (Suceava), pentru a preda doisprezece dispozitive antiincendiu. În acest sens a prezentat un ordin de deplasare, întocmit de către Laurențiu Zainea. Culmea, cu o zi înaintea acestei deplasări, reprezentanții Sucursalei Nord veniseră la sediul central al SNAM SA, de unde ridicaseră circa 25 de dispozitive antiincendiu.

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale (sursa: Facebook/Alin Udriște)

Investigații

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale. La sediul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), condusă de liberalul Alin Udriște, procurorii anticorupție, însoțiți de "mascați", au ajuns miercuri pentru a ridica mai multe documente referitoare la achizițiile făcute de societatea Ministerului Economiei în cursul anului 2020. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Angajații companiei au fost conduși la demisolul clădirii, pentru a nu interfera cu acțiunea DNA. Defapt.ro a dezvăluit că mai multe achiziții controversate au fost făcute în mandatul de director al liberalului Alin Udriște, de la PNL Mehedinți, organizație condusă de ministrul Energiei Virgil Popescu. De exemplu, a cumpărat cadouri de Crăciun și Paște de la două firme reprezentate de contabilul unei fabrici de pâine deținute de familia sa. O altă societate, condusă de fratele lui Alin Udriște, a fost contractată de SNAM pentru o lucrare de 77.000 de euro la punctul de lucru de la Băile Herculane. Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale Procurorii DNA au venit însoțiți de "mascați" miercuri dimineață la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale, companie deținută integral de Ministerul Economiei. Majoritatea angajaților au fost conduși de anchetatori la demisolul clădirii, cu exepția celor de la financiar. Potrivit unor surse din cadrul SNAM, angajatele care nu au ajuns la demisol au pus la dispoziția anchetatorilor mai multe documente legate de achizițiile făcute în cursul anului 2020. În tot acest timp, directorul Alin Udriște s-a aflat în biroul său, alături de procurori. Ulterior, a coborât la demisolul clădirii, acolo unde se aflau angajații SNAM. Direcția Națională Anticorupție nu a făcut deocamdată publice motivele pentru care procurorii au descins la sediul SNAM. Alin Cojocaru, purtătorul de cuvânt al SNAM, și directorul Alin Udriște nu au răspuns la telefon pentru a explica ce se întâmplă în sediul companiei Ministerului Economiei. Udriște, profil de băiat de bani Alin Udriște, directorul SNAM, și-a început ucenicia în politică la PSD Mehedinți, apoi a trecut în tabăra liberalilor conduși de Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. În anul 2016, Alin Udriște a obținut un mandat de consilier județean din partea PNL, apoi Virgil Popescu l-a susținut pentru funcția de vicepreședinte al filialei PNL Mehedinți. După ce Virgil Popescu a ajuns ministru Economiei, la finalul anului 2019, l-a numit pe Alin Udriște în funcția de director al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare La scurt timp după ce a preluat șefia SNAM, Alin Udriște a început să facă mai multe achiziții controversate. A cumpărat pachete pentru sărbătorile pascale și de Crăciun de la două firme reprezentate de Marius Bodeanu, contabilul său de la firma Aurora Trust, societatea care deține fabrica de pâine din orașul Drobeta - Turnu Severin, din județul Mehedinți. Un alt contract de 77.000 de euro a fost atribuit firmei Eurodulgher SRL pentru "reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii de bazine și separare captare izvor apă minerală, plată" de la Băile Herculane. Manager la această societate figura Mihail Udriște, fratele directorului Alin Udriște.

Șase prime pe an la AACR (sursa: Facebook/AACR)

Investigații

Șase prime pe an la AACR

Șase prime pe an la AACR. 4.600 de euro brut. Atât a fost valoarea medie a fiecărei prime date în cursul anului 2022 de către directorul general Nicolae Stoica, șeful Autorității Aeronautice Civile Române (AACR). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total 4,38 milioane lei, adică în jur de 900.000 de euro. De aproape patru ori mai mult față de cuantumul primelor date anul 2021. În plus, s-au mai acordat premii pentru ore suplimentare și rezultate deosebite în cunatum de 500.000 de euro. Dar asta nu e tot: la începutul anului 2023, la o lună după ce s-a dat prima de Crăciun, angajații Autorității au mai primit câte un bonus minim de 500 de euro. Surse din cadrul AACR susțin că angajații obedienți au primit prime mult mai mari, dar valoarea acestora este ținută la secret de directorul Nicolae Stoica. Securitatea cibernetică, sacrificată pentru economii Nicolae Stoica a fost plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române în cursul anului 2020 de liberalul Lucian Bode, ministrul de atunci al Transporturilor. Ulterior, în mandatul de ministru al lui Cătălin Drulă, a fost numit director general interimar. La scurt timp după preluarea funcției, Nicolae Stoica a întocmit un raport prin care a decis desființarea Compartimentului de Securitate Cibernetică, din cadrul Biroului Administrativ, pentru a reduce costurile. Totodată, a decis și concedierea celor trei specialiști care răspundeau de securitatea cibernetică în domeniul aviației civile. Motivul: prin concedierea celor trei angajați AACR ar fi făcut economii anuale de aproximativ 507.000 lei. Puțin peste 100.000 de euro. Toate aceste decizii au fost justificate de directorul Nicolae Stoica prin faptul că AACR nu are atribuții în domeniul securității cibernetice în domeniul aviației civile. A fost contrazis de Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și chiar de către Guvernul României. Degeaba, lucrurile au rămas așa. Șase prime pe an la AACR Pus pe făcut economii, directorul Nicolae Stoica a acordat în primul an de mandat prime în valoare de 1,297 milioane lei unui număr de 190 de angajați. Adică, fiecare din cei 190 de beneficiari a primit o primă medie de 6.831 lei brut. Totodată, a premiat un singur angajat pentru muncă suplimentară cu suma de 3.419 lei brut. Surse din cadrul AACR au declarat sub protecția anonimatului că prima pentru ore suplimentare a fost acordată Gabrielei Mocanu, șefa biroului juridic și protejata directorului Nicolae Stoica. Situația s-a schimbat radical în anul 2022. A crescut valoarea primelor și a premiilor pentru ore suplimentare și rezultate deosebite. Cuantumul primelor brute a crescut de la 6.831 lei la 22.470 lei, adică cu 350%. Ceea ce implicit a dus la creșterea fondului de prime de la 1,297 milioane lei la 4,381 milioane lei, echivalentul a aproape 900.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Dacă în anul 2021 doar un singur angajat a primit primă pentru ore suplimentare, în anul 2022 s-au dat 124 de astfel de prime. Totodată, cuantumul primelor pentru ore suplimentare a crescut de la 3.419 lei la 8.435 lei. Adică, peste 1,045 milioane lei în total. Tot în anul 2022 s-au acordat un număr de 185 de prime pentru rezultate deosebite în muncă cu o valoare cumulată de 1,179 milioane lei. Cuantumul mediu al acestei prime a fost de 6.376 lei. Valoarea cumulată a tuturor primelor acordate de AACR în anul 2022 depășește suma de 6,6 milioane lei, aproximativ 1,4 milioane euro. Patru prime pe an numai prin CCM Defapt.ro a transmis mai multe solicitări către directorul general Nicolae Stoica pentru a afla care au fost criteriile de acordare a primelor în anul 2022, cuantumul acestora, dar și motivele pentru care s-au acordat prime la începutul acestui an. Din răspunsurile Autorității Aeronautice Civile Române rezultă că fiecare angajat primește patru prime anual. De Paște, de Ziua Patronului Aviației (20 iulie), de Ziua Autorității Aeronautice Civile Române (12 august) și de Ziua Aviației Civile Internaționale (7 decembrie). "Aceste prime sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă (CCM), document semnat în anul 2019 între fosta conducere a Autorității Aeronautice Civile Române, sindicat și reprezentanții angajaților AACR", a susținut directorul Nicolae Stoica. Dar ce nu spune este faptul că el a semnat un act adițional în anul 2022 prin care se prelungește valabilitatea CCM. Noi bonusuri, în ianuarie 2023 Dar pe lângă cele patru prime anuale, angajații AACR s-au trezit în ianuarie 2023 că au primit noi bonusuri. Cea mai mică primă acordată în ianuarie 2023 a fost de 2.500 lei net. Surse din cadrul autorității susțin că alți angajați din anturajul directorului Nicolae Stoica au primit prime mult mai mari. Printre cei care au primit prime mult mai mari se află Gabriela Mocanu, Laura Stoian, Carmen Bondrea și Anda Ciobanu. Cele patru au făcut parte din comisia de evaluare a lui Nicolae Stoica pentru funcția de director general în decembrie 2022. Un alt angajat care a primit primă de peste 10.000 lei este Iulian Alexandru, șeful compartimentului auto. Am încercat să aflăm de la Gabriela Mocanu și Iulian Alexandru care a fost valoarea primelor primite în ianuarie 2023. Mocanu a refuzat să comenteze, Alexandru nu a putut fi contactat. Ne scriu familiile din AACR În cazul Laurei Stoian, consilier juridic și secretarul comisiei care l-a desemnat director general pe Nicolae Stoica, a răspuns soțul acesteia, Valentin Stoian. Și el angajat al AACR, pe postul de inspector aeronautic. Valentin Stoian a trimis un e-mail în care se arată deranjat de faptul că ne interesează primele primite din bani publici de angajații AACR, dar mai ales cele primite de soția sa. "În legătura cu unii colegi din lista aia nominală, află că au stat zile întregi până la orele 8-9 seara pentru a îndeplinii sarcini de serviciu, fără a li se plăti ore suplimentare, iar asta s-a întâmplat inclusiv pe 30 decembrie, când probabil dumitale îți pregăteai petrecerea de Anul Nou", susține furios Valentin Stoian (a fost păstrată grafia exactă a mesajului primit de Defapt.ro - n.r.). Orele suplimentare - excepționale, dar banale Directorul Nicolae Stoica și-a contrazis subalternul, susținând că "politica AACR este aceea ca angajații să nu efectueze ore suplimentare. Doar în cazuri excepționale și corespunzător motivate, se pot efectua ore suplimentare cu aprobarea șefilor ierarhici superiori. Citește și: OFICIAL Prima instituție de stat care și-a închis deja conturile la BCR și și-a deschis altele noi (la CEC) este Autoritatea Aeronautică. CNAIR o va urma până în februarie 2023 Angajații AACR care efectuează ore suplimentare sunt recompensați prin ore/zile libere, în condițiile legii, excepție făcând personalul care lucrează în ture și care nu poate fi recompensat cu ore/zile libere, iar conform legii, AACR este obligată să plătească orele suplimentare efectuate.". Cu toate acestea, primele acordate în anul 2022 pentru ore suplimentare au fost calculate la 1,045 milioane lei, adică peste 200.000 de euro. _____________________________ După publicarea articolului, Valentin Stoian a trimis redacției o reacție, pe care o publicăm ca atare: "Dl. Zoltan, Daca ar fi asa cum zici tu in articol, ar fi fost bine ca eu si sotia mea sa fi luat primele de care faci vorbire in articol! Pe langa faptul ca dezinformezi in ce ne priveste, macar ai bunul simt jurnalistic (ca cel de om se pare ca nu il ai!) si publica tot articolul la care faci referire in subtitlul ‘ ne scriu familiile din AACR’. De altfel si in acest articol dezinformezi cu buna stiinta (probabil din razbunare pentru ca nu ai nivelul intelectual suficient sa-mi dai o replica pe masura la primul meu mesaj?!) cand vorbesti de primele castigate de sotia mea. Daca tu le sti , zi-ni-le si noua ca noi nu stim de ele! Acele multe prime de care faci vorbire ca le-a castigat sotia mea te asigur ca nu le-a primit (si poate ca ar fi meritat la cat munceste si ce spete are!) Solicit ca acest mesaj sa fie publicat ca drept la replica impreuna cu primul meu mesaj transmis dlui. Zoltan Rog sa aveti in vedere ca acesta este un demers strict personal (asa cum a fost si prima mea interventie) intrucat imaginea mea si a sotiei este afectata de calomniile lansate de dl. Zoltan. Cu siguranta o sa analizez cu sotia chemarea in judecata a dlui. Zoltan si a intregii redactii pentru defaimare. Valentin STOIAN Aeronautical Inspector ATM/ANS Romanian CAA"

Categorie: Investigații

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele"

Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice"

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU

Produse medicale expirate, deteriorate la Unifarm

Baronul Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica

Căpitan de Securitate, plătit de PSD

Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion"

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar

Membrii grupării "Rechinului", închisoare mafiotism

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale

Șase prime pe an la AACR

Ultima oră

EXCLUSIV Cum a intrat Dobîrcianu, fals sereist cu legături-n Rusia, la Cotroceni: s-a dat de la NATO

Bolojan l-a epurat pe amicul lui Pandele, Thuma, de la PNL București. Ar urma Burduja

Parlamentul European a votat un Schengen militar: fără granițe pentru deplasările de trupe

Creștere uriașă a taxelor pe case și mașină, în 2026 - calculele primarului din Târgoviște

Locuitorii Sectorului 2 vor plăti 25 de milioane de euro pentru stadionul Internelor, Dinamo

Controversata șefă a Curții de Apel Bucuresti, în contraofensivă la postul lui Sebastian Ghiță

Apa de la Spitalul de copii din Iași e o bombă bacteriologică, politicienii se ceartă pe șefi

Profesorul universitar acuzat de viol și arestat invocă etica pentru a nu fi concediat

Soțul a bătut-o cumplit cu ranga, polițiștii consideră că nu există "risc iminent", au dat o amendă

Avertisment dur: românii consumă din ce în ce mai puțin, risc mare de nouă creștere a TVA

Dominic Fritz depune joi jurământul, ultimul pas pentru a deveni cetățean român

ALERTĂ Aeronavele A320 ar putea avea probleme structurale grave din cauza unor panouri din fuselaj

Sute de buncăre și zeci de km de tranșee antitanc de teama rușilor, în Estonia

Șoc la Washington: Congresul nu-i permite lui Trump să abandoneze Europa și Ucraina

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri