joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5109 articole
Internațional

Sute de buncăre și zeci de km de tranșee antitanc de teama rușilor, în Estonia

Estonia a demarat săptămâna trecută construcția primelor cinci buncăre la frontiera cu Rusia, ca parte a așa-numitei „linii de apărare baltice”. Anunțul a fost făcut miercuri de Centrul eston pentru investiții în apărare, într-un context regional marcat de tensiuni persistente între statele baltice și Moscova. Plan etapizat: sute de buncăre până în 2027 Construcția este gândită în mai multe etape. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm În faza a doua, care urmează să fie implementată în lunile următoare, vor fi ridicate alte 23 de buncăre. Autoritățile estone estimează că până la finalul anului 2027 vor fi construite aproximativ 600 de adăposturi subterane în nord-estul și sud-estul țării. Estonia, alături de Lituania și Letonia – toate foste republici sovietice – are relații tensionate cu Rusia și s-a remarcat drept una dintre cele mai ferme susținătoare ale Ucrainei în războiul declanșat de invazia rusă. Tranșee antitanc la granița estică Pe lângă buncărele subterane, linia de apărare baltică va include și o tranșee antitanc. Lucrările pentru prima secțiune, cu o lungime de 3,4 kilometri, urmează să înceapă în viitorul apropiat. În forma finală, sistemul de tranșee va avea aproximativ 40 de kilometri. Protecție împotriva artileriei ruse Colonelul eston Ainar Afanasiev a subliniat importanța alegerii atente a amplasamentelor pentru buncăre și tranșee, astfel încât acestea să fie adaptate specificului terenului și planurilor defensive ale armatei. Potrivit acestuia, principalul rol al buncărelor este protejarea soldaților estoni în fața loviturilor directe ale obuzelor de calibrul 152 mm, utilizate de artileria rusă, în eventualitatea unei confruntări militare cu Rusia. Mesajele contradictorii ale lui Vladimir Putin La începutul lunii, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu dorește un război cu statele europene care sprijină Ucraina. Totuși, el a avertizat că Moscova este pregătită de luptă dacă aceste țări ar iniția un conflict. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, atunci suntem gata chiar acum”, a afirmat Putin, insistând că Rusia nu are intenția de a ataca Europa și acuzând liderii europeni că trăiesc cu „iluzia” unei „înfrângeri strategice” a Rusiei. Acuzații de „isterie” la adresa liderilor europeni Vorbind miercuri la o reuniune a comandamentului armatei ruse, Vladimir Putin a susținut că cetățenii europeni sunt „îndoctrinați” cu frica unui război cu Rusia. În opinia sa, această „isterie” ar fi alimentată de liderii europeni, care ar formula deliberat cereri inacceptabile pentru Moscova, pentru a putea acuza ulterior Rusia că refuză pacea cu Ucraina. NATO cere creșterea rapidă a cheltuielilor pentru apărare În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut recent statelor membre ale Alianței să accelereze majorarea cheltuielilor și a producției pentru apărare. Potrivit acestuia, NATO trebuie să fie pregătită pentru un conflict militar de amploare, „de tipul celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri”.

Estonia, linie de apărare la granița cu Rusia (sursa: err.ee)
Congresul american, sprijin pentru Europa și Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Șoc la Washington: Congresul nu-i permite lui Trump să abandoneze Europa și Ucraina

Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul fiscal 2026, reafirmând angajamentul Washingtonului față de alianțele sale europene. Decizia vine în contrast evident cu mesajele recente transmise de președintele Donald Trump și de administrația sa, care au pus sub semnul întrebării rolul și costurile implicării SUA în Europa. Ce este NDAA și de ce contează Legea de autorizare a apărării naționale (NDAA – National Defense Authorization Act) este adoptată anual de Congres și stabilește prioritățile strategice și bugetare ale apărării americane. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Tradițional, NDAA beneficiază de un consens relativ larg între democrați și republicani, fiind considerată un pilon al securității naționale a SUA. Versiunea pentru 2026 depășește 3.000 de pagini și trasează direcțiile-cheie în care Statele Unite își vor concentra eforturile militare și strategice în anul următor. Buget record pentru apărare: peste 900 de miliarde de dolari NDAA 2026 prevede un buget total de peste 900 de miliarde de dolari pentru apărare, cu 5 miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 77 de voturi pentru și 20 împotrivă, confirmând sprijinul bipartizan. „Pace prin putere”: mesajul republicanilor din Senat Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a apărat public proiectul de lege, reluând sloganul preferat al lui Donald Trump: „pace prin putere”. „Cea mai sigură modalitate de a asigura pacea este de a o menține prin forță”, a declarat Thune, subliniind principalele măsuri incluse în NDAA 2026. Investiții militare: nave de război, scut antirachetă și salarii mai mari Printre prioritățile strategice se numără: construcția mai multor nave de război, pentru a reduce decalajul față de capacitățile navale ale Chinei; dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă „Cupola de Aur”, un proiect susținut de Donald Trump; o creștere salarială de 3,8% pentru personalul militar american. De asemenea, legea prevede reforme ample ale proceselor de achiziții ale Pentagonului, prin eliminarea a zeci de reguli și proceduri considerate greoaie. Sprijin explicit pentru Europa Deși John Thune nu a făcut referiri directe la o intensificare a sprijinului pentru aliații europeni, textul NDAA transmite un mesaj clar: Statele Unite nu intenționează să se retragă din Europa. Proiectul de lege impune Pentagonului să mențină un număr minim de 76.000 de militari americani pe teritoriul european. Orice reducere sub acest prag ar necesita o justificare formală în fața Congresului. Ajutor militar pentru Ucraina în 2026 NDAA anticipează alocarea a aproximativ 400 de milioane de dolari în 2026 pentru achiziția de echipamente militare americane destinate Ucrainei, în contextul continuării războiului declanșat de invazia Rusiei. Această prevedere a stârnit nemulțumirea aripii izolaționiste din Partidul Republican, care se opune sprijinului militar extern. Pentagonul și reorientarea strategică spre „America First” Sub conducerea secretarului Apărării, Pete Hegseth, Pentagonul încearcă să își concentreze strategia mai mult asupra intereselor directe ale SUA. Aceasta include intensificarea operațiunilor în Marea Caraibelor și Oceanul Pacific, în special împotriva navelor suspectate de trafic de droguri, pe fondul tensiunilor crescute cu Venezuela. Contradicția cu declarațiile lui Donald Trump Poziția Congresului contrastează puternic cu declarațiile recente ale președintelui Donald Trump, care a ironizat dependența Europei de protecția militară americană, afirmând că „NATO îmi spune ‘tati’”. În timp ce administrația Trump transmite mesaje ambigue privind angajamentele externe, Congresul pare hotărât să mențină prezența și influența militară a SUA în Europa. Diviziuni în Partidul Republican Textul NDAA a fost criticat de unii congresmeni republicani cu viziuni izolaționiste, în special din cauza sprijinului financiar acordat Ucrainei și a angajamentelor externe continue. Cu toate acestea, adoptarea legii confirmă faptul că, cel puțin la nivel legislativ, politica de apărare a Statelor Unite rămâne ancorată în alianțe și prezență globală.

Germania lansează „pensia anticipată” pentru copii și adolescenți (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Internațional

Guvernul va da fiecărui copil și adolescent 10 euro lunar pentru pensie (Germania)

Guvernul german a aprobat miercuri un proiect de lege care vizează consolidarea pilonului privat al sistemului de pensii, introducând o subvenție de stat garantată de 10 euro pe lună pentru copiii și adolescenții cu vârste între 6 și 18 ani. Măsura urmărește crearea timpurie a unui fond de economii pentru pensie și face parte dintr-o reformă amplă a pensiilor private. Subvenție lunară de 10 euro pentru viitoarea pensie Așa-numita „pensie anticipată” presupune constituirea unui depozit individual de economii pentru pensie, destinat generațiilor tinere. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Potrivit Ministerului german de Finanțe, plățile lunare de 10 euro pentru copiii născuți în 2020 vor fi acordate retroactiv de la 1 ianuarie 2026. Începând cu anul 2029, schema va fi extinsă și pentru alte grupe de vârstă care nu erau inițial incluse. Friedrich Merz: un sistem de pensii echitabil între generații Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că reforma urmărește echitatea între generații și consolidarea încrederii în sistemul de pensii. Potrivit acestuia, combinarea pensiei anticipate cu economiile private reprezintă un pas esențial pentru garantarea unui venit sigur la bătrânețe. Conturi de economii fără garanții, dar cu randament mai mare Reforma introduce o nouă categorie de produse de economisire pentru pensie, respectiv conturi fără cerințe de garanție. Guvernul susține că acestea oferă oportunități mai mari de profitabilitate. Totodată, produsele cu capital garantat — între 80% și 100% din contribuții — vor rămâne disponibile pentru persoanele care preferă siguranța. Soluție colectivă pentru copiii fără cont deschis de părinți Pentru copiii și adolescenții care beneficiază de subvenția lunară de 10 euro, dar ai căror părinți nu deschid un cont individual de economii, statul va asigura o soluție de investiții colective. Astfel, drepturile la pensie nu vor depinde de decizia părinților. Fondurile acumulate pot fi ulterior transferate într-un contract personal, în cazul deschiderii unui cont individual. Stimulente suplimentare pentru familii Părinții vor primi, pentru fiecare euro contribuit până la 1.200 de euro, o subvenție de 25 de cenți per copil, în limita a 300 de euro anual. Măsura are ca scop încurajarea economisirii private pentru pensia copiilor încă din primii ani de viață. Bonus pentru tinerii care economisesc devreme Reforma prevede și un bonus destinat tinerilor care intră pe piața muncii. Orice persoană care semnează un contract de economii pentru pensie înainte de împlinirea vârstei de 25 de ani va beneficia de o subvenție unică suplimentară de 200 de euro. Modificări în calculul subvențiilor fiscale Deși sistemul actual de stimulare fiscală rămâne în vigoare — contribuții neimpozitate în faza de acumulare și impozitarea ulterioară a beneficiilor — modul de calcul al subvențiilor va fi ajustat. În viitor, pentru fiecare euro contribuit până la 1.200 de euro, statul va acorda 30 de cenți (35 de cenți din 2029), iar pentru următorii 600 de euro, 20 de cenți per euro. Contribuția personală maximă subvenționată va fi de 1.800 de euro anual. Lars Klingbeil: educație financiară de la vârste fragede Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, a subliniat că „pensia anticipată” oferă tinerilor un capital de pornire pentru economiile lor de pensie. El a evidențiat și rolul educației financiare, arătând că reforma implică activ copiii și adolescenții în planificarea pensionării și sprijină familiile să economisească eficient pe termen lung.

Rusia respinge propunerile SUA (sursa: TASS)
Internațional

Rusia respinge toate propunerile SUA: nu vrea trupe străine în Ucraina, nici armistițiu

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia va recurge la forță militară pentru a prelua ceea ce el numește „teritorii rusești istorice” din Ucraina, în cazul în care demersurile diplomatice vor eșua. Afirmațiile vizează cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova și au fost făcute în cadrul reuniunii anuale cu conducerea armatei și a Ministerului Apărării. Kremlinul condiționează pacea de „eliberarea” teritoriilor anexate Potrivit lui Putin, Moscova preferă o soluție diplomatică care să „elimine cauzele originare ale conflictului”, însă avertizează că, dacă adversarii și „sponsorii lor străini” refuză negocierile, Rusia va acționa militar. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Liderul de la Kremlin a insistat că obiectivele așa-numitei „operațiuni militare speciale” vor fi atinse „fără îndoială”. Rusia revendică succese pe front, experții le contestă Vladimir Putin a susținut că trupele ruse au „eliberat” peste 300 de localități în acest an și că armata menține inițiativa strategică pe întreaga linie a frontului. Evaluările independente contrazic însă aceste afirmații: Institutul pentru Studiul Războiului estimează că Rusia a cucerit sub 1% din teritoriul ucrainean în aceeași perioadă. Putin laudă armata rusă și acuză sprijinul NATO pentru Kiev Șeful statului rus a elogiat „nivelul ridicat de luptă” al soldaților ruși, afirmând că aceștia se confruntă cu forțe ucrainene sprijinite de NATO, „cel mai mare bloc politico-militar din lume”. El a susținut că unități de elită ucrainene, instruite în Occident și echipate cu armament modern, sunt „zdrobite” pe câmpul de luptă. Extinderea „zonei de securitate” în estul Ucrainei Putin a anunțat că Rusia va continua extinderea așa-numitei zone de securitate în regiunile Harkov, Dnipropetrovsk și Sumî, semnalând o posibilă escaladare a operațiunilor militare dincolo de teritoriile deja ocupate. Liderul de la Kremlin a pledat pentru o cooperare „pe picior de egalitate” cu Statele Unite și statele europene, în vederea creării unui sistem unic de securitate eurasiatic. Totuși, Putin a remarcat „progresul” dialogului cu noua administrație americană, criticând în schimb actualii lideri ai majorității țărilor europene. Racheta hipersonică Oreșnik intră în dotarea armatei ruse Putin a anunțat că noua rachetă balistică hipersonică Oreșnik va fi desfășurată înainte de sfârșitul anului. Capabilă să transporte focoase nucleare și să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță cu o marjă redusă de eroare, racheta este prezentată de Kremlin drept un pilon al echilibrului nuclear global. Oreșnik a fost utilizată pentru prima dată la finalul anului 2024, într-un atac asupra unei fabrici militare din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. Belarus va primi rachete Oreșnik de la Moscova Potrivit unor surse oficiale, Belarus, aliat apropiat al Rusiei, va desfășura rachete Oreșnik furnizate de Moscova până la finalul acestui an. Anterior, în 2023, Rusia a amplasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus. Putin mulțumește Coreei de Nord pentru sprijin militar În discursul său, Vladimir Putin i-a mulțumit liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru trimiterea de militari în regiunea rusă Kursk, după incursiunea ucraineană din august anul trecut. Trupele nord-coreene au participat atât la lupte, cât și la operațiuni de deminare. Conform autorităților nord-coreene, Phenianul a trimis inclusiv genişti și mii de lucrători militari pentru reconstrucția infrastructurii distruse, în baza Acordului de Parteneriat Strategic semnat cu Rusia în iunie 2024. Peste 10.000 de soldați nord-coreeni, implicați în conflict Surse sud-coreene și occidentale estimează că peste 10.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați în regiunea Kursk. Mii de soldați ar fi fost uciși sau răniți în confruntările cu armata ucraineană. Rusia respinge prezența trupelor europene în Ucraina Kremlinul a reiterat miercuri opoziția fermă față de desfășurarea oricăror trupe europene sau NATO în Ucraina, chiar și în cadrul unui eventual acord de pace mediat de Statele Unite. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că poziția Moscovei este „bine-cunoscută”, deși subiectul ar putea fi discutat teoretic. Planul de pace american și reacția Moscovei Potrivit unor informații apărute în presa internațională, planul de pace american prevede garanții de securitate pentru Ucraina și staționarea unei forțe europene în vestul țării. Rusia respinge categoric această variantă și avertizează că orice trupe străine ar fi considerate ținte legitime. Armistițiul, acceptabil doar cu retragerea Ucrainei din Donbas Moscova a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor de pace, inclusiv propunerea unui armistițiu de Crăciun. Singura condiție invocată de Putin este retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas, unde Rusia controlează majoritatea teritoriului din Donețk și aproape integral provincia Lugansk. Pentru Kremlin, preluarea completă a Donbasului rămâne o condiție esențială pentru încheierea oricărui acord de pace.

Dezvăluiri interne despre Donald Trump (sursa: X/Susie Wiles)
Internațional

Șefa de cabinet a lui Trump despre președinte: "Are personalitatea unui alcoolic, deși nu bea"

Șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, a vorbit deschis despre conflictele interne din administrația SUA, de la politicile privind imigrația și reducerile de personal guvernamental, până la decizii economice și dosare sensibile. Declarațiile apar într-un amplu material publicat de revista Vanity Fair, bazat pe 11 interviuri realizate în primul an al celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Portretul lui Trump din interiorul Casei Albe Deși Donald Trump nu consumă alcool, Susie Wiles l-a descris ca având „personalitatea unui alcoolic”, explicând că experiența personală cu un părinte dependent a ajutat-o să gestioneze „marile personalități”. Citește și: Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie Ea a afirmat că președintele funcționează cu convingerea că „nu există nimic ce nu poate face” și că este predispus la răzbunare atunci când apare o oportunitate. Trump a confirmat ulterior această caracterizare, spunând că are o personalitate „posesivă și de dependent”. Critici la adresa lui JD Vance, Elon Musk și Pam Bondi În interviuri, Wiles a afirmat că vicepreședintele JD Vance este „de un deceniu un teoretician al conspirației”, deși acesta a minimalizat declarația, spunând că este o glumă recurentă între ei. Ea a criticat dur modul în care Elon Musk a desființat Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), susținând că abordarea acestuia a fost ineficientă și lipsită de rațiune administrativă. De asemenea, a spus că procurorul general Pam Bondi „a ratat complet” gestionarea inițială a dosarelor Jeffrey Epstein, un subiect care a alimentat tensiuni politice și teorii ale conspirației în rândul susținătorilor lui Trump. Reacții rapide și apărarea lui Wiles Publicarea articolului a generat reacții imediate din partea lui Susie Wiles, a președintelui Trump și a altor oficiali de rang înalt, care i-au lăudat loialitatea și stilul de conducere. Wiles a acuzat Vanity Fair că a citat-o selectiv și a omis contextul pentru a construi o narațiune negativă. Trump a declarat că are „încredere deplină” în ea, iar JD Vance a apreciat consecvența și autenticitatea șefei de cabinet. Decizii controversate: tarife, grațieri și dosarul Epstein Potrivit lui Wiles, ea l-a avertizat pe Trump să nu grațieze cei mai violenți participanți la atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 și a încercat să-l convingă să amâne introducerea tarifelor comerciale drastice. Ambele demersuri au eșuat, iar decizia privind tarifele a provocat diviziuni profunde în administrație, fiind descrisă de Wiles drept „mai dureroasă decât mă așteptam”. Ea a confirmat că a citit documentele Epstein și că numele lui Trump apare în ele, dar nu în legătură cu fapte grave. Răzbunare politică și presiuni asupra justiției Susie Wiles a declarat că presiunile exercitate de Trump pentru urmărirea penală a procurorului general din New York, Letitia James, ar fi fost motivate de dorința de răzbunare. Ea a admis că, deși Trump nu este obsedat constant de acest lucru, „atunci când apare o oportunitate, va profita de ea”. În privința imigrației, Wiles a recunoscut îngrijorări legate de unele deportări și a cerut introducerea unor mecanisme de „dublă verificare”. Venezuela, Musk și limitele puterii prezidențiale Wiles a declarat că nu a contestat acțiunile lui Trump împotriva Venezuelei, inclusiv atacurile asupra ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri, dar a sugerat că adevăratul obiectiv ar fi schimbarea regimului lui Nicolas Maduro. Ea a subliniat însă că orice operațiune terestră ar necesita aprobarea Congresului. În ansamblu, interviurile oferă o perspectivă rară asupra funcționării Casei Albe în al doilea mandat Trump și asupra rolului discret, dar influent, jucat de Susie Wiles.

Sala de bal a lui Trump, contestată (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Proiectul lui Donald Trump pentru o sală de bal la Casa Albă, contestat în instanță

Planul președintelui american Donald Trump de a construi o sală de bal în valoare de 300 de milioane de dolari la Casa Albă este analizat marți de o instanță federală, după ce organizații pentru protejarea patrimoniului au acuzat administrația de demolarea ilegală a Aripii de Est și de abuz de putere. Audiere la tribunal după plângerea depusă de National Trust Judecătorul districtual Richard Leon a programat o audiere la ora locală 15:30 (20:30 GMT), în urma unei plângeri înaintate de National Trust for Historic Preservation. Citește și: Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie Organizația susține că administrația Trump și mai multe agenții federale au inițiat un proiect de peste 8.300 de metri pătrați fără evaluările și aprobările prevăzute de lege. Acuzații privind demolarea ilegală a Aripii de Est Potrivit plângerii, lucrările au inclus demolarea unor secțiuni din Aripa de Est, o clădire cu o vechime de aproximativ 120 de ani. Imaginile cu utilaje grele care au intervenit asupra structurii istorice au provocat reacții critice, oponenții proiectului acuzând încălcarea normelor de protejare a patrimoniului și folosirea abuzivă a prerogativelor prezidențiale. „Niciun președinte nu are dreptul legal să demoleze părți din Casa Albă fără evaluări. Nici președintele Trump, nici președintele Biden, nimeni altcineva”, se arată în documentul depus de National Trust. Cerere de suspendare temporară a lucrărilor Organizația solicită un ordin temporar de restricție pentru oprirea construcției, argumentând că proiectul a produs deja „pagube ireversibile” asupra Casei Albe. Reclamanții susțin că lipsa consultărilor publice și a avizelor necesare încalcă legislația federală. Apărarea administrației Trump: renovare legitimă Administrația Trump a depus luni un document în instanță prin care susține că proiectul este legal și se înscrie în tradiția renovărilor realizate de-a lungul timpului de mai mulți președinți americani. Casa Albă invocă, printre altele, extinderea Aripii de Est realizată în timpul mandatului lui Franklin D. Roosevelt. Potrivit administrației, sala de bal este destinată activităților publice, designul se află încă în fază de dezvoltare, iar lucrările de construcție deasupra solului nu sunt planificate înainte de luna aprilie, ceea ce ar face inutil un ordin de urgență. Casa Albă: Președintele are autoritate legală În documentele depuse la tribunal, Casa Albă afirmă că președintele are autoritate legală de a modifica structura reședinței sale oficiale. „Președintele deține autoritate legală pentru a modifica structura locuinței sale, iar această autoritate este susținută de principiile fundamentale ale puterii executive”, se arată în apărare. Lipsa consultării publice, principalul reproș al reclamanților National Trust for Historic Preservation susține că administrația Trump a ignorat obligațiile legale de consultare a Comisiei Naționale pentru Planificare în Regiunea Capitalei și a Comisiei pentru Arte Frumoase înainte de demolarea Aripii de Est și demararea proiectului. Organizația afirmă că procesul urmărește impunerea respectării unui set minim de cerințe procedurale, menite să protejeze dreptul publicului de a fi informat și de a-și exprima opinia cu privire la transformările majore ale Casei Albe.

Kremlinul clarifică ultima convorbire Putin–Trump (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul clarifică declarațiile lui Trump despre o discuție „recentă” cu Vladimir Putin

Kremlinul a făcut marți precizări oficiale privind ultima convorbire telefonică dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, după ce liderul de la Casa Albă a afirmat că a discutat „recent” cu omologul său rus. Când a avut loc ultima convorbire telefonică Putin–Trump Potrivit Kremlinului, ultima discuție telefonică directă dintre Vladimir Putin și Donald Trump a avut loc la data de 16 octombrie, conform comunicatului oficial publicat pe site-ul Președinției ruse. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Această clarificare vine în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o discuție recentă cu liderul de la Kremlin, în cadrul declarațiilor referitoare la eforturile Statelor Unite de a media un acord de pace între Rusia și Ucraina. Dmitri Peskov: „A fost relativ recent” Întrebat de jurnaliști când a avut loc ultima convorbire telefonică dintre cei doi lideri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut trimitere la comunicatul oficial emis în luna octombrie. „A fost relativ recent. Uitați-vă la data ultimului nostru comunicat despre convorbirea telefonică. În general, a fost relativ recent”, a declarat Peskov. Dmitri Peskov a subliniat că, după convorbirea din 16 octombrie, nu au mai avut loc alte discuții telefonice directe între Vladimir Putin și Donald Trump.

Europa lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei (sursa: Facebook/European External Action Service - EEAS)
Internațional

Liderii europeni lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei. Cum va funcționa mecanismul

Lideri europeni, printre care și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se reunesc marți, la Haga, pentru a lansa o Comisie Internațională pentru Reclamații, destinată despăgubirii Ucrainei cu sute de miliarde de dolari pentru distrugerile provocate de atacurile rusești și pentru presupuse crime de război. Conferință internațională sub egida Consiliului Europei Evenimentul are loc în cadrul unei conferințe de o zi, co-găzduită de Olanda și Consiliul Europei, organizație care reunește 46 de state și reprezintă principalul for continental pentru apărarea drepturilor omului. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu La reuniune sunt așteptați zeci de oficiali de rang înalt, inclusiv șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Inițiativa europeană, în paralel cu eforturile de pace susținute de SUA Întâlnirea de la Haga se desfășoară în contextul eforturilor de pace sprijinite de Statele Unite, menite să pună capăt războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. În timp ce diplomația internațională caută soluții pentru încetarea conflictului, Europa își consolidează propriul mecanism de responsabilizare și compensare. Oficialii ruși nu au oferit imediat un punct de vedere asupra inițiativei, însă Moscova a respins constant acuzațiile privind comiterea de crime de război de către forțele sale armate. Amnistia pentru crimele de război, un obstacol potențial Planurile europene ar putea fi complicate de ideea includerii unei amnistii pentru atrocitățile comise în timpul războiului într-un eventual acord de pace. O astfel de propunere, evocată anterior de administrația președintelui american Donald Trump, riscă să afecteze demersurile de despăgubire a victimelor din Ucraina, inclusiv în cazuri de violență sexuală, deportări forțate de copii sau distrugerea siturilor religioase. Registrul Daunelor: peste 80.000 de cereri deja depuse Comisia va integra Registrul Daunelor pentru Ucraina, creat în urmă cu doi ani, care a primit deja peste 80.000 de cereri din partea persoanelor fizice, organizațiilor și instituțiilor publice ucrainene. Aceste cereri acoperă o gamă largă de prejudicii, de la pierderi materiale până la vătămări grave ale drepturilor omului. Convenție internațională susținută de peste 50 de state Peste 50 de state și Uniunea Europeană au contribuit la elaborarea unei convenții a Consiliului Europei pentru înființarea Comisiei Internaționale pentru Reclamații. Documentul va intra în vigoare după ratificarea de către cel puțin 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare funcționării. Potrivit unor surse implicate în negocieri, aproximativ 35 de state intenționează să semneze convenția chiar la reuniunea de marți, iar sediul comisiei este așteptat să fie stabilit la Haga. Cum va funcționa mecanismul de compensare pentru Ucraina Comisia reprezintă a doua etapă a unui mecanism internațional de compensare. Aceasta va analiza, evalua și decide asupra cererilor depuse în Registrul Daunelor, stabilind despăgubirile de la caz la caz. Cererile pot fi formulate pentru daune, pierderi sau vătămări rezultate din acțiuni rusești comise pe teritoriul Ucrainei sau împotriva acesteia, începând cu 24 februarie 2022. Solicitările pot fi depuse de persoane fizice, companii sau de statul ucrainean și vizează încălcări ale dreptului internațional, conform proiectului de propunere. Costurile reconstrucției Ucrainei: peste 500 de miliarde de dolari Banca Mondială estimează că reconstrucția Ucrainei, pe parcursul următorului deceniu, va costa aproximativ 524 de miliarde de dolari, echivalentul a 447 de miliarde de euro. Suma este de aproape trei ori mai mare decât producția economică a Ucrainei din 2024 și nu include pagubele produse după decembrie 2024, într-un context în care atacurile rusești s-au intensificat, vizând infrastructura civilă, utilitățile și transporturile. Activele rusești înghețate, una dintre opțiunile de finanțare Modalitatea concretă de plată a despăgubirilor nu este încă stabilită. Printre opțiunile aflate în discuție se numără utilizarea activelor rusești înghețate de Uniunea Europeană, potrivit unor surse apropiate negocierilor.

Polonia, atac terorist dejucat (sursa: abw.gov.pl)
Internațional

Atac la un târg de Crăciun, dejucat. Autoritățile poloneze investighează legături cu Statul Islamic

Serviciile poloneze de securitate au reținut un student suspectat că pregătea „un atac în masă” la un târg de Crăciun, a anunțat marți Jacek Dobrzynski, purtător de cuvânt al serviciilor speciale din Polonia. Suspectul ar fi plănuit un atac cu explozibili Potrivit autorităților, suspectul este Mateusz W., student la o universitate catolică din Lublin. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acesta ar fi intenționat să comită un atac folosind explozibili și ar fi avut planuri de a se alătura unei organizații teroriste. Legături cu Statul Islamic, investigate de autorități „Scopul atacului criminal era intimidarea unui număr mare de persoane și sprijinirea Statului Islamic”, a declarat Jacek Dobrzynski într-un mesaj publicat pe platforma X. În timpul investigației, ofițerii Agenției de Securitate Internă au confiscat dispozitive electronice și obiecte considerate relevante pentru anchetă, inclusiv materiale legate de islamism radical. Acuzații oficiale: pregătirea unui atac terorist Parchetul l-a pus sub acuzare pe student pentru „efectuarea de acțiuni pregătitoare în vederea comiterii unui atac terorist”, care ar fi putut provoca moartea sau rănirea gravă a unui număr mare de persoane. Anchetatorii susțin că suspectul ar fi făcut demersuri concrete pentru a intra în contact cu o organizație teroristă, inclusiv pentru a obține sprijin logistic în organizarea atacului, conform comunicatului oficial al procurorilor. Suspectul, arestat preventiv pentru trei luni Autoritățile poloneze nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare despre profilul suspectului. Acesta a fost plasat în detenție preventivă pentru o perioadă inițială de trei luni, în timp ce ancheta continuă.

Donald Trump dă în judecată BBC (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump dă în judecată BBC. Președintele SUA cere daune de până la 10 miliarde de dolari

Președintele american Donald Trump a depus luni o plângere împotriva grupului audiovizual britanic BBC, acuzând instituția de presă că a realizat un montaj video înșelător dintr-un discurs susținut de acesta. Trump solicită despăgubiri totale de până la 10 miliarde de dolari, invocând defăimarea și încălcarea legislației din statul Florida privind practicile comerciale neloiale. Plângere depusă la un tribunal federal din Miami Acțiunea în justiție a fost depusă la un tribunal federal din Miami. Documentul solicită „daune și interese în sumă minimă de 5 miliarde de dolari” pentru fiecare dintre cele două capete de acuzare: defăimare și încălcarea legii din Florida privind practicile înșelătoare și neloiale. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Donald Trump a declarat în fața presei că BBC i-ar fi „pus literalmente cuvinte în gură”, reiterând acuzația că materialul difuzat a denaturat grav sensul discursului său. Cu câteva săptămâni înainte, președintele american anunțase deja că intenționează să ceară despăgubiri cuprinse între unu și cinci miliarde de dolari. Emisiunea „Panorama” și controversa discursului din 6 ianuarie 2021 Plângerea are la bază un reportaj difuzat de emisiunea de investigații „Panorama”, care a prezentat, chiar înaintea alegerilor prezidențiale americane din 2024, fragmente distincte din discursul rostit de Trump la 6 ianuarie 2021. Potrivit acuzațiilor, aceste fragmente ar fi fost montate astfel încât să sugereze că Trump le-ar fi cerut explicit susținătorilor săi să atace Capitoliul din Washington. În acea zi, sute de susținători ai săi, alimentați de afirmații nefondate privind fraudarea alegerilor, au luat cu asalt Capitoliul, încercând să împiedice certificarea victoriei lui Joe Biden. Avocații lui Trump acuză ingerință în alegerile din 2024 Un purtător de cuvânt al echipei de avocați ai lui Donald Trump a declarat că BBC, „altădată respectată și astăzi discreditată”, l-ar fi defăimat pe președintele american prin modificarea intenționată și de rea-credință a discursului său. Scopul ar fi fost, potrivit acestuia, influențarea alegerilor prezidențiale din 2024. Aceeași sursă susține că BBC ar avea „de mult timp obiceiul de a-și înșela publicul” în relatările despre Donald Trump, în favoarea unei agende politice de stânga. Criză majoră la BBC: demisii și controverse privind imparțialitatea În Regatul Unit, scandalul a reaprins dezbaterea privind rolul audiovizualului public și respectarea principiului imparțialității. BBC s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe controverse, iar acest caz a dus la demisia directorului general Tim Davie și a directoarei de știri Deborah Turness. Președintele BBC, Samir Shah, i-a transmis o scrisoare de scuze lui Donald Trump, însă fără a reuși să detensioneze situația. Totodată, el a respins acuzațiile formulate de președintele american și a anunțat că BBC este hotărât să conteste orice acțiune în justiție pentru defăimare. Trump consideră scuzele insuficiente În plângerea depusă, Donald Trump susține că, în ciuda scuzelor prezentate, BBC nu ar fi manifestat „remușcări veritabile” și nici nu ar fi implementat reforme instituționale semnificative pentru a preveni viitoare derapaje jurnalistice. De la revenirea sa la putere, Donald Trump a adus la Casa Albă numeroși creatori de conținut și influenceri favorabili administrației sale, intensificând în același timp atacurile verbale la adresa jurnaliștilor din presa tradițională. Printre noii actori media invitați de guvernul Trump se numără și canalul conservator britanic GB News, apropiat de partidul anti-imigrație Reform UK, condus de Nigel Farage, semn al unei repoziționări deliberate față de mass-media clasice.

Trump, mesaj stupefiant după moartea regizorului Rob Reiner (sursa: Facebook/Christina Lorey)
Internațional

Cinism stupefiant - Trump: Regizorul Reiner, ucis pentru că înnebunea lumea cu obsesia împotriva mea

Președintele american Donald Trump a stârnit controverse majore după ce a publicat un mesaj extrem de agresiv în urma morții cineastului Rob Reiner și a soției sale, Michele Singer. Trump a sugerat că decesul acestora, catalogat de poliție drept rezultatul unei „crime aparente”, ar fi fost cauzat de ceea ce el numește „anti-trumpism fanatic”. „Sindromul Deranjamentului Trump” Într-o postare pe rețeaua Truth Social, liderul de la Casa Albă a afirmat că moartea lui Rob Reiner „s-a datorat furiei pe care a provocat-o în alții” prin „nevroza sa anti-Trump”. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Donald Trump a folosit expresia „Sindromul Deranjamentului Trump”, un termen popularizat de susținătorii săi pentru a descrie ostilitatea considerată irațională față de el. În mesajul său, președintele a susținut că Rob Reiner era cunoscut pentru faptul că „înnebunea oamenii cu obsesia sa fanatică” față de Trump. Postarea se încheie cu un mesaj aparent conciliant: „Rob și Michele, odihniți-vă în pace”, contrastând puternic cu tonul dur al acuzațiilor anterioare. Un discurs tot mai lipsit de convenții Donald Trump este cunoscut pentru tendința de a lega evenimente tragice sau de actualitate de propria persoană. De la revenirea sa la putere, el a ignorat tot mai des regulile de curtoazie politică, declarând public că își „urăște” adversarii și respingând ideea de iertare. Mesajul legat de moartea lui Rob Reiner se înscrie în linia discursului radicalizat și personalizat. Fiul cineastului, arestat pentru crimă Presa americană a relatat luni că fiul lui Rob Reiner, Nick Reiner, a fost arestat după ce trupurile neînsuflețite ale regizorului și soției sale au fost descoperite în reședința lor dintr-un cartier de lux din Los Angeles. Rob Reiner, în vârstă de 78 de ani, a fost găsit decedat duminică alături de Michele Singer. Potrivit Los Angeles Times, Nick Reiner a fost plasat în detenție, fiind suspectat de crimă. Detalii șocante despre crimele din Los Angeles Autoritățile nu au oferit informații oficiale privind cauzele exacte ale decesului. Surse din poliție, citate de presa americană, susțin că cei doi ar fi fost înjunghiați. Site-ul TMZ a relatat că regizorul și soția sa ar fi fost uciși de un membru al familiei în urma unei dispute. Șeful Poliției din Los Angeles, Jim McDonnell, a confirmat arestarea lui Nick Reiner, precizând că acesta este suspectat de „crimă” și că ancheta a fost desfășurată pe parcursul întregii nopți. Nick Reiner și lupta cu dependența Nick Reiner a colaborat anterior la scenariul filmului „Being Charlie” (2015), o producție inspirată din propriile sale probleme legate de dependența de droguri. Filmul urmărește povestea unui tânăr dependent care evadează dintr-un centru de reabilitare și se întoarce acasă. Cariera impresionantă a lui Rob Reiner Rob Reiner era fiul celebrului scriitor, regizor și actor de comedie Carl Reiner. De-a lungul carierei sale, a câștigat două premii Emmy pentru cel mai bun actor în rol secundar într-o comedie, în anii 1974 și 1978. Născut pe 6 martie 1947 în Bronx, New York, Rob Reiner s-a căsătorit cu Michele Singer în 1989. Conform IMDB, el este cunoscut pentru rolurile din „All in the Family”, „This Is Spinal Tap” și „The Wolf of Wall Street”. Filmele care l-au consacrat ca regizor În calitate de regizor, Rob Reiner a semnat unele dintre cele mai apreciate filme ale cinematografiei americane moderne, printre care „When Harry Met Sally”, „The Princess Bride”, „A Few Good Men” și „Stand by Me”. Moartea sa și circumstanțele dramatice ale cazului au provocat un val de reacții în Statele Unite, amplificate suplimentar de intervenția controversată a președintelui Donald Trump.

Ucraina distruge un submarin rus (sursa: Facebook/Служба безпеки України)
Internațional

Submarin rusesc de 400 de milioane de dolari, distrus de drone subacvatice ucrainene

Drone navale ale armatei ucrainene au lovit un submarin rusesc evaluat la aproximativ 400 de milioane de dolari, capabil să lanseze rachete de croazieră Kalibr, în timp ce acesta era staționat în portul Novorossiisk, la Marea Neagră. Informația a fost confirmată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Atac cu drone navale „Sub Sea Baby”, de producție ucraineană Potrivit comunicatului oficial, atacul a fost realizat cu drone maritime de tip „Sub Sea Baby”, dezvoltate și produse în Ucraina. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acestea au fost utilizate pentru a lovi ținta direct în port, demonstrând capacitatea Kievului de a ataca infrastructura navală rusă chiar și în zone considerate sigure. Submarinul, grav avariat și scos din funcțiune SBU a precizat că explozia provocată de dronele navale a cauzat avarii serioase submarinului rus, care a fost scos din funcțiune. În momentul atacului, nava avea la bord patru lansatoare de rachete de croazieră Kalibr, arme folosite frecvent de Rusia în atacurile asupra teritoriului ucrainean. Flota rusă, retrasă la Novorossiisk din cauza atacurilor ucrainene Serviciul de Securitate al Ucrainei amintește că Rusia a fost nevoită să își retragă o parte semnificativă a flotei din Marea Neagră din peninsula Crimeea către portul Novorossiisk, după o serie de atacuri repetate cu drone ucrainene. Navele rusești au fost vizate în mod constant în Crimeea, ceea ce a determinat Moscova să caute alternative pentru protejarea flotei sale.

SUA oferă garanții de securitate pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA oferă garanții foarte puternice de securitate pentru Ucraina. Rusia, fără reacție

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că au fost înregistrate „progrese” în negocierile cu Statele Unite privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, după două zile intense de discuții desfășurate la Berlin. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz. Zelenski a precizat că a analizat detaliile propunerii americane și că acestea „arată destul de bine”, chiar dacă documentul se află încă într-o fază preliminară. Potrivit acestuia, este vorba despre o primă schiță care conturează un cadru de securitate solid pentru Ucraina. Germania vede o „șansă reală” pentru un proces de pace Cancelarul Friedrich Merz a subliniat că discuțiile purtate duminică și luni între delegațiile americană și ucraineană oferă o „șansă reală pentru un proces de pace” cu Rusia. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu El a descris setul de garanții de securitate prezentat de Washington drept „remarcabil”. Merz a mai anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, urmau să participe luni seară la o întâlnire a liderilor europeni cu Volodimir Zelenski, organizată tot la Berlin. SUA propun garanții de securitate similare Articolului 5 din NATO Negociatorii americani au confirmat că Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „foarte puternice”, considerate de Washington drept acceptabile și pentru Rusia. Un înalt oficial american a declarat că aceste garanții sunt comparabile cu cele prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO, care stipulează apărarea colectivă. „Tot ceea ce credem că ucrainenii au nevoie pentru a se simți în siguranță este inclus în componenta de securitate a proiectului de acord”, a afirmat oficialul american în cadrul unei conferințe de presă. Avertisment de la Washington: garanțiile nu sunt nelimitate în timp Un alt negociator american a avertizat însă că aceste garanții de securitate „nu vor fi pe masă la nesfârșit”, sugerând existența unei ferestre limitate de oportunitate pentru finalizarea unui acord. Potrivit surselor americane, Donald Trump urma să îi contacteze luni pe Volodimir Zelenski și pe liderii europeni, în timpul unei cine organizate în capitala Germaniei. Moscova, reticentă față de garanțiile de securitate pentru Ucraina Problema garanțiilor de securitate rămâne extrem de sensibilă pentru Rusia, care a respins constant aderarea Ucrainei la NATO și includerea acesteia în mecanismul de apărare reciprocă al Alianței Nord-Atlantice. Cu toate acestea, oficialii americani implicați în negocieri consideră că Moscova ar putea accepta actualul pachet de garanții propus. Discuții „pozitive” și progrese pe dosare sensibile Oficialii americani au descris discuțiile de la Berlin drept „cu adevărat pozitive”. Steve Witkoff și Jared Kushner au avut, în total, aproape opt ore de negocieri cu Volodimir Zelenski pe parcursul celor două zile. „Sperăm că suntem pe calea spre pace”, a declarat unul dintre oficialii americani, adăugând că părțile au ajuns la un acord asupra a aproximativ 90% din problemele aflate pe masă. Centrala de la Zaporojie și disputele teritoriale, aproape de un compromis Sursele americane au mai indicat că discuțiile au contribuit la apropierea pozițiilor privind centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de Rusia, precum și asupra problemelor teritoriale. Deși Ucraina a reiterat că nu va ceda teritorii, oficialii au precizat că aceste aspecte vor fi soluționate direct între părțile beligerante. Un grup de lucru a elaborat un document de trei pagini privind chestiunile teritoriale, care urmează să fie analizat de Zelenski și echipa sa, înainte ca partea americană să discute propunerile cu Rusia. Următoarele etape ale negocierilor Grupurile de lucru sunt așteptate să se întâlnească în Statele Unite în weekend, posibil la Miami. Oficialii americani susțin că diferențele dintre Ucraina și Rusia au fost „considerabil reduse” și că există mai multe soluții pentru depășirea blocajelor rămase. Kievul confirmă: negocieri constructive și productive Partea ucraineană a calificat discuțiile de la Berlin drept „constructive și productive”. Negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerow, a transmis pe platforma X că există speranțe pentru un acord care să apropie părțile de pace. Totuși, acesta a avertizat asupra numeroaselor speculații apărute în presă și i-a lăudat pe negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner pentru abordarea „extrem de constructivă” în căutarea unui acord de pace durabil.

Pussy Riot, desemnată organizație extremistă în Rusia (sursa: Facebook/PussyRiot)
Internațional

Trupa punk Pussy Riot, desemnată organizație extremistă în Rusia

Trupa punk feministă anti-Kremlin Pussy Riot a fost desemnată luni organizație extremistă de către un tribunal din Moscova, fiindu-i interzisă orice formă de activitate pe teritoriul Rusiei. Decizia a fost luată la cererea Parchetului General, potrivit serviciului judiciar din capitala rusă. Hotărârea marchează o nouă escaladare a represiunii autorităților ruse împotriva vocilor critice la adresa regimului de la Kremlin. Condamnări grele pentru membrele trupei Decizia vine în continuarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în luna septembrie, când cinci membre ale grupului Pussy Riot au fost condamnate, în lipsă, la pedepse de până la 13 ani de închisoare. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Instanța le-a găsit vinovate de „răspândirea de informații false” despre armata rusă, acuzație frecvent utilizată de autorități în contextul războiului din Ucraina pentru a reprima opoziția și protestele publice. Etichetate drept „agenți străini” Membrele Pussy Riot au fost catalogate de autoritățile ruse drept „agenți străini”, o etichetă folosită frecvent pentru a stigmatiza organizațiile și persoanele considerate incomode pentru regimul de la Moscova. La momentul condamnărilor, membrele trupei au respins acuzațiile, afirmând că dosarele au un caracter politic și reprezintă o încercare de a reduce la tăcere vocile critice. De la protest într-o catedrală la simbol global Pussy Riot a devenit cunoscută la nivel mondial în anul 2012, după ce mai multe membre au fost închise pentru organizarea unui protest împotriva președintelui Vladimir Putin într-o catedrală ortodoxă din Moscova. De atunci, trupa s-a transformat într-un simbol internațional al protestelor anti-Kremlin și al luptei pentru libertatea de exprimare, drepturile femeilor și opoziția față de autoritarism. Opoziție față de războiul din Ucraina Grupul Pussy Riot s-a poziționat ferm împotriva războiului declanșat de Rusia în Ucraina, criticând public acțiunile Moscovei și politicile Kremlinului. În prezent, toate membrele trupei se află în afara Rusiei. Reacția Nadiei Tolokonnikova Nadia Tolokonnikova, fondatoarea Pussy Riot, aflată în prezent în Statele Unite și vizată de o solicitare de arestare din partea autorităților ruse, a respins public decizia instanței de a desemna grupul drept extremist. „Dacă a spune adevărul este extremism, atunci suntem fericite să fim extremiste”, a scris Tolokonnikova luna trecută pe platforma X, într-un mesaj de sfidare adresat Kremlinului.

Putin nu vrea „armistițiul artificial” în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin respinge „armistițiul artificial” și vorbește despre o „pace adevărată” în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține în schimb necesitatea unei „păci adevărate”, a transmis luni Kremlinul. Mesajul a fost formulat de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice. „Președintele Putin este deschis păcii reale, deciziilor serioase. Ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câștiga timp și de a crea armistiții artificiale”, a declarat Peskov. Fără termene-limită pentru un acord de pace Dmitri Peskov a evitat să facă speculații privind posibilitatea încheierii unui acord de pace până la sfârșitul acestui an, așa cum ar solicita, potrivit presei internaționale, președintele american Donald Trump. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Nu îndrăznesc să vorbesc despre termene limită. Aceasta ar fi cea mai ingrată sarcină în acest moment”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, subliniind complexitatea negocierilor. Kremlinul apreciază eforturile lui Donald Trump Peskov a afirmat că Moscova apreciază eforturile administrației americane în direcția unei soluționări a conflictului. Potrivit acestuia, Donald Trump ar acționa „sincer” pentru obținerea păcii în Ucraina. „Trump lucrează sincer în favoarea unei soluționări și depune toate eforturile pentru a o realiza. Și echipa sa, de asemenea. Apreciem foarte mult aceste eforturi”, a declarat Peskov. Aderarea Ucrainei la NATO, „piatră de temelie” a negocierilor În privința refuzului Rusiei de a permite Ucrainei să adere la NATO, Peskov a subliniat că această chestiune reprezintă una dintre „pietrele de temelie” ale procesului de negociere. Potrivit Kremlinului, subiectul necesită „o discuție specială”, Moscova considerând extinderea Alianței Nord-Atlantice o amenințare directă la adresa securității sale. Progrese anunțate în negocierile de la Berlin Reprezentantul special al președintelui SUA pentru misiuni de menținere a păcii, Steve Witkoff, a declarat duminică faptul că s-au înregistrat progrese „considerabile” în urma negocierilor purtate la Berlin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Consultările continuă și luni, după întâlnirea de peste cinci ore de la Cancelaria Germaniei. Witkoff a scris pe platforma X că discuțiile au fost „aprofundate” și au vizat planul de pace în 20 de puncte. Kremlinul respinge modificările propuse de Ucraina și Europa Kremlinul a respins din start modificările aduse de Ucraina și statele europene planului de pace inițial propus de Casa Albă. Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al președintelui rus, a avertizat că Moscova va avea „obiecții foarte puternice” dacă vor fi operate schimbări semnificative. „Dacă se fac modificări importante, vor exista obiecții foarte serioase”, a declarat Ușakov pentru televiziunea de stat rusă. Disputa teritorială, punct sensibil pentru Moscova Potrivit lui Iuri Ușakov, obiecțiile Rusiei vizează mai multe aspecte ale planului de pace, în special problema teritorială. El a precizat că această chestiune a fost discutată „activ” la Moscova și că poziția Rusiei este bine cunoscută de partea americană. „Vor exista clauze absolut inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce privește problema teritorială. Americanii cunosc și înțeleg poziția noastră”, a spus consilierul Kremlinului. Ușakov s-a arătat sceptic cu privire la rezultatul final al negocierilor: „Nu știu ce va ieși pe hârtie după acele consultări. Dar nu va fi nimic bun”, a concluzionat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră