joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1193 articole
Economie

Legal, în România nu este permis să se muncească mai mult de 48 de ore pe săptămână

Codul Muncii: 48 de ore săptămânal. O interpelare adresată ministrului Muncii a scos la iveală o situație controversată pe piața muncii, legată de orele suplimentare lucrate de angajații din instituții publice, societăți de stat și regii autonome. Codul Muncii: 48 de ore săptămânal Deputatul liberal care a semnalat problema a reamintit că durata normală a timpului de muncă pentru salariații angajați cu normă întreagă este de opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, cu o limită maximă legală de 48 de ore. Citește și: EXCLUSIV Declarațiile lui Moșteanu referitoare la DGIA au stârnit îngrijorare la Ambasada SUA și temeri de periclitare a relației strategice Conform Codului muncii, această limită poate fi depășită, cu condiția ca media să nu treacă de 48 de ore pe o perioadă de patru luni. Parlamentarul a cerut oficial date privind numărul angajaților din sectorul public și companiile de stat care au încheiat mai multe contracte individuale de muncă, însumând peste 12 ore de muncă pe zi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Codul Muncii: 48 de ore săptămânal (sursa: Pexels/Rodolfo Quirós)
Impozitarea pensiilor, 59 milioane euro lunar (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Economie

EXCLUSIV Pensionarii plătesc la stat 59 de milioane de euro lunar pentru CASS de la 1 august

Impozitarea pensiilor, 59 milioane euro lunar: atât au plătit pensionarii, drept contribuții la asigurările de sănătate, în luna august, după ce Guvernul Bolojan a decis impozitarea pensiilor mai mari de 3.000 lei. Ceea ce înseamnă că pensionarii vor contribui până la sfârșitul anului cu 295 milioane euro la bugetul asigurărilor de sănătate. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Premierul Ilie Bolojan a propus ca pentru anul viitor pensiile să rămână plafonate, ceea ce înseamnă că în anul 2026 pensionarii vor plăti 708 milioane euro pentru asigurările de sănătate. CASS la pensii, plătit de la 1 august Guvernul Bolojan, cu susținerea partidelor PSD, PNL, USR, UDMR și a grupului minorităților naționale, a decis ca pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei să plătească contribuția de 10% la asigurările sociale de sănătate (CASS) de la 1 august 2025. Chiar dacă liderul interimar al social - democraților, Sorin Grindeanu, a mimat opoziția în coaliție față de această măsură, PSD și-a asumat prin votul din Parlament această măsură. Impozitarea pensiilor publice mai mari de 3.000 de lei a fost promovată și susținută public și de Marcel Ciolacu, în mandatul său de premier, în vara anului trecut. Ministra cu Mercedes și anunțuri pentru pensionari Atunci, la conducerea Ministerului Muncii se afla pesedista Simona Bucura Oprescu. În vara anului 2024, ea anunța, în timp ce conducea mașina sa de lux (Mercedes GLC), că are „o veste bună pentru pensionari! După o analiză făcută împreună cu premierul Marcel Ciolacu, am decis că, începând cu 1 octombrie, de Ziua Persoanelor Vârstnice, nicio pensie sub 3.000 de lei nu va mai fi impozitată”.  Guvernul Ciolacu a amânat luarea deciziei de a impozita pensiile din cauza alegerilor prezidențiale și parlamentare, dar aceasta a intrat în vigoare anul acesta. Impozitarea pensiilor, 59 milioane euro lunar Casa Națională de Pensii Publice a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că, începând cu data de 01.08.2025, se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului din pensii și pensii de serviciu ce depășește suma 3.000 lei. „Pentru pensiile ale căror cuantumuri depășesc 3.000 lei, după aplicarea cotei de 10% reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate, suma a fost de 294.020.289 lei”, a transmis Casa Națională de Pensii Publice. Adică în jur de 59 de milioane de euro. Calculele arată că pensionarii vor contribui cu 295 de milioane de euro până la sfârșitul anului la sănătate. Pensiile nu se vor mări în anul 2026. Ceea ce înseamnă că anul viitor pensionarii vor plăti 708 milioane euro pentru asigurările de sănătate. Contribuția de asigurări sociale de sănătate se reține la sursă și se virează către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Cum se calculează CASS și impozitul la pensiile mai mari de 3.000 de lei Impozitul de 10% se aplică asupra cuantumului pensiei din care se scade plafonul de 3.000 de lei și după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată. Exemplu de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, impozitului și venitului net din pensii: Venitul brut din pensii aflat în plată:  4.467 lei Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate:4.467 lei - 3.000 lei = 1.467 lei 1.467 lei x 10% (cota CASS) = 146,7 lei, rotunjit la 147 lei Calcul impozit: Venitul impozabil lunar din pensii (4.467 lei – 3.000 lei – 147 lei) = 1.320 lei 1.320 lei x 10% (cota de impozit) = 132 lei Venitul net din pensii = 4.467 lei – 147 lei (CASS) – 132 lei (impozit) =  4.188 lei    

Sistemul RetuRO SGR – un pas concret spre economia circulară în România (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Sistemul RetuRO SGR – un pas concret spre economia circulară în România

Într-o perioadă în care protejarea mediului a devenit o prioritate globală, România a făcut un pas important către sustenabilitate prin implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR), administrat de compania RetuRO. Acest sistem, lansat oficial în noiembrie 2023, este unul dintre cele mai ambițioase proiecte de mediu din țară, cu impact direct asupra colectării și reciclării ambalajelor de băuturi. Dincolo de aspectul său practic, RetuRO SGR reprezintă un model funcțional de economie circulară – un concept care înlocuiește ideea clasică de „producere – consum – aruncare” cu una mai sustenabilă: „producere – consum – reutilizare – reciclare”. Cum funcționează sistemul, ce rezultate a avut deja, cum se compară cu perioada de dinaintea implementării și de ce este considerat un model de succes? Ce este sistemul RetuRO SGR? SGR este un mecanism simplu, dar eficient: la cumpărarea unei băuturi ambalate într-un recipient de unică folosință din plastic (PET), sticlă sau metal, consumatorul plătește o garanție de 0,50 lei. După ce consumă băutura, returnează ambalajul gol într-un punct de colectare și primește garanția înapoi. Punctele de returnare pot fi automate (prin aparate de tip RVM – Reverse Vending Machines) sau manuale (în magazine mici sau alte centre de colectare). SGR se aplică ambalajelor cu volume între 0,1 și 3 litri, indiferent dacă băuturile sunt apă, sucuri, bere, vin sau alte băuturi. Ambalajele trebuie să fie intacte, să aibă codul de bare lizibil și eticheta aplicată. Sistemul este administrat de RetuRO Sistem Garanție Returnare SA, o companie cu acționariat mixt: 80% este deținut de sectorul privat (producători și retaileri) și 20% de statul român, prin Ministerul Mediului. Acest parteneriat public-privat este unul dintre factorii cheie în succesul implementării rapide a SGR. Cum funcționează sistemul în practică După returnarea ambalajului, acesta este colectat, transportat și dus către unul dintre cele cinci centre regionale de numărare și sortare ale RetuRO. Aici, ambalajele sunt verificate, sortate pe categorii (sticlă, PET, aluminiu), compactate și trimise mai departe către reciclatori autorizați. Un element important este trasabilitatea. Fiecare ambalaj introdus în sistem este identificabil, ceea ce permite monitorizarea exactă a circuitului său – de la producător până la reciclare. Acest lucru asigură un control clar asupra cantităților colectate, previne frauda și permite o gestionare eficientă a resurselor. RetuRO ca model de economie circulară Conceptul de economie circulară presupune păstrarea valorii produselor, materialelor și resurselor în economie cât mai mult timp posibil, prin reutilizare, reciclare și reducerea deșeurilor. Sistemul RetuRO SGR îndeplinește aceste principii în mod clar: Prevenirea risipei: În loc ca ambalajele să ajungă la groapa de gunoi sau în natură, ele sunt readuse în circuitul economic. Reutilizarea resurselor: PET-ul, aluminiul sau sticla colectate sunt reciclate și folosite la fabricarea de noi ambalaje. Stimularea responsabilității: Consumatorii sunt recompensați financiar pentru un comportament ecologic. Reducerea emisiilor: Prin reducerea cantității de deșeuri și înlocuirea materiilor prime virgine, se diminuează emisiile de CO₂. Crearea unui lanț economic verde: Sistemul sprijină direct industriile de reciclare și logistica verde. Situația înainte de RetuRO: un sistem ineficient Până în 2023, România nu avea un sistem unitar de colectare a ambalajelor de băuturi. Colectarea selectivă era lăsată în seama autorităților locale și a bunăvoinței cetățenilor. Ambalajele erau colectate fie din containerele publice, fie de operatorii de salubritate, adesea amestecate cu alte tipuri de deșeuri, ceea ce reducea considerabil eficiența reciclării. Conform datelor Eurostat, în 2021 România recicla doar 11,5% din deșeurile municipale – una dintre cele mai mici rate din Uniunea Europeană. În ceea ce privește ambalajele: PET: Rata de colectare estimată era sub 40%. Aluminiu: Colectarea era sub 30%. Sticlă: Cea mai problematică, cu sub 20% colectare eficientă. În lipsa unei garanții financiare, consumatorii nu aveau niciun stimulent clar să returneze ambalajele. Multe ajungeau în gropi de gunoi, iar o parte în natură sau pe marginea drumurilor. Impactul după implementarea RetuRO Lansat în noiembrie 2023, SGR a început treptat, iar în prima parte a anului 2024 a cunoscut o accelerare semnificativă. Conform datelor publice furnizate de RetuRO: În primele 6 luni din 2024, s-au colectat peste 1,3 miliarde de ambalaje. Până în iulie 2025, numărul total a depășit 3 miliarde de ambalaje returnate. Doar în luna iulie 2025, românii au returnat un număr record de peste 500 de milioane de ambalaje. Pe categorii de material, în prima jumătate a anului 2025 s-au colectat aproximativ: Sticlă: 150.200 tone  PET: 54.750 tone Metal (aluminiu): 10.000 tone Comparativ, în tot anul 2022, cantitatea de ambalaje reciclate (estimativ) a fost: Sticlă: 45.000 tone PET: 35.000 tone Metal: 6.000 tone(estimări bazate pe date de la Eurostat și rapoarte de mediu) Rezultatul? În mai puțin de un an și jumătate de la lansarea RetuRO, România a triplet cantitățile de ambalaje reciclate, depășind deja niveluri anuale anterioare în doar câteva luni. Rata de returnare: un alt indicator al succesului Rata de returnare a ambalajelor este un indicator esențial pentru succesul sistemului. Conform datelor furnizate de RetuRO și Ministerul Mediului: În mai 2025: PET: 73% Metal: 71% Sticlă: 76% În iulie 2025: Rata generală: 79% Sticlă: 82% (cel mai ridicat nivel) PET: 77% Metal: 78% Aceste cifre plasează România în topul țărilor europene în ceea ce privește eficiența colectării ambalajelor prin SGR. Țări ca Lituania sau Germania au avut nevoie de ani pentru a atinge astfel de performanțe. Beneficii pe termen lung Pe lângă impactul imediat, sistemul RetuRO generează o serie de beneficii care se vor accentua în timp: Reducerea poluării – mai puține deșeuri în natură, ape și spații publice. Creșterea gradului de conștientizare – românii devin mai responsabili în gestionarea deșeurilor. Locuri de muncă verzi – în logistică, reciclare și administrarea centrelor de colectare. Investiții în infrastructură – rețea națională de RVM-uri și centre de sortare moderne. Conformarea la normele europene – România evită penalitățile UE privind reciclarea ambalajelor. Schimbare de paradigmă RetuRO SGR este mai mult decât un sistem de colectare: este o schimbare de paradigmă. Este o dovadă că România poate implementa cu succes politici publice moderne, cu impact real asupra mediului și societății. Prin mobilizarea tuturor actorilor – de la guvern și companii, până la cetățeanul de rând – SGR funcționează ca un mecanism viu al economiei circulare. În doar un an și jumătate, am trecut de la un sistem dezorganizat la un model european de succes. Dacă trendul continuă, România are toate șansele să devină un exemplu regional în tranziția către o economie verde și sustenabilă. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Finanțe pe Înțelesul Tuturor by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea educației financiare.

RetuRO face clarificări despre recuperarea garanției (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Consumatorii nu trebuie să verifice contractele producătorilor de băuturi pentru a-și recupera banii

Responsabilitatea respectării normelor legale din cadrul Sistemului de Garanție-Returnare revine tuturor actorilor implicați, producătorilor și comercianților, deopotrivă.  RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, face clarificări, după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora consumatorii ar trebui să verifice dacă producătorii de băuturi au contracte în vigoare cu administratorul SGR, pentru a-și putea recupera garanția aferentă ambalajelor pentru produsele achiziționate. În afară de a verifica existența simbolului de „Ambalaj cu garanție”, pentru a putea returna ambalajul și a primi înapoi garanția, consumatorii nu trebuie să facă demersuri suplimentare, cum ar fi să verifice contractele producătorilor sau alte detalii tehnice. Sistemul de Garanție-Returnare a fost conceput astfel încât să fie simplu și transparent pentru români. În Sistemul de Garanție-Returnare intră ambalajele pentru băuturi precum apă, băuturi răcoritoare, bere, vinuri sau spirtoase, ambalate în recipiente primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri și 3 litri. La achiziția unei astfel de băuturi, consumatorul plătește comerciantului o garanție de 50 de bani, iar atunci când returnează ambalajul la un punct de colectare – manual sau automat (RVM) – primește înapoi contravaloarea garanției, fie în numerar, fie sub forma unui voucher valabil pentru cumpărături în magazinul respectiv. Garanția se plătește de către consumatori, putând fi ulterior recuperată doar pentru ambalajele care poartă simbolul „Ambalaj cu garanție”. Modul de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare, obligațiile și rolurile tuturor actorilor implicați - producători, comercianți și consumatori – sunt, de altfel, clar stabilite de legislația în vigoare: •    Producătorii de băuturi care intră sub incidența SGR au obligația de a pune pe piață doar recipiente cu logoul „Ambalaj cu garanție” și să încheie contracte cu administratorul SGR. •    Comercianții au obligația de a vinde doar produse în ambalaje cu logoul „Ambalaj cu garanție” de la producători de băuturi înregistrați în sistem și care au contracte în vigoare cu RetuRO. Totodată, începând cu 1 iulie 2025, aceștia nu mai pot comercializa produse în ambalaje care nu poartă acest simbol. •    Consumatorii returnează ambalajele la punctele de returnare organizate de comercianți și primesc garanțiile aferente, fără să își asume roluri și responsabilități suplimentare. Sistemul de Garanție-Returnare este cel mai mare proiect de economie circulară implementat vreodată în România.   Prin colectarea și valorificarea ambalajelor de băuturi, sistemul reduce cantitatea de deșeuri abandonate în natură și sprijină dezvoltarea unei economii sustenabile. În același timp, oferă consumatorilor un mecanism simplu și transparent prin care fiecare ambalaj returnat devine parte dintr-un circuit al resurselor, contribuind la transformarea României într-un loc mai curat. RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Autostrada A8, obiectiv strategic NATO, abandonată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8, obiectiv strategic NATO, aproape abandonată de statul român. Ce soluții ar mai fi

Autostrada A8, obiectiv strategic NATO, abandonată, deși autostrăzile din România nu mai reprezintă doar un moft sau un simplu motor al dezvoltării economice. Autostrada A8, obiectiv strategic NATO, abandonată În contextul tensiunilor regionale și al vulnerabilității de pe flancul estic al NATO, acestea au devenit o problemă de securitate națională. Citește și: Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat prost Fără finalizarea unei rețele rutiere moderne, echilibrate și predictibile, România riscă să transforme întârzierile și lipsa de coerență în adevărate „bombe cu ceas” cu impact socio-economic și politic. Pe scurt, fără autostrăzi nu există siguranță și stabilitate. Continuarea, în Ziarul de Iași.    

Pantilimon, de la fotbal, la naturism (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Pantilimon a apărat pentru Manchester City, acum atacă piața de produse naturiste din Europa

Costel Pantilimon, de la fotbal, la naturism: fostul portar al echipei Manchester City și al Naționalei României s-a alăturat unui business ieșean cu produse naturiste. Pantilimon, de la fotbal, la naturism Dintr-o mică fabrică din județul Iași sunt distribuite la nivel internațional produse care combină mierea, polenul, turmericul și piperul negru. Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Originar din Bacău, fotbalistul român a intrat în această afacere alături de Valentin Stan, avocat din București, care dezvoltă de câțiva ani brandul THS Organic. În prezent, fabrica din comuna Țuțora, la 15 kilometri de Iași, produce și comercializează trei tipuri de suplimente naturale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF Foto: Facebook
Economie

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF. Peste jumătate, irecuperabile

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF, la 31 mai 2025: 12,79 miliarde de lei, se arată într-un document al ministerului de Finanțe. Ministerul apreciază că, din aceste obligații fiscale restante, 57,86%, respectiv 7,4 miliarde de lei erau „arierate nerecuperabile”. Citește și: Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări Doar 5,39 miliarde erau considerate „recuperabile”.  Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF Din totalul arieratelor înregistrate de ANAF, 10,88% sunt ale companiilor controlate de stat.  Documentul arată că sunt 1.739 operatori economici cu capital integral sau majoritar de stat, din care 862 aveau restanțe la ANAF. Finanțele menționează că 49,61% din restanțe sunt înregistrate de operatori cu capital majoritar de stat aflați în insolvență/faliment/reorganizare. Aceștia aveau datorii la fisc în valoare de 6,35 miliarde de lei din totalul de 12,79 miliarde de lei. Autoritățile fiscale nu mai au dreptul legal de a aplica măsuri de executare silită asupra acestor obligații, astfel cum prevede Codul de procedură fiscală. Ministerul de Finanțe mai arată că, din 1.739 de companii de stat, 145 au beneficiat de facilități fiscale. Doar în 2025, 15 companii care au fost susținute de stat și-au pierdut sprijinul de la stat fie pentru că nu și-au plătit ratele, fie pentru că nu au respectat condițiile. Trei trebuie să restituie ajutorul de stat, cel mai mare fiind cel acordat CFR Marfă, de 1,5 miliarde de lei.   

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Companiile românești, mai afectate decât multinaționalele de impozitul pe cifra de afaceri

Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA. Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) avertizează că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus în 2023, lovește în primul rând companiile românești cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Companiile românești (distribuție) cer eliminarea IMCA Potrivit organizației, măsura, menținută de Guvern timp de doi ani, este „neconcurențială” și nu își atinge obiectivele declarate. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat „IMCA a afectat serios bugetele companiilor românești, nu pe cele multinaționale. Am susținut de la început că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit nu aduce beneficii și am cerut Ministerului Finanțelor eliminarea barierelor economice care afectează competitivitatea firmelor românești”, precizează ACDBR. Marje reduse, presiuni financiare și credite bancare Companiile de distribuție operează cu marje de profit foarte mici, între 0,7% și 3,5% din cifra de afaceri, într-un sector bazat pe volume mari și prețuri competitive. În aceste condiții, impozitul pe cifra de afaceri a devenit o povară greu de susținut. ACDBR arată că unele companii românești au fost nevoite să contracteze credite bancare doar pentru a plăti acest impozit, ajungând în situația de a-și pune în pericol activitatea după zeci de ani de existență pe piață. ACDBR cere Guvernului eliminarea impozitului IMCA Asociația solicită ca Guvernul să includă eliminarea impozitului pe cifra de afaceri în „pachetul II de măsuri”, avertizând că menținerea acestuia ar putea duce la închiderea unor firme românești și la pierderea competitivității pe piața europeană. „Solicităm mediului politic să nu transforme acest subiect într-un teren de dispută. IMCA a fost un exercițiu fiscal de doi ani care nu avea cum să își atingă obiectivele și care a produs prejudicii companiilor românești, sub pretextul luptei cu multinaționalele”, transmite ACDBR. ACDBR, vocea distribuției tradiționale din România Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) este singura organizație care reprezintă distribuția tradițională a bunurilor de larg consum la nivel național. Aceasta reunește 39 de membri, cu o cifră de afaceri totală de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune Cristian Popa Foto: Facebook
Economie

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune un membru al CA al BNR

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune un membru al CA al BNR, Cristian Popa, la o emisiune a Ziarului Financiar.  Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 0,3 % faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, în semestrul I 2025, PIB a crescut cu 0,3% comparativ cu semestrul I 2024, pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. „E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur” „E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur. Scenariul nostru de bază este că rămânem pe creştere economică, dar mică, între 0 şi 1, probabil sub jumătatea intervalului”, a spus Popa, citat de ZF.  „Totuşi există un risc şi suntem atât de aproape de zero creştere economică încât nu ar trebui să ne mire dacă un trimestru sau două vor fi cu minus”, a mai afirmat el.   Creşterea PIB ar fi mai degrabă mai aproape de zero – dacă economia ar stagna în termeni trimestriali pentru restul anului, creşterea ar fi de doar 0,3% în 2025, arăta, la 7 iulie, Ştefan Posea, economist la ING Bank România. 

Un maidan pentru un parc industrial (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

O comună a negociat dur un maidan de 16 hectare pe care se va construi un parc industrial

Un maidan pentru un parc industrial: Consiliul Local Lețcani a transferat oficial terenul parcului către Consiliul Județean Iași, deschizând astfel calea pentru organizarea licitațiilor de concesionare a parcelelor. Un maidan pentru un parc industrial În paralel, autoritățile județene au achitat deja investiția pentru realizarea rețelei electrice de putere, necesară viitorilor chiriași ai parcului industrial. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Următorul pas este organizarea licitațiilor de concesionare a terenurilor pe o perioadă de 49 de ani. Totuși, înainte de aceasta, este necesară oficializarea transferului printr-un proces-verbal de predare-primire, document care trebuie semnat în maximum 60 de zile, conform hotărârii adoptate recent. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Muncitorii străini, slujbe nedorite de români (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Fără „nepalezi”, România se blochează: deficit de 400.000 de muncitori în țară

Muncitorii străini, slujbe nedorite de români: atacul cu tentă rasistă petrecut în Capitală readuce în atenție tensiunile sociale generate de imigrația forței de muncă. Muncitorii străini, slujbe nedorite de români Specialiștii atrag atenția că România nu-și poate permite să respingă soluțiile care sprijină dezvoltarea economică. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Reacțiile din mediul academic nu au întârziat. Dumitru-Tudor Jijie, conferențiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a publicat o analiză amplă pe rețelele sociale, subliniind deficitul uriaș de personal din economie. Potrivit acestuia, România are nevoie de aproximativ 400.000 de angajați pentru a putea finaliza marile proiecte de infrastructură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni Foto: Facebook
Economie

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB. Cheltuielile de personal continuă să crească, ele ajungând la 5,3% din PIB în primele șapte luni din 2025, față de 5,2% în primele șapte luni din 2024. Creșterea acestor cheltuieli a fost de 7,9%, peste inflație.  Citește și: ANALIZĂ Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media Guvernul Bolojan a fost instalat la 23 iunie.  Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni Cheltuielile cu dobânzile au crescut exploziv, cu 44,8% față de primele șapte luni din 2024. De altfel, premierul Bolojan recunoștea că ele vor ajunge la 10 miliarde de euro în 2025.  Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În afară de creșterile de pensii,  cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. 

Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi Foto: Captură video
Economie

Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025

Premierul Ilie Bolojan (PNL) dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025: peste zece miliarde de euro. Citește și: Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde de euro, declară Bolojan În 2024, s-au plătit pentru dobânzi, potrivit datelor ministerului de Finanțe, 36,2 miliarde de lei, adică aproximativ 7,25 miliarde de euro. În primele șase luni din 2025, cheltuielile cu dobâznile au fost de 25,22 miliarde de lei, repsctiv circa cinci miliarde de euro. Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi „Dobânzile pe care România le plătește sunt estimate la cel puțin 2 miliarde de euro în plus, deci un surplus de fonduri de peste 10 miliarde. Românii trebuie să înțeleagă că, practic, în fiecare an, România se împrumută cu sume semnificative, uneori între 25 și 30 de miliarde de euro, doar pentru a putea funcționa în aceste condiții. Doar anul acesta, dobânzile plătite vor fi în jur de 10 miliarde de euro”, a arătat Bolojan la Antena 3.  Însă el a arătat și cum vor crește, în acest an, în continuare, cheltuielile de personal, adică salariile bugetarilor. „Cât am avut cheltuieli de personal anul trecut, în prezent nu mai avem 77 miliarde, ci aproximativ 85 miliarde pe prima jumătate a anului. Aceasta se datorează creșterilor de salarii aplicate în primăvară și la mijlocul anului, pentru că nu s-au redus cheltuielile de personal în prima jumătate a anului”, a spus el. Într-adevăr, execuția bugetară după primele șase luni arată cheltuieli de personal de 85,46 miliarde lei, față de 77,6 miliarde lei în primele șase luni din 2024. 

Producție bună de porumb în Moldova (sursa: Pexels/Balázs Benjamin)
Economie

Producția de porumb în Moldova se anunță bună după doi ani de secetă. În sudul țării, slabă

Producție bună de porumb în Moldova: în timp ce sudul României se confruntă cu efectele severe ale secetei, fermierii din județul Iași estimează rezultate promițătoare pentru recolta de porumb din 2025. Producție bună de porumb în Moldova La nivel național, culturile agricole dau semne de redresare, însă lipsa sistemelor de irigații și diferențele regionale rămân provocări majore pentru agricultori. Citește și: Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde de euro, declară Bolojan Deși campania de recoltare nu a început încă, producătorii agricoli din Iași se declară optimiști. După trei ani dificili, marcați de secetă și înghețuri târzii, anul 2025 se anunță mai bun, cu producții considerate decente. „La porumb, anul acesta stăm bine. Nu avem recorduri, dar obținem o recoltă mulțumitoare,” a declarat fermierul ieșean Cezar Musteață. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

Poșta Română scoate la închiriat clădiri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Poșta Română scoate la închiriat sute de clădiri în toată țara în încercarea de a nu falimenta

Poșta Română scoate la închiriat clădiri: în luna august, instituția a scos pe piață nu mai puțin de 471 de spații de birouri din toată țara. Poșta Română scoate la închiriat clădiri Cele mai multe se află în județele Bacău, Suceava și Vaslui (câte 28 fiecare). În Iași, Poșta Română caută chiriași pentru 11 imobile, însă clădirea centrală rămâne cea mai valoroasă și căutată ofertă. Citește și: Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde de euro, declară Bolojan Poșta Centrală din Iași, cunoscută și sub numele de Casa Balș-Sturdza, este monument istoric, are o suprafață de 943 mp și este închiriată împreună cu două garaje și terenul aferent. Ofertele pot fi depuse până la finalul lunii septembrie. Construită în anul 1842 și intrată în patrimoniul Poștei Române după cel de-al Doilea Război Mondial, „Poșta Mare” din Iași reprezintă una dintre cele mai atractive clădiri puse la dispoziție de Compania Națională Poșta Română pentru închiriere. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră