joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1193 articole
Economie

Cum îți protejezi banii online – ghid practic BT de evitare a fraudelor

Banii munciți cu greu pot dispărea într-o clipă dacă nu ești atent online. Pe lângă tipurile de fraude pe care le știm deja — phishing prin pagini false de Internet Banking, reclame/lean false care promit câștiguri rapide, mesaje prin SMS/WhatsApp/e-mail, spoofing telefonic și tentative care profită de migrarea aplicațiilor (de ex. trecerea la BT Go) — există multe alte scheme la care infractorii apelează. Mai jos găsești o variantă clară, practică, care include toate aceste tipuri și explică cum le poți evita. Tipuri de fraude frecvente Phishing prin pagini false de Internet BankingFraudatorii clonează pagini precum BT24 sau NeoBT (sau alte servicii bancare) — uneori chiar prin reclame sponsorizate — pentru a lua datele tale de logare. Pagina arată identic, dar scopul ei este să obțină userul și parola. Reclame false și scheme „profit rapid”Postări sau reclame care folosesc imaginea unei bănci sau a unor persoane publice și promit profituri mari din investiții minime. Linkurile cer date personale sau bancare și pot redirecționa către site-uri false. Mesaje prin SMS, WhatsApp, e-mailMesaje care par a veni de la bancă și cer „confirmarea” datelor, actualizarea cardului sau introducerea unui link. BT (ca și alte bănci serioase) nu solicită niciodată parole, CVV sau coduri OTP prin aceste canale. Spoofing telefonicApeluri în care atacatorii se prezintă ca angajați ai băncii și cer date sensibile (user, parolă, OTP, CVV). Nu oferi astfel de informații la telefon. Fraude legate de migrarea aplicațiilor (ex. la BT Go)Confuzia creată în timpul schimbării unei aplicații bancare e exploatată: apare informație falsă, linkuri sau apeluri care „ajută” la migrare, dar fură datele. SIM swap (schimbarea cartelei)Atacatorii conving operatorul să mute numărul tău pe o cartelă controlată de ei, primind astfel codurile OTP trimise prin SMS. Skimming / e-skimmingLa bancomat sau POS se pot monta dispozitive care copiază datele cardului; online, site-uri compromise pot fura informațiile cardului (Magecart). Aplicații false și malware pe mobilAplicații care imită servicii legitime, dar fură date sau instalează programe malițioase. De obicei provin din magazine neoficiale sau sunt promovate prin reclame. Scam-uri prin coduri QRUn QR dintr-un anunț sau afiș te poate trimite către o pagină falsă care cere plata sau date sensibile. Romance scams (înșelătorii sentimentale)Persoane care creează relații online pentru a cere bani sau pentru a obține informații personale. Fake tech supportFerestre pop-up sau apeluri care pretind că PC-ul tău e infectat și cer acces remote sau plata unei „reparații”. Business Email Compromise (BEC) și facturi falseÎnșelătorii vizând companii: e-mailuri care par de la manageri sau furnizori și cer plata către conturi frauduloase. Deepfake și spoofing avansatVocea sau video fals (deepfake) folosite pentru a convinge victimele să trimită bani sau să ofere informații.  Cum poți evita aceste fraude – reguli simple, eficiente •    Verifică mereu adresa URL înainte de a introduce date. Caută HTTPS și numele exact al domeniului; atenție la litere în plus sau subdomenii suspecte.•    Nu accesa linkuri din mesaje suspecte. Dacă ți se cere să „actualizezi” ceva, intră direct de pe site-ul oficial.•    Nu oferi niciodată parola, PIN-ul, CVV-ul sau codurile OTP. Banca nu va cere aceste informații prin telefon sau mesaje.•    Folosește 2FA peste aplicație, nu SMS. Preferă Google Authenticator, Authy sau o cheie hardware (YubiKey). SMS-urile pot fi interceptate prin SIM swap.•    Descarcă aplicații doar din Google Play sau App Store. Verifică dezvoltatorul și recenziile; nu acorda permisiuni inutile.•    Evită Wi-Fi public pentru operațiuni financiare. Dacă trebuie, folosește un VPN de încredere.•    Activează alertele pentru tranzacții. Primirea notificărilor în timp real te ajută să detectezi imediat operațiuni neautorizate.•    Folosește un manager de parole. Nu folosi aceeași parolă pe mai multe site-uri.•    Fii sceptic la oferte „prea bune”. Orice promisiune de câștig rapid care cere bani sau date personale este, cel mai probabil, o înșelătorie.•    Protejează-ți SIM-ul. Cere operatorului să adauge un cod PIN pe contul tău și raportează imediat dacă rămâi fără semnal neașteptat.•    Verifică POS/ATM înainte de utilizare — dacă cititorul pare modificat, schimbă aparatului sau banca. Ce faci dacă ai fost victima unei fraude? 1.    Contactează imediat banca pentru blocare carduri și conturi.2.    Schimbă parolele și 2FA la conturile afectate.3.    Păstrează dovezi: capturi de ecran, e-mailuri, numere de apel.4.    Anunță autoritățile (poliție) și, dacă e cazul, centrul de răspuns la incidente cibernetice.5.    Monitorizează soldurile și rapoartele financiare pentru identificarea furtului de identitate. Protecția începe cu doi pași: informare și precauție. Multe fraude funcționează prin exploatarea încrederii sau a grabii — oprește-te un moment, verifică sursa și folosește canalele oficiale ale băncii. Dacă ai dubii, intră direct pe site-ul oficial al băncii sau sună la numărul de pe card. Vigilența ta salvează timp și bani. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online  

Cum îți protejezi banii online – ghid practic BT de evitare a fraudelor (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
PNRR, risipit cât 23 de catedrale (sursa: Facebook/Agenția de știri Basilica)
Economie

Fost secretar de stat: România pierde doar din PNRR cât 23 de catedrale ale mântuirii

Într-o postare devenită rapid virală, fostul secretar de stat Marius Vasiliu ironizează comparațiile frecvente dintre banii investiți în Catedrala Mântuirii Neamului și lipsa investițiilor în infrastructură sau sănătate. Vasiliu explică – cu cifre concrete – că România a pierdut, doar în ultimii patru ani, fonduri din PNRR echivalente cu costul a 23 de astfel de catedrale. PNRR, risipit cât 23 de catedrale Mesajul său pune în perspectivă modul în care se irosesc oportunitățile de dezvoltare, arătând că problemele nu țin de construcția unui lăcaș de cult, ci de incapacitatea administrativă și politică de a valorifica resursele europene. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple „Care mă cunoașteți știți că nu-s un tip religios. Da, am o relație specială cu The Beardman (pentru care Îi mulțumesc și pe această cale), dar asta e între noi doi, nu e treaba voastră, ca s-o explic. Băi, da' nu mai pot cu voi ăștia care tot echivalați banii dați pe Catedrala Mântuirii/Națională cu jdespitale, jdekilometri de autostradă, jdeșcoligrădinițecreșe, jdedeetc. Mno, o spuneți de parcă cu banii dați se rezolva toată infrastructura Ro; sau mai rău, de parcă nu s-ar fi dat bani pentru problemele istorice ale Ro și în schimb s-au dus aici, la Catedrală și de aia nu avem ale jde ce vreți voi." Catedrala: 300 de milioane de euro "Hai cu banu' jos, pe hîrtie: Catedrala, 300 mil euro. Și punem și banii pierduți de Ro, doar în ultimii 4 ani, gratis unii alții aproape. Din PNRR -ul ăla mult hulit, dar și iubit, funcție de interese de propagandă: - Sănătate - de cinci ori mai mult - 1,5 miliarde de euro; doar spitale, policlinici, cabinete medicale. Știți că trebuia să avem 26 de spitale noi. Acum planul e de 8. - Transporturi - la fel, de 5 ori mai mult - 1,5 miliarde de euro, căi ferate și trenuri noi Fără Metroul de la Cluj - 300 de milioane de euro. N-a putut face Boc metroul din cauza la Catedrală? Mai vreți? - Uite, pierdem 230 de milioane de euro pentru că nu reușim o reformă de bun simț - magistrații să nu mai iasă la pensie la 45-48 de ani, cu pensii mai mari decât salariile. - O să mai pierdem alte vreo două catedrale (700 de milioane de euro) pentru că nu putem scăpa de blestemul de a numi niște conduceri profi la AMEPIP și la cîteva companii de stat decît prin șmecherii. Total PNRR 7 miliarde de euro! Cît de vreo 23 de catedrale." „Măcar ăștia au făcut o clădire” "Deci, o lăsăm mai moale cu ce făceam cu banii ăștia? Că parcă sîntem în bancul cu ăla care și-ar fi putut lua Ferrari dacă se lăsa de fumat. Băi, măcar ăștia au făcut ceva cu banii ăștia. O clădire; că smerenie (și nici aici nu mai înacape nimeni de cîtă critică se revarsă pe subiect), că nesmerenie, nu știu, măcar o să fie un pic de turism - da, știu, voi ăștia toți v-ați dus fierți de evlavie sau pe artă la Sagrada, la Nôtre Dame, la Domkirche St. Stephan ori la Vatican sau la Dom la Milano. Nu știu cum să vă zic, dar la cum s-au mișcat lucrurile în țara asta pînă acum w nevoie de mult "Doamne ajută!"."

Recesiune în România, semnalul dat de Carrefour (sursa: Pexels/SHOX art)
Economie

România, practic în recesiune, susține un consultant financiar care explică de ce pleacă Carrefour

Consultantul financiar Radu Georgescu a atras atenția, într-o analiză publicată recent, asupra datelor financiare comunicate de Carrefour, care indică o deteriorare semnificativă a consumului în România și posibila intenție a companiei de a se retrage de pe piața locală. Scădere accentuată a vânzărilor în trimestrul al treilea din 2025 Potrivit analizei, vânzările Carrefour România au scăzut cu 2,5% în trimestrul al treilea din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deși procentul pare modest, efectul real este mult mai grav: în contextul unei inflații oficiale de aproximativ 10% și al deschiderii de noi magazine, volumul vânzărilor a înregistrat o scădere estimată de cel puțin 15%. „Este o scădere foarte mare”, subliniază Radu Georgescu, considerând că aceste date arată o contracție puternică a consumului intern. Consumul din România scade din cauza măsurilor de austeritate În raportul financiar recent, compania Carrefour explică scăderea vânzărilor prin diminuarea consumului pe fondul măsurilor de austeritate introduse de noul Guvern. Consultantul consideră că aceasta reprezintă „cel mai puternic mesaj de avertizare economică transmis de o companie multinațională în ultimii ani”. Documentul este unul oficial, destinat acționarilor și depus la Bursa din Paris, ceea ce conferă concluziilor sale un grad ridicat de credibilitate. Semnal de recesiune pentru economia românească Datele financiare prezentate de Carrefour confirmă, potrivit lui Radu Georgescu, ceea ce resimt deja companiile antreprenoriale: creșterea prețurilor, taxele suplimentare și inflația au dus la o scădere accentuată a puterii de cumpărare. „Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2025”, afirmă el, explicând că marile companii internaționale oferă adesea primele semnale ale crizelor economice. De ce contează datele publicate de Carrefour Carrefour este singurul lanț internațional de retail care publică date detaliate despre activitatea sa în România: evoluția organică, volumele vândute și marjele comerciale. Alți retaileri importanți, precum Kaufland, Lidl sau Penny, nu sunt listați la bursă și, prin urmare, nu sunt obligați să prezinte situații financiare complete. Aceasta face ca raportările Carrefour să fie un barometru relevant pentru starea reală a economiei românești, mai ales în ceea ce privește consumul populației. „Urmează o perioadă economică foarte complicată” În concluzie, Radu Georgescu avertizează că România se află în fața unei perioade economice dificile, în care scăderea consumului, presiunea fiscală și incertitudinile guvernamentale ar putea duce la noi dezechilibre. „Pe scurt, Carrefour confirmă ceea ce simt deja firmele antreprenoriale din România. Urmează o perioadă foarte complicată din punct de vedere economic”, a transmis consultantul financiar.

Benzina și motorina, mai scumpe (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Vești proaste: prima scumpire a benzinei și motorinei după luni de ieftinire

După o lună de ieftiniri consecutive, prețurile la carburanți au crescut vineri, 24 octombrie, în majoritatea stațiilor din Iași. Benzina și motorina, mai scumpe Potrivit platformei peco-online.ro, benzina și motorina s-au scumpit cu 4 bani pe litru, marcând prima majorare din luna octombrie. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă În prezent, benzina standard costă între 7,36 și 7,46 lei/litru, iar motorina între 7,55 și 7,65 lei/litru, în funcție de rețea și zonă. Specialiștii asociază această evoluție cu posibilele efecte ale sancțiunilor economice impuse de SUA Rusiei, care ar putea influența piețele energetice globale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Creștere record a firmelor nou-înființate (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Economie

Creștere fără precedent de firme înființate după ce Nicușor Dan a câștigat alegerile

După victoria lui Nicușor Dan la alegeri, românii își recapătă încrederea în economie:s-a înregistrat o creștere record de firme nou-înființate. Creștere record a firmelor nou-înființate Potrivit economistului Iancu Guda, perioada iunie–august 2025 a înregistrat cel mai mare număr de SRL-uri din ultimii 35 de ani – 26.122 de companii, cu 64% mai multe decât în 2024, generând peste 20.000 de locuri de muncă. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă În județul Iași, dinamica antreprenorială este la rândul ei remarcabilă, cu 4.661 de firme și PFA-uri noi în primele nouă luni ale anului, majoritatea înființate după alegerile prezidențiale. Specialiștii explică acest fenomen prin stabilitatea politică și economică, păstrarea ratingului de țară și continuarea parcursului proeuropean, care au stimulat mediul de afaceri. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cine poate primi ajutor pentru încălzire în sezonul 2025-2026 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cine poate primi ajutor pentru încălzire în sezonul 2025-2026 și cum se depune cererea

A început oficial perioada de depunere a cererilor pentru ajutorul de încălzire aferent sezonului rece 2025–2026. Care este venitul lunar maxim Familiile cu venituri reduse pot solicita sprijin financiar până la 20 noiembrie 2025, fie la sediul primăriei, fie online, în baza Legii nr. 226/2021 privind măsurile de protecție socială pentru consumatorii vulnerabili de energie. Citește și: Bolojan a desființat unul din proiectele lui Burduja: inutila extindere a electrocentralei Craiova Ajutorul pentru încălzire se va acorda pentru perioada noiembrie 2025 – martie 2026, persoanelor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate: venit net lunar per membru de familie: maximum 1.386 lei; venit net lunar pentru persoanele singure: maximum 2.053 lei. La evaluarea eligibilității se iau în calcul atât veniturile bănești, cât și cele în natură. Solicitantul este obligat să declare corect componența familiei, veniturile tuturor membrilor, precum și bunurile deținute. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I Foto: Visit Estonia
Economie

Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I

Indicele competitivității fiscale 2025: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I pentru al 12-lea an consecutiv. Indicele este alcătuit de Tax Foundation, un think tank din Washington DC, și face un clasament doar pentru statele membre ale OECD, deci situația României nu este evaluată. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Indicele competitivității fiscale: Estonia, care are cotă unică de impozitare, este pe locul I Letonia este pe locul II în clasament, Lituania - locul cinci, iar Ungaria - care de asemeena are cotă unică - este pe locul nouă, o ușoară cădere față de 2024. Statele OECD cu cele mai proaste sisteme fiscale - care afectează competitivitatea lor - sunt Franța și Italia. Tax Foundation scrie că Franța și-a înrăutățit situația, crescând rata impozitului pe profit.  Cum explică Tax Foundation prezența pe primul loc al Estoniei: „În primul rând, are o rată de impozitare de 22% asupra veniturilor corporative, care se aplică numai profiturilor distribuite. În al doilea rând, are un impozit fix (Nota red: cotă unică) de 22% asupra veniturilor individuale, care nu se aplică veniturilor personale din dividende. În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai valorii terenurilor, și nu valorii bunurilor imobiliare sau a capitalului. În cele din urmă, are un sistem fiscal teritorial care scutește 100% din profiturile din străinătate obținute de societățile naționale de la impozitarea internă, cu puține restricții”.  Letonia, care este locul II în clasament, „a adoptat recent sistemul estonian de impozitare a societăților comerciale, dispune, de asemenea, de un sistem relativ eficient de impozitare a veniturilor din muncă”, arată Tax Foundation.  De ce este Lituania pe locul cinci? „Rata impozitului pe profit în Lituania este de 16%, cu mult sub media OCDE de 24,2%. Impozitele pe muncă în Lituania sunt mai mici decât media, ceea ce permite guvernului să obțină venituri din impozitele pe salarii cu foarte puține distorsiuni”, arată Tax Foundation.  Ungaria a căzut de pe locul șapte, în 2024, pe nouă, în 2025. Tax Foundation arată că are un TVA foarte mare, de 27%, acesta fiind una din slăbiciunile sistemului de taxare. Însă: „Ungaria are cea mai mică rată de impozitare a societăților comerciale din OCDE, de 9%. Venitul personal este impozitat cu o rată fixă de 15%”.  De ce Franța este pe ultimul loc „Franța are cel mai puțin competitiv sistem fiscal din OCDE. Are cea mai mare rată maximă a impozitului pe profit din OCDE, de 36,13 %, incluzând multiple suprataxe și impozite distorsionante pe producție. De asemenea, aplică multiple impozite distorsionante pe proprietate, cu taxe separate pe proprietăți imobiliare, active bancare și tranzacții financiare, pe lângă un impozit pe avere aplicat bunurilor imobiliare”, se arată în clasament.  Italia este pe penultimul loc. Locurile 33-36 sunt ocupate de: Portugalia, Spania, Polonia și Columbia.  „Un cod fiscal competitiv este unul care menține rate marginale de impozitare scăzute. În lumea globalizată de astăzi, capitalul este extrem de mobil. Companiile pot alege să investească în orice număr de țări din întreaga lume pentru a găsi cea mai mare rată de rentabilitate. Acest lucru înseamnă că companiile vor căuta țări cu rate de impozitare mai mici asupra investițiilor pentru a-și maximiza rata de rentabilitate după impozitare. Dacă rata de impozitare a unei țări este prea mare, aceasta va determina investițiile să se îndrepte către alte țări, ceea ce va duce la o creștere economică mai lentă. În plus, ratele marginale de impozitare ridicate pot împiedica investițiile interne și pot duce la evitarea impozitelor”, scrie Tax Foundation.   

TVA mărit, pierderi uriașe în HoReCa (sursa: Facebook/Florin Jianu)
Economie

Turismul și HoReCa ar fi afectate catastrofic de o creștere de TVA la 21%, susțin patronatele

O posibilă creștere a TVA-ului la 21% pentru sectorul HoReCa ar putea avea efecte economice negative semnificative, avertizează Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR). TVA mărit, pierderi uriașe în HoReCa Potrivit acestuia, măsura ar duce la pierderi de aproximativ 10 miliarde de lei din cifra de afaceri a domeniului, precum și la diminuarea veniturilor bugetare și a competitivității. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD „Nu vedem în continuare măsuri de relansare economică. Vedem doar discuții despre majorarea taxelor și impozitelor, inclusiv despre o posibilă creștere a TVA în domeniul HoReCa – o măsură eronată în opinia noastră”, a declarat Florin Jianu în cadrul unei conferințe de presă organizate marți. Conform datelor prezentate de acesta, turismul a înregistrat deja o scădere de aproximativ 30%, potrivit INS. O eventuală creștere a TVA la nivelul standard ar putea genera o pierdere a cifrei de afaceri de circa 10 miliarde de lei, afectând mii de afaceri din domeniu. Jianu a reamintit că reducerea cotei de TVA și introducerea voucherelor de vacanță au avut un efect benefic direct asupra industriei ospitalității: în doar câțiva ani, cifra de afaceri a sectorului s-a triplat, de la 22 de miliarde la 66 de miliarde de lei. „Pe fondul actualei instabilități economice și al discuțiilor despre creșterea fiscalității, ne așteptăm la o diminuare a cifrei de afaceri și, implicit, a veniturilor la bugetul de stat”, a avertizat președintele IMM România. IMM România cere menținerea cotei reduse de TVA și susținerea turismului Consiliul Național al IMM-urilor solicită ca Pachetul 3 de reforme economice să includă menținerea cotei reduse de TVA la 11% pentru sectorul HoReCa și sprijinirea turismului ca prioritate națională. Reprezentanții IMM-urilor consideră că această măsură ar consolida competitivitatea industriei ospitalității, unul dintre sectoarele-cheie pentru economia românească. Antreprenorii cer reducerea birocrației și a prețului la energie Printre principalele revendicări ale mediului de afaceri se numără și simplificarea procedurilor administrative. Potrivit sondajelor realizate de IMM România, 67,7% dintre antreprenori solicită eliminarea birocrației inutile și unificarea entităților care colectează taxe și contribuții. De asemenea, 60,7% dintre antreprenori cer reducerea prețului la energia electrică, care afectează direct productivitatea și costurile operaționale. Prețul energiei în România este, în medie, cu 50% mai mare decât în statele din vestul Europei, fapt ce reduce semnificativ competitivitatea întreprinderilor locale. Mediul de afaceri solicită măsuri concrete pentru sprijinirea IMM-urilor În cadrul conferinței, reprezentanții IMM-urilor au cerut Guvernului politici de sprijin pentru micii întreprinzători, accelerarea procesului de digitalizare și susținerea operatorilor de transport. Printre priorități se numără și fiscalizarea prestatorilor neînregistrați, precum și eliminarea concurenței neloiale, care afectează corectitudinea mediului de afaceri. „IMM-urile au nevoie de stabilitate, predictibilitate și de programe reale de dezvoltare. Fără acestea, nu putem vorbi despre creștere economică sustenabilă”, a subliniat Jianu. Evaluarea TVA-ului în HoReCa, anunțată pentru luna octombrie Premierul Ilie Bolojan a declarat, în septembrie, că nu s-a discutat oficial în coaliție o majorare a TVA-ului, dar a precizat că o evaluare a situației urmează să fie făcută în luna octombrie. „Atunci când am menținut cota de 11% pentru HoReCa, am anunțat că în octombrie vom analiza dacă se va păstra acest nivel sau se va reveni la cota standard”, a explicat premierul. IMM România: avertisment privind efectele în lanț asupra economiei Creșterea TVA-ului în HoReCa nu ar afecta doar hotelurile și restaurantele, ci ar putea genera un efect de domino asupra întregului sector turistic – de la transport și servicii conexe, până la micii producători locali care colaborează cu operatorii din ospitalitate. „O economie sănătoasă nu se construiește prin creșteri de taxe, ci prin stimularea inițiativei private”, a concluzionat Florin Jianu. Creșterea salariului minim, o altă provocare pentru mediul privat În aceeași conferință, IMM România a discutat și despre majorarea salariului minim brut pe țară, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Antreprenorii avertizează că, în lipsa unor măsuri de compensare sau a unor programe de sprijin, creșterea costurilor salariale va adânci dificultățile economice ale firmelor mici și mijlocii.

Mediul de afaceri românesc sub presiune (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

România, sub presiunea insolvențelor: peste 4.500 de firme și-au pierdut stabilitatea financiară

Tot mai multe companii din România se confruntă cu riscul insolvenței, pe fondul inflației ridicate, al dobânzilor mari și al scăderii consumului intern. Mediul de afaceri românesc sub presiune Datele arată că marile centre economice, precum București-Ilfov, Bihor, Cluj și Timiș, sunt cele mai afectate de această tendință. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL În contrast, Iașiul înregistrează o evoluție pozitivă, cu o scădere de 23% a numărului de firme intrate în insolvență față de anul trecut. În primele opt luni din 2025, doar 147 de companii ieșene au intrat în incapacitate de plată, comparativ cu 191 în aceeași perioadă din 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bolojan, critic cu șeful ANAF: „Nu cu gemul trebuie să luptăm, ci cu evaziunea fiscală” Foto: Facebook
Economie

Bolojan, critic cu șeful ANAF: „Nu cu gemul trebuie să luptăm, ci cu evaziunea fiscală”

Premierul Ilie Bolojan, critic cu șeful ANAF: „Noi nu cu gemul din bucătărie trebuie să ne luptăm, ci cu evaziunea fiscală, cu fraudele mari, cu neplata taxelor, asta este misiunea ANAF și asta vom face în perioada următoare”, a spus el la Radio România Actualități.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă Bolojan, critic cu șeful ANAF: „Nu cu gemul trebuie să luptăm, ci cu evaziunea fiscală” Moderatoarea îl întrebase: „De ce a venit președintele ANAF să ne vorbească despre un TVA care nu există, și anume cel pe gem, zacuscă și gogonele în saramură, în loc să vorbească despre TVA-ul care există și nu este colectat, despre TVA-ul care este fraudat?”. Pe de altă parte, șeful Guvernului a spus cât va plăti România în 2026 pentru dobânzi: 3% din PIB.  „Dobânzile pentru banii pe care-i împrumută România an de an, cresc în fiecare an - gândiți-vă că anul acesta se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro, deci aproximativ 55 de miliarde de lei, iar anul viitor, pentru că și anul acesta s-au luat credite și, indiferent ce guvern este, și anul viitor vor trebui luate creditele, pentru că nu poți recupera asemenea diferențe între cheltuieli și venituri într-un an, îți trebuie un număr de ani să ajungi la o valoare rezonabilă, anul viitor, din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din Produsul Intern Brut”, a afirmat Bolojan. 

CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei Foto: Facebook
Economie

CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei

CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei, arată o analiză RisCo preluată de Agerpres. Pierderile companiei de stat au fost de 328 de milioane de lei.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei Cu toate acestea, directorul CFR Marfă din perioada 2022-2024, Daniel Apostolache, a fost transferat la altă companie de stat, Carpatica Feroviar, care se ocupă tot de transportul de marfă pe calea ferată. El are un salariu brut de 45.486 de lei de la Carpatica Feroviar.  Acum RisCo scrie că situația CFR marfă se datorează și unui management ineficient.  „Pierderile de 328 milioane de lei şi datoriile care depăşesc pragul de un miliard lei sugerează că operatorul naţional se află într-o situaţie financiară critică. Nu este vorba doar despre datoriile şi cheltuielile pe care le are, ci şi despre cei peste 3.000 de angajaţi care au nevoie de siguranţă în ceea ce priveşte stabilitatea locului de muncă. Pierderile înregistrate de-a lungul timpului sunt efecte ale unui posibil management ineficient şi ale lipsei investiţiilor în infrastructură. În contextul actual economic, pierderile operatorului naţional nu indică doar un punct de cotitură al acestuia, ci şi o destabilizare la nivel operaţional şi financiar. Situaţia economică în care se află nu este doar una de lichiditate, ci şi una care ne atrage atenţia în ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen mediu şi lung”, arată analiza RisCo. 

Vine Autostrada A8, apar și roboții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8 umple Iașiul de fabrici și uzine, dar AI va lua locul multor oameni

Transformarea digitală a muncii și noile provocări legate de securitatea și sănătatea în muncă (SSM) au fost în centrul conferinței regionale SSM desfășurate la Iași. Vine Autostrada A8, apar și roboții Evenimentul, găzduit în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, a reunit peste 250 de specialiști în SSM, inspectori de muncă, lideri din industrie și reprezentanți ai autorităților. Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă Tema principală a fost modul în care Industry 4.0 și Industry 5.0 influențează locurile de muncă și necesită o nouă cultură a prevenției. De la holograme implementate în fabrici, la scenarii de atacuri cibernetice asupra infrastructurilor esențiale, inclusiv spitale, conferința a subliniat nevoia unor soluții digitale inovatoare pentru protecția angajaților. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Peste 21.000 de euro pentru fiecare angajat, despăgubiri în caz de insolvență, propune Ministerul Muncii (sursa: Pexels/Diana)
Economie

Statul, o nouă pomană: peste 21.000 de euro pentru fiecare angajat, despăgubiri în caz de insolvență

Ministerul Muncii a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a legii privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, instrumentul prin care sunt achitate salariile angajaților atunci când angajatorul intră în insolvență. 21.600 de euro pentru fiecare angajat Conform propunerii legislative, pentru companiile strategice din domenii precum energie, transporturi, telecomunicații, sănătate sau apărare, perioada de despăgubire ar urma să crească de la cinci la 12 luni. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Astfel, plafonul maxim ar fi corelat cu 12 salarii medii brute pe economie, comparativ cu limita actuală de cinci salarii. Având în vedere că în august 2025 salariul mediu brut a ajuns la aproximativ 9.000 lei, valoarea maximă a despăgubirii ar putea ajunge la 108.000 lei (circa 21.600 euro) per angajat, dacă legea va fi adoptată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Joncțiunea dintre Autostrada A7 și Autostrada A8 crește deja prețurile construcțiilor industriale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Joncțiunea dintre Autostrada A7 și Autostrada A8 crește deja prețurile construcțiilor industriale

O hală industrială situată în Pașcani, județul Iași, este scoasă la vânzare pentru suma de 4,1 milioane de euro. La câțiva km de turbionul A7-A8 Proprietatea a funcționat anterior ca fabrică de confecții și poartă însemnele companiei Ștefi Tex SRL, un jucător activ de peste 22 de ani în industria textilă, cu sediul în Suceava și punct de lucru în Iași. Anul trecut, firma a înregistrat o cifră de afaceri de peste 19 milioane lei și aproape 200 de angajați. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Hala este amplasată strategic, la doar șase km de viitorul nod rutier al Autostrăzii A7, beneficiind de acces rapid la infrastructura rutieră și feroviară. Proprietatea se află în apropierea căii ferate, cu rampă de încărcare situată la numai 100 de metri, ceea ce o face ideală pentru activități de producție, depozitare logistică sau investiții în reconversie industrială. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pe Autostrada A8 încep, în sfârșit, lucrările de proiectare a celui mai dificil tronson montan (sursa: CNIR)
Economie

Pe Autostrada A8 încep, în sfârșit, lucrările de proiectare a celui mai dificil tronson montan

Pe cel mai extins segment al sectorului montan al Autostrăzii A8, Ditrău–Grințieș (37,9 km), lucrările pentru faza de proiectare sunt în plină desfășurare. Proiectarea durează 14 luni Potrivit Companiei Naționale de Investiții Rutiere, se desfășoară activități esențiale precum foraje geotehnice și cercetări arheologice, în vederea eliberării terenului pentru execuție. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Ordinul de începere a fost emis pe 30 iunie, marcând startul oficial al etapei de proiectare, care va dura 14 luni. Antreprenorul responsabil este asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade – Euro Asfalt, care are la dispoziție un an pentru finalizarea proiectării. După aprobarea documentației tehnice, lucrările de construcție vor dura 40 de luni, conform caietului de sarcini al licitației. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră