joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

562 articole
Investigații

EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica

Răzvan Mincu, directorul general al Romtehnica, s-a întâlnit cu Ivanov Angelov Roman, dealer-ul de arme din Bulgaria care se afla în spatele fostului senator Marius Isăilă, arestat preventiv pentru că i-ar fi promis indirect ministrului Apărării Ionuț Moșteanu o mită de 1.000.000 de euro. Bulgarul Ivanov Angelov Roman i-a propus directorului Răzvan Mincu mai multe afaceri cu armament, inclusiv achiziționare a aproape un milion de obuze vechi din Kazahstan care, după ce erau revopsite, urmau să fie vândute în Ucraina. Citește și: Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea, judecătorul Grădinaru - instigator (surse) O afacere estimată la o valoare cuprinsă între 300 și 500 de milioane de euro, cu comisioane pe măsură.   Fostul senator Isăilă îl acuza pe Răzvan Mincu, conform stenogramelor, că ar fi primit anul trecut o mită de două milioane de euro în Bulgaria pentru afacerile cotroversate cu armament. Contactat de către DeFapt.ro, Răzvan Mincu a negat că ar fi primit banii de care vorbea Isăilă. Conectat la servicii secrete Masonul Marius Isăilă, fost senator PSD și UNPR, a fost tot timpul conectat la vârful serviciilor secrete de informații din România. De exemplu, în urmă cu 11 ani, procurorii DNA l-au filat în timp ce se întâlnea cu chestorul Gelu Oltean, șeful de atunci al Direcției Generale de Protecție Internă – serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), la restaurantul „Bârogul Lupilor”. Tot acolo, Isăilă s-a întâlnit cu mai mulți ofițeri din MAI și Armată. În noiembrie 2016, Marius Isăilă a fost condamnat definitiv la cinci ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri oficiale sub semnătură privată. Marius Isăilă, dealer de arme fără autorizație ANCEX După ce a ieșit din închisoare, Isăilă s-a reorientat către cea mai bănoasă afacere din ultimii ani: vânzarea de arme și muniții pentru Ucraina.   Pentru a putea intermedia legal vânzarea de arme în numele unor companii private, Marius Isăilă trebuia să dețină o autorizație din partea ANCEX (Departamentul MAE pentru ControluL Exporturilor). Pe care, însă, nu putea să o obțină pentru din cauza condamnării din 2016. Cu toate aceastea, Isăilă a reprezentat compania bulgărească Sofia Arm Tech, condusă de bulgarul Ivanov Angelov Roman. Șeful Romtehnica ar fi luat o mită de două milioane de euro, spunea Isăilă DeFapt.ro a dezvăluit că Marius Isăilă, în spatele căruia se afla bulgarul Ivanov Roman, voia să se folosească de Romtehnica, compania Ministerului Apărării Naționale, pentru a intermedia vânzarea de obuze din Kazahstan în Ucraina. Pentru această afacere controversată s-a întâlnit de mai multe ori cu Octavian Berceanu, acum martor denunțător, prin intermediul căruia a promis o șpagă de 1.000.000 de euro pentru ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Cu condiția ca acesta din urmă să pună presiune pe conducerea Romtehnica să accepte afacerile propuse.  Ca să fie mai convingător, Marius Isăilă i-a cerut lui Octavian Berceanu să-i spună ministrulu Moșteanu că șeful Romtehnica, Răzvan Mincu, era corupt și își lua partea leului din afacerile cu armament. „Tu spune-i că la un contract, acum un an de zile, a luat de la un contract două milioane cash! (...) Spune-i, ca să știe! (...) Răzvan Mincu - a luat două mil, două milioane-n mână! Ce dracu'? În Bulgaria!”, susținea Marius Isăilă.  Talentatul director Mincu Răzvan Mincu este, de peste un deceniu, unul dintre cei mai puternici și influenți oameni din Compania Națională Romtehnica, deținută de Ministerul Apărării Naționale. Motivul: a deținut, pe rând, funcția de director vânzări, pe cea de director operații – tranzacții, iar în final, pe cea de director general. Practic, prin mâinile sale au trecut toate contractele prin care s-a cumpărat tehnică militară și muniții pentru Armata română. Dar și contractele prin care s-a vândut pulberi, muniții și armament vechi pentru Ucraina prin intermediul unor companii străine controversate. În special din Bulgaria. „E o halucinație totală” Contactat de către DeFapt.ro, directorul general Răzvan Mincu a negat că ar fi primit mita de 2.000.000 de euro invocată de Isăilă. „E o halucinație totală”, a declarat Răzvan Mincu. Mai mult, acesta a precizat că nu îi cunoaște pe Marius Isăilă și Octavian Berceanu. „Pe domnul Isăilă nu l-am întâlnit niciodată, pe domnul Berceanu, nici atât. Probabil, după aia, au văzut că nu se leagă cu noi, probabil or fi zis <Bă, ăștia nu vor așa, hai să încercăm să îi punem pe șefii lor să facă să vrea>.  Ceea ce nu era cazul. Că nu e cazul în Ministerul Apărării, cu atât mai puțin la ministrul Apărării”, a spus Răzvan Mincu. Întrebat dacă este cercetat de DNA în dosarul de corupție, Răzvan Mincu a declarat sec: „Nu am nici o calitate în dosar. Ne-au cerut niște detalii, le vom da”. Bulgarul lui Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica Stenogramele arată că Marius Isăilă i-a mai cerut lui Octavian Berceanu să aranjeze o întâlnire între bulgarul Ivanov Angelov Roman și ministrul Ionuț Moșteanu. „Fii atent! Bulgaru' vine, vine marți în România! Aranjează o-ntâlnire între ministru și bulgar, marți! Vorbește cu Tudor să-i aranjeze o-ntâlnire”, îi cerea Isăilă lui Berceanu. Bulgarul Ivanov Angelov Roman a ajuns într-adevăr în România în ziua de marți, 14 octombrie 2025, așa cum spunea Isăilă. Dată la care nu s-a întâlnit cu ministrul Ionuț Moșteanu, ci cu Răzvan Mincu, actualul șef al Romtehnica. „Pila” bulgarului: șeful PATROMIL Însă întâlnirea nu i-a fost intermediată de Octavian Berceanu, ci de Viorel Manole, directorul executiv al Asociației Patronale Române a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL).       Întrebat când s-a întâlnit cu Ivanov Angelov Roman și cine a intermediat întâlnirea, Răzvan Mincu a declarat că „acum în octombrie. Pe 14 mi se pare. (...) Un domn dintr-o asociație din care și noi, întâmplător, suntem parte. Exact, PATROMIL. Dânsul, mânat de intenții bune.”  DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Viorel Manole, dar acesta a refuat să răspundă apelurilor repetate. Șeful Romtehnica despre bulgar: „Ne-am întâlnit aici de câteva ori” Răzvan Mincu, șeful Romtehnica, a confirmat dezvăluirile făcute de către DeFapt.ro despre afacerile controversate cu armament pe care voia să le facă bulgarul Ivanov Angelov Roman, reprezentantul firmei Sofia Arm Tech, și fostul senator Marius Isăilă. Zgârcit în detalii, Răzvan Mincu a recunoscut, totuși, că s-a întâlnit de câteva ori cu Ivanov Roman la sediul Romtehnica, dar nu i s-a oferit șpagă pentru derularea afacerilor. „Ne-am întâlnit aici de câteva ori și nu s-a întâmplat nimic. Adică, nu au fost semnate contracte cu ei. E  poveste lungă, dar nu... Voiau să cumpere muniție prin intermediul nostru. Au fost multe neconcordanțe în toată povestea și nu am semnat așa ceva. Voiau să cumpere și de la Armată și din sursă externă. Dar am zis... erau prea multe neconcordanțe și nu s-a întâmplat semnarea cotractului”, a spus Mincu.   Afacerea muniției sovietice Prima propunere de afacere consta în achiziționare de muniție de 120 mm, de tip sovietic, din stocurile Ministerului Apărării Naționale. Întrebat cum au aflat Isăilă și Roman despre muniția din stocurile Armatei, Mincu a spus: „Noi cu asta ne ocupăm: vindem și cumpărăm pentru MApN și nu numai. A fost inițiativa lor, crezând că avem tipurile respective de muniție. Nu le aveam. Și, concret, ei prima dată au venit cu solicitarea și le-am zis că nu avem. Vă anunțăm când avem, dacă e cazul. Ceea ce nu s-a întâmplat”. Muniția de tip sovietic din stocurile MApN pe care voia să o cumpere bulgarul Roman a fost „declasată de ani de zile”, a spus Mincu. Însă în ultima vreme nu a mai fost scoasă la vânzare. Iar atunci când va fi scoasă la vânzare, un anunț în acest sens va fi postat pe site-ul Romtehnica. „Ei află de pe site-ul nostru. Pe site-ul nostru, când apar muniții care se pot vinde, care sunt declasate, se pun pe site-ul Romtehnica. În momentul acesta nu e cazul, cum nu era nici la momentul în care cereau dânșii. Nu aveam la vânzare așa ceva”, a declarat șeful Romtehnica. Afacerea cu obuze din Kazahstan dădea „cu virgulă” Bulgarul Ivanov Angelov Roman i-a propus în cadrul întâlnirii o altă afacere cu arme, care părea tentantă pentrul șeful Romtehnica, chiar dacă se voia încălcarea legislației internațioale din domeniul vânzărilor de arme. Adică declararea în fals a destinatarului final. O afacere estimată la o sumă cuprinsă între 300 și 500 de milioane, care genera comisioane substanțiale pentru toți actorii implicați. Pe scurt, se dorea achiziționarea a aproximativ un milion de obuze din Kazahstan cu destinatar final Romtehnica, respectiv MApN. După ce ar fi fost dezasamblate, revopsite și asamblate, obuzele urmau să fie revândute în Ucraina. Întrebat de obuzele din Kazahstan pentru Ucraina, Răzvan Mincu a admis că „asta era ideea”.  „În principiu, cantități mari de obuze, asta era ideea, dar am zis <nu>. Nu stătea în picioare povestea. (...)  După ce am analizat-o, am verificat și noi ce ni s-a zis, ce firme ar fi implicate, după aia ne-a dat cu virgulă. În concluzie, nu s-a întâmplat nimic. Ei se lăudau cu tot felul de relații pe la tot felul de ambasade și alte cele. Scriptic și pe hârtie nu au apărut nici un fel de companii americane”, a precizat Răzvan Mincu. „Erau foarte multe detalii care nu se legau acolo” Așadar, afacerea cu obuze din Kazahstan a picat nu pentru că se fenta legislația internațională, ci pentru că existau mai multe neconcordanțe.  „V-am spus: prima dată au venit cu oferta și i-am refuzat. Nu că nu am fi vrut să le dăm, dar nu exista. Au mai venit după aia cu o chestie, tot așa, nu aveam. Și ulterior au venit cu ideea asta din Kazahstan care nu stătea în picioare. Erau foarte multe detalii care nu se legau acolo. Probabil, dânșii au considerat să-l pună pe ministrul Apărării să facă presiuni. Nu e cazul nici de presiuni, nici de altele. Proiectul nu e fezabil. Sincer, nu a fost”, a mai declarat Răzvan Mincu.    

Bulgarul care voia să-l mituiască pe Moșteanu, întâlniri cu șeful Romtehnica (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan pentru Ucraina (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan pentru Ucraina

Marius Isăilă, fost senator PSD și UNPR, a fost arestat preventiv 30 de zile după ce a promis indirect că îi va da o mită de un milion de euro ministrului Apărării Ionuț Moșteanu. Informațiile obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro, corelate cu stenogramele din dosarul de corupție, arată că Marius Isăilă urma să obțină banii pentru șpagă de la bulgarul Ivanov Angelov Roman, reprezentantul unei companii de armament din Bulgaria.  Citește și: Ex-consilier prezidențial despre industria de apărare: „Dominată de corupţie, lăcomie”. Privatizarea, o soluție, dar se opune clientela Fostul senator și partenerul său de afaceri bulgar voiau ca ministrul Ionuț Moșteanu să facă presiuni asupra companiei Romtehnica, deținută de MApN, pentru ca aceasta să cumpere obuze din Kazahstan, care ulterior urmau să fie revopsite și vândute în Ucraina prin intermediul firmei din Bulgaria. Dar aceasta nu era singura afacere care îi interesa pe Marius Isăilă și pe Ivanov Roman: cei doi aflaseră că MApN urmează să scoată la vânzare obuze vechi de 120 mm, pe care voiau să le cumpere și să le revândă tot în Ucraina. Cine este dealer-ul bulgar de arme Marius Isăilă, fost senator PSD și UNPR, a intrat pe piața dealer-ilor de arme la scurt timp după ce a început războiul din Ucraina. Acesta lucra ilegal ca intermediar pentru firma bulgărească Sofia Arm Tech, deoarece nu deținea o autorizație în acest eliberată de Departamentul pentru Controlul Exporturilor - ANCEX, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Toți dealer-ii care vor să facă afaceri cu muniție legal pe teritoriul României trebuie să dețină o astfel de autorizație.   Firma bulgărească Sofia Arm Tech este reprezentată legal de bulgarul Ivanov Angelov Roman, conform informațiilor publicate pe site-ul Consiliului Interdepartamental pentru Industria de Apărare și Securitatea Aprovizionării din cadrul Consiliului de Miniștri al Bulgariei. Numele afaceristului bulgar a fost invocat, conform stenogramelor din dosarul DNA, de Marius Isăilă în discuția cu Octavian Alexandru Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, cel care urma să-i spună ministrului Moșteanu de șpaga de 1.000.000 de euro. „Vă umplu de bani!” „El e cu-americanii! Mi-a zis ROMAN (Ivanov Angelov Roman – n.r.)! Zice: bă, s-a schimb… s-a mișcat bine, zice: al tău nu vrea mă, bani, ministru'? Ce (expresie trivială) mea? Voi sunteți nebuni? V-aduc… vă umplu de bani! Voi n-ați înțeles… în Albania, pentru c-au vândut armamentu’, au devenit miliardari peste noapte! I-a făcut pe miniștri miliardari! Peste noapte!”, spunea Marius Isăilă, potrivit stenogramelor publicate de gandul.ro. Totodată, bulgarul i-ar fi spus lui Isăilă că sunt 30 de miliarde de euro doar pe programul RE-ARMY de la Comisia Europeană. În plus, i s-ar fi lăudat că deschide uși la NATO, Ambasada Statelor Unite, Germania. „Aranjează o-ntâlnire între ministru și bulgar” Marius Isăilă voia ca Octavian Alexandru Berceanu să aranjeze o întâlnire între ministrul Ionuț Moșteanu și bulgarul Ivanov Angelov Roman. „Fii atent! Bulgaru' vine, vine marți în România! (...) Aranjează o-ntâlnire între ministru și bulgar, marți! Vorbește cu Tudor să-i aranjeze o-ntâlnire! (...) Să se vadă! Sau miercuri! Să se vadă cu ministru', vrea să-i propună ministrului niște chestii concrete… (...) pentru industria de apărare! Concret, nu vorbim povești! Va înțelege! Moșteanu nu face altceva decât să facă să…să dea curs mai repede demersurilor!”, spunea Marius Isăilă. Miza: obuze din Kazahstan, vopsite de Romtehnica Pe 9 octombrie 2025, Marius Isăilă a avut o nouă discuție cu Octavian Alexandru Berceanu. Din discuție rezultă că Marius Isăilă și partenerul său bulgar voiau să cumpere obuze din Kazahstan, însă în documente voiau ca Romtehnica, respectiv MApN, să apară ca utilizator final. Planul lui Isăilă prevedea ca obuzele să fie dezasamblate, apoi să fie duse la o fabrică de armament din România. Acolo, urmau să fie reasamblate și vopsite, iar statul român să le revândă prin intermediul Sofia Arm Tech în Ucraina. „Prin intermediul societății din Bulgaria, le vindem… c-avem cui! (...) End-user-u' este Ucraina, ca să știi! Final!”, spunea fostul senator. A doua afacere: obuzele sovietice ale MApN  Bulgarul Ivanov Angelov Roman nu este la prima afacere cu arme pentru Ucraina. A semnat mai multe contracte cu companii înregistrate în România care vând arme în Ucraina, dar nu a reușit să intre în afacerile cu arme derulate de statul român prin companiile Romarm și Romtehnica. Însă, în vara acestui an, lui Marius Isăilă i s-au scurs informații valoroase din interiorul Ministerului Apărării Naționale. De exemplu, a aflat că în stocurile Armatei Române se află mai multe obuze vechi de 120 mm, muniție de sorginte sovietică, pe care Ministerul Apărării Naționale, prin intermediul Romtehnica, ar urma să le scoată la vânzare. În acest context, Marius Isăilă voia să cumpere prin intermediul firmei Sofia Arm Tech tot lotul de obuze pentru a le revinde în Ucraina. Romtehnica nu a scos încă la vânzare obuzele vechi. 

„Diavolul” Constantin Alexie-Cotan-Bodolan de la Economie căuta informații despre ministrul Miruță (sursa: LinkedIn/Constantin Alexie-Cotan-Bodolan, Facebook/Radu Miruță)
Investigații

EXCLUSIV „Diavolul” de la Economie căuta informații despre Miruță. Ministrul îl acuză de ilegalități

Constantin Alexie-Cotan-Bodolan, președintele CA al Romarm și șeful Direcției Administrația Participațiilor Statului,  este „diavolul” din Ministerul Economiei, potrivit ministrului Radu Miruță. Ministrul a demarat o cercetare disciplinară în ce-l privește pe Cotan pentru că „procedurile de numire a membrilor consiliilor de administrație au fost grav viciate, prin invocarea unei legislații abrogate”. Citește și: Generalii lui Călin Georgescu, percheziționați de DNA: Iană (SIE), procurorul Doană, rezerviști SRI DeFapt.ro l-a surprins pe Alexie-Cotan-Bodolan pe terasa unei restaurant spunându-i cuiva la telefon că are nevoie de informații despre ministrul Economiei. Cotan căuta informații despre Miruță Într-o după amiază de la sfârșitul acestei veri, Constantin Alexie-Cotan-Bodolan se lăfăia la o masă pe terasa restaurantului din fața Ministerului Economiei. Vorbea autoritar la telefon și îi spunea pe un ton ridicat celui cu care dialoga că are nevoie de informații despre ministrul Radu Miruță. Mai mult, se plângea că, până la acel moment, nu făcuse rost de ceva consistent.  „Ce informații încerc eu să obțin sunt doar în interesul serviciului” DeFapt.ro l-a întrebat pe Alexie-Cotan-Bodolan ce informații voia să obțină despre ministrul Miruță și cu ce scop.  „Nu pot să comentez aceste afirmații. Nici măcar nu îmi aduc aminte de un astfel de moment. Ce informații încerc eu să obțin sunt doar în interesul serviciului. Orice activitate desfășor în cadrul ministerului... Funcția mea este să susțin ministrul în funcție. Sunt o persoană apolitică. Cine știe de ce informații aveam nevoie la un moment sau altul? Este o informație pe care o faceți confuzantă. Să vă fie rușină că ați tras cu urechea la o conversație privată”, a spus râzând Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. „Diavolul” din raportul Corpului de control Dar acesta nu era nervos întâmplător când cerea informații despre ministrul Economiei:  pe masa lui Miruță tocmai ajunsese raportul Corpului de control al Ministerului Economiei cu rezultatul verificărilor de la Direcția Administrația Participațiilor Statului (DAPS), pe care o conducea Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. Corpul de control al ministerului Economiei a constatat că, în cazul a șase companii de stat (IOR, IAR, IPROCHIM, Șantierul Naval 2 Mai, Avioane Craiova și Minvest), procedurile de „numire a membrilor consiliilor de administrație au fost grav viciate, prin invocarea unei legislații abrogate”. „Mai țineți minte diavolul de care vă spuneam din companiile de stat? Astăzi are o formă, are un chip și are tămâie. În urma raportului Corpului de Control pe care l-am primit aseară, pe care l-am aprobat, am dispus ca doi oameni din conducerea direcției responsabile cu coordonarea intereselor în companiile de stat să fie cercetați disciplinar. Lucrurile care mi-au fost aduse la cunoștință prin acest raport al Corpului de Control sunt de o dimensiune penală”, a declarat ministrul Radu Miruță într-o conferință de presă. Cotan: „A fost o referire metaforică”  „Diavolul” fără chip” invocat de ministrul Radu Miruță era nimeni altul decât Constantin Alexie-Cotan-Bodolan, directorul general al DAPS, care era considerat unul dintre cei mai puternici oameni din minister (în prezent, este detașat la Autoritatea pentru Digitalizarea României).  Acesta administra participațiile statului, urmărea procesele de postprivatizare ale companiilor de stat și insolvența acestora, răspundea de Guvernanța Corporativă și Analiza Financiară, dar și de bugetele companiilor de stat. Întrebat despre această etichetă pusă pe el de ministrul Radu Miruță, Alexie-Cotan-Bodolan a declarat pentru DeFapt.ro că nu crede că este corect să tragem „un paralelism la modul nominal. A fost o referire metaforică la o problemă pe care dânsul a primit-o de la direcția Corp Control. În nici un caz nu cred că a făcut un atac la persoană.” „Mi-am îndeplinit toate atribuțiile conform legii” Cotan nu este de acord cu rezultatul verificărilor făcute de Corpul de Control. „Mi-am îndeplinit toate atribuțiile conform legii. I-am spus și domnului ministru personal că stau în fața oricărui control, transparent, i-am pus la dispoziție toate documentele cum era absolut normal. Din partea mea are toată deschiderea. Eu nu mă simt parte dintr-un, să zic, război sau o campanie împotriva companiilor de stat. Direcția noastră a implementat după toate regulile în vigoare și cu asistența colegilor interdepartamentali. De asta afirmația nu are nici un fundament”, a spus Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. Urmează judecata Comisiei de Disciplină Cazul lui Alexie-Cotan-Bodolan nu a ajuns încă pe masa Comisiei de Disciplină, care așteaptă rezultatul verificărilor Corpului de Control la toate companiile de stat deținute de ministerul Economiei. „Încă nu am fost audiat (de Comisia de Disciplină – n.r.). Când voi fi audiat, sunt pregătit să îmi prezint și activitatea, și justificările pentru știu eu ce concluzii a transmis direcția Corp Control. E posibil ca colegii de la direcția Corp Control să fi tras niște semnale sau niște concluzii eronate”, se apără Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. 

Fabrica de Pulberi Făgăraș, căpușată de un SRL (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Investigații

EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament fix la nevoie

Fabrica de Pulberi Făgăraș, deținută de Ministerul Economiei, este căpușată și sabotată în plin război la granițele României. DeFapt.ro dezvăluie cum a ajuns Fabrica de Pulberi să cumpere acid azotic cu 200 de euro tona din Slovacia și să îl revândă de trei ori mai ieftin unei firme de apartament cu un singur angajat. Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte O parte din acidul azotic vândut de Fabrica de Pulberi ajungea, prin același intermediar, la Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara SRL, deținută de compania de stat Nuclearelectrica. Ministrul Miruță ține numele firmei la secret Radu Miruță, ministrul Economiei, a anunțat în repetate rânduri că Fabrica de Pulberi Făgăraș a cumpărat în perioada 2022 - 2025 acid azotic cu 200 de euro tona, pe care l-a revândut cu 70 de euro tona. „Una dintre cele trei firme pe care le-am verificat este din România, avea un singur angajat, iar cifra de afaceri era exact diferența dintre 200 și 70, înmulțită cu tonele vândute”, a declarat ministrul Radu Miruță. Acesta, însă, a refuzat să dea detalii concrete despre afacere, motivând că a trimis raportul Corpului de Control la parchet.  DeFapt.ro a găsit SRL-ul căpușă DeFapt.ro a mers pe urmele acestui jaf din bani publici și a descoperit că firma la care făcea referire ministrul Radu Miruță este Chem Business Solutions SRL. O firmă înființată de un cetățean pe nume Gabriel Grigore, în septembrie 2022, într-un apartament din Sectorul 4 al Bucureștiului. Ulterior, pe 5 ianuarie 2023, Gabriel Grigore i-a cesionat jumătate din firmă unui anume Cătălin Costel Sita. La începutul anului 2025, Cătălin Costel Sita i-a returnat părțile sociale lui Gabriel Grigore. Afacerea, pusă la cale după defectarea unei pompe Afacerea cu acid azotic a început în cursul anului 2022, la câteva luni după ce s-a stricat pompa instalației de acid uzat a Fabricii de Pulberi. Deși veche de aproximativ 20 de ani, instalația de acid uzat dispunea de cea mai nouă tehnologie de pe piață, însă lipsa pompei făcea complet nefuncțional întreg echipamentul. Costul unei astfel de pompe era de aproximativ 50.000 de euro, dar livrarea nu se putea face mai devreme de opt-nouă luni de la plasarea comenzii, potrivit producătorului. Firma, înființată pentru parazitarea fabricii Lucian Cupu, liderul de sindicat de la Fabrica de Pulberi, a declarat pentru DeFapt.ro că, după ce s-au comandat două pompe, s-a căutat o variantă de a scăpa de acidul azotic rezidual rezultat în urma procesului de producție a explozibilului, până la recepționarea pompelor.  „Parcul de acid se umplea. Inițial, în 2022, s-a găsit o firmă la care (acidul azotic rezidual - n.r.) se vindea la un preț acceptabil”, a spus sindicalistul. În acest context s-a semnat contractul între Fabrica de Pulberi, condusă de directorul general Monica Vlad, și firma de apartament Chem Business Solutions. Apoi lucrurile s-au schimbat. Miza: acidul azotic rezidual Apoi, la conducerea fabricii a ajuns pensionarul Dorin Bîrghișan, fostul șef al SRI Făgăraș. Se întâmpla la data de 2 martie 2023, atunci când pesedistul Florin Spătaru se afla în fruntea Ministerului Economiei. Noul director, spune sindicalistul Cupu, a scăzut prețul cu care Fabrica de Pulberi vindea reziduurile de acid azotic. Tot Lucian Cupu a explicat cum funcționa afacerea prin care s-a căpușat Fabrica de Pulberi. În primă fază, Fabrica de Pulberi cumpăra acid azotic cu o concentrație de 98% cu 200 de euro tona. După ce acest acid azotic era băgat în procesul de producție, rezulta un acid azotic rezidual cu o concentrație cuprinsă între 45% și 55%. Pentru vânzare, trebuia crescută concentrația reziduurilor În a doua fază, pentru a-i crește concentrația la peste 60%, se adăuga acid azotic de 98%, dar acest proces avea loc într-o altă instalație a fabricii, nu în cea fără pompă, care poate crește concentrația doar până la aproximativ 60%. „Cei care îl cumpără vor o concentrație de peste 60%. Din ăla de 98%, pe care eu îl cumpăr cu 200 de euro tone, îl folosesc ca să cresc concentrația până la 60-70%. Eu cumpăr acid ca să îi cresc concentrația. Soluția nu este de a vinde, ci de a reconcentra acidul azotic pentru fabrică”, a spus Lucian Cupu. Dar creșterea concentrației acidului la peste 90%, pentru uzul în fabrică, nu se putea face decât cu ajutorul instalației rămase fără pompă, devenită inutilizabilă. Nuclearelectrica, beneficiar indirect Firma Chem Business Solutions vindea o parte din acidul azotic cu o concentrație cuprinsă între 58% și 62% către Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara SRL, deținută de compania de stat Nuclearelectrica. Conform informațiilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, fabrica de la Feldioara a cumpărat acid azotic în valoare de 1,287 milioane lei. Se întâmpla în iulie 2023. Șase luni mai târziu, în ianuarie 2024, FPCU a mai cumpărat acid azotic în cuantum de 323.750 lei. Apoi, în aprilie 2024, Chem Business Solutions a câștigat un contract cadru cu o valoare curpinsă 4,65 și aproape 6,6 milioane lei. SRL-ul-căpușă a vândut și apă amoniacală Pe lângă acidul azotic, Chem Business Solutions a vândut și apă amoniacală. Tot Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara SRL. Primul contract, câștigat în ianuarie 2024, avea o valoare de doar 13.870 lei. Însă, în iunie 2024, Chem Business Solutions a câștigat un nou contract. De data aceasta s-a semnat un acord cadru pentru achiziția apei amoniacale a cărui valoare era cuprinsă între 1,31 și 1,39 milioane lei.   Directorul de azi dă vina pe cel de ieri Noul director general și fost jurist al Fabricii de Pulberi, Cătălin Leabu, a declarat pentru DeFapt.ro că contractul cu Chem Business Solutions nu a fost încheiat de el. „A fost încheiat în 2022. Contractul a fost sistat. A funcționat un an de zile. Contractul cu Chem Business a funcționat până în 2023 când acest contract a fost încetat. La vremea respectivă, 2022-2023, contractul a funcționat și a fost sistat. Nu pot să spun că vindeam pe pierdere. Este o perioadă pe care n-am gestionat-o eu”, se apără directorul Cătălin Leabu. Practic, Leabu l-a contrazis pe ministrul Radu Miruță, care susținea că contractul s-a derulat în perioada 2022-2025. Șocant: pompe noi - cumpărate, dar neinstalate Pompele comandate pentru instalația de acid uzat au ajuns în Fabrica de Pulberi în urmă cu aproape un an și jumătate. Au costat aproape 100.000 de euro. Doar că, de atunci, zac abandonate: nici fostul director general, sereistul Dorin Bîrghișan, nici actualul director general Cătălin Leabu nu au dat ordinul pentru a fi instalate noile pompe. DeFapt.ro nu a primit o explicație pentru această decizie a conducerii Fabricii de Pulberi. Neinstalarea noilor pompe generează cheltuieli exorbitante pentru fabrică, pentru că instalația de acid uzat nu poate fi folosită pentru a crește concentrația acidului uzat, care ar putea fi reutilizat în producția de explozibili.  Prejudiciu dublu „Fabrica cumpără acid azotic din Slovacia. Cumpără acid cu concentrație de 98%. Acest acid din care noi facem exploziv intră în instalații. În urma procesului tehnologic, rezultă o anumită cantitate de acid rezidual. Acid rezidual cu o concentrație mai joasă. Datorită faptului că fabrica are cea mai nouă instalație de acizi uzați (cea fără pompe - n.r.), îl reconcentrează și îl aduce înapoi la 98%. Dacă bag 20 de tone diluat, îmi ies 10 tone de acid concentrat pe care, teoretic, îl bag în circuit”, a explicat sindicalistul Lucian Cupu. Circuitul, însă, este altul: acidul rezidual este vândut pentru prețuri infime, în beneficiul unor privați.

România nu mai poate produce muniție și explozibili (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

EXCLUSIV Dezastru: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi, închisă

Fabrica de Pulberi Făgăraș și-a suspendat activitatea temporar după ce conducerea nu a obținut autorizațiile ISCIR pentru instalațiile de producție a explozibililor. Sistarea producției pune în pericol celelalte fabrici de armament de stat deținute de Romarm, companie a Ministerului Economiei, care au nevoie de explozibili pentru a-și onora contractele la nivel internațional, în special cele cu Ucraina.   Citește și: EXCLUSIV Ministrul Miruță (USR) și l-a luat consilier personal pe protejatul lui Radu Oprea (PSD). Emanuel Ioana, șef Romarm în mandatul lui Oprea Directorul fabricii, Cătălin Leabu, a ajuns chiar să decidă, ilegal, repunerea în funcțiune a cazanului de abur, proces oprit anterior de către ISCIR.  Decizia lui Leabu a pus în pericol viețile angajaților și instalațiile de producție. Instalațiile de producție a explozibililor, defecte Cătălin Leabu, directorul general al Fabricii de Pulberi Făgăraș, este acuzat de subalternii săi de incompetență, management defectuos și chiar sabotaj. Totul a început în primăvara acestui an, pe 10 martie, atunci când un inginer mecanic din fabrică l-a informat în scris despre problemele de la instalațiile de producție a explozibililor. Situația dezastruoasă a fost comunicată și Consiliului de Administrație, dar nu s-a luat nici o măsură pentru a remedia problemele semnalate de către specialiștii din Fabrica de Pulberi.  Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Lucian Cupu, liderul de sindicat al angajaților de la Fabrica de Pulberi Făgăraș, a declarat pentru DeFapt.ro că directorul general Cătălin Leabu susținea în ședințele de CA că nu este nici o problemă cu instalațiile de producție a explozibililor și că își asumă orice risc. „Inclusiv în plenul ședințelor de CA a susținut că în instalații nu sunt probleme și pot fi pornite în orice moment”, a precizat sindicalistul. ISCIR a confirmat problemele, a închis cazanul și trei recipiente Câteva luni mai târziu, în prima jumătate a lunii august, un control făcut de Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR) avea să confirme problemele la instalațiile de producție a explozibililor. Astfel, la data de 12 august 2025, ISCIR a decis să oprească de la funcționare cazanul de abur până la o nouă autorizare. Două zile mai târziu, s-a interzis funcționarea altor trei recipiente, tip rezervor aer, pentru că nu erau autorizate de către stat. Situația gravă a ajuns din nou în atenția Consiliului de Administrație, dar nici de această dată nu s-a luat nici o măsură. Producția de explozibili, reluată ilegal Șocant, directorul general Cătălin Leabu a ignorat complet decizia ISCIR, așa că a dispus pe 18 august reluarea producției de explozibili timp de patru zile. Nu doar ilegal, ci chiar penal, spune sindicalistul Lucian Cupu. „Noi producem explozivi militari de mare putere. Producem pentru fabricile de armament ale Romarm, care îl folosesc inclusiv la producția de C4. Legea spune foarte clar: dacă instalațiile oprite de la funcționare sunt repornite fără să fie reautorizate, este penal. În perioada 18 – 22 august, directorul general a aprobat pornirea fabricii și fabrica pornește în condiții de insecuritate”, a atras atenția sindicalistul. Ulterior ISCIR a acordat o derogare prin care cazanul de abur mai putea fi folosit timp de șase luni.   Activitatea fabricii, oprită în cele din urmă Totuși, producția de explozibili la Fabrica de Pulberi Făgăraș a încetat temporar, în data de 15 octombrie 2025, până când instalațiile de producție (RDX) vor fi reautorizate de către ISCIR. Directorul Cătălin Leabu a declarat pentru DeFapt.ro că, „datorită unor probleme tehnice pe care le vom rezolva până la sfârșitul acestei luni, activitatea productivă a fost oprită. Sunt chestiuni care țin de instalații. Da, sunt probleme tehnice care reprezintă o chestiuni de autorizare.” Întrebat de ce a ordonat reluarea producției în data de 18 august, după ce ISCIR a oprit de la funcționare instalațiile, Cătălin Leabu a spus că societatea a funcționat în condiții de legalitate. „Nu se poate susține că am dat drumul la cazanul de abur”, a răspuns sec directorul. Salarii tăiate retroactiv Dar Fabrica de Pulberi nu are probleme doar cu instalațiile, ci și cu angajații. Sindicalistul Lucian Cupu a atras atenția că, după ce s-a sistat activitatea fabricii, directorul general Cătălin Leabu a decis diminuarea salariilor retroactiv pentru cei 160 de angajați ai fabricii. „Salariile au fost diminuate, în medie, cu câte 500 de lei pentru fiecare angajat. Nu există o decizia a Consiliului de Administrație, iar salariile nu se pot diminua retroactiv. Angajații au venit la muncă în luna septembrie, s-au achitat de sarcinile date de șefi, dar acum li s-au diminuat salariile”, a spus Lucian Cupu. Întrebat de ce s-au redus salariile angajațiilor retroactiv, fără să existe o decizie în acest sens a Consiliului de Administrație, directorul Cătălin Leabu a spus că „salariul nu este diminuat cu 8%”, așa cum susțin sindicaliștii. „Este un procent care reflectă posibilitățile de plată ale societății. Diferența este de două procente”, a declarat directorul Leabu. Șef cu studii de chimie alimentară Sindicaliștii cer acum ministrului Radu Miruță să trimită înapoi Corpul de Control pentru a verifica dezastrul din fabrică. Inclusiv numirea pe funcții de conducere a unor persoane fără studii de specialitate. De exemplu, șeful sectorului mecano – energetic, utilaje și control instalații ar avea studii în tehnologia și chimia produselor alimentare. „Ce facem acum? Facem prin telefon o analiză a unei situații? Nu facem acum o analiză a unui document pe care nu îl văd. Nu pot să vă răspund telefonic”, i-a răspuns iritat directorul Cătălin Leabu reporterului DeFapt.ro. Ministrul Radu Miruță are un raport detaliat despre dezastrul de Fabrica de Pulberi, dar până în prezent nu a luat nici o măsură. 

Fosta șefă a Spitalului Militar a încercat să-și securizeze un alt post cu sprijinul SMAp (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Fosta șefă a Spitalului Militar a încercat să-și securizeze un alt post cu sprijinul SMAp

Protecția de care a beneficiat fostul comandant al Spitalului Militar din București, generalul Florentina Ioniță, a fost totală în ultimii ani. Aceasta a rezistat în funcție în ciuda unor rapoarte de control care arătau nu doar că abuzează de poziția sa, ci și că era ilegal comandant, după cum a arătat DeFapt.ro în exclusivitate. Încercarea de integrare clinică a comandatului Florentina Ioniță Comandantul Florentina Ioniță a fost favorizată atât de miniștrii civili ai Apărării, cât și de șefii Statului Major al Apărării. Cel mai recent exemplu al acestui tratament preferențial de care a beneficiat generalul Florentina Ioniță, acum trecută în rezervă după deschiderea dosarului DNA, este încercarea de integrare clinică a medicului Ioniță. Citește și: Generalul Florentina Ioniță, trecută în rezervă de președintele Nicușor Dan după acuzațiile de corupție la Spitalul Militar Legal, aceasta, în calitate de comandant al Spitalului Militar, nu avea dreptul să profeseze ca medic. Totuși, în Consiliul de Administrație, la propunerea dr. Dan Mischianu, s-a apelat la această stratagemă. Și nu o singură dată, ci în două ședințe succesive ale CA. În prima, generalul de brigadă Adrian Vasiliu (reprezentant în CA al Direcției Personal și Mobilizare a Statului Major al Apărării) și col. dr. Tiberiu Nițu (reprezentant al Statului Major al Apărării) s-au abținut. În a doua, însă, generalul Vasiliu a absentat, iar colonelul Nițu a votat în favoarea propunerii de integrare clinică a comandantului Florentina Ioniță. Cum reprezentanții Statului Major al Apărării primesc un mandat de vot de la șeful SMAp (generalul Gheorghiță Vlad, în acest caz), este de presupus că schimbarea votului colonelului Nițu (în favoarea comandantului Ioniță) a avut legătură cu relația foarte strânsă a acesteia cu generalul Vlad. Post de fugă: director pentru cercetare Mai mult, cu puțin timp înainte să fie vizată de perchezițiile DNA, comandatul Florentina Ioniță a încercat să-și securizeze o altă poziție în Spitalul Militar în perspectiva debarcării de la comanda instituției. Astfel, Ioniță a trimis Direcției Medicale din Ministerul Apărării documentele necesare scoaterii la concurs a postului de director pentru cercetare din Spitalul Militar, post pe care îl viza. Postul fusese înființat încă din 2019, dar nu a fost niciodată ocupat. Din informațiile DeFapt.ro, Direcția Medicală a MApN nu a dat curs, încă, cererii de scoatere la concurs.  

Florin-Lazăr Vlădică, șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a luat

Florin Lazăr Vlădică, consilier de stat și director al Oficiului de Informații Integrate în cadrul Administrației Prezidențiale a României, a primit în anii 2022 și 2023 un ajutor de șomaj de peste 30.000 de franci elvețieni de la cantonul Luzern.  În timp ce primea ajutor de șomaj de la statul elvețian, Florin Lazăr Vlădică reprezenta compania americană de producție de echipamente militare Raytheon, inclusiv la Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2022, unul din marile târguri de armament din Europa de Est. Cariera lui Florin Lazăr Vlădică este strâns legată de contrversații afaceriști Ovidiu Tender și Frank Timiș. Citește și: EXCLUSIV Șeful informațiilor secrete de la Cotroceni, Florin Vlădică, consultant în armament în Elveția și manager de operațiuni petroliere în Africa Numele lui Frank Timiș a fost menționat de opt ori în rechizitoriul lui Horațiu Potra și Călin Georgescu, ambii acuzați într-un dosar de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale. Traseu profesional: Ovidiu Tender – MApN - Frank Timiș Florin Lazăr Vlădică a început să lucreze pentru afaceristul Ovidiu Tender în 2010, în Africa. După ce Tender a fost condamnat în anul 2015 la o pedeapsă de 12 ani și șapte luni de închisoare pentru preluarea ilegală a companiei Carom, Florin Vlădică a fost recuperat de pesedistul Sorin Grindeanu. Pe atunci premier, Grindeanu l-a numit pe Vlădică în martie 2017 în funcția de șef al Departamentului pentru Armamente, cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. După zece luni, pe 31 ianuarie 2018, Vlădică a fost schimbat din funcție de premierul Viorica Dăncilă, imputându-i-se că semnase mai multe contracte de achiziție de armament în defavoarea statului român. În scurt timp, Vlădică a ajuns în SUA, unde a fost angajat pe postul de consultant de compania americană Raytheon, care avea în derulare contracte cu Ministerul Apărării Naționale. În paralel, actualul șef al informațiilor secrete de la Cotroceni a fost contractat și de omul de afaceri Frank Timiș pentru a-i reprezenta interesele în Africa. Așa a ajuns Florin Vlădică să fie angajat de firma elvețiană Gulf Energy Services AG. Lua ajutor de șomaj în Elveția, reprezenta Raytheon la București La finalul anului 2021, Frank Timiș se confrunta cu o lipsă acută de lichidități iar Florin Vlădică s-a văzut nevoit să își dea demisia la începutul anului 2022. Documente obținute în exlusivitate de către DeFapt.ro arată că Florin Vlădică a cerut ulterior ajutor de șomaj de la Fondul de Asigurări de Șomaj al cantonului elvețian Luzern. Autoritățile elvețiene i-au plătit în anul 2022 un ajutor de șomaj în cuantum de 13.249 franci elvețieni brut. Dar, în timp ce primea ajutorul de șomaj din partea Elveției, Florin Vlădică era unul dintre reprezentanții Raytheon în România. DeFapt.ro l-a fotografiat la Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2022 cu un ecuson al companiei americane la gât. Mai mult, Ambasada SUA a postat o poză cu șeful misiunii diplomatice de la București, David Muniz, în centrul cărei forografii se aflau chiar Florin Lazăr Vlădică și reprezentanții companiei americane Raytheon. Și șomer, și manager de firmă. Tot în Luzern Dar, deși lucra pentru Raytheon, Florin Vlădică a continuat să primească ajutor de șomaj și în anul 2023, an în care cantonul elvețian Luzern i-a plătit 17.847 franci elvețieni brut. Însă, tot în anul 2023, Florin Lazăr Vlădică era managerul firmei Advandes Gmbh, înregistrată în Luzern, cantonul care-i plătea indemnizația de șomer. Cumulat, ajutorul de șomaj primit în cei doi ani de Florin Vlădică se ridică la suma de 31.096 franci elvețieni brut. Florin-Lazăr Vlădică, șomer ajutat de statul elvețian (sursa: defapt.ro) Nu este clar dacă Florin Lazăr Vlădică a primit ilegal ajutorul de șomaj din partea statului elvețian în perioada 2022 -2023, în contextul în care reprezenta interesele companiei Raytheon în România, dar figura și ca manager al companiei de Advandes Gmbh chiar în Elveția. DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere lui Florin Lază Vlădică, dar acesta a refuzat să răspundă. Călin Georgescu voia 20-35 milioane USD de la Frank Timiș Florin Vlădică și Frank Timiș, fostul său angajator, au o relație strânsă. Numele lui Timiș apare de opt ori în rechizitoriul lui Călin Georgescu, omul din cauza căruia s-au anulat alegerile prezidențiale din România în toamna lui 2024. De exemplu, susțin procurorii în rechizitoriu, Călin Georgescu i-a solicitat lui Horațiu Potra „să-l abordeze pe Frank Timiș, om de afaceri prosper care activează în domeniul exploatărilor miniere pe teritoriul Africii, în vederea susținerii financiare a campaniei sale electorale cu 20-35 milioane USD”. „Să trăiți Domnul Frank. Sper că sunteți bine sănătos. M-a contactat d-ul Călin Georgescu, acesta a fost în clubul de la Roma cu Isărescu și a fost director pe mediu la ONU. Vrea să candideze la președenția României în 2024 și caută sponsori să-l ajute. A spus că, dacă câștigă, vrea să redeschidă toate minele din Ro, și în special cele de Aur. Zice că are deja sprijinul la Americanii care i-au făcut campanie la Trump și de la cei care au negociat ieșirea UK din EU. Mi-a spus dacă pot vb. cu dumneavoastră de un sprijin. Când mi-a spus că pentru campanie are nevoie de 20-35 milioane, mi-am permis sa-i spun ca Domnul Frank are „Elefanti minieri în Africa” nu prea vrea să se mai implice în Ro”, îi scria Horațiu Potra lui Frank Timiș. Numit la Cotroceni de Bolojan Florin Lazăr Vlădică a fost numit consilier de stat și director al Oficiului de Informații Integrate în cadrul Administrației Prezidențiale a României de către liberalul Ilie Bolojan, în mandatul său de președinte interimar al României. A fost păstrat în funcție și de actualul președinte, Nicușor Dan. Funcția de director Oficiului de Informații Integrate este una dintre pozițiile-cheie ale Administrației Prezidennțiale deoarece stabilește prioritățile din activitatea serviciilor de informații și planifică nevoile de informații pentru securitatea națională. Practic, Florin Lazăr Vlădică are acces complet la informațiile secrete care ajung în Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Mai mult, Direcția Generală de Informații a Apărării furnizează Oficiului pentru Informații Integrate atât date și informații, cât și avertizări, zilnic din domeniul informațiilor pentru apărare. Potrivit unor informații vehiculate public, dar neconfirmate, numele lui Florin Lazăr Vlădică este luat în calcul pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații.

MApN a secretizat avansul plătit pentru avioanele F-35 (sursa: Facebook/F-35 Lightning II)
Investigații

EXCLUSIV MApN a secretizat avansul plătit pentru avioanele F-35. Cel mai probabil, nu are bani

Oficialii Armatei țin la secret plățile făcute în avans pentru achiziția avioanelor de luptă americane F-35 pentru care statul român va achita cel puțin 6,5 miliarde de dolari. Surse din Ministerul Apărării au explicat pentru DeFapt.ro și care ar fi motivul misterului: până în prezent, „MApN nu a plătit nici un dolar” avans pentru aceste aparate de zbor. Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Avioanele de luptă F-35 ar urma să intre în dotarea Forțelor Aeriene Române începând cu anul 2030. Dar, cu cât întârzie mai mult plata avansului, programul ar putea fi amânat. 32 aparate F-35 pentru 6,5 miliarde USD Ministerul Apărării Naționale a semnat în noiembrie 2024 contractul de achiziție a 32 de avioane F-35. Valoarea contractului este de 6,5 miliarde de dolari, fără TVA. Departamentul de Stat al SUA a notificat Congresul american că valoarea contractului ar putea ajunge la 7,2 miliarde de dolari. În această sumă nu intră și costurile pentru muniție, care va fi achiziționată ulterior. La solicitarea DeFapt.ro, MApN a transmis că „această valoare reprezintă plafonul maxim autorizat de partea americană. Diferența, de circa 700 milioane USD, reprezintă o marjă de siguranță, frecvent utilizată în notificările către Congres, nefiind o obligație contractuală pentru partea română.” De unde vin banii Banii pentru această achiziție ar trebui să provină de la bugetul de stat, iar o mică parte ar urma să fie acoperită dintr-un împrumut de 920 de milioane de dolari contractat de România în septembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV MApN, ignorat de Washington: a plătit sute de milioane de dolari pe sisteme de baterii de coastă, dar livrarea a întârziat deja cu un an Din suma totală împrumutată, MApN va putea folosi doar 700 de milioane pentru achizițiile de tehnică militară din SUA. Până atunci, însă, banii împrumutați vor rămâne în sucursala New York a Federal Reserve Bank. „Condițiile împrumutului „FMF Loan” au fost negociate și semnate de către autoritățile române, în special de Ministerul Finanțelor, cu Guvernul SUA, având o perioadă de rambursare de 12 ani”, a mai transmis MApN. Avansul nu este informație publică DeFapt.ro a solicitat MApN să comunice ce sumă de bani a fost plătită în avans până în prezent. Avansul, de obicei, reprezintă 30% din valoarea contractului. Ceea ce înseamnă că Apărarea ar fi trebuit să plătească aproape două miliarde de dolari deja. Dar MApN a refuzat să răspundă direct, invocând mai multe pretexte. „MApN efectuează plặți în conformitate cu calendarul agreat cu reprezentanții autorităților guvernamentale ale SUA, parte a Acordului Guvern la Guvern, în corelație cu livrările de bunuri și servicii asociate programului de înzestrare, în limita bugetului alocat”, a fost primul răspuns al MApN. Ulterior, în urma unei noi solicitări, MApN a transmis că informațiile solicitate sunt exceptate de la accesul public pentru că se află sub incidența a două legi. S-a invocat legea informațiilor clasificate Prima lege invocată de către oficialii MApN este Legea nr. 182 din aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate, articolul 17. Acest articol prevede că în categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informații care reprezintă sau care se referă la: „k) activitățile științifice, tehnologice sau economice și investițiile care au legătura cu siguranța națională ori cu apărarea națională sau prezintă importanță deosebită pentru interesele economice și tehnico-științifice ale României”. Pe de altă parte, banii publici plătiți în avans fac parte din categoria informațiilor de interes public, în contextul în care achiziția și valoarea contractului sunt publică. Secret de stat sau concurență (ne)loială? În al doilea rând, MApN a invocat articolul 12 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care prevede că se exceptează de la accesul liber al cetățenilor (...), următoarele informații: „a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii; c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii.” Nu ar fi chiar secrete de stat, ci informații „confidențiale” Practic, plățile făcute în avans din bani publici au devenit secrete de stat la Ministerul Apărării. Însă, evident, sumele de bani plătite în avans nu aduc atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială. Și nici măcar principiului concurenței loiale, deoarece contractul a fost semnat direct cu Guvernul SUA, iar avionul F-35 este produs doar de Lockheed Martin. Biroul de Presă al MApN nu a mai răspuns când i s-a cerut să comunice cine a secretizat informația referitoare la sumele plătite în avans pentru F-35. Totuși, în urma unei noi solicitări a DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că „în bugetul Ministerului Apărării Naționale sunt prevăzute fondurile necesare derulării programului F-35, în concordanță cu Legea bugetului de stat și cu legislația specifică privind programele de înzestrare. Informațiile privind sumele alocate anual pentru acest program sunt confidențiale.” Surse: „MApN nu a plătit nici un dolar” DeFapt.ro a discutat cu mai multe surse din MApN referitor la plata în avans pentru avioanele F-35. Potrivit acestor surse, „MApN nu a plătit nici un dolar pentru avioanele F-35”. Dintr-un motiv foarte simplu: nu există fonduri alocate până la sfârșitul anului.  Conform altei surse, în cazul în care nu se plătește avansul de 30% pentru achiziția celor 32 de avioane F-35, programul ar putea fi amânat. Astfel, primele avioane nu ar mai ajunge în România în anul 2030, așa cum a anunțat MApN, ci, cel mai probabil, în 2031 sau 2032.  

Ministrul Miruță (USR) și l-a luat consilier personal pe protejatul lui Radu Oprea (PSD) (stânga) (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea, Radu Miruță)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Miruță (USR) și l-a luat consilier personal pe protejatul lui Radu Oprea (PSD)

Radu Miruță, ministrul USR al Economiei, l-a angajat drept consilier personal pe Emanuel Ioana, fost șef al Romarm și un apropiat al pesedistului Radu Oprea. O decizie cel puțin ciudată nu doar din punct de vedere politic, ci și din perspectiva controverselor care au marcat mandatul lui Ioana la șefia Romarm. Printre altele, Emanuel Ioana a fost acuzat de sindicatele din industria de apărare că  sabotează contractele de furnizare a munițiilor pentru Ucraina, a fost „turnat” la DNA pentru achiziții de 2,7 milioane euro (cumpărare de prese incomplete, nefuncționale, pentru fabricarea tuburilor de muniție la Uzina Mecanică Plopeni) și nu a fost străin nici de afaceri cu pulberi importate la suprapreț. DeFapt.ro a dezvăluit mai multe „aroganțe” făcute pe bani publici de actualul consilier personal al ministrului Radu Miruță. De exemplu, Ioana a plecat din București cu avionul la Belgrad, dar și-a trimis șoferul de la Romarm cu mașina de serviciu să îl aștepte la destinație. O altă escapadă a avut loc în Las Vegas, acolo unde fostul șef al Romarm a participat la un târg de armament ușor, deși Romarm nu avea vreun stand de prezentare. Miruță și Oprea, jocuri de culise Pesedistul Radu Oprea, actualul Secretar General al Guvernului, și useristul Radu Daniel Miruță, ministrul Economiei, s-au contrat public destul de contondent la finalul lunii august. Miza scandalului: numirile politice în conducerile companiilor de stat. Totuși, în culise, se pare că cei doi demnitari au o altă relație, una mult mai strânsă. Una dintre cele mai bune dovezi este că Radu Miruță, în calitatea sa de ministru al Economiei, l-a angajat în funcția de consilier personal pe Emanuel Ioana, fostul șef al Romarm și unul dintre protejații pesedistului Radu Oprea. Miruță confirmă numirea lui Ioana, refuză să explice DeFapt.ro l-a întrebat pe ministrul Radu Miruță la ce dată l-a angajat pe Emanuel Ioana în funcția de consilier personal, cine i l-a recomandat și de ce l-a selectat pentru această funcție. „Domnul Emanuel Ioana a fost angajat la cabinetul demnitarului începând cu data de 11 august a.c. Personalul din cadrul cabinetului demnitarului este numit sau eliberat din funcție numai la propunerea demnitarului în subordinea căruia funcționează”, a transmis ministrul Radu Miruță, sec, prin intermediul Biroului de Presă al ministerului Economiei. Pe scurt, ministrul Miruță a evitat să spună pe ce filieră a ajuns Emanuel Ioana să-l consilieze în chestiuni care țin de industria de apărare de stat. La mijloc sunt investițiile și afacerile derulate de Romarm, companie națională deținută de Ministerul Economiei, care gestionează 15 fabrici de armament. Emanuel Ioana, șef la Romarm pe mâna lui Oprea Cariera lui Emanuel Ioana în industria de apărare de stat este strâns legată de pesedistul Radu Oprea, fost ministru al Economiei. Oprea a fost numit ministru al Economiei în data de 15 iunie 2023. O lună mai târziu, Oprea îl numea pe Emanuel Ioana în funcția de director general al Romarm. Anterior acestei numiri, Emanuel Ioana fusese președintele Consiliului de Administrație al Uzinei Mecanice Plopeni, una dintre fabricile de armament gestionate de Romarm. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul anului 2024 că Romarm, sub conducerea actualului consilier al ministrului Radu Miruță, voia să vândă pulberea scoasă din Rezervele de Stat ale României cu 15 euro pe kilogram unei firme din Bulgaria, în timp ce cumpăra din Serbia cu 40 de euro pe kilogram. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Sesizare la DNA pentru achiziții dubioase DeFapt.ro a mai dezvăluit, în martie 2024, că Viorel Stelian Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni (UMP), a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la achizițiile girate de Emanuel Ioana. De exemplu, UMP cumpărase prese incomplete pentru fabricarea tuburilor de muniție pentru care Uzina a plătit în jur de 2,7 milioane de euro. Ioana a girat și afaceri mult mai mici, potrivit directorului Viorel Stelian Popa: mănuși tricotate care se vindeau pe piață cu 1,5 lei erau cumpărate la un preț de zece ori mai mare, în timp ce pentru o mătură de nuiele se plătea în jur de 80 lei. „Am dat o firmă afară, iar domnul Ioana i-a luat de mână (pe patroni – n.r.) și i-a dus la domnul ministru (Radu Oprea – n.r.) în birou. Pe mine m-au reclamat, m-au făcut, după ce am găsit o gaură de o sută și ceva de mii de euro”, a declarat Viorel Stelian Popa pentru DeFapt.ro. La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Radu Miruță a transmis că „din informațiile deținute, domnul Emanuel Ioana nu a fost niciodată audiat de către DNA.” Acuzat de sabotaj prin blocarea investițiilor Președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, Constantin Bucuroiu, împreună cu o parte importantă a directorilor fabricilor de armament deținute de Romarm l-au acuzat pe Emanuel Ioana, în vara anului 2024, că sabota industria de apărare de stat din „prostie” sau intenționat, pentru a servi anumite interese meschine. Potrivit sindicaliștilor și directorilor, în calitatea sa de director general al Romarm, Ioana bloca nejustificat investițiile în fabricile de armament ale Ministerului Economiei. Efectul: nu se puteau onora la timp comenzile pentru furnizarea muniției în Ucraina și nici crește capacitățile de producție pentru a primi comenzi noi de livrare a muniției.   „Nu avem informații sau date din care să rezulte cele susținute de dumneavoastră”, a transmis ministrul Radu Miruță în legătură cu acuzațiile lansate anul trecut de către sindicaliști și directorii fabricilor de armament. Aroganță pe bani publici Pe lângă afacerile controversate în care a fost implicat direct, Emanuel Ioana a dat dovadă de o aroganță dusă la extrem pe bani publici în timp ce Guvernul solicita reducerea cheltuielilor. Foarte relevant este episodul invitației făcute de fabrica de pulberi „Milan Bagojevic” la un eveniment care urma să aibă loc în data de 17 mai 2024. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad După ce a acceptat invitația, Emanuel Ioana a semnat un ordin de serviciu pentru șoferul său de la Romarm, Florin Rotaru, în baza căruia cel din urmă trebuia să plece cu mașina de serviciu în Serbia în perioada 16-18 mai 2024. Ioana, însă, și-a comandat pentru sine un bilet de avion pe ruta București – Belgrad, tot din banii statului. Astfel, după o călătorie de aproape două ore cu avionul, Emanuel Ioana a ajuns pe aeroportul din Belgrad, acolo unde era așteptat de șoferul său, ajuns cu mașina de la București. În legătură cu această întâmplare, ministrul Radu Miruță a transmis un răspuns care ar putea fi catalogat drept nesimțit: a refuzat să facă orice comentariu, invocând „Informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii.” 

Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Investigații

EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată conturi bancare. Împrumut la plic

Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat nici un cont bancar în declarațiile de avere de când depune astfel de documente. Nici un cont bancar declarat în ultimii 17 ani Prima declarație de avere disponibilă public a lui Nica datează din mai 2008, când actualul șef al Fiscului era director general adjunct la Direcția Generală Administrare Mari Contribuabili a ANAF. Citește și: În ziua în care Kovesi vorbește despre evaziunea din Portul Constanța, Șeful ANAF dă vina pe gemul bunicii pentru gap-ul la TVA De atunci și până în 2024, inclusiv, Nica a depus declarații de avere și interese cel puțin anual. Ba chiar în unii ani a depus mai multe, CV-ul său fiind burdușit de sinecuri publice. Totuși, în nici măcar o declarație de avere din ultimii 17 ani, Nica nu a menționat vreun cont bancar. Împrumut de 127.000 de euro, la sacoșă Iar în declarația de avere din aprilie 2013 a menționat și că a acordat un împrumut de 127.000 de euro (unei rude, probabil, Aurel Cristian Nica). Prima menționare a împrumutului dat de 127.000 de euro, în declarația de avere a lui Adrian Nicușor Nica din aprilie 2013. Rubrica de active financiare (conturi) este goală, la fel ca în toate declarațiile de avere din 2013 până în prezent (sursa: integritate.eu) La acea dată, actualul șef al Fiscului câștiga anual, împreună cu soția, cam 150.000 de lei pe an (cu excepția anului 2012, în care Nica a câștigat peste 350.000 de lei). Și mai avea și rate la două credite (unul de 105.000 de euro, celălalt - de 340.000 de lei). Așadar, nu doar că Nica nu avea banii să dea acel împrumut, dar l-a mai dat și la sacoșă, nu prin bancă. Sau, dacă a folosit un cont bancar, nu l-a declarat niciodată.

Generalul Florentina Ioniță-Radu, comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh

Procurorii DNA au efectuat joi dimineață 19 percheziții, una dintre ele având loc la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, într-un dosar de corupție și abuz în serviciu, potrivit unor surse judiciare. Mai întâi a picat Zisu Dosarul vizează fapte de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu și uzurpare de calități oficiale, iar printre persoanele investigate se numără peste 17 suspecți, inclusiv Florentina Ioniță, managerul Spitalului Militar și prima femeie general care a condus această instituție. Conform anchetei, mai mulți actuali și foști angajați, inclusiv cadre militare, sunt suspectați că și-ar fi suplimentat ilegal veniturile prin plăți nejustificate în proiecte europene, cumul de funcții și pontaje fictive. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) Florentina Ioniță este considerată o apropiată a generalului Cătălin Zisu, aflat și el în atenția DNA într-un alt dosar legat de abuz în serviciu. Spitalul, cazarma personală a generălesei DeFapt.ro a scris în exclusivitate, încă din septembrie 2024, despre ilegalitățile de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București. Comandantul Florentina Ioniță-Radu, care are gradul de general maior, se află ilegal pe funcție de ani de zile, potrivit unor surse oficiale consultate de către DeFapt.ro. Cu toate acestea, gl. mr. med. dr. Florentina Ioniță-Radu nu doar că își păstrează funcția, dar administrează spitalul dezastruos și periculos pentru pacienți. Mai mult, beneficiază din plin, pe persoană fizică, de avantajele aduse de această funcție, potrivit acelorași surse. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu, care se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii

Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă (sursa: Facebook/Razvan Pîrcălăbescu)
Investigații

EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), CV cosmetizat pentru vechime

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a făcut cumva rost de doi ani de vechime în muncă pentru a putea fi selectat în baza Ordonanței 109/2011 pentru funcția de director general al Romarm. Culmea ubicuității, din ultimul său CV rezultă că, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, era simultan student la două universități (una - în București, cealaltă - în Târgu Jiu), masterand la ASE, bursier Erasmus+ în Portugalia, intern la Ministerul Energiei și angajat în România.  Mai mult, acum, după ce a fost numit director general al Romarm de către ministrul Economiei, Radu Miruță, Răzvan Pîrcălăbescu se află în conflict de interese: deține simultan și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din fabricile de armament din subordinea Romarm. Adică își e lui însuși și șef, și subordonat. Radu Miruță, ministrul Economiei, a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că a cerut Corpului de Control să verifice modul în care a fost selectat Răzvan Marian Pîrcălăbescu pentru funcția de director general al Romarm. Condiție minimă: zece ani în câmpul muncii Compania Națională Romarm, deținută de Ministerul Economiei, a anunțat la începutul verii că urmează selecția candidaților pentru funcția de director general. Asistența în procesul de recrutare a fost acordată de societatea George Butunoiu Grup SRL, deținută de George Butunoiu și de Raluca Yvonne Predeanu.  Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) Conform anunțului de selecție, una dintre condițiile obligatorii era experiența profesională de minimum zece ani în câmpul muncii. În acest sens, candidații erau obligați să depună copii ale documentelor din care să rezulte experiența. Adică extras Revisal, copie după carnetul de muncă, contracte de mandat/management, adeverințe eliberate de angajatori, respectiv fișele de post pentru posturile relevante ca experiență. După îndeplinirea formalităților, George Butunoiu a prezentat propunerile de candidați Consiliului de Administrație al Romarm, condus de controversatul Constantin Alexie Cotan Bodolan, angajat al Ministerului Economiei.  Iar CA-ul Romarm, după ce a exclus candidați cu experință, l-a ales pe Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, actualul Secretar General al Guvernului. Două CV-uri diferite prezentate de Pîrcălăbescu Răzvan Pîrcălăbescu are două CV-uri publice. Diferite.  Primul a fost depus în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Plafar SA, iar celălalt, în calitate de director general al Romarm. Din primul document oficial rezultă că are o vechime în muncă de opt ani de zile. Potrivit celuilalt, are zece ani de muncă. Practic, pe baza primului CV, trebuia respinsă candidatura sa pentru selecția pentru funcția de director al Romarm. Dar, pentru a îndeplini cerința obligatorie legată de experiență, Pîrcălăbescu a menționat în cel de-al doilea CV că, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, a lucrat pe postul de consilier la firma de asigurări CRAA SRL. Acronimul acestei societăți nu corespunde niciunei societăți comerciale din domeniul asigurărilor. Simultan: student în București, Târgu Jiu și Porto, intern la Energie și angajat la CRAA SRL DeFapt.ro a analizat cele două CV-uri făcute publice de Răzvan Pîrcălăbescu. În perioada în care susține că a lucrat pe postul de consilier al CRAA SRL, Răzvan Pîrcălăbescu era student la două facultăți din București. Astfel, în aprilie 2015, el era student în ultimul an la ASE și se pregătea pentru licență. În paralel, urma cursul psihopedagogic nivelul I la Departamentul pentru Pregătirea personalului Didactic, tot la ASE. Tot simultan, era în anul II la Facultatea de Finanțe-Bănci din cadrul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgul Jiu. Mai mult, în perioada iulie – septembrie 2015, a fost intern la Ministerul Energiei. În toamna anului 2015, Pîrcălăbescu a început și un masterat la ASE, în timp ce urma modulul pedagogic Nivelul II. În același timp, era și student în ultimul an la Facultatea de Finanțe-Bănci din cadrul Universității „Constantin Brâncuși”. Iar în perioada februarie - iunie 2016 a fost cu o bursă Erasmus+ la Instituto Politecnico do Porto din cadrul Institutului Superior de Contabilitate și Administrație din Porto. Practic, Pîrcălăbescu a fost în Portugalia timp de cinci luni, dar în paralel ar fi lucrat consilier la firma CRAA SRL în România. A revenit în țară pentru a-și susține licența Facultatea de Finanțe-Bănci. Pîrcălăbescu nu știe la ce firmă spune că a lucrat timp de doi ani DeFapt.ro l-a întrebat pe Răzvan Pîrcălăbescu care este numele complet al firmei la care susține că a lucrat în perioada aprilie 2015 – mai 2017. Nu a dat un răspuns.  „Cum să nu existe? Da, este acronimul unei firme. Căutați-l, vreți să vă fac eu treaba? Nu știți să vă faceți treaba de jurnalist de investigații? Dumneavoastră nu știți cum să vă faceți treaba și vreți să îmi spuneți mie că nu știu? Dumneavoastră puteți să mă întrebați și dacă Ștefan cel Mare..., când a murit Ștefan cel Mare, dacă eu nu vreau să vă spun.”, a replicat Pîrcălăbescu. „Noi vă plătim salariile pentru că aveți pe ce să faceți anchete” Întrebat dacă are ceva de ascuns, noul șef al Romarm a încercat să fie ironic. „Dacă vreți, pot să ies și public și să spun că m-a sunat domnul Zoltan și i-am spus că, dacă aș fi făcut și partea de investigații, aș fi fost mai bun ca toată lumea. De cariera mea mă poate întreba familia mea, oricine vreți dumneavoastră sau șefii mei superiori ierarhici. Noi vă plătim salariile pentru că aveți pe ce să faceți anchete. Dumneavoastră vă bateți joc de industria de apărare”, a spus nervos Răzvan Pîrcălăbescu. Butunoiu: „Dacă ei au vrut să-l ia pe unul de 31 de ani pentru job-ul ăsta, n-au decât!” George Butunoiu, cel care a acordat asistența în procesul de recrutare al directorului general al Romarm, a declarat pentru DeFapt.ro că Răzvan Pîrcălăbescu avea, conform CV-ului său, fix zece ani vechime în muncă: „În CV-ul pe care mi l-a dat, avea fix zece ani experiență. Acuma, dacă el a mințit sau a făcut ceva, e în întregime responsabilitatea lui. Internship-ul nu e considerat experiență. Să-i fie de bine! Cei din CA au verificat actele, au verificat... dacă ei au vrut să-l ia pe unul de 31 de ani pentru job-ul ăsta, n-au decât! Legal, au dreptul să o facă! Ăsta micu’, dacă a mințit în CV, și după un an de zile poate să fie tras la raspundere. CV-ul e document juridic.” Butunoiu: „Eu îi socotesc lui vechime ce scrie în CV” George Butunoiu a mai spus că, în calitate de recrutor, nu a verificat documentele în Revisal (registrul salariaților din România, gestionat de Ministerul Muncii).   „Nu mă apuc eu ca recrutor să verific documente de la Revisal. În nici un caz. Eu am verificat CV-ul. Dacă cei din CA au considerat că se încadrează, să le fie de bine. Legat de CV-ul băiețelului ăluia... noi, când facem recrutări la firme private, nu socotim full job unul care are carte de muncă. Sunt oameni care lucrează și zece ani pe un contract sau nici măcar pe un contract. Eu, ca recrutor, n-am cum să verific. Eu îi socotesc lui vechime ce scrie în CV. El își asumă răspunderea că ceea ce scrie în CV e corect. Dacă la stat ei socotesc altfel, doar cu carte de muncă, să le fie de bine”, a mai declarat George Butunoiu.   Pîrcălăbescu: „Capacitatea mea intelectuală este mult peste medie” În timpul discuției cu DeFapt.ro, Răzvan Pîrcălăbescu a fost întrebat cum a reușit performanța de a fi simultan în mai multe locuri: student la universități din București și Târgu Jiu, bursier în Portugalia și angajat la firma de asigurări. „Iertați-mă, capacitatea mea – de aceea cred că m-au și selectat la Romarm, capacitatea mea intelectuală eu cred că este mult peste medie și de aceea am încercat și eu să merg de fiecare dată... să merg pe partea academică. Acum sunt la doctorat, sunt și profesor universitar. Adică am încercat să îmbin partea academică cu partea profesională ca eu să mă pot dezvolta. Dacă vă uitați, în timpul în care am fost la licență la Finanțe–Bănci, de aceea am și lucrat la o companie din industria aceasta, de finanțe și bănci. Ca eu să pun în practică ce am învățat de la școală. Știu că a fost greu, credeți-mă”, se laudă Pîrcălăbescu. Nu știe dacă a fost salariat unde spune că a lucrat Însă, atunci când a fost întrebat dacă cei doi ani de muncă de la firma CRAA SRL îi apar în Revisal, Răzvan Pîrcălăbescu s-a eschivat: „Mă întrebați lucruri de resurse umane, care chiar resurse umane nu am făcut”. Dar apoi a contraatacat cu pregătirea academică care îl recomandă pentru funcția de director general al Romarm: „Noi avem o pregătire academică pe partea aceasta de industrie de apărare. Am de la Universitatea de Apărarea Carol I, de la Colegiul Național de Apărare și Colegiul European de Apărare.” Pîrcălăbescu: „Normal că l-am ajutat pe domnul Radu Oprea în carieră” Cine și de ce l-a promovat pe Răzvan Pîrcălăbescu, un proaspăt absolvent de facultate, în funcția de consilier al miniștrilor PSD, nu a vrut să spună, ba chiar s-a victimizat. „Iertați-mă, dumneavoastră îmi solicitați mie să nu-mi fac treaba și să las atribuțiile de serviciu și să vă răspund dumneavoastră?”, a întrebat directorul Romarm Pîrcălăbescu.  Însă a declarat că la Ministerul Mediului de Afaceri i-a consiliat pe miniștrii PSD Radu Oprea și Ilan Laufer. Cât despre relația sa cu pesedistul Radu Oprea, a spus mândru că i-a fost consilier și director de cabinet.  „Am fost director de cabinet la domnul Radu Oprea. (...) Normal că l-am ajutat pe domnul Radu Oprea în carieră fiindcă am fost consilierul dumnealui. Dacă nu avea nevoie de serviciile mele și nu-l ajutam, probabil nu mă ținea consilier. Dacă dumneavoastră interpretați că l-am ajutat pe domnul Radu Oprea, haideți... l-am consiliat. Dumneavoastră îmi puneți niște întrebări și după aceea îmi răstălmăciți cuvintele”, s-a supărat Răzvan Pîrcălăbescu. Însă, atunci când a fost întrebat despre relația sa de prietenie cu Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele CA al Romarm, a dat un răspuns ironic: „Care este relația mea? Nu știu la ce vă referiți. Mie îmi plac femeile, nu am nici o treabă cu bărbații. Este o relație de subordonare. Este în Consiliul de Administrație.” Pîrcălăbescu a refuzat oficial să comunice numele angajatorului său Totuși, Răzvan Pîrcălăbescu a spus că va comunica numele complet al societății CRAA SRL dacă îi transmitem o solicitare oficială în scris în baza Legii 544/2001. DeFapt.ro i-a solicitat, așadar, să comunice următoarele informații: numele complet al firmei care susține că a fost angajat în perioada aprilie 2015 – mai 2017; data la care a fost înregistrat contractul său de muncă și transmis în Revisal; de ce nu a menționat în declarațiile de avere depuse în calitate de consilier și director de cabinet al pesedistului Radu Oprea veniturile încasate de la firma CRAA SRL; dacă i-au fost plătite taxele și impozitele aferente salariului din aceea perioadă. Răspunsul oficial al lui Răzvan Pîrcălăbescu a fost, însă, halucinant.  „(...) considerăm că solicitarea dumneavoastră nu face obiectul prevederilor Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare. Pentru informațiile dorite vă puteți adresa societății la care faceți referire și organizatorului selecției în conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011, modificată și aprobată prin Legea nr. 187/2023 privind Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.”, a transmis în scris Răzvan Pîrcălăbescu. Când i s-a solicitat să explice refuzul furnizării informațiilor solicitat, Pîrcălăbescu a spus: „dvs. ați solicitat ceva ce ține de companii private și vă rog să vă adresați lor.” Ministrul Miruță a trimis Corpul de Control la Romarm să verifice numirea lui Pîrcălăbescu Ministerul Economiei, condus de Radu Miruță, a transmis la solicitarea DeFapt.ro, că a solicitat Corpului de Control să verifice modul în care a fost recrutat directorul general al Romarm. „În prezent Corpul de Control al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului verifică toate companiile de stat unde există suspiciuni privind existența unor proceduri ilegale de selecție a conducerii, bazate pe acte normative abrogate. Dat fiind că în prezent verificările sunt în derulare, vom reveni cu informații actualizate după finalizarea controlului”, potrivit răspunsului transmis de Ministerul Economiei. Întrebat despre verificările pe care le face Corpul de Control cu privire la procedura de selecție, Răzvan Pîrcălăbescu a declarat că nu comentează. Conflict de interese: e și șef, și subordonat Pe lângă problemele cu vechimea în muncă, Răzvan Pîrcălăbescu mai are una: se află în conflict de interese. În calitate de director general al Romarm, coordonează și aprobă achizițiile făcute de 15 societăți din industria de apărare de stat. Dar, în paralel, Răzvan Pîrcălăbescu este și președintele Consiliului de Administrație al Carfil SA, una din cele 15 societăți din subordinea sa. Surse din cadrul Romarm au declarat pentru DeFapt.ro că Răzvan Pîrcălăbescu încearcă să fenteze legea, dar nu prea îi iese: „Atunci când trebuie să semneze documentele de la Carfil SA în calitatea sa de director general al Romarm, Pîrcălăbescu își deleagă atribuțiile directorului adjunct Luis Vlădoiu. Atunci, Romarm are simultan doi directori. E de noaptea minții”. Întrebat despre conflictul de interese evident, Răzvan Pîrcălăbescu nu a mai răspuns. 

Nazare, asociat cu pedofil grec condamnat: Nikolaos Georgiadis, apropiat al premierului grec Mitsotakis (sursa: Facebook/Alexandru Nazare, newsbomb.gr)
Investigații

EXCLUSIV Nazare, asociat cu un politician grec pedofil condamnat, dar scăpat prin prescripție

Nazare, asociat cu pedofil grec condamnat: Nikolaos Georgiadis a primit o condamnare de 28 de luni cu suspendare în 2019, la Atena. În câteva luni, însă, dosarul de pedofilie s-a prescris și Georgiadis a scăpat de condamnare. Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe de la București, și Nikolaos Georgiadis, sunt asociați într-o firmă din România înființată în decembrie 2022. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Georgiadis face parte din cercul celor mai apropiați colaboratori ai premierului grec Kyriakos Mitsotakis. Nazare și Georgiadis, în aceeași firmă din 2022 Pe 5 decembrie 2022, Alexandru Nazare (prin intermediul Comunicare SRL, la care deține peste 95% din părțile sociale), Nikolaos Georgiadis și alți doi asociați au fondat firma Winkampaign SRL. Comunicare SRL deține 16,5% din Winkampaign SRL iar Nikolaos Georgiadis, 17%. Winkampaign SRL se ocupă cu activități ale agențiilor de publicitate, în principal. Firma, însă, nu pare să-și fi atins potențialul: nu a depus nici în 2022, nici în 2023 bilanț la Ministerul de Finanțe. Mai mult, firma a fost declarată inactivă de către ANAF în mai 2024. Nazare își asumă paternitatea Winkampaign SRL După ce DeFapt.ro a scris, în exclusivitate, despre nerespectarea regulilor fiscale elementare de către Winkampaign SRL, ministrul Nazare a reacționat. „Situația firmei Winkampaign SRL. Aceasta a fost înființată în 2022, iar Comunicare SRL deține doar 16,5% din capitalul acesteia. Nu sunt administrator și, prin lege, nu pot fi. Responsabilitatea depunerii bilanțurilor și a depunerii mențiunilor la ONRC revine exclusiv administratorului, nu asociaților. Fațǎ de situația întârzierii depunerii bilanțurilor, aceasta se sancționeazǎ prin amendǎ, conform legii şi am semnalat deja acest aspect în contabilitatea firmei.”, a scris Nazare într-o postare pe Facebook. Lucian Despoiu, legătura dintre Georgiadis și Nazare Responsabil de legătura dintre Alexandru Nazare și Nikolaos Georgiadis pare să fie Lucian Despoiu, om de afaceri și consultant politic implicat în campanii electorale în mai multe țări din Europa și Africa. Nazare și Despoiu au, la rândul lor, o legătură de afaceri, asupra căreia DeFapt.ro va reveni într-un articol separat. Contactat de către DeFapt.ro, Despoiu a explicat cum l-a cunoscut pe Nikolaos Georgiadis. „Nikolaos Georgiadis a fost membru în parlamentul grec (în perioada 2004-2007 – n.r.), după care a lucrat îndeaproape cu Mitsotakis (Kyriakos Mitsotakis, actualul premier grec – n.r., pe care l-a ajutat în campania internă din New Democracy (Nea Demokratia, partid politic din Grecia – n.r.) să ajungă liderul partidului. Nikolaos Georgiadis nu a fost niciodată partenerul meu. A fost clientul uneia din companiile mele, ale cărei servicii le-a contractat în 2018 pentru o scurtă perioadă de timp.”, a spus Despoiu pentru DeFapt.ro. Despoiu și teoria conspirației politice Lucian Despoiu are propria variantă despre condamnarea lui Nikolaos Georgiadis pentru pedofilie în 2019. „În perioada luptei politice dintre fostul prim-ministru Tsipras și Mitsotakis, echipa Tsipras a preluat date cu privire la o plângere penală împotriva lui Nikolaos Georgiadis făcută în Republica Moldova și a sesizat organele judiciare grecești, pentru a face un scandal media. În Grecia, Nikolaos Georgiadis a fost condamnat în primă instanță (februarie 2019), după care, în apel, a câștigat (octombrie 2022) (de fapt, decembrie 2019 - n.r.). În Republica Moldova nu a existat un proces penal, nu a fost nici o victimă. Cineva supărat a încercat să creeze o poveste care nu a decolat niciodată. La acel moment (2010), Nikolaos Georgiadis lucra în cadrul unei misiuni internaționale UE-United Nations Development Programme (UNDP). Era implicat în programe anticorupție si a supărat pe mulți din Republica Moldova. Nu a mai putut continua să lucreze în Republica Moldova si nici Mitsotakis nu a mai putut să lucreze cu el. Chestia cu pedofilia a fost o mizerie.”, a încheiat Despoiu, prieten și partener de afaceri al lui Alexandru Nazare. Georgiadis, arestat la Chișinău în 2010 pentru sex cu băieți minori În realitate, lucrurile nu stau cum încearcă Despoiu să le facă să pară. Nikolaos Georgiadis a ajuns în Republica Moldova în aprilie 2010. Într-adevăr, ca expert într-un program UE-UNDP. Dar nu era implicat în programe anticorupție, ci era consilier de politici publice al ministrului Economiei de la Chișinău. Pe 30 noiembrie 2010, Georgiadis a fost arestat. „A fost lăsat însă să plece chiar în aceeași zi, după ce a prezentat pașaportul său diplomatic. Tot în aceeași zi, procurorii au emis ordonanța de încetare a urmăririi penale, deși până la expirarea imunității diplomatului rămăse doar o săptămână (!). Aceasta în situația în care CCTP (Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al Ministerului Afacerilor Interne de la Chișinău – n.r.) acumulase suficiente probe: înregistrări telefonice, video care demonstrau că diplomatul grec a întreținut relații sexuale cu băieți minori în apartamentul pe care îl închiria în centrul Chișinăului.”, arată site-ul de investigații anticoruptie.md. Condamnat la Atena în 2019 Dosarul părea să fi murit: fusese închis în Republica Moldova motivându-se nu chestiuni de fond, ci invocându-se imunitatea diplomatică a lui Nikolaos Georgiadis, care și părăsise imediat Moldova după eliberarea din arest. Dar, în 2016, publicația de investigații Hot Doc din Atena a publicat documente din cazul de pedofilie de la Chișinău și a cerut public reluarea anchetei de către procurorii greci (detaliile serialului jurnaliștilor greci de investigație, AICI). După trei ani, în februarie 2019, Nikolaos Georgiadis a fost condamnat la 28 de luni de închisoare cu suspendare și la plata a 20.000 de euro. Georgiadis nu a recunoscut faptele nici o clipă și a făcut apel. Apelul, însă, nu s-a mai judecat: după o schimbare bruscă de legislație penale, cazul s-a prescris în decembrie 2019, ceea ce a atras furia presei de la Atena. Nazare, asociat cu pedofil grec condamnat, nu răspunde întrebărilor DeFapt.ro Ministrul Alexandru Nazare refuză de săptămâni întregi să răspundă la întrebările adresate de către DeFapt.ro referitoare la activitățile firmelor sale și la asociații săi.  

Nazare, două apartamente nedeclarate, prin firmă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client DNA

Nazare, două apartamente nedeclarate, prin firmă: ministrul de Finanțe este fericitul asociat al celei mai generoase femei de afaceri din lume. Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu, care nu deține nici măcar 5% din firma în care este asociat cu Alexandru Nazare, a creditat această societate comercială cu 727.000 de lei. Banii au fost folosiți de firma deținută peste 95% de Nazare pentru a cumpăra două apartamente într-un bloc nou. Asociata lui Nazare a băgat 727.000 lei în firmă Firma Comunicare SRL are doar doi asociați: Alexandru Nazare (95,24% din părțile sociale) și SIS Finance Consulting SRL (cu 4,76%). Firma SIS Finance Consulting SRL este deținută integral de Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu (detalii mai jos despre rolul soțului ei, Ovidiu Semenescu, într-un mare dosar al DNA). În 2023 și 2024, cumulat, asociații Comunicare SRL au creditat firma cu 727.000 de lei, potrivit chiar ministrului Nazare. De fapt, doar Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu (prin SIS Finance Consulting SRL) a creditat firma, declarațiile de avere ale lui Nazare arătând că acesta nu a băgat nici un leu în Comunicare SRL. Banii, investiți în „active imobilizate” Tot în 2023 și 2024, Comunicare SRL a acumulat „active imobilizate” de 951.000 de lei. Activele imobilizate sunt bunuri/proprietăți, cel mai adesea - imobiliare. Este evident din bilanțurile contabile ale Comunicare SRL că activele imobilizate de 951.000 de lei au fost acoperite din suma de 727.000 de lei cu care Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu a creditat firma, pe de o parte. Pe de altă parte, restul sumei (224.000 de lei) a provenit din profitul firmei (peste 275.000 de lei, în 2023). Nazare, două apartamente nedeclarate, prin firmă Activele imobilizate achiziționate de Comunicare SRL sunt două apartamente dintr-un complex rezidențial nou din apropierea Mall Vitan din București (DeFapt.ro nu publică adresa blocului în care se află apartamentele și nici numerele de carte funciară ale acestora din motive care țin de protecția datelor personale, deși este discutabil dacă acestea se supun acestor reglementări câtă vreme nu sunt deținute de o persoană fizică, ci de una juridică - firma Comunicare SRL). În acest bloc nou deține firma Comunicare SRL a lui Alexandru Nazare două apartamente (sursa: DeFapt.ro) Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Potrivit documentelor de la Cadastru, este vorba de un apartament de 81,8 metri pătrați și de un altul de 48,7 metri pătrați, plus două locuri de parcare. Ambele apartamente au fost cumpărate de Comunicare SRL în 2024. Extrasele de carte funciară ale celor două apartamente cumpărate de Comunicare SRL (sursa: ANCPI) Cu alte cuvinte, deși are nici 5% din firma Comunicare SRL, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu (prin SIS Finance Consulting SRL) a finanțat achiziția a două apartamente pentru firma la care ministrul Alexandru Nazare deține peste 95% din părțile sociale. Comunicare SRL, firmă de partid Istoria asocierii lui Alexandru Nazare cu Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu este una lungă și complicată. Firma Comunicare SRL a fost înființată în 2005 de către liberalul Gabriel Dumitrașcu, fost vicepreședinte al PNL București și președinte al privatizărilor din Energie, împreună cu Dan Mihai Dumitrașcu. Obiectul principal de activitate al firmei consta în activități juridice, de contabilitate și revizie contabilă, respectiv consultanță în domeniul fiscal. Doi ani mai târziu, pe 15 martie 2007, firma a fost cesionată integral pedelistului Florin Claudiu Roman, actual deputat PNL. Atunci, actualul liberal Florin Roman era membru în Consiliul de Administrație al CEC Bank, în CA al Automobile România SA, în CA al EON Distribuție, dar și secretar general al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Nazare a moștenit firma de la soția sa În iunie 2011, liberalul Florin Roman a cesionat părțile sociale Mihaelei Țoiu (90%) și lui Adriana Petruț Țoiu (10%). Cei doi asociați au decis, în martie 2016, să majoreze capitalul social prin aportul în numerar al societății SIS Finance Consulting SRL, administrată atunci de buzoianul Nicolae Stoica. Urmare a majorării capitalului social, Mihaela Țoiu a rămas cu 85,72% din firmă, Adrian Petruț Țoiu - cu 9,52%, iar SIS Finance Consulting - cu 4,76% din capitalul social. La puțin timp după această mișcare, Mihaela Țoiu a preluat și părțile sociale ale lui Adrian Petruț Țoiu, acumulând 95,24% din Comunicare SRL. În septembrie 2022, Alexandru Nazare a moștenit 95,24% din firma Comunicare SRL de la soția sa, Mihaela Țoiu, după decesul acesteia. SIS Finance Consulting, înființată de Ovidiu Semenescu SIS Finance Consulting SRL, fosta Aurore International Holding, a fost înființată în anul 2007 de Ovidiu Traian Semenescu. În primăvara anului 2011, Ovidiu Semenescu a decis să își cesioneze integral părțile sociale către SIS Finance SA, o altă societate controlată de el, dar înregistrată în Fribourg, Elveția. Direcția Națională Anticorupție l-a reținut pentru 24 de ore pe Ovidiu Semenescu în toamna anului 2015 în celebrul dosar de corupție „Apa Nova”. Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii l-au acuzat pe Semenescu de mai multe infracțiuni, inclusiv de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor. Filiera Veolia/Apa Nova Din referatul cu propunerea de arestare preventivă aflăm că Ovidiu Semenescu era reprezentatul neoficial în România al grupului Veolia Franța, respectiv Apa Nova. Anchetatorii susțin că, în perioada 2008-2015, Ovidiu Semenescu, liberalul Vlad Moisescu și Costin Berevoianu „şi-au traficat influenţa pe care o aveau la reprezentanţii unor instituţii publice din România, în beneficiul agenţilor economici care fac parte din Grupul de firme VEOLIA Franţa”. În schimb primeau „sume importante de bani plătite sub paravanul unor contracte încheiate cu societăţi aparţinând sau care sunt controlate de persoanele arătate, contracte al căror obiect nu a fost prestat în realitate”.   DNA: mită mascată - 900.000 de euro în acțiuni, contracte de 50 de milioane de euro Documentele DNA arată că Ovidiu Semenescu controla mai multe societăți, inclusiv SIS Finance SA, asociatul unic al SIS Finance Consulting SRL, firmă asociată cu ministrul Alexandru Nazare în Comunicare SRL.   Conform referatului de arestare, în cursul lunii iulie 2012, în schimbul unor foloase materiale „pretinse de la denunţătorul Horpos Alexandru, respectiv, suma de 900.000 euro, disimulată prin cesiunea a 30% din acţiunile FRISERV SA, societate deţinută de Horpos Alexandru, către S.C. S.I.S. FINANCE SA, administrată de Semenescu Ovidiu Traian, acesta din urmă a facilitat încheierea contractelor derulate din anul 2011 şi până în prezent - cu o valoare totală de 50.000.000 euro, de S.C. STRACO GRUP S.R.L. Bucureşti, administrată de Horpos Alexandru, cu S.C. APA NOVA SA Bucureşti”. Intră în joc soția lui Semenescu  Ulterior, în anul 2018, firma elvețiană SIS Finance SA a fuzionat prin absorție cu Intell Finance, condusă de Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu. Într-un final, părțile sociale de la SIS Finance Consulting SRL au ajuns pe numele lui Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu, soția lui Ovidiu Semenescu. Afaceristul a scăpat de acuzațiile DNA în anul 2020, atunci când procurorii s-au declarat învinși pentru că „nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi” capetele de acuzare. Acuzat de destabilizarea Justiției din Bulgaria Dosarul de corupție din București nu a fost nici pe departe la fel de spectaculos ca unul deschis de Parchetul General de la Sofia în care apare și numele lui Ovidiu Semenescu. În aprilie 2023, procurorul general al Bulgariei a ținut o conferinţă de presă în care a prezentat documente şi înregistrări, susținând că mai mulţi oligarhi, un jurnalist, un fost bancher, dar şi Ovidiu Semenescu, ar colabora ca să destabilizeze justiţia din Bulgaria. O lună mai târziu, procurorul general Ivan Gheșev a fost ținta unui atentat cu bombă. Potrivit bnews.bg, Gheshev și familia sa călătoreau într-un SUV blindat, sub paza ANS, când dispozitivul exploziv plasat în prealabil pe marginea drumului a explodat. Procurorul și familia lui au scăpat nevătămați. Semenescu: „Am refuzat să colaborez cu mafia instituționalizată” din Bulgaria Într-un punct de vedere trimis către Antena 3, Ovidiu Semenescu a spus că nu are nici o legătură cu tentativa de asasinat. „Sunt un respectat om de afaceri care nu a fost niciodată condamnat în vreun proces, oricât de mult și-ar fi dorit unii sau alții. Problemele mele din Bulgaria sunt generate de faptul că am refuzat să colaborez cu mafia instituționalizată din această țara. Nu mă ascund în Elveția, ci locuiesc în această țară. Faptul că mă apăr cu probe solide și nu tolerez să fiu victima unei justiții controlate de crima organizată din Bulgaria nu face decât să înverșuneze și mai mult mafia controlată de Ivan Gheșev”, a declarat Ovidiu Semenescu. Nazare refuză orice comunicare cu DeFapt.ro DeFapt.ro a încercat în mai multe rânduri în ultimele câteva săptămâni să obțină un punct de vedere de la ministrul Alexandru Nazare în legătură cu achizițiile imobiliare ale Comunicare SRL, cu relația sa cu Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu, dar și cu alte subiecte. În primă fază, Nazare a transmis prin sms următorul mesaj: „sunt cu Comisi în discuții pe SAFE. Rog scrieți”. După ce a primit întrebările în scris (via e-mail, sms etc.), ministrul Alexandru Nazare nu a mai răspuns. 

De ce ANAF inactivează abuziv firme cu binecuvântare de la ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Investigații

EXCLUSIV De ce ANAF închide abuziv firme fără datorii la stat: se uită la adresă, nu la bilanț

De ce ANAF inactivează abuziv firme care nu au nici o problemă legală sau fiscală: sediul acestor societăți comerciale este închiriat de la firme de profil. Mai multe firme la același sediu: legal, dar nu pe placul Fiscului Din punctul de vedere al ANAF, faptul că mai multe firme pot avea sediul la aceeași adresă, deși legal, indică o suspiciune. Potrivit "analizelor" Fiscului, firmele înființate doar pentru a fi paravan pentru altele sau pentru a se sustrage de la plata TVA și a altor taxe preferă să închirieze un spațiu pus la dispoziție de către companii de profil. Astfel, la aceeași adresă, pot avea sediu zeci, chiar sute de firme. Nimic ilegal, de altfel. Tocmai de aceea, Oficiul Național al Registrului Comerțului (instituția care supervizează înființarea societăților comerciale și stabilirea sediului) permite ca mai multe firme să aibă sediu la aceeași adresă. Și tot din același motiv ANAF nu poate indica drept motiv al inactivării unei firme faptul că adresa sediului este aceeași cu a altor sedii de firme. De ce ANAF inactivează abuziv firme În loc, însă, să analizeze activitatea și datele fiscale ale firmelor care au sedii la astfel de adrese, ANAF a ales să inactiveze în bloc mii de firme. Singurul criteriu: adresa sediului. Cu desfășurarea operațiunii a fost însărcinat Departamentul Antifraudă al ANAF. În mod evident, Fiscul deține datele fiscale la zi, cel puțin din momentul introducerii sistemului e-Factura, pentru fiecare firmă din România. Ar fi, deci, extrem de simplu să fie identificate firmele suspecte: cele cu volum mare de facturi emise dar fără încasări, cele care nu plătesc taxe lunar/trimestrial, cele care nu depun bilanțuri contabile etc. Dar ANAF nu a făcut această analiză, ci a ales câteva adrese la care se găsesc foarte multe sedii de firme și le-a inactivat vrac. 1.411 de firme inactivate în trei luni După cum DeFapt.ro a dezvăluit, așa-zisul argument juridic folosit de ANAF pentru acest abuz a fost că inspectorii ANAF Antifraudă nu l-au găsit la sediul declarat al firmei pe administrator în momentul vizitei neanunțate. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Potrivit răspunsului ANAF la o solicitare a DeFapt.ro, "în ultimele 90 de zile, au fost declarați în inactivitate, pentru situația prevăzută la art. 92 alin (1) lit. c) din Codul de procedură fiscală (nu a fost găsit administratorul la sediu - n.r.), un număr de 1411 contribuabili. Dintre aceștia, în perioada de referință, au solicitat și au îndeplinit condițiile de reactivare un număr de 68 de contribuabili." Victime colaterale Ce sugerează ANAF furnizând și informația referitoare la firmele care "au solicitat și au îndeplinit condițiile de reactivare" este că sunt foarte puține: "doar" 68 din 1.411. Cu alte cuvinte, logica ANAF este că numai firmele "curate" au cerut reactivarea. Iar cele care nu au cerut reactivarea au, în viziunea ANAF, probleme fiscale. Chiar dacă acest "argument" ar fi valid, deși nu există nici o dovadă că e așa, tot reiese că cel puțin 68 de firme au fost inactivate abuziv, ca "victime colaterale".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră