joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1193 articole
Economie

Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA

Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate cu girul politrucilor din Comitetul Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari, CIFGA, relatează Economedia. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Banca este condusă de Traian Halalai, căruia premierul Bolojan i-a cerut demisia, dar acesta nu a fost schimbat din funcție la trei luni de la solicitarea șefului Guvernului. Bolojan a reproșat conducerii Eximbank închirierea unui imobil al RAAPPS printr-un intermediar. Eximbank plătește intermediarului o chirie de zece ori mai mare decât cea plătită de intermediar către RAAPPS.  În septembrie, un membru al CIFGA, secretarul de stat Flavius Nedelcea (PSD) a fost reținut de procurorii DNA pentru că ar fi cerut ca un post din conducerea Protecției Consumatorilor Caraș Severin să fie eliberat pentru o pilă de partid. Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA Acum, Economedia scrie că Eximbank a împrumutat miliarde de lei către GSP Constanța, Liberty Galați și Electrocentrale Craiova și sunt șanse mici să recupereze banii. Împrumuturile au fost girate prin intermediul CIFGA, din care făcea parte inclusiv vicepremierul PSD Marian Neacșu, care a avut o condamnare penală.  În plus, creditele neperformante ale Eximbank ar putea încărca deficitul bugetar.  Potrivit Economedia, în 2024, Eximbank a creditat Electrocentrale Craiova - compania care furnizează apă caldă și căldură Craiovei - cu 350 de milioane de lei pentru a nu intra în faliment. Însă DeFapt.ro a scris că, în septembrie 2025, compania a cerut 350 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului ca să nu lase Craiova în frig.  Ministerul, condus de pesedistul Bogdan Ivan, nu explică cum a ajuns Electrocentrale Craiova în această situație disperată. Teoretic, compania - care în 2024 a avut pierderi de 433 de milioane de lei și a acumulat datorii de 969 de milioane de lei - este sub controlul ministerului Energiei. În fapt, ea a fost condusă de apropiați ai PSD.  Într-un răspuns către Economedia, Eximbank a susținut că: „Creditele neperformante acordate către Gabriel Comănescu, combinatul Liberty Galați și termocentrala Craiova «nu sunt parte a indicatorilor financiari ai băncii». Banca deține o poziție de capital și performanță financiară solidă”.

Eximbank, credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA, Marian Neacșu (PSD) unul dintre ei Foto: Facebook
România, în pragul colapsului economic (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Economia României se va prăbuși în 2026, avertizează un consultant fiscal: Vor fi mari turbulențe

Consultantul fiscal Radu Georgescu lansează un avertisment dur privind viitorul economiei românești, pe care o descrie ca fiind „în sevraj” după un deceniu de împrumuturi masive și dezechilibre bugetare. România, în pragul colapsului economic Într-o analiză publicată pe Facebook, pe care o redăm ca atare, acesta vorbește despre o posibilă implozie economică în anul 2026. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Această implozie va fi generată de acumularea datoriilor publice, stagnarea creșterii economice și scăderea puterii de cumpărare. Radu Georgescu: urmează prăbușirea în 2026 „In 2026 economia Romaniei va face implozie Daca vrei sa intelegi economie trebuie sa te uiti pe graficele cu datele financiare Graficele nu mint Acest grafic spune ce s-a intamplat cu economia Romaniei in ultimii 10 ani Si iti explica ce va urma Cu rosu este deficitul bugetar din Romania Cu verde este cresterea economica Faza 1 – supradoza de steroizi 2015-2021 In aceasta faza Romania a facut supradoza de steroizi ( imprumuturi) Din cauza creditelor, consumul a crescut Consumul a dus la cresterea economica Faza 2 – Blocajul economic 2022-2024 In aceasta faza deficitul a depasit cresterea economica Economia nu a mai putut sa inghita datoriile noi In 2024 am ajuns la o diferenta imensa intre deficit si crestere economica Este o mare anomalie economica sa ai deficit bugetar de 9,3% din PIB si crestere economica de doar 0,8% din PIB Faza 3 Sevrajul 2025- In acest moment steroizii ( imprumuturile) nu mai produc nicio crestere economica Economia Romaniei se ineaca cu imprumuturile imense ale statului Din acest motiv in Romania a explodat inflatia Si va creste accelerat deoarece economia produce mai putin decat imprumuturile statului Din cauza inflatiei, populatia va saraci accentuat Deoarece se reduce puterea de cumparare a populatiei, multe firme se vor inchide In anii urmatori vor fi mari turbulente economice, sociale si politice Este timpul sa invatam economie Americanii au o expresie „It's just the economy, stupid” „Este doar despre economie”

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor, arată un document privind execuția bugetară, consultat de Mediafax. Documentul mai arată că cheltuielile de personal au crescut cu 6% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cheltuielile cu investițiile au ajuns egale cu cele pentru plata dobânzilor Aceste date preliminare privind execuția bugetară arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 40 de miliarde de lei. Cheltuielile cu investițiile - așa numitele cheltuieli de capital - s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 miliarde de lei.  Cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au consumat 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult față de perioada similară din 2024.  Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 71 miliarde de lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 miliarde de lei (+13%).  Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei.

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Foto: Facebook ANAF
Economie

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări

Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Datele oficiale privind execuția bugetară pentru primele nouă luni vor fi comunicate în ultimele zile din luna octombrie. Gândul mai susține că Guvernul a reușit să încaseze din TVA numai 95 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie, o creștere de doar 7,7% (în primele nouă luni din 2024 încasase 88 de miliarde), deși inflația este de aproape 10%, iar TVA-ul a fost majorat cu două procente de la 1 august 2025. Doar urmare a inflației, creșterea de TVA trebuia să fie de 10%, deci sunt probleme și pe partea de colectare. În plus, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4% în august 2025 față de august 2024.  Cele mai mari căderi, în august 2025, față de iulie, 2026 au fost la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,7%), vânzările de produse nealimentare (-8,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%).  

Inflația urcă la 9,88% în septembrie (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Inflația urcă la 9,88% în septembrie: mărfurile nealimentare și serviciile, cele mai mari scumpiri

Rata anuală a inflației a crescut ușor în luna septembrie, ajungând la 9,88%, față de 9,85% în august, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scumpirile cele mai mari s-au înregistrat la mărfurile nealimentare (+11,09%), urmate de servicii (+10,36%) și mărfuri alimentare (+7,86%). Evoluția prețurilor din ultimele 12 luni Conform INS, indicele prețurilor de consum din septembrie 2025 comparativ cu august a fost de 100,36%, iar rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 față de decembrie 2024) a atins 8,5%. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări Pe ansamblul ultimului an, rata medie a creșterii prețurilor de consum (octombrie 2024 – septembrie 2025 comparativ cu perioada anterioară) a fost de 6,1%. În același timp, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut cu 0,5% față de august, iar inflația anuală calculată pe baza acestuia a fost de 8,6%. Explicațiile guvernatorului Mugur Isărescu Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că evoluția din septembrie era anticipată, vorbind despre o „cocoașă a inflației” estimată la un vârf de 9,6 – 9,7%. Potrivit acestuia, patru puncte procentuale din inflația actuală sunt determinate de șocuri majore de ofertă, precum: liberalizarea pieței energiei electrice (impact de 2,2 puncte procentuale), creșterea TVA-ului la 21% (impact de 1,6 puncte procentuale), majorarea accizelor (impact de 0,4 puncte procentuale). Isărescu a subliniat că aceste șocuri vor fi resorbite treptat, dacă se evită efectele secundare asupra așteptărilor inflaționiste, iar inflația ar trebui să intre în intervalul țintit până la finalul anului viitor. Prognoza BNR Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, de la 4,6% la 8,8%, estimând că nivelul real ar putea depăși 9%. Pe termen mediu, instituția anticipează o reducere a inflației la 3% până la sfârșitul anului 2026, față de 3,4% în prognoza anterioară. Creșterea inflației este alimentată și de majorarea cotei standard de TVA la 21%, aplicată din 1 august 2025, în timp ce singura cotă redusă rămasă este de 11%.

Numărul firmelor dizolvate în România a crescut (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Afacerile mici se închid pe bandă rulantă: cu 33% mai multe dizolvări de firme decât acum un an

Numărul firmelor dizolvate în primele opt luni din 2025 a ajuns la 36.171, în creștere cu 33,85% față de aceeași perioadă din 2024, când au fost înregistrate 27.023 de dizolvări, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul, pe primul loc la dizolvări de firme Capitala rămâne lider detașat, cu 7.083 de firme dizolvate între ianuarie și august 2025, o creștere de 24,77% față de anul precedent. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția După București, cele mai multe dizolvări s-au înregistrat în: Cluj – 2.017 firme (+42,14%) Ilfov – 1.867 firme (+24,47%) Constanța – 1.812 firme (+22,37%) Timiș – 1.508 firme (+25,23%) Brașov – 1.363 firme (+52,63%) Iași – 1.308 firme (+26,99%) Prahova – 1.236 firme (+51,84%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme desființate au fost înregistrate în: Ialomița – 181 firme (+31,16%) Covasna – 214 firme (+58,52%) Călărași – 241 firme (+17,56%) Mehedinți – 250 firme (+41,24%) Harghita – 269 firme (+8,91%) Creșteri record în Olt, Maramureș și Alba Cele mai mari creșteri procentuale s-au consemnat în: Olt – +91,09% Maramureș – +75,29% Alba – +73,99% Singurul județ care a raportat o scădere ușoară a numărului de dizolvări este Dâmbovița, cu un minus de 0,21% față de 2024. Comerțul, domeniul cel mai afectat Cel mai mare număr de firme dizolvate s-a înregistrat în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 8.265 de dizolvări la nivel național – o creștere de 12,19% comparativ cu anul trecut. Pe locurile următoare se află: Construcțiile – 3.074 firme dizolvate (+11,7%) Activitățile profesionale, științifice și tehnice – 3.030 firme (+14,25%) Industria prelucrătoare – 2.579 firme (+14,01%) Luna august, una dintre cele mai active din an Doar în luna august 2025, ONRC a raportat 4.635 de dizolvări de firme, cele mai multe fiind în: București – 877 firme Constanța – 263 firme Cluj – 252 firme Ilfov – 234 firme Brașov – 183 firme Creșterea accentuată a dizolvărilor indică o dinamică economică fragilă, marcată de incertitudine și de provocări financiare tot mai mari pentru mediul de afaceri românesc în 2025.

Cotnari a livrat, intermediarul nu a plătit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Nici dacă ești ditamai compania nu scapi de țepe în România: cum a pierdut Cotnari milioane

Cramele Cotnari au deschis o acțiune în instanță la Tribunalul Iași, solicitând obligarea unei companii, alături de patronii acesteia, la plata a 2,83 milioane lei. Cotnari a livrat, intermediarul nu a plătit Litigiul a pornit de la un contract comercial semnat în ianuarie 2023, prin care Cramele Cotnari livra produse către Maxi Prod A&M pentru revânzare. Contractul îi includea ca garanți (fidejusori) și pe Anca și Nelu Cîrlescu. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Până în iunie 2023, Cramele livraseră marfă în valoare de 2,56 milioane lei, din care au fost achitați doar 103.200 lei, plus bonificații de 112.700 lei. A rămas neachitată suma de 2,35 milioane lei. Între timp, Maxi Prod A&M și-a schimbat denumirea în ATQ Commercial SRL, a intrat în insolvență, apoi în faliment, motiv pentru care Cramele Cotnari au cerut recuperarea integrală a datoriei de la garanți, conform clauzelor contractuale.  Continuarea, în Ziarul de Iași.

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: în 2024, România a înregistrat cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia din 2020, când PIB-ul a căzut cu 3,6%. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Însă estimările recente ale Băncii Mondiale arată că 2025 ar putea fi un an mult mai rău, din această perspectivă.  INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013 În 2024, PIB-ul a crescut, față de 2023, cu doar 0,9%, arată datele anuale semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică, azi. În 2023, creșterea PIB-ului a fost de 2,3%, în 2022 - 4,2%, iar în 2021 - 5,6%.  Tot azi, INS a arătat că PIB-ul a crescut în trimestrul II din 2025 față de același semestru din 2024 cu doar 0,3%. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446486,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024”, arată INS.  Acum trei zile, un studiu al Băncii Mondiale arăta că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie.  Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

Abuzul ANAF de a inactiva firme pentru absența administratorului de la sediu, corectat de instanță (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Abuzul ANAF de a inactiva firme pentru absența administratorului de la sediu, corectat de instanță

ANAF, obligat de instanță să reactiveze firme pe care le-a inactivat abuziv pe baza unei interpretări absurde a legii. Tribunalul București a decis joi să suspende executarea deciziei ANAF de inactivare a unei firme al cărei administrator nu fusese găsit de inspectorii fiscali la sediul societății comerciale. Abuz al ANAF, corectat în instanță Așa cum DeFapt.ro a scris în exclusivitate, Fiscul a inactivat 1.411 societăți comerciale din acest motiv numai în perioada 17 iunie - 17 septembrie a.c. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Potrivit unei interpretări bizare a ANAF, atunci când un inspector fiscal se prezintă la sediul unei firme, acolo trebuie să se afle administratorul societății. Tot potrivit unui articol exclusiv al DeFapt.ro, din punctul de vedere al ANAF, faptul că mai multe firme pot avea sediul la aceeași adresă, deși legal, indică o suspiciune. Citește și: EXCLUSIV De ce ANAF inactivează abuziv firme "curate", fără datorii la stat: se uită la adresă, nu la bilanț Potrivit "analizelor" Fiscului, firmele înființate doar pentru a fi paravan pentru altele sau pentru a se sustrage de la plata TVA și a altor taxe preferă să închirieze un spațiu pus la dispoziție de către companii de profil.

Care este capitala europeană cu cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare Foto: Facebook
Economie

Care este capitala europeană cu cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare

Care este capitala europeană cu cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare: București, potrivit unui raport Household Energy Price Index (HEPI) pe luna septembrie.  Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Raportul, citat de news.ro, a analizat prețurile din 33 de capitale europene. Capitala europeană cu cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare Dacă se elimină raportarea la puterea de cumpărare, Bucureștiul este pe locul nouă în topul prețurilor la energie. Raportul este realizat de Energie-Control Austria, MEKH – Hungarian Energy and Public Utility Regulatory Authority şi VaasaETT, în colaborare cu autorităţi de reglementare şi operatori din 33 de ţări europene: toate statele membre UE, plus Marea Britanie, Norvegia, Elveţia, Serbia, Muntenegru şi Ucraina. Conform raportului HEPI, Bucureşti este a noua cea mai scumpă dintre capitalele UE, cu un preţ de 27,5 eurocenţi/kWh, peste media europeană (EU-27) de 25,43 eurocenţi/kWh. Bucureştiul este pe primul loc la preţul energiei electrice ajustat la puterea de cumpărare, fiind urmat de Praga, Berlin şi Varşovia. Raportul Comisiei Europene – Market Observatory for Energy (Quarterly Report on European Electricity Markets, Q1 2025), elaborat de DG Energy, care analizează pieţele angro şi retail de energie electrică în statele membre UE, folosind date oficiale Eurostat, ENTSO-E şi S&P Global Platts, arată că în România, preţul mediu angro în T1 2025 a fost de 148,3 de euro/MWh, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, situându-se peste media europeană şi peste valorile înregistrate în Cehia (120 de euro/MWh) şi Polonia (116 euro/MWh).

Majorarea TVA devine tot mai probabilă (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

TVA, foarte probabil să crească până la 24% în 2026, avertizează economiștii (CFA)

Majorarea TVA devine tot mai probabilă. România s-ar putea confrunta, începând cu 2026, cu o nouă creștere a taxei pe valoarea adăugată (TVA), avertizează Alexandra Smedoiu, vicepreședinta Asociației CFA România. Majorarea TVA devine tot mai probabilă Potrivit acesteia, statul ar putea majora cota actuală de 19% la 22% sau 23%, iar într-un scenariu pesimist, chiar la 24%, nivelul existent înainte de reducerea fiscală din 2016. Citește și: Record mondial: judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri. În trecut, ÎCCJ a salvat-o de la excludere Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de prezentare a raportului „FY2026 Macroeconomic Outlook”, publicat marți de Asociația CFA România. TVA, instrumentul preferat al statului pentru creșterea încasărilor „Dacă ne uităm la zona de cheltuieli, unde nu vom vedea reduceri consistente anul acesta, este clar că deficitul bugetar va rămâne ridicat. De aceea, nu cred că am văzut ultimele majorări de taxe. Probabil vor fi anunțate altele în decembrie, cu aplicabilitate din ianuarie 2026”, a explicat Alexandra Smedoiu. Vicepreședinta CFA România susține că statul se va concentra pe taxele indirecte, deoarece acestea aduc venituri rapide și ușor de colectat. „Nu ar fi exclus să mai vedem o creștere la TVA. Cota de 21% ar plasa România la media Uniunii Europene, dar există țări cu 24%. Noi am avut această cotă, deci o revenire nu ar fi imposibilă. Din contră, aș spune că este probabilă”, a precizat Smedoiu. Creșterea TVA ar putea alimenta inflația Deși o majorare a TVA ar ajuta statul să colecteze mai multe taxe, aceasta ar avea efecte directe asupra inflației. „Taxele indirecte sunt cea mai rapidă metodă de a aduce bani la buget, dar ele se reflectă imediat în prețuri. Din acest motiv, inflația va rămâne ridicată și în 2026”, a avertizat reprezentanta CFA România. Pe lângă TVA, Smedoiu anticipează noi creșteri ale accizelor, parțial determinate de obligațiile europene, dar și de nevoia de venituri suplimentare la buget. Impozitul progresiv, o temă posibilă după 2027 Alexandra Smedoiu a reamintit și că guvernul are în plan o reformă a impozitelor pe proprietate și, posibil, o nouă abordare privind impozitarea persoanelor fizice începând din 2026. Totuși, impozitul progresiv, intens discutat în mediul politic, ar putea deveni o realitate abia după 2027 sau 2028. „Totul depinde de contextul politic al următoarelor 12 luni. O impozitare mai mare înseamnă însă o scădere a investițiilor firmelor și o reducere a puterii de cumpărare a populației.  Chiar dacă salariul minim va crește, efectul real în economie va fi redus, pentru că există deja venituri suplimentare neimpozitate”, a explicat Smedoiu. Adrian Codirlașu: „România rămâne expusă riscului de retrogradare” La rândul său, Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a declarat că, deși România a evitat o retrogradare a ratingului de țară în 2025, riscul persistă și pentru anul viitor. „România are cele mai mari deficite gemene – bugetar și de cont curent – dintre țările cu rating investment grade. Ce ne menține în această categorie este apartenența la UE și accesul la fondurile europene. Însă, dacă deficitul bugetar va continua să crească, riscul de downgrade rămâne real”, a avertizat Codirlașu. Raportul CFA România: o privire asupra anului 2026 Asociația CFA România a prezentat marți a doua ediție a raportului „FY2026 Macroeconomic Outlook”, un document ce include previziunile economice și fiscale pentru următorii doi ani. Experții CFA avertizează că România trebuie să adopte măsuri fiscale coerente și sustenabile, pentru a evita o deteriorare a ratingului de țară și o pierdere a încrederii investitorilor. Potrivit raportului, TVA-ul majorat, creșterea accizelor și reforma fiscală rămân principalele direcții prin care statul va încerca să stabilizeze finanțele publice – însă costul acestor măsuri va fi resimțit de întreaga economie.

Dezastru în turism, în august, lună de vârf Foto: Facebook Romania Travel/Constantin Rotar
Economie

Dezastru în turism, în august, lună de vârf: cădere de 4,8% a înnoptărilor - INS

Dezastru în turism, în august 2025, lună de vârf pentru vacanțe: Institutul Național de Statistică (INS) anunță o cădere de 4,8% a înnoptărilor, față de august 2024.  Citește și: Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: unde îi mută pe angajații primăriilor „În luna august 2025, comparativ cu luna august 2024, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 4,6% și respectiv cu 4,8%”, arată INS.  Dezastru în turism, în august, lună de vârf Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna august 2025 a fost de 43,5% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 3,1 puncte procentuale faţă de luna august 2024.   Numărul turiștilor străini care au vizitat România a crescut cu peste 7%, în august 2025, comparativ cu august 2024. Cei mai mulți au venit din Germania, Italia și Israel.  În Teleorman au sosit 103 turiști străini în primele opt luni ale anului. În Tulcea, unde se află Delta Dunării, doar 4.729, față de Mehedinți - 7.289 sau peste 20.000 în Maramureș și circa 38.000 în Suceava.  La mare, numărul turiștilor a crescut, dar a scăzut puternic cel al celor cazați în stațiunile montane. 

România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Efectul austerității: România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE

Efectul austerității: România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în august, arată datele Eurostat. Oficiul european de statistică arată vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,1% în zona euro şi au rămas stabile în Uniunea Europeană, în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025.  Citește și: Delir Dan Diaconescu la postul lui Sebastian Ghiță, RTV: Călin Georgescu va câștiga ca Nelson Mandela În schimb, în România, ele s-au prăbușit, căderea fiind mult mai dramatică decât în Polonia. România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE „Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri lunare ale volumului total al comerțului cu amănuntul au fost înregistrate în Lituania (+1,7 %), Cipru și Malta (ambele +1,5 %), precum și în Suedia (+1,1 %). Cele mai mari scăderi au fost observate în România (-4,0 %), Polonia (-0,8 %), Luxemburg și Portugalia (ambele -0,7 %)”, scrie Eurostat.  „În luna august 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna iulie 2025, atât ca serie brută cu 7,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,0%.   Faţă de luna august 2024 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna august 2025, a scăzut atât ca serie brută cu 4,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,1%”, a arătat, tot azi, INS.  Cele mai mari căderi, în august 2025, față de iulie, 2026 au fost la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,7%), vânzările de produse nealimentare (-8,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%).  

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un leu kilowatt-ul pentru toți consumatorii casnici Foto: Rasunetul
Economie

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un leu kilowatt-ul pentru toți consumatorii casnici

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un leu kilowatt-ul pentru toți consumatorii casnici: „E foarte tentant să vii și să spui plafonăm la 1 leu. Cred că cu măsuri atât de brutale nu vei reuși niciodată să câștigi încrederea piaței și a partenerului economic. Cred foarte mult că măsura asta putem să o facem pentru toți consumatorii casnici din niște mecanisme foarte clare, împreună cu producătorii și cu furnizorii, într-o discuție aplicată punctual pentru consumatorul casnic”, a spus el, citat de Profit.  Citește și: Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an: „Suntem în cursul efectuării unor constatări” Însă el a fost mai puțin clar în ceea ce privește „mecanismele clare” care vor duce la acest preț, strict pentru consumatorii casnici. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un leu kilowatt-ul pentru toți consumatorii casnici „Și sunt niște mecanisme pe care cred că le știm cu toții, nu aș vrea să intru acum în detaliu, eu vreau să spun doar că vreau să fim parteneri în gândirea asta și din punct de vedere economic poate să fie un calcul care să ne ducă la 1 leu, 1 leu și un pic atunci când vorbim despre prețul la consumatorul casnic. Mă refer prețul final cu toate accesoriile și cu toate tarifele plus taxe și TVA”, a mai afirmat demnitarul PSD.  Azi, el a vorbit și despre impactul devastator al liberalizării prețului la energie: „Va fi o formulă în care atingem și un element foarte important de stabilizare, de reducere a inflației, pentru că șocul de la 0,68 la 1,50-1,55 lei, știți și dumneavoastră, în societate a fost unul devastator, plus toate știrile și breaking news-urile care au venit după asta”.  Însă chiar ministrul Energiei remarca, acum câteva zile, că prețurile la energie au început să scadă, de la 1,55 lei/kwh la sub 1,30 lei. „Suntem în situaţia în care deja avem patru furnizori care dau energie electrică sub 1,30 lei, care era preţul plafonat maxim pentru persoane fizice, consumatori casnici. Iar ceea ce îi îndemn pe oameni e ca, până când vom scădea cu totul preţurile pe întreaga piaţă de la 1,55 lei, de exemplu, cât era imediat după liberalizare în prima săptămână de mandat pe care am avut-o la energie, să se uite exact pe comparatorul de preţuri pe site-ul ANRE, să vadă care sunt ofertele pe care le au în judeţul de care aparţin şi, în mod total gratuit, să se ducă la un alt operator de furnizare, care vine cu oferte la 1,10 lei, 1,20 lei, 1,25 lei”, a spus Bogdan Ivan, la Digi 24.

Criza bugetară SUA crește prețul Bitcoin (sursa: Pexels/David McBee)
Economie

Bitcoin a depășit valoarea de 125.000 de dolari, cel mai ridicat nivel de când există

Criza bugetară SUA crește prețul Bitcoin. Bitcoin a atins duminică un nou maxim istoric, depășind pragul de 125.000 de dolari, pe fondul paraliziei bugetare din Statele Unite. Criza bugetară SUA crește prețul Bitcoin Cotația celei mai populare criptomonede din lume a urcat până la 125.689 de dolari, depășind precedentul record stabilit în luna august 2025, când valoarea atinsese aproximativ 124.500 de dolari. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Evoluția ascendentă a Bitcoinului este pusă pe seama incertitudinii economice din SUA, generate de blocajul bugetar prelungit. Reticența investitorilor față de activele tradiționale i-a determinat să se refugieze în active digitale, ceea ce a dus la o creștere rapidă a valorii Bitcoinului. Sprijinul lui Donald Trump pentru criptomonede Un alt factor care a impulsionat piața este sprijinul exprimat public de președintele american Donald Trump și de membrii familiei sale față de criptomonede. Aceștia sunt implicați în diverse inițiative legate de activele digitale, consolidând încrederea investitorilor și contribuind la ascensiunea spectaculoasă a Bitcoinului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră